11

DIAGNOSTICUL IMAGISTICDIAGNOSTICUL IMAGISTIC ALAL BOLILOR BOLILOR TUBULUI TUBULUI

DIGESTIVDIGESTIV

22

I. Explorări radiologiceI. Explorări radiologice: permit studiul : permit studiul morfologic şi funcţional al diferitelor morfologic şi funcţional al diferitelor segmente ale tubului digestiv, segmente ale tubului digestiv, examinarea radiologică trebuie să se examinarea radiologică trebuie să se efectueze cu o cooperare strânsă între efectueze cu o cooperare strânsă între medicul radiolog şi clinician pentru a medicul radiolog şi clinician pentru a reduce iradierea inutil.reduce iradierea inutil.

Metode de explorare a Metode de explorare a tubului digestivtubului digestiv

33

1.Examenul radiologic 1.Examenul radiologic - - fără fără substanţă de contrastsubstanţă de contrast,,

SSee face de regulă în ortostatismface de regulă în ortostatism pentru suspicionarea pentru suspicionarea ocluziei,ocluziei, dacă starea pacientului o permite, aduce dacă starea pacientului o permite, aduce informaţii despre starea scheletului, opacităţile renale, informaţii despre starea scheletului, opacităţile renale, hepatice, splenice,hepatice, splenice, poate evidenţia calculipoate evidenţia calculiii biliari, biliari, calcificări renale,calcificări renale, calcificări ganglionare,calcificări ganglionare, corpuri străine.corpuri străine. De asemenea prezenţa aerului subdiafragmatic-De asemenea prezenţa aerului subdiafragmatic-pneumoperitoneu sau nivele hidroaerice – ocluzie.pneumoperitoneu sau nivele hidroaerice – ocluzie.

OO importanţă deosebită o are studiul dinamicii importanţă deosebită o are studiul dinamicii diafragmatice, a căror mişcare inegală sau încetinită diafragmatice, a căror mişcare inegală sau încetinită sugerează proces patologic subdiafragmatic. sugerează proces patologic subdiafragmatic.

44

55

66

Examenul cu substanţă de contrastExamenul cu substanţă de contrast-- contrast pozitivcontrast pozitiv:: permite evidenţierea lumenului tubului digestiv. permite evidenţierea lumenului tubului digestiv.

Substanţa de contrast cel mai frecvent folosită este Substanţa de contrast cel mai frecvent folosită este sulfatul de bariusulfatul de bariu, , este o substanţă neutră fizic şi chimic,este o substanţă neutră fizic şi chimic, care nu reacţionează cu mediile care nu reacţionează cu mediile cu pH diferit din tubul digestiv,cu pH diferit din tubul digestiv, având în constituţie Ba cu număr atomic având în constituţie Ba cu număr atomic mare –mare – deci cu absorbţie mare pentru fascicolul de raze X.deci cu absorbţie mare pentru fascicolul de raze X. Substanţa Substanţa este insolubilă cu apa, insipidă inodoră. Este utilizată sub formă de este insolubilă cu apa, insipidă inodoră. Este utilizată sub formă de pulbere cu particole mici pentru a oferi o dispersie bună în apă, se face pulbere cu particole mici pentru a oferi o dispersie bună în apă, se face o concentraţie între 1/5 şi 1/3 în raport de tipul de examinare şi o concentraţie între 1/5 şi 1/3 în raport de tipul de examinare şi segmentul examinat.segmentul examinat. În general nu sunt contraindicaţii de utilizare a În general nu sunt contraindicaţii de utilizare a sulfatului de Ba înafară de suspicionarea unei comunicări a tubului sulfatului de Ba înafară de suspicionarea unei comunicări a tubului digestiv cu cavitatea peritoneală sau în suspicionarea ocluziei digestiv cu cavitatea peritoneală sau în suspicionarea ocluziei intestinale,în acest caz se recomandă folosirea intestinale,în acest caz se recomandă folosirea substanţelor iodate substanţelor iodate hidrosolubile.hidrosolubile.

77

-- contrastul negativcontrastul negativ este realizat cu aer – poţiuni este realizat cu aer – poţiuni ce emit gaz, poţiunea Tonner ce emit gaz, poţiunea Tonner exemplu sau combinaţii acid exemplu sau combinaţii acid citric şi bicarbonat de sodiu citric şi bicarbonat de sodiu care cu aciditatea gastrică care cu aciditatea gastrică degajă dioxid de carbon care degajă dioxid de carbon care destinde tubul digestiv.destinde tubul digestiv.

-- dublu contrastdublu contrast – – substanţa opacă face substanţa opacă face dispersie mai bună pe dispersie mai bună pe conturul tubului digestiv cu conturul tubului digestiv cu ajutorul gazului degajat din ajutorul gazului degajat din poţiunea gazogenă.poţiunea gazogenă.

88

Scopul examinării este de a Scopul examinării este de a aduce informaţii despreaduce informaţii despre

modificări de tip funcţionalmodificări de tip funcţional : :--modul de umpleremodul de umplere--modificări de tonusmodificări de tonus--modificări de kineticămodificări de kinetică--modificări de evacuaremodificări de evacuare tulburări de secreţietulburări de secreţie modificări de tip organicmodificări de tip organic : : --modificări de poziţie al segmentului de tub digestivmodificări de poziţie al segmentului de tub digestiv--modificări de dimensiunemodificări de dimensiune--modificare de conturmodificare de contur--modificare de mucoasă modificare de mucoasă

99

Examinarea radiologică Examinarea radiologică se facese face

radioscopicradioscopic iradiantă indispensabilă putând iradiantă indispensabilă putând evidenţia mai ales modificările de tip evidenţia mai ales modificările de tip funcţional şi morfologicefuncţional şi morfologice

radiografiaradiografia sub forma de serii ţintite sau sub forma de serii ţintite sau ansambluansamblu

1010

Pregătirea Pregătirea pentru examinare radiologică este esenţială .pentru examinare radiologică este esenţială . Pentru Pentru examinarea stomacululuiexaminarea stomaculului – examinarea se face – examinarea se face

până la ora 10 dimineaţa când secreţia gastrică este până la ora 10 dimineaţa când secreţia gastrică este minimă , pacientul nu ingeră nici un aliment sau lichid şi se minimă , pacientul nu ingeră nici un aliment sau lichid şi se abţine de la fumat.abţine de la fumat.

Examinarea intestinului subţireExaminarea intestinului subţire se face pe sondă enterală se face pe sondă enterală sau ingerarea orală urmat de examinări repetate până la sau ingerarea orală urmat de examinări repetate până la colonul ascendent Pansdorff.colonul ascendent Pansdorff.

Examinarea colonuluiExaminarea colonului se face prin clismă baritată se face prin clismă baritată.. Pentru Pentru examinarea irigografică se fac clisme evacuatorii în seara şi examinarea irigografică se fac clisme evacuatorii în seara şi dimineaţa premergătoare examinării.dimineaţa premergătoare examinării. Se efectuează Se efectuează examinăiri în repleţie completă (1-1,5l ) de suspensie de examinăiri în repleţie completă (1-1,5l ) de suspensie de sulfat de bariu cu ajutorul irigatorului, după evacuare şi sulfat de bariu cu ajutorul irigatorului, după evacuare şi dublu contrast (Fischer).dublu contrast (Fischer).

