25
Universitatea Petrol–Gaze Ploieşti Facultatea de Litere şi Ştiinţe Specializarea Română-Engleză PORTOFOLIU PENTRU ABSOLVENŢII D.P.P.D. Student : Stanimir Ruxandra Loredana 1

portofoliu PDDP

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: portofoliu PDDP

Universitatea Petrol–Gaze Ploieşti

Facultatea de Litere şi Ştiinţe

Specializarea Română-Engleză

PORTOFOLIU PENTRU

ABSOLVENŢII D.P.P.D.

Student : Stanimir Ruxandra Loredana Grupa 4055

1

Page 2: portofoliu PDDP

Ploieşti 2011

CARTEA GESTURILOR:Cum putem citi gandurile elevilor/oamenilor din actiunile lor

- recenzie -

Peter Collett este autorul bestseller-ului “Cartea gesturilor”. Profesor şi membru al Departamentului de Psihologie Experimentală din cadrul Universităţii Oxford, psiholog al emisiunii Big Brother, Peter Collett abordează teme care ţin deopotrivă de domeniul psihologiei sociale, studiului personalităţii individuale sau limbajului trupului. Titlul original al cartii este: The Book of Tells, How to Read People's Minds from Their Actions Publicatã de: Transworld Publishers, divizie a The Random House Group Ltd., Londra, 2003 Limba originalã: englezã “Cartea gesturilor” analizeaza comunicarea nonverbala intr-un mod original, folosind un limbaj cuprinzator si accesibil si poate fi considerata un ghid pentru decodarea mesajelor transmise prin gesturile facute de persoanele din jurul nostru sau chiar de propria persoana.Oricat de importanta este comunicarea verbala intotdeauna gesturile tradeaza adevaratele idei, conceptii, sentimente si intentii.

Aceasta carte prezinta o serie de concepte referitoare la semnificatia gesturilor pe care autorul le sustine prin numeroase exemple si, pe alocuri, imagini si este de un real ajutor celor care sunt interesati de realizarea unei comunicari eficiente. In capitolul I autorul vorbeste despre cuvantultell (“indicator comportamental”) care desemneaza un gest repetitiv care da informatiidespre calitatea cartilor pe care un jucator le are in mana sau despre strategia pe care o foloseste. In capitolele urmatoare acesta arata ca notiunea de indicator comportamental nu se rezuma doar la jocul de carti si ca poate fi aplicata la o gama larga a activitatilor din viata de zi cu zi. Indicatorii comportamentali sunt diversi. Unii se pot intalni la majoritatea oamenilor, iar altii pot lasa impresia de unicitate si au o valoare de semnatura sau chiar de marca personala.Multi indicatori pot fi total constienti, insa nu pot fi controlati. De exemplu cascatul venit in momente de plictiseala datorata lipsei de activitate sau lipsei de interes in ceea ce priveste o anumita activitate. Insa cascatul nu denota numai plictiseala, ci si momente tranzitorii, detensionare sau chiaramenintare. De aceea trebuie sa urmarim o serie de factori cand analizam si incercam sa descifram limbajul nonverbal transmis, unul nefiind de ajuns.

In cartea sa, Peter Collett realizeaza practic o comparatie intre om si animal. Plecand de la ideea ca omul este tot un animal, el face analogii intre gesturile, reactiile, expresiile umane si cele existente in lumea animala. Totodata realizeaza si o clasificare a indicatorilor comportamentali dupa tipul lor: indicatori ai dominantei, indicatori ai supunerii, indicatori ai anxietatii, indicatori ai minciunii, , etc.Indicatori ai dominatiei -cresterea inaltimii aparente prin adoptarea unei posturi in care spatele este drept;-adoptarea “posturii de calaret”, cu picioarele intinse si talpile departate, indica mai multa atitudine dominatoare decat “pozitia de drepti”;-in pozitia asezat, persoanele dominante tind sa ocupe cat mai mult spatiu –fie prin pozitia “nicovala” (picioarele indoite, coapsele rasfirate, ambele talpi asezate ferm pe sol), fie prin pozitia “cifra patru” (glezna unui picior se odihneste pe coapsa celuilalt astfel incat membrele sunt asezate in forma cifrei patru);

2

Page 3: portofoