PORTOFOLIU TEORETIC

1). Regiunea naturala ecuatoriala. 1.1. 5° latitudine N si latitudine S. 1.2. Subregiuni:→ America de Sud → bazinul Amazonului;

→ Guyana; → NE Podisul Brazilian.

→ Africa → bazinul fluviului Congo; → litoralul Golfului Guineea; → estul Madagascarului → Asia de Sud-Est → Indonezia; → Filipine; → Malaysia; → estul insulei Sri Lanka-Ceylon.

1.3. Relieful → altitudine medie ~ 1000 m. → modelarea reliefului → reflecta conditiile bioclimatice. → procese chimice→ hidroliza; →acumulari bogate argilo-nisipoase. →descompunerea organica. → alterarea reliefului → versantii afectati de alunecari de teren. → versantii protejati de paduri cu radacini adventive. → capatanile de zahar → Guyana; → Madagascar in E; → Brazilia in E. → masivele si lanturile muntoase → >1000 m→ creeaza discontinuitati. →diferentiere in altitudine a temperaturilor. →etajare a vegetatie. →etajare a solurilor.

1.4. Hidrografie → retea densa datorita precipitatiilor bogate. → longitudinal → sectoare de praguri cu cascade mari. →sectoare cu panta mica.

1.5. Clima → temperaturile medii lunare oscileaza intre 25° si 28°C. → amplitudini termice reduse. → insolatia ridicata. → evapotranspiratia bogata in conditiile unor temperaturi mari. → umiditate si precipitatii insemnate. → anual cad intre 1000 si 3000 mm precipitatii.

→ in Arhipelagul Marschall precipitatiile ajung pana la 4500 mm. 1.6. Solurile → pot fi acide sau bazice in functie de roca parentala.

→ ferosoluri in baza. → soluri scheletice la partea superioara.

1.7. Vegetatia → padure bogata cunoscuta sub diferite denumiri → selvas. → hylaea. → bosanes. → numarul mare de specii si genuri cu ritm rapid de crestere. → distributia etajata a componentelor. → arbori cu valoare economica deosebita→ in Brazilia→ arborele de cauciuc (Hevea braziliensis). →arborele de cacao (Theobroma cacao). →palmierul de fibre textile (Astnocaryum vulgare) →palmierul de vin (Maurita vinifera) → in Africa→acaju (Khaya) →abanosul(Diospyros) →in Asia de SE→mango (Mangifera indica) → arborele de scortisoara ( Cinnamomum zeylanicum) →bananieri (Musa) →bambusi (Bambusa procera).

1.8. Fauna→ padurea ecuatoriala adaposteste numeroase specii de animale de marimi diferite. → maimute, lilieci de talie mare, lenesul, marsupiale, jaguari sau alte feline de prada. → o varietate de pasari ca→papagalii →colibri → reptile de dimensiuni mari→iguane → serpi uriasi ca anaconda, boa.

2). Regiunile tropical-umede cu doua anotimpuri (subecuatoriale). 2.1.se desfasoara de o parte si de alta a regiunii ecuatoriale, frecvent pana la latitudine de 20°. 2.2. Subregiuni→America centrala. →estul Braziliei. →o buna parte din India. →Peninsula Indochina. →SE Chinei. →nordul Australiei.

→o mare parte din Africa Centrala→Guineea. →Burkina Faso. →Nigeria. →Sudan. →Somalia. →Uganda. →Mozambic. →Angola. →vestul Madagascarului.

2.3. Relieful→ este format din campii, podisuri si chiar lanturi muntoase cu altitudini medii. →modelarea reliefului→este dependenta de→gradul diferit de acoperire cu vegetatie. →regimul sezonier al precipitatiilor. →rolul de ecran al vegetatiei. →principalii agenti modelatori→oscilatiile termice si de umiditate. →vietuitoarele. →apa de ploaie. →apa curgatoare. →alterarea reliefului→alterarea chimica→hidratarea. →hidroliza. →spalarea in suprafata si siroirea→pe versantii inclinati. →alunecarile de teren→pe versantii in care alteritul este bogat in argile. →sufoziunea→la contactul crustelor cu alteritele argiloase. →procesele fluviatile →procesele biotice→actiunea termitelor. →crustele→concentrari de oxizi de fier, mangan, aluminiu. →vaile→vai scurte→fragmenteaza versantii montani sau delurosi cu panta mai mare. →vai seci. →vai cu scurgere permanenta a apei. →glacisurile→Sudan. →Brazilia→Rio Branco. →inselbergurile. 2.4. Hidrografia→ regiunile sunt traversate de rauri si fluvii→Nil →Niger →lacuri→Ciad. →Nilul→unul din cele mai lungi fluvii ale lumii. →isi aduna apele din Podisul Ruanda. →se varsa mai intai in lacul Victoria. → Nigerul→ in cea mai mare parte strabate regiunea padurilor tropicale verzi iarna si savana. →prin lungimea sa se situeaza pe locul al treilea in Africa.

2.5. Clima→se succed doua sezoane distincte→unul cald si umed. →altul cald si uscat. →sezoanele sunt legate de pendularea sezoniera a alizeelor si a calmelor ecuatoriale →in sezonul cald si umed→amplitudinile termice scad. →temperaturi cuprinse 20° si 25°. →precipitatii convective bogate. →umezeala are valori de peste 75%. →in sezonul cald si uscat→alizeul este dominant. →amplitudini termice diurne de 10° - 15°. →cantitati de precipitatii anual de 1000 – 1500 mm. →climat musonic→India. →Indonezia. → SE Chinei. →pe coastele Americii Centrale. →vara→este cald, foarte umed. →nebulozitate mare. →ploi de convectie. →furtuni frecvente. →precipitatii peste 1000 mm. →precipitatii extreme→Conakry peste 4000 mm. →Assam – India 11500 mm. →iarna→seceta. →nebulozitate foarte mica. →evapotranspiratie puternica. →ploi rare. 2.6. Solurile→lixisoluri→Africa. →acrisoluri→China de SE. →America de Sud. →in regiunile de savana→soluri rosii. →soluri negre.

2.7.Vegetatia→padurile tropicale cu frunze cazatoare→ se afla indeosebi la altitudini mici. →sunt mai dese. →au structura complexa. →savanele→formatiuni ierboase. →graminee xerofile cu inaltimi de la 0,5m la 5m. →palcuri de arbori cu inaltime redusa, tulpini strambe si noduroase. →in Africa→savane cu baobabi (Adasonia digitata).

→ savane cu acacii. →savane cu palmieri. →savane cu arbusti si arbori cu inaltime mica. → in America de Sud→ savana este predominant ierboasa cu tufe rare de arbusti. →campasul brazilian. →lianosul venezuelean. →pantanaesul din Bolivia.

→padurea din regiunile musonice→sunt frecvente in India si in SE Asiei. → arbori inalti→pana la 30 -35 m cu densitate mai redusa. → arbori cu inaltimi reduse si arbusti care au densitate mare. →santalul (Santalum album). →abanosul (Diospyros melanoxylon) → teckul (Tectana grandis). 2.8. Fauna→este bogata. →in paduri→maimuta. →furnicar. →tapir. →iguane. →papagali.

→in savana→ elefanti. →zebre. →antilope. →pasari. →termite.

3) Regiunile naturale tropical – uscate. 3.1. includ suprafete in zona tropicelor, la latitudini de 15° - 25°. 3.2. Subregiuni→in Emisfera nordica→nordul Africii→Sahara. →Peninsula Arabia. →Irakul. →Iranul. →o buna parte din Pakistan. →vestul Indiei. →o parte din Podisul Mexican. →in Emisfera sudica→nordul statului Chile. →sudul Africii. →partea central-vestica a Australiei. 3.3.Relieful→altimetric pana la 500m. →campii si podisuri joase. →depresiuni si podisuri intramontane→Mexic. →munti→in Africa→Ahagar. →Hoggar. →Tibesti. →in Iran. →in Afganistan. →modelarea reliefului→procese fizico-mecanice impuse de insolatie. →fragmentarea rocii. →ridicarea apei prin capilaritate din panza freatica→formare de cruste de sulfati, cloruri, carbonati. →sebka in Sahara. →alcaliflats in SUA. →salinas in America de Sud. →oscilatiile de temperatura impun dilatari-comprimari. →variatiile de umiditate→haloclastism. →takare. →vanturile→furtuni de praf→relief eolian →pedimente si glacisuri de eroziune→campii acumulative→playa. →bajada.

3.4.Hidrografia→este dezorganizata. →raurile nu ajung decat rar la marginea continentului, majoritatea se opresc la periferia muntilor sau in depresiuni endoreice. →regimul scurgerii apei pe vai→regiuni endoreice→fara scurgere. →Sahara de est. →centrul si V Australiei. →depresiuni→lacuri→Eyre. →Ciad. →rauri mari in regiuni montane. →vai mari→ueduri in Sahara. →marile fluvii isi micsoreaza treptat debitul→Nil. →Senegal. →Murraay-Darling.

3.5.Clima→uscaciune excesiva. →temperaturi mari. →amplitudini termice ridicate indeosebi diurne. →precipitatii extrem de putine (sub 200 m). → umiditate relativ redusa (sub 50%). →temperaturile medii anuale oscileaza intre→15° -16°C in fasiile litorale sau pe muntii mijlocii. →25° - 28°C in interiorul continentului. → insolatie puternica ce va da temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste

50°C (in Sahara s-au inregistrat pe nisip valori de 72° - 80°C) → maxima absoluta 58°→13 septembrie 1922→ Al Aziziyah din Libia → precipitatiile sunt reduse. →cantitatile anuale de precipitatii sunt sub 200 mm→scad chiar sub 100 mm, in deserturile hiperaride.

→cresc la 300–500 mm in semidesert.

→deserturi in care precipitatiile se produc cu regularitate sezoniera→Sahelul sudanez ploile cad in iulie-septembrie. →Australia, Orientul Apropiat, California ploile cad iarna. →deserturi in care precipitatiile cad rar si fara periodicitate→in Sahara media anuala sub 100 mm.