1111

2. 2. Explorarea C.T.Explorarea C.T.

– – permite examen complet respectiv lumen, mucoasă, permite examen complet respectiv lumen, mucoasă, pereţi şi spaţiul celulo-grăsos din jurul organuluipereţi şi spaţiul celulo-grăsos din jurul organului,,

- permite studiul organelor parenchimatoase - permite studiul organelor parenchimatoase intraabdominale, al axelor vasculare, al ganglionilor, spaţiul intraabdominale, al axelor vasculare, al ganglionilor, spaţiul retropritoneal şi chiar peritoneul propri-zisretropritoneal şi chiar peritoneul propri-zis,,

- permite studiul ţesutului grăsos, al calcificărilor sau a unor - permite studiul ţesutului grăsos, al calcificărilor sau a unor mici cantităţi de substanţă de contrast intraluminal care nu mici cantităţi de substanţă de contrast intraluminal care nu sunt detectabile radiologic clasic,sunt detectabile radiologic clasic,

- utilizarea examinării cu substanţă de contrast intravenos - utilizarea examinării cu substanţă de contrast intravenos –– se pot examina vasele mari şi emergenţa lor care irigă se pot examina vasele mari şi emergenţa lor care irigă tubul digestiv şi anexele sale, formaţiuni solide tubul digestiv şi anexele sale, formaţiuni solide vasvasccularizate intraabdominale şi diferenţierea de formaţiuni ularizate intraabdominale şi diferenţierea de formaţiuni lichidienelichidiene..

1212

Examinarea CT aduce informaţii în:Examinarea CT aduce informaţii în:-- depistarea şi stadializareea tumorilor tubului digestivdepistarea şi stadializareea tumorilor tubului digestiv- monitorizarea postterapeutică a acestora- monitorizarea postterapeutică a acestora- existenţa unei patologii asociate- existenţa unei patologii asociate intraabdominaleintraabdominale- patologia peritoneului- patologia peritoneului

- - patologia vasculară cu sau fără determinare digestivăpatologia vasculară cu sau fără determinare digestivă- abdomenul acut.- abdomenul acut.

Examinarea CT este compExaminarea CT este compllementară radiologiei clasice, dar ementară radiologiei clasice, dar se poate folosi ca primă intenţie când este formaţise poate folosi ca primă intenţie când este formaţiuneune intratumorală palpabilă, când starea generală a bolnintratumorală palpabilă, când starea generală a bolnaavului vului este alterată pentru un bilanţ rapid, când sunt asocieri de este alterată pentru un bilanţ rapid, când sunt asocieri de patologii cunoscute pentru a evidenţia corelaţii cu patologia de patologii cunoscute pentru a evidenţia corelaţii cu patologia de tub digestiv.tub digestiv.

1313

1414

COLONOSCOPIA VIRTUALA CTCOLONOSCOPIA VIRTUALA CT Tehnica Tehnica -- achizitia de sectiuni fine CT in seturi achizitia de sectiuni fine CT in seturi

volumetrice si reconstructia in imagini bi si trivolumetrice si reconstructia in imagini bi si tri--dimensionale endolumenale.dimensionale endolumenale.

EtapeEtape::

Pregatirea colonuluiPregatirea colonului evacuarea colonuluievacuarea colonului agent spasmolitic (Scobutil/ Buscopan; mai agent spasmolitic (Scobutil/ Buscopan; mai

rar Glucagon)rar Glucagon) insuflatia insuflatia

Scanarea Computer tomograficaScanarea Computer tomografica Reconstructia imaginilorReconstructia imaginilor –– necesita un necesita un

soft specialsoft special AvantajeAvantaje::

NeinvazivaNeinvaziva Vizualizeaza intregul colon atat Vizualizeaza intregul colon atat

anterograd cat si retrogradanterograd cat si retrograd StabilesteStabileste localizarealocalizarea si si extensiaextensia locoloco--

regionale a regionale a leziuniileziunii.. AplicatiiAplicatii cliniceclinice: :

DetectiaDetectia polipilorpolipilor DiagnosticulDiagnosticul canceruluicancerului rectorecto--coliccolic MetodaMetoda de screening in de screening in uneleunele taritari..

1515

3. 3. AngiografiaAngiografia

metodă invazivă complementară, necesită metodă invazivă complementară, necesită aparatură specială , introducerea unei cantităţi aparatură specială , introducerea unei cantităţi mari de substanţă de contrast administrată i.v, mari de substanţă de contrast administrată i.v, nu aduce informaţii suplimentare ca şi CT, nu aduce informaţii suplimentare ca şi CT, este foarte iradiantă.este foarte iradiantă.

1616

II. Explorări imagisticeII. Explorări imagistice--Ultrasonografia Ultrasonografia ––

EEste examen de debut în investigarea oricărei simptomatologii ste examen de debut în investigarea oricărei simptomatologii digestivedigestive. . Interesul pentru US esInteresul pentru US estte de dată recentă odată cu apariţia e de dată recentă odată cu apariţia aparaturii cu transductor de 10 MHz,aparaturii cu transductor de 10 MHz,

Clasic US este utlizată pentru aprecierea organelorClasic US este utlizată pentru aprecierea organelor parenchimatoase,parenchimatoase, sau retroperitoneale,sau retroperitoneale, a căilor biliare şi vaselor mari intraabdominale.a căilor biliare şi vaselor mari intraabdominale.

US poate determina consistenţa maselor intraabdominale (solidUS poate determina consistenţa maselor intraabdominale (solid,, lichidlichid, , mixt), apartenenţa de organ (dacă este posibil), extmixt), apartenenţa de organ (dacă este posibil), exteensia lor la nsia lor la alte organe, existenţa adenopatiilor.alte organe, existenţa adenopatiilor.

Explorarea tubului digestiv este de dată recentă odată cu Explorarea tubului digestiv este de dată recentă odată cu perfecţionarea tehnică a instalaţiilor. perfecţionarea tehnică a instalaţiilor.

US abdominală foloseşte transUS abdominală foloseşte transdductor de 3,5 MHz, studiul tunicilor uctor de 3,5 MHz, studiul tunicilor tubului digestivtubului digestiv (seroasă,musculară,submucoasă,(seroasă,musculară,submucoasă, mucomucoaasă) se să) se folosesc transductori de 19 MHzfolosesc transductori de 19 MHz

1717

- - Explorarea scintigraficăExplorarea scintigrafică

utilizată doar în explorutilizată doar în exploraarea organelorea organelorr parenchimatoase intraabdominale şi a parenchimatoase intraabdominale şi a căilor biliare.căilor biliare.

1818

Explorarea IRMExplorarea IRM

utilizată doar putilizată doar penentru ficat, căi biliare, tru ficat, căi biliare, pancreas.pancreas.