→in M.Hoggar media anuala este de 59 mm. →in Namim media anuala este de cca 30 mm.

→deserturile din zonele litorale din vecinatatea curentilor reci→precipitatii foarte mici. →sub 0,5 mm la Arica in Chile. →cca 30 mm la Walvis Bay-Namib. → permanent, in regiunile aride si semiaride bat alizeele. 3.6. Solurile→sunt slab dezvoltate, lipsind in regiunile hiperaride. →calcisolurile→Sahara. →Arabia. →Iran. →Australia. →Marele Bazin. →gipsisolurile→Irak. →Siria.

3.7.Vegetatia→aproape ca lipseste. → exista plante anuale si perene cu adaptari specifice. → un peisaj inedit il ofera oazele→numeroase plante de cultura→curmali. →leandru. →arborele de fistic. →formatiuni ierboase din specii xerofile dispuse in cateva strate. →formatiuni arbustive si ierboase cu o dezvoltare circumdesertica. →brusa cu acacii→Africa de Nord aflata intre savana si desert. →brusa cu actee→Mexic. →catinga braziliana. → scrubul australian. 3.8.Fauna→ este saraca. → specii de animale mai insemnate→dromaderul. →antilopa de desert→Sahara. →carnivore→vulpea sahariana. →coiotul american. →cateva marsupiale australiene→cartita de desert. →sobolanul. →cangurul. →numeroase rozatoare. →soparle. →serpi veninosi. →scorpioni.

4) Regiunile naturale mediteraneene. 4.1.ocupa suprafete la latitudini de 30°-40°, precumpanitor in insulele si statele riverane M.

Mediterane. 4.2 Subregiuni→tarmul californian→San Francisco. →Los Angeles. →in Chile. →S-V Republicii Africa de Sud. →in sudul Australiei.

4.3.Relieful→specific este cel montan. →urca in altitudine pana la 1500 m mai rar 2000m. →in regiunile aride→dezagregari vara. →alterari iarna. →procese de spalare in suprafata. →eroziune diferentiala. →siroire. →transport bogat de aluviuni in sezonul umed. →glacisuri mixte→de eroziune. →de acumulare. →o intensa degradare a suprafetelor de versant prin rigole si torenti. →rocile au un rol in morfogeneza→in masivele de calcar→lapiezuri. →polje →pe granite→tafoni. →alunecari pe versantii de flis→frane. 4.4.Hidrografia→doua categorii de bazine →majoritatea sunt rauri mici, cu pante mari→alimentare dependenta de regimul precipitatiilor. →la viituri se inregistreaza debite de 500 – 3000 m³/s. →in perioada apelor mici coboara la cativa m³/s. →bazine extinse→depasesc 10000 km² →Ebru. →Tibru. →Sacramento. →au scurgere cu caracter permanent. →la peste 2000 m au alimentare nivo-pluviala→scurgere maxima in martie – aprilie. →scurgere minima toamna. →la altitudini medii alimentarea pluvio-nivala→amplifica debitele din martie – aprilie. →al doilea maxim in noiembrie – decembrie. →minima va fi in august – septembrie.

→in regiunile joase cu alimentare pluviala→scurgerea mare va fi intre decembrie – mai. →scurgeera minima vara.

4.5.Clima→se caracterizeaza prin doua sezoane distincte cu scurte intervale tranzitorii. →vara se inregistreaza temperaturi ridicate→temperaturi medii lunare de 20°-25°C. →in sezonul rece temperaturi mai coborate→temperaturi medii lunare de 5° - 10°C. →temperaturile medii anuale oscileaza intre 15°si 20°. → maximele absolute pot ajunge la peste 35°C. →cantitatea anuala de precipitatii variaza→in medie este de 500 – 1000 mm. →pe tarmurile regiunii mediteraneene bat frecvent vanturi. →vanturi reci→Mistralul→in sudul Frantei. →Bora→pe tarmul dalmatic. →vanturi calde→Santa Ana→pe tarmul vestic american. →Berg→pe tarmul sud-african. 4.6.Solul→mult mai variat in comparatie cu regiunile aride si semiaride. →soluri fertile avand un profil de pana la un metru grosime cu humus si baze solubile. →diferite tipuri din clasele→cambisoluri. →luvisoluri. →soluri halomorfe. →kastanoziomuri. →vertisoluri. 4.7.Vegetatia→exista paduri si tufarisuri xerofite cu frunze mici, dure, cerate. →paduri xerofite dezvoltate pe versantii muntilor in general pana la altitudinea de 1500 m→ in sectoarele uscate si pe calcare→stejarul de stanca (Quercus Ilex) →arbusti→fistic. →otetar. →luar. →tulichina. →levantica. →pe terenurile mai umede→stejarul de pluta (Quercus suber). →pinul maritim (Pinus maritima). →pinul de Alep (Pinus halepensis). →arbusti→levantica. →mirt. →fistic. →