1919

Modificările elementare funcţionaleModificările elementare funcţionale Modificările tonusuluiModificările tonusului ::

- - HipertoniaHipertonia se manifestă prin îngustarea calibrului organului se manifestă prin îngustarea calibrului organului afectat; afectat;

-- HipotoniaHipotonia conduce, dimpotrivă, la mărirea calibrului şi volumului conduce, dimpotrivă, la mărirea calibrului şi volumului organului sau segmentului interesat, ca şi la alungirea acestuia, organului sau segmentului interesat, ca şi la alungirea acestuia, la care se asociază evacuarea întârziată; la care se asociază evacuarea întârziată;

-- AtoniaAtonia reprezintă gradul extrem de diminuare a tonusului şi se reprezintă gradul extrem de diminuare a tonusului şi se traduce prin lărgirea, mărirea de volum şi alungirea organului în traduce prin lărgirea, mărirea de volum şi alungirea organului în cauză; cauză;

- SpasmulSpasmul este starea de contracţie prelungită a unui grup de este starea de contracţie prelungită a unui grup de fibre musculare circulare; el poate fi fibre musculare circulare; el poate fi segmentarsegmentar, sau , sau locallocal; ;

- RadiologicRadiologic, spasmul se traduce prin lipsa de opacifiere a unei , spasmul se traduce prin lipsa de opacifiere a unei regiuni a tubului digestiv, care întrerupe continuitatea coloanei regiuni a tubului digestiv, care întrerupe continuitatea coloanei baritate. Segmentul situat în amonte apare uşor dilatat; el se baritate. Segmentul situat în amonte apare uşor dilatat; el se îngustează treptat spre zona spasmului, realizând o reducere îngustează treptat spre zona spasmului, realizând o reducere de calibru simetrică, axială.de calibru simetrică, axială.

            

2020

Modificările peristaltismului Modificările peristaltismului (diskinezia)(diskinezia)

- - HiperperistaltismulHiperperistaltismul (hiperkinezia) se caracterizează (hiperkinezia) se caracterizează prin unde adânci, care tind să fragmenteze lumenul prin unde adânci, care tind să fragmenteze lumenul (aspect „disecant”), frecvente şi cu propagare rapidă; (aspect „disecant”), frecvente şi cu propagare rapidă;

- - HipoperistaltismulHipoperistaltismul (hipokinezia). Se traduce radiologic (hipokinezia). Se traduce radiologic prin unde peristaltice de amplitudine redusă, rare şi cu prin unde peristaltice de amplitudine redusă, rare şi cu propagare lentă. propagare lentă.

- - AkineziaAkinezia este absenţa totală a peristaltismului; este absenţa totală a peristaltismului;

- - Akinezia segmentarăAkinezia segmentară este mai frecvent consecinţa este mai frecvent consecinţa infiltraţiei parietale, inflamatorii sau neoplazice. infiltraţiei parietale, inflamatorii sau neoplazice.

2121

Modificările de tranzitModificările de tranzit

    Tranzitul la nivelul esofagului se efectuează Tranzitul la nivelul esofagului se efectuează rapid, într-un interval de 5-7 secunde. rapid, într-un interval de 5-7 secunde. Conţinutul gastric se evacuează, în condiţiile Conţinutul gastric se evacuează, în condiţiile unei alimentaţii obişnuite, în 2,5 – 3 ore, iar unei alimentaţii obişnuite, în 2,5 – 3 ore, iar tranzitul duodenal durează 60 – 90 de tranzitul duodenal durează 60 – 90 de secunde.secunde.

            Coloana baritată ajunge în 3-4 ore de la Coloana baritată ajunge în 3-4 ore de la ingestie în regiunea ileo-cecală, în aproximativ ingestie în regiunea ileo-cecală, în aproximativ 8 ore la flexura hepatică a colonului, în 12-18 8 ore la flexura hepatică a colonului, în 12-18 ore în sigmoid. Parcurgerea întregului tub ore în sigmoid. Parcurgerea întregului tub digestiv se realizează, la majoritatea digestiv se realizează, la majoritatea subiecţilor normali, în 24 de ore.subiecţilor normali, în 24 de ore.

          

2222

   Accelerarea evacuăriiAccelerarea evacuării unor segmente ale unor segmente ale tubului digestiv se poate produce în stările de tubului digestiv se poate produce în stările de hipertonie şi hiperkinezie, în incontinenţele hipertonie şi hiperkinezie, în incontinenţele sfincteriene create de procese fibroase sau sfincteriene create de procese fibroase sau neoplazice infiltrative, ca şi în urma reflexelor neoplazice infiltrative, ca şi în urma reflexelor patologice cu punct de plecare în leziuni de patologice cu punct de plecare în leziuni de vecinătate. vecinătate.

RadiologicRadiologic,, se evidenţiază aspecte de se evidenţiază aspecte de hipermotilitate şi insuficienţă sfincteriană, care produc hipermotilitate şi insuficienţă sfincteriană, care produc golirea rapidă a segmentului interesat.golirea rapidă a segmentului interesat.

            Întârzierea evacuării realizeazăÎntârzierea evacuării realizează, în gradul ei extrem, , în gradul ei extrem, staza.staza.

2323

             Modificările secreţieiModificările secreţiei. . HipersecreţiaHipersecreţia se traduce la nivelul se traduce la nivelul

stomacului prin opacifierea mai slabă, stomacului prin opacifierea mai slabă, neomogenă, a cavităţii acestuia, care face dificil neomogenă, a cavităţii acestuia, care face dificil sau imposibil examenul mucoasei.sau imposibil examenul mucoasei.

            La nivelul intestinului, hipersecreţia creează La nivelul intestinului, hipersecreţia creează o opacifiere neomogenă şi ştergerea reliefului. o opacifiere neomogenă şi ştergerea reliefului.

În colon, pe lângă aceste aspecte, În colon, pe lângă aceste aspecte, hiperproducţia de fibrină poate crea zone de hiperproducţia de fibrină poate crea zone de aderenţă a bariului, care, în cursul examenului aderenţă a bariului, care, în cursul examenului de dublu contrast, apar sub forma unor pete de dublu contrast, apar sub forma unor pete opace neregulate.opace neregulate.

2424

Modificări elementare Modificări elementare morfologicemorfologice

Modificări de poziţieModificări de poziţie

- - PtozaPtoza reprezintă deplasarea caudală permanentă a reprezintă deplasarea caudală permanentă a unui organ sau segment al tubului digestiv, datorată unui organ sau segment al tubului digestiv, datorată alungirii ligamentelor suspensoare.alungirii ligamentelor suspensoare.

      - - DeplasărileDeplasările sunt modificări de poziţie produse în sunt modificări de poziţie produse în direcţii diferite, fie prin direcţii diferite, fie prin împingereaîmpingerea organelor sau organelor sau segmentelor tubului digestiv prin procese expansive segmentelor tubului digestiv prin procese expansive de vecinătate, fie prin de vecinătate, fie prin tracţiunea tracţiunea lor, datorată lor, datorată proceselor fibroase retractile ce proceselor fibroase retractile ce afectează organe afectează organe înconjurătoare.înconjurătoare.

    -  -  TorsiunileTorsiunile recunosc în general mecanisme complexe, recunosc în general mecanisme complexe, în care intervin factori intrinseci (structurali şi dinamici) în care intervin factori intrinseci (structurali şi dinamici) şi extrinseci (condiţii spaţiale neobişnuite).şi extrinseci (condiţii spaţiale neobişnuite).

2525

ImpingeriImpingeriStomac impins de flexura colica stgdestinsa de gaz

Ca cap de pancreas

Tumora retroperitoneala

2626

            Modificările dimensionaleModificările dimensionale

- constau în - constau în creşterea creşterea lungimiilungimii sau calibrului sau calibrului unui segment al tubului digestiv sau dimpotrivă, unui segment al tubului digestiv sau dimpotrivă, prin prin reducerea reducerea acestoraacestora..

        La nivelul esofagului, formele obişnuite de La nivelul esofagului, formele obişnuite de modificări dimensionale sunt reprezentate de modificări dimensionale sunt reprezentate de brahiesofag brahiesofag şi de şi de megaesofagul megaesofagul prin achalzie, prin achalzie, iar la nivelul colonului prin iar la nivelul colonului prin mega mega şi şi dolicocolon.dolicocolon.

  La nivelul stomacului, procesele neoplazice La nivelul stomacului, procesele neoplazice infiltrative pot realiza reduceri importante de infiltrative pot realiza reduceri importante de volum, segmentare sau totale, ale organului.volum, segmentare sau totale, ale organului.

        

2727

     Stenozele Stenozele reprezintă regiuni limitate de reprezintă regiuni limitate de îngustare pronunţată a lumenului, produse de îngustare pronunţată a lumenului, produse de cauze organice. Pot fi cauze organice. Pot fi axialeaxiale sau sau excentriceexcentrice, de , de contururile contururile acestuia, de acestuia, de întindereaîntinderea zonei de zonei de stenoză, de stenoză, de uniformitatea uniformitatea calibrului tubular, calibrului tubular, moniliform sau neregulat, ca şi de modificările moniliform sau neregulat, ca şi de modificările vecinătăţii.vecinătăţii.

      Stenozele Stenozele benignebenigne pot fi axiale (în leziunile pot fi axiale (în leziunile postcaustice ale esofagului) sau excentrice postcaustice ale esofagului) sau excentrice (bilocularea ulceroasă a stomacului). Stenozele (bilocularea ulceroasă a stomacului). Stenozele maligne maligne sunt fie axiale (în tumorile infiltrative) fie sunt fie axiale (în tumorile infiltrative) fie excentrice (în tumorile vegetante).excentrice (în tumorile vegetante).

2828

Stenoza benignaStenoza benigna

• Lungime mareLungime mare• Unice sau multipleUnice sau multiple• AxialeAxiale• Contur regulat sau fin Contur regulat sau fin

neregulat datorita neregulat datorita ulceratiilorulceratiilor

• Modificarea de calibru Modificarea de calibru se face progresiv (in se face progresiv (in palnie)palnie)

• Pliurile nu se intrerupPliurile nu se intrerup

2929

Stenoza mailgnaStenoza mailgna• Lungime micaLungime mica• UnicaUnica• Mai frecvent excentricaMai frecvent excentrica• Intotdeauna neregulat Intotdeauna neregulat

datorita marginilor datorita marginilor tumorii intraluminaletumorii intraluminale

• Modiifcarea de calibru se Modiifcarea de calibru se face brusc-pinteni face brusc-pinteni malignimaligni

• Pliurile sunt intreruptePliurile sunt intrerupte• Poate asocia alte semne Poate asocia alte semne

de malignitate (semiton, de malignitate (semiton, rigiditatate_rigiditatate_

3030

                Modificările contururilorModificările contururilor

   AmprenteleAmprentele sunt denivelări limitate (depresiuni) sunt denivelări limitate (depresiuni) ale contururilor produse de organe sau procese ale contururilor produse de organe sau procese patologice din vecinătate.patologice din vecinătate.

          NeregularităţileNeregularităţile contururilor sunt urmarea unor contururilor sunt urmarea unor alterări parietale grave, de natură intrinsecă sau alterări parietale grave, de natură intrinsecă sau extrinsecă.extrinsecă.

          DenivelărileDenivelările cu retragerea circumscisă pot avea o cu retragerea circumscisă pot avea o formă rotunjită sau ascuţită; ele produc deformarea formă rotunjită sau ascuţită; ele produc deformarea permanentă a segmentului tubular afectat.permanentă a segmentului tubular afectat.

          Întreruperea Întreruperea contururilorcontururilor este consecinţa proceselor este consecinţa proceselor tumorale vegetante, dezvoltate pe unul din pereţii tumorale vegetante, dezvoltate pe unul din pereţii organului cavitar sau tubular.organului cavitar sau tubular.

          

3131

Amprenta Amprenta

Determinata de compresii Determinata de compresii extrinseciextrinseci

Afecteaza o portiune de Afecteaza o portiune de contur care este deplasata contur care este deplasata (nu intrerupta)(nu intrerupta)

Organul nu ese deplasatOrganul nu ese deplasat Pliurile sunt impinse dar nu Pliurile sunt impinse dar nu

intrerupteintrerupte Lumenul este mai redusLumenul este mai redus Poate realiza un aspect Poate realiza un aspect

semitonalsemitonal

3232

    RigiditateaRigiditatea unui contur se traduce prin unui contur se traduce prin apariţia unui segment liniar, extins pe o apariţia unui segment liniar, extins pe o distanţă variabilă, care nu-şi schimbă aspectul distanţă variabilă, care nu-şi schimbă aspectul în nici un moment al examenului; este în nici un moment al examenului; este produsă de procese infiltrative de natură produsă de procese infiltrative de natură inflamatorie sau neoplazică.inflamatorie sau neoplazică.

            Rigiditatea Rigiditatea benignăbenignă este consecinţa este consecinţa ulcerului gastric. Rigiditatea ulcerului gastric. Rigiditatea malignămalignă produce produce frecvent scurtarea liniei de contur, dispariţia frecvent scurtarea liniei de contur, dispariţia unei angulaţii normaleunei angulaţii normale. .

3333

       Modificările de mobilitateModificările de mobilitate - - DiminuareaDiminuarea sau sau dispariţia mobilităţiidispariţia mobilităţii este este

consecinţa fixării lor de vecinătate prin consecinţa fixării lor de vecinătate prin procese aderenţiale extrinseci (periviscerite) procese aderenţiale extrinseci (periviscerite) sau tumorale, intrinseci sau extrinseci.sau tumorale, intrinseci sau extrinseci.

- - Mobilitatea anormalăMobilitatea anormală traduce prezenţa de traduce prezenţa de anomalii în dezvoltarea sistemului de fixaţie; anomalii în dezvoltarea sistemului de fixaţie; se întâlnesc mai frecvent la nivelul duodenului se întâlnesc mai frecvent la nivelul duodenului şi se însoţesc de modificarea dispoziţiei şi se însoţesc de modificarea dispoziţiei acestuia.acestuia.

3434

            Imaginile adiţionaleImaginile adiţionale se datorează unor se datorează unor cavităţi create de diferite procese patologice.cavităţi create de diferite procese patologice.

    Ulceraţiile superficialeUlceraţiile superficiale se traduc prin mici se traduc prin mici neregularităţi de contur, de obicei de formă neregularităţi de contur, de obicei de formă triunghiulară.triunghiulară.

        Nişa Nişa este expresia unei pierderi de substanţă este expresia unei pierderi de substanţă apărută în peretele unui organ sau într-o masă apărută în peretele unui organ sau într-o masă proliferativă dezvoltată în lumenul acestuia.proliferativă dezvoltată în lumenul acestuia.

            Proiectată de faţă, nişa se prezintă ca o pată intens Proiectată de faţă, nişa se prezintă ca o pată intens opacă, datorată surplusului de bariu pe care îl reţine, opacă, datorată surplusului de bariu pe care îl reţine, de formă rotundă sau neregulată şi de dimensiuni de formă rotundă sau neregulată şi de dimensiuni variabile.variabile.

3535

3636

Nişa Nişa benignăbenignă, în , în proiecţie marginală, prin proiecţie marginală, prin forma relativ regulată, forma relativ regulată, baza mică de implantare baza mică de implantare la lumen şi mai ales la lumen şi mai ales proeminenţaproeminenţa din conturul din conturul organului cavitar sau organului cavitar sau tubular pe peretele tubular pe peretele căruia se dezvoltă căruia se dezvoltă produce pe imaginea de produce pe imaginea de faţă o imagine lacunară, faţă o imagine lacunară, care înconjoară pata care înconjoară pata opacă a nişei, reliefând-opacă a nişei, reliefând-o şi mai evident.o şi mai evident.

3737

  Nişa Nişa malignămalignă are mai frecvent o formă neregulată, o bază are mai frecvent o formă neregulată, o bază largă de implantare şi se dezvoltă pe o porţiune a conturului largă de implantare şi se dezvoltă pe o porţiune a conturului retrasăretrasă din conturul general al organului spre lumen („nişa din conturul general al organului spre lumen („nişa încastrată).încastrată).

3838

Nisa malignaNisa maligna

3939

  Imaginile diverticulareImaginile diverticulare pot fi pot fi create de diverticuli veritabili, create de diverticuli veritabili, de relaxări circumscrise ale de relaxări circumscrise ale pereţilor organelor tubulare pereţilor organelor tubulare sau de „pungi” parietale, sau de „pungi” parietale, create de procese aderenţiale.create de procese aderenţiale.

Diverticulii adevăraţiDiverticulii adevăraţi recunosc recunosc în principiu două varietăţi în principiu două varietăţi morfologice: de morfologice: de pulsiunepulsiune, care , care creează opacităţi adiţionale de creează opacităţi adiţionale de formă rotundă sau ovalară, formă rotundă sau ovalară, legate de lumen printr-un legate de lumen printr-un pedicul de obicei îngust şi de pedicul de obicei îngust şi de ttracţiuneracţiune, care au o formă , care au o formă triunghiulară, uşor neregulată triunghiulară, uşor neregulată şi o bază largă de implantare.şi o bază largă de implantare.

4040

Defectele de umplereDefectele de umplere (imaginile lacunare) traduc prezenţa de (imaginile lacunare) traduc prezenţa de procese expansive de natură inflamatorie sau procese expansive de natură inflamatorie sau tumorală, dezvoltate în lumenul unui organ al tumorală, dezvoltate în lumenul unui organ al tubului digestiv.tubului digestiv.

    Lacunele produse de Lacunele produse de edemul inflamatoredemul inflamator sunt sunt tranzitorii: ele dispar în urma tratamentului.tranzitorii: ele dispar în urma tratamentului.

    Lacunele create de Lacunele create de tumorile benignetumorile benigne au au formă rotundă sau ovalară mai mult sau mai formă rotundă sau ovalară mai mult sau mai puţin regulată şi contururi nete, deviază puţin regulată şi contururi nete, deviază pliurile mucoasei înconjurătoare fără a le pliurile mucoasei înconjurătoare fără a le întrerupeîntrerupe. .

4141

Lacuna benignaLacuna benigna Unice sau multipleUnice sau multiple Dimensiuni variabileDimensiuni variabile Rotunde sau ovalareRotunde sau ovalare Contur net, regulatContur net, regulat Poate avea pediculPoate avea pedicul Pliurile sunt de Pliurile sunt de

dimensiuni normale,pot fi dimensiuni normale,pot fi impinse dar nu intrrupteimpinse dar nu intrrupte

Pot prezenta ulceratii Pot prezenta ulceratii (inel cu pecete)(inel cu pecete)

4242

            Lacunele Lacunele malignemaligne au, în funcţie de proiecţie, o dispoziţie centrală sau marginală în au, în funcţie de proiecţie, o dispoziţie centrală sau marginală în raport cu lumenul organului afectat; contururile apar de regulă şterse, neregulate, raport cu lumenul organului afectat; contururile apar de regulă şterse, neregulate, frecvent continuate spre opacitatea lumenului prin zone de intensitate intermediară frecvent continuate spre opacitatea lumenului prin zone de intensitate intermediară („semitonuri”).(„semitonuri”).

4343

Modificările reliefului Modificările reliefului mucoaseimucoasei

pot afecta dimensiunile, pot afecta dimensiunile, orientarea, regularitatea sau orientarea, regularitatea sau continuitatea pliurilor.continuitatea pliurilor.

            Pliurile hipertroficePliurile hipertrofice sunt sunt produse de edem, infiltraţia produse de edem, infiltraţia inflamatorie sau cea inflamatorie sau cea neoplazică. neoplazică.

Pliurile atroficePliurile atrofice se se caracterizează printr-o caracterizează printr-o lărgime mult redusă, uneori lărgime mult redusă, uneori până la dispariţia parţială din până la dispariţia parţială din imagine; sunt urmarea imagine; sunt urmarea proceselor inflamatorii vechi proceselor inflamatorii vechi sau unor afecţiuni cu sau unor afecţiuni cu caracter general.caracter general.

4444

Afecţiunile esofaguluiAfecţiunile esofagului       Imaginea radiologică a Imaginea radiologică a

esofagului normalesofagului normal             Examinat în stare de Examinat în stare de repleţie, repleţie, esofagul apare ca o bandă esofagul apare ca o bandă opacă, uşor sinuoasă, opacă, uşor sinuoasă, prezentând unele regiuni de prezentând unele regiuni de calibru redus: joncţiunea calibru redus: joncţiunea faringo –esofagiană („gura” faringo –esofagiană („gura” esofagului),amprenta esofagului),amprenta produsă de crosa aortei, produsă de crosa aortei, îngustarea supracardială, îngustarea supracardială, corespunzător hiatusului corespunzător hiatusului diafragmatic.diafragmatic.

4545

     Peristaltismul Peristaltismul esofagian se traduce esofagian se traduce prin contracţii care, apărute în porţiunea prin contracţii care, apărute în porţiunea proximală a organului, se deplasează progresiv proximală a organului, se deplasează progresiv în direcţie caudală sub formă de denivelări în direcţie caudală sub formă de denivelări simetrice ale contururilor, până la nivelul simetrice ale contururilor, până la nivelul diafragmului.diafragmului.

             Porţiunea supradiafragmatică prezintă Porţiunea supradiafragmatică prezintă frecvent, la sfârşitul unui „tren” peristalic, o frecvent, la sfârşitul unui „tren” peristalic, o dilataţie uşoară, etichetată curent ca dilataţie uşoară, etichetată curent ca ampula ampula epifrenicăepifrenică; aceasta se goleşte, după o scurtă ; aceasta se goleşte, după o scurtă stagnare a conţinutului, printr-o contracţie de tip stagnare a conţinutului, printr-o contracţie de tip sistolic.sistolic.

4646

Contracţiile secundareContracţiile secundare, , vizibile în treimea medie a vizibile în treimea medie a organului, care au sens de organului, care au sens de deplasare atât caudal cât şi deplasare atât caudal cât şi cranial şi cranial şi contracţii contracţii (unde) (unde) terţiare, terţiare, sub formă de mici sub formă de mici denivelări superficiale ale denivelări superficiale ale contururilor, în număr variabil contururilor, în număr variabil şi cu dispoziţie dezordonată.şi cu dispoziţie dezordonată.

  Porţiunea abdominală, Porţiunea abdominală, subdiafragmatică a subdiafragmatică a esofagului se implantează în esofagului se implantează în stomac la nivelul stomac la nivelul cardieicardiei, , formând cu mica curbură formând cu mica curbură gastrică un unghi ascuţit, gastrică un unghi ascuţit, unghiul lui Hiss.unghiul lui Hiss.

4747

  Diverticulii esofagieniDiverticulii esofagieni     Sunt expansiuni circumscrise ale pereţilor organului, Sunt expansiuni circumscrise ale pereţilor organului,

în a căror structură intră toate straturile anatomice (în în a căror structură intră toate straturile anatomice (în cazul diverticulilor congenitali) sau numai mucoasa, cazul diverticulilor congenitali) sau numai mucoasa, herniată într-o zonă de rezistenţă redusă peretelui herniată într-o zonă de rezistenţă redusă peretelui muscular (diverticulii dobândiţi).muscular (diverticulii dobândiţi).

        Diverticulii esofagieni se împart în diverticuli Diverticulii esofagieni se împart în diverticuli de de pulsiune,pulsiune, formaţi într-o regiune de relaxare a formaţi într-o regiune de relaxare a musculaturii şi de prolabare a mucoasei printre fibrele musculaturii şi de prolabare a mucoasei printre fibrele musculare sub acţiunea presiunii interne şi diverticuli musculare sub acţiunea presiunii interne şi diverticuli de de tracţiunetracţiune, datoraţi unor procese slero-retractile de , datoraţi unor procese slero-retractile de vecinătate, care antrenează peretele esofagian.vecinătate, care antrenează peretele esofagian.

          

4848

Radiologic, diverticulii congenitali şi Radiologic, diverticulii congenitali şi diverticulii de pulsiune creează imagini foarte diverticulii de pulsiune creează imagini foarte asemănătoare, diferenţierea nefiind posibilă asemănătoare, diferenţierea nefiind posibilă decât după criteriul localizării. decât după criteriul localizării.

  Diverticulul Zenker are o origine congenitală. Diverticulul Zenker are o origine congenitală. El se dezvoltă treptat în mărime, căpătând El se dezvoltă treptat în mărime, căpătând uneori dimensiuni gigante.uneori dimensiuni gigante.

4949

    Golirea diverticulului se face cu dificultate; el cuprinde deseori resturi Golirea diverticulului se face cu dificultate; el cuprinde deseori resturi alimentare, care alterează omogenitatea opacifierii.alimentare, care alterează omogenitatea opacifierii.

Diverticulii de tracţiune Diverticulii de tracţiune realizează opacităţi adiţionale de formă mai realizează opacităţi adiţionale de formă mai frecvent triunghiulară, cu baza pe lumenul esofagian, cu contururi frecvent triunghiulară, cu baza pe lumenul esofagian, cu contururi neregulate.neregulate.

5050

    MegaesofagulMegaesofagul Megaesofagul primitiv Megaesofagul primitiv

(idiopatic). Afecţiune cu (idiopatic). Afecţiune cu caracter constituţional, caracter constituţional, megaesofagul „idiopatic” este megaesofagul „idiopatic” este consecinţa consecinţa achalaziei, achalaziei, adică a adică a lipsei de relaxare a regiunii lipsei de relaxare a regiunii juxatcardiale în momentul juxatcardiale în momentul final de propagare a undei final de propagare a undei peristaltice. peristaltice.

Golirea esofagului se Golirea esofagului se poate declanşa numai după poate declanşa numai după ce presiunea conţinutului său ce presiunea conţinutului său creează o forţă suficient de creează o forţă suficient de mare pentru a învinge mare pentru a învinge rezistenţa orificiului cardiei.rezistenţa orificiului cardiei.

5151

Varicele esofagieneVaricele esofagiene

            Dilataţiile varicoase ale Dilataţiile varicoase ale plexurilor venoase situate în plexurilor venoase situate în submucoasa esofagiană sunt de submucoasa esofagiană sunt de regulă consecinţa hipertensiunii regulă consecinţa hipertensiunii portale; ele se produc frecvent în portale; ele se produc frecvent în cirozele hepatice, trombozele şi cirozele hepatice, trombozele şi compresiile venei porte, compresiile venei porte, cardiopatiile cu stază portală etc. cardiopatiile cu stază portală etc. Localizarea obişnuită este la nivelul Localizarea obişnuită este la nivelul treimii distalea esofagului, dar în treimii distalea esofagului, dar în unele cazuri pot fi evidenţiate pe unele cazuri pot fi evidenţiate pe întregul traiect al organului şi la întregul traiect al organului şi la nivelul fornixului gastric.nivelul fornixului gastric.

5252

Radiologic, apar neregularităţi ale Radiologic, apar neregularităţi ale contururilor pereţilor, însoţite de imagini contururilor pereţilor, însoţite de imagini transparente sinuoase sau neregulat transparente sinuoase sau neregulat rotunde, lacunare, dispuse în interiorul rotunde, lacunare, dispuse în interiorul lumenului, care dezorganizează total lumenului, care dezorganizează total relieful esofagian. relieful esofagian.

5353

            Corpii străini intraesofagieni, proveniţi Corpii străini intraesofagieni, proveniţi din alimente (oase, sâmburi mari) sau din alimente (oase, sâmburi mari) sau înghiţiţi accidental (cuie, monede, înghiţiţi accidental (cuie, monede, proteze dentare), se fixează de obicei la proteze dentare), se fixează de obicei la nivelul strâmtorilor fiziologice, mai ales în nivelul strâmtorilor fiziologice, mai ales în treimea superioară a organului.treimea superioară a organului.

Corpii străini esofagieniCorpii străini esofagieni

5454

Cancerul esofagianCancerul esofagian Cancerul vegetant Cancerul vegetant se manifestă radiologic prin se manifestă radiologic prin

defecte de umplere defecte de umplere (lacune), unice sau, mai rar, (lacune), unice sau, mai rar, multiple, de dimensiuni variate şi formă neregulată, cu multiple, de dimensiuni variate şi formă neregulată, cu contururi imprecise, proiectate în lumenul esofagian; contururi imprecise, proiectate în lumenul esofagian; acestea sunt deseori continuate la periferie prin acestea sunt deseori continuate la periferie prin imagini de „semiton”.imagini de „semiton”.

            În proiecţie marginală, formaţiunea vegetantă În proiecţie marginală, formaţiunea vegetantă produce o îngustare excentrică a lumenului, care produce o îngustare excentrică a lumenului, care evoluează spre stenoză. La extremităţile imaginii evoluează spre stenoză. La extremităţile imaginii lacunare se pot pune în evidenţă pinteni opaci, care lacunare se pot pune în evidenţă pinteni opaci, care reprezintă zone de insinuare a bariului între peretele reprezintă zone de insinuare a bariului între peretele esofagian şi baza tumorii („pinteni maligni”). esofagian şi baza tumorii („pinteni maligni”).

5555

5656

  Cancerul infiltrantCancerul infiltrant produce în fazele incipiente produce în fazele incipiente rigiditatea segmentarărigiditatea segmentară a pereţilor, a pereţilor, caracterizată prin dispariţia peristaltismului şi lipsa de destindere o organului la trecerea caracterizată prin dispariţia peristaltismului şi lipsa de destindere o organului la trecerea substanţei de contrast; pliurile mucoasei pot deveni, în regiunea respectivă, neregulate, substanţei de contrast; pliurile mucoasei pot deveni, în regiunea respectivă, neregulate, îngroşate sau, dimpotrivă, şterse. îngroşate sau, dimpotrivă, şterse.

5757

Diagnosticul imagistic al Diagnosticul imagistic al afecafecttiunilor stomaculuiiunilor stomacului

Stomacul normalStomacul normal are forma are forma unui cârlig şi permite unui cârlig şi permite individualizarea netă a două individualizarea netă a două porţiuni: verticală şi orizontală. porţiuni: verticală şi orizontală. Porţiunea verticală este situată Porţiunea verticală este situată în hipocondrul şi flancul stâng în hipocondrul şi flancul stâng şi este formată din şi este formată din polul polul superiorsuperior (fornixul cu camera de (fornixul cu camera de aer) şi din aer) şi din corpul gastriccorpul gastric; are o ; are o poziţie uşor oblică sau paralelă poziţie uşor oblică sau paralelă cu coloana vertebrală.cu coloana vertebrală.

          

5858

Cele două feţe ale stomacului, anterioară şi Cele două feţe ale stomacului, anterioară şi posterioară, se suprapun în incidenţa frontală.posterioară, se suprapun în incidenţa frontală.

Curburile Curburile stomacului se examinează în starea stomacului se examinează în starea de repleţie completă a organului. de repleţie completă a organului. Mica Mica curbură curbură este dispusă spre coloana vertebrală. este dispusă spre coloana vertebrală. Curbura Curbura mare mare cuprinde, la rândul ei, o porţiune verticală cuprinde, la rândul ei, o porţiune verticală şi una orizontală.şi una orizontală.

5959

Relieful gastric Relieful gastric apare apare sub forma unor benzi sub forma unor benzi transparente, produse transparente, produse de pliurile mucoasei, de pliurile mucoasei, separate prin opacitatea separate prin opacitatea bariului pătruns bariului pătruns depresiunile dintre pliuri; depresiunile dintre pliuri; acestea sunt dispuse acestea sunt dispuse paralel cu axul paralel cu axul stomacului şi curburile stomacului şi curburile lui. Grosimea lor lui. Grosimea lor obişnuită variază între 3 obişnuită variază între 3 – 6mm iar contururile lor – 6mm iar contururile lor sunt nete şi regulate.sunt nete şi regulate.

6060

Deplasările Deplasările   Deplasarea spre dreaptaDeplasarea spre dreapta este este

produsă mai ales splenomegalie, produsă mai ales splenomegalie, deplasarea spre stânga deplasarea spre stânga poate fi poate fi consecinţa hepatomegaliei, tumorilor consecinţa hepatomegaliei, tumorilor de cap al pancreasului, tumorilor de cap al pancreasului, tumorilor retroperitoneale şi măririi rinichiului retroperitoneale şi măririi rinichiului drept. Deplasarea drept. Deplasarea cranialăcranială este este întâlnită în sarcina avansată, tumorile întâlnită în sarcina avansată, tumorile utero-ovariene, tumorile pancreasului.utero-ovariene, tumorile pancreasului.

    Ptoza gastricăPtoza gastrică constă din deplasarea constă din deplasarea caudală.caudală.

        Eventraţia Eventraţia (relaxarea) (relaxarea) diafragmaticădiafragmatică se traduce prin ascensiunea se traduce prin ascensiunea pronunţată, permanentă, a pronunţată, permanentă, a hemidiafragmului stâng, care hemidiafragmului stâng, care antrenează polul superior gastric şi antrenează polul superior gastric şi deseori flexura splenică a colonului.deseori flexura splenică a colonului.

Modificările de poziţieModificările de poziţie

6161

  GastriteleGastritele

  Se traduc în principal prin modificări Se traduc în principal prin modificări funcţionale funcţionale (hipersecreţie, tranzit accelerat prin (hipersecreţie, tranzit accelerat prin hipertonie şi hiperkinezie sau întârziat prin hipotonie). Modificările hipertonie şi hiperkinezie sau întârziat prin hipotonie). Modificările morfologicemorfologice constau din constau din edemul pliurilor de mucoasă, care sunt în mare măsură acoperite de depozite de mucus.edemul pliurilor de mucoasă, care sunt în mare măsură acoperite de depozite de mucus.

                        

6262

Gastritele croniceGastritele cronice

Modificările morfologice privesc în cea mai Modificările morfologice privesc în cea mai mare măsură relieful gastric şi reprezintă mare măsură relieful gastric şi reprezintă elementul principal al diagnosticului radiologic. elementul principal al diagnosticului radiologic.

Gastritele Gastritele hipertroficehipertrofice sunt caracterizate prin sunt caracterizate prin pierderea netităţii şi paralelismului pierderea netităţii şi paralelismului contururilor pliurilor, care devin sinuoase, contururilor pliurilor, care devin sinuoase, ramificate, parţial întrerupte.ramificate, parţial întrerupte.

6363

Ulcerul gastricUlcerul gastric           Se caracterizează prin pierderi de substanţă Se caracterizează prin pierderi de substanţă

parietale, care pot afecta mucoasa, submucoasa, parietale, care pot afecta mucoasa, submucoasa, musculatura proprie şi seroasa, soldându-se în unele musculatura proprie şi seroasa, soldându-se în unele cazuri cu penetrarea organelor vecine.cazuri cu penetrarea organelor vecine.

      Semnul radiologic direct, de certitudine Semnul radiologic direct, de certitudine al ulcerului al ulcerului gastric este reprezentat de gastric este reprezentat de nişa nişa ulceroasă; în ulceroasă; în majoritatea cazurilor se asociază şi semne majoritatea cazurilor se asociază şi semne indirecteindirecte, , de ordin funcţional şi morfologicde ordin funcţional şi morfologic. .

6464

Nişa situată pe una Nişa situată pe una din din curburilecurburile stomacului stomacului apare radiologic ca o apare radiologic ca o opacitate adiţională, opacitate adiţională, care proemină în mod care proemină în mod caracteristic din caracteristic din conturul curburii conturul curburii respective;imaginea respective;imaginea este persistentă, este persistentă, observându-se în tot observându-se în tot timpul examenului şi nu timpul examenului şi nu îşi modifică forma prin îşi modifică forma prin compresie.compresie.

6565

  Sediul Sediul obişnuit este reprezentat de obişnuit este reprezentat de mica mica curburăcurbură (în special de porţiunea verticală a (în special de porţiunea verticală a acesteia), apoi de curburile antrului, mai rar de acesteia), apoi de curburile antrului, mai rar de curbura mare. curbura mare. Forma Forma nişei poate fi variată, în nişei poate fi variată, în funcţie de localizare şi vechime: triunghiulară, funcţie de localizare şi vechime: triunghiulară, rotundă, ovalară, aplatizată; baza de implantare rotundă, ovalară, aplatizată; baza de implantare la lumenul gastric este uneori îngustă („nişa la lumenul gastric este uneori îngustă („nişa pediculată”), alteori, dimpotrivă, largă. pediculată”), alteori, dimpotrivă, largă. Dimensiunile Dimensiunile pot fi cuprinse între 2-3 mm (la pot fi cuprinse între 2-3 mm (la limita vizibilităţii radiologice) şi câţiva centimetri. limita vizibilităţii radiologice) şi câţiva centimetri. Conturul Conturul este în marea majoritate a cazurilor net este în marea majoritate a cazurilor net şi regulat. şi regulat.

6666

La nivelul La nivelul feţelor feţelor stomacului, nişa apare, stomacului, nişa apare, la examenul în strat la examenul în strat subţire sau cu subţire sau cu compresie, ca o pată compresie, ca o pată opacă, rotundă, opacă, rotundă, omogenă, înconjurată omogenă, înconjurată de o zonă de o zonă transparentă datorată transparentă datorată edemului perilezional.edemului perilezional.

6767

Semnele radiologice indirecteSemnele radiologice indirecte de ordin de ordin funcţionalfuncţional  sunt   sunt reprezentate de triada: reprezentate de triada: hipersecreţie, hipertonie, hipersecreţie, hipertonie, hiperperistaltism.hiperperistaltism.

6868

              Tumorile gastriceTumorile gastrice

Tumori benigne Tumori benigne de tip de tip epitelialepitelial (polipi, adenoame), (polipi, adenoame), conjunctiv conjunctiv (fibroame), (fibroame), muscular neted (leiomieoame), muscular neted (leiomieoame), nervos nervos (neurinoame, schwanoame), adipos (neurinoame, schwanoame), adipos (lipoame) sau (lipoame) sau vascularvascular (angioame, endotelioame). (angioame, endotelioame).

Radiologic, tumorile benigne gastrice produc Radiologic, tumorile benigne gastrice produc imagini lacunareimagini lacunare, care , care indiferent de forma şi mărimea lor, sunt întotdeauna net conturate; ele pot fi indiferent de forma şi mărimea lor, sunt întotdeauna net conturate; ele pot fi unice sau multiple.unice sau multiple.

6969

  Tumorile maligneTumorile maligne ale stomacului sunt mai frecvent ale stomacului sunt mai frecvent adenocarcinoameadenocarcinoame; celelalte varietăţi ; celelalte varietăţi histologice sunt reprezentate de sarcoame, limfoame, excepţional de tumori cu alte structuri.histologice sunt reprezentate de sarcoame, limfoame, excepţional de tumori cu alte structuri.

        

7070

7171

Anatomopatologic, cancerele gastrice Anatomopatologic, cancerele gastrice produc trei tipuri fundamentale de leziuni, produc trei tipuri fundamentale de leziuni, frecvent asociate: proliferative, infiltrative frecvent asociate: proliferative, infiltrative şi ulcerative.şi ulcerative.

Forma Forma proliferativă proliferativă (vegetantă), dezvoltată (vegetantă), dezvoltată pe una din feţe sau curburi, produce o pe una din feţe sau curburi, produce o masă tumorală de dimensiuni variabile, masă tumorală de dimensiuni variabile, care proemină în lumenul gastric şi care proemină în lumenul gastric şi realizează o realizează o imagine lacunarăimagine lacunară..

7272

Tumorile vegetante Tumorile vegetante mari, localizate la mari, localizate la nivelul nivelul curburilorcurburilor produc defecte de produc defecte de umplere marginale umplere marginale întinse, cu contururi întinse, cu contururi neregulate şi şterse neregulate şi şterse prelungite spre prelungite spre lumenul gastric cu lumenul gastric cu imagini de semiton.imagini de semiton.

          

7373

   La nivelul La nivelul feţelorfeţelor, cancerul , cancerul vegetant produce imagini lacunare unice, de vegetant produce imagini lacunare unice, de formă neregulată, cu contururi şterse, cu formă neregulată, cu contururi şterse, cu semitonuri marginale.semitonuri marginale.

             Tumorile vegetante de dimensiuni mari Tumorile vegetante de dimensiuni mari ocupă o mare parte din lumenul gastric, ocupă o mare parte din lumenul gastric, realizând stenoze, de obicei excentrice.realizând stenoze, de obicei excentrice.

7474

Forma infiltrativăForma infiltrativă se se caracterizează radiologic prin caracterizează radiologic prin rigiditatea pereţilor, tradusă rigiditatea pereţilor, tradusă prin lipsa de supleţe în cursul prin lipsa de supleţe în cursul umplerii şi manevrelor de umplerii şi manevrelor de mobilizare, prin absenţa mobilizare, prin absenţa peristaltismului şi deformareaperistaltismului şi deformarea, , prin retracţie a regiunii prin retracţie a regiunii afectate.afectate.

            Schirul gastric este forma Schirul gastric este forma infiltrativă care interesează cea infiltrativă care interesează cea mai mare parte a stomacului mai mare parte a stomacului sau totalitatea acestuia („linia sau totalitatea acestuia („linia plastică” malignă). plastică” malignă). Dimensiunile organului se Dimensiunile organului se reduc considerabil iar calibrul reduc considerabil iar calibrul devine tubular.devine tubular.

7575

Leziunile Leziunile ulcerativeulcerative se datorează necrozei se datorează necrozei formaţiunilor vegetante sau zonelor infiltrate ale formaţiunilor vegetante sau zonelor infiltrate ale pereţilor. Datorită acestui fapt, ulceraţia malignă apare pereţilor. Datorită acestui fapt, ulceraţia malignă apare de regulă de regulă retrasăretrasă din conturul gastric. din conturul gastric.

Nişa încastratăNişa încastrată este o nişă de dimensiuni mici. este o nişă de dimensiuni mici. Nişa în lacunăNişa în lacună apare într-o masă vegetantă necrozată, apare într-o masă vegetantă necrozată,

producând, atunci când se proiectează de faţă, o producând, atunci când se proiectează de faţă, o imagine opacă de formă neregulată.imagine opacă de formă neregulată.

Nişa Nişa în meniscîn menisc se produce într-o formaţiune se produce într-o formaţiune proliferativă care afectează o curbură, împreună cu proliferativă care afectează o curbură, împreună cu versantele adiacente ale feţelor.versantele adiacente ale feţelor.

7676

Stomacul operatStomacul operat             Examenul radiologic al Examenul radiologic al

stomacului operat permite stomacului operat permite identificarea identificarea tipului de intervenţie tipului de intervenţie practicatpracticat(în principal modul de (în principal modul de realizare a anastomozei gastro-realizare a anastomozei gastro-intestinale) şi evidenţierea intestinale) şi evidenţierea complicaţiilor postoperatorii.complicaţiilor postoperatorii.

            Rezecţia gastrică Rezecţia gastrică subtotalăsubtotală este este urmată de restabilirea tranzitului prin urmată de restabilirea tranzitului prin anastomoză anastomoză gastro-duodenalăgastro-duodenală termino-terminală (procedeul Péan termino-terminală (procedeul Péan – Billroth I) sau prin anastomoză – Billroth I) sau prin anastomoză gastro – jejunalăgastro – jejunală termino – laterală, termino – laterală, efectuată pe întreaga tranşă efectuată pe întreaga tranşă gastrică (procedeul Reichel – Polya) gastrică (procedeul Reichel – Polya) sau pe o porţiune a acesteia sau pe o porţiune a acesteia (procedeul Hoffmeister – Finsterer).(procedeul Hoffmeister – Finsterer).

7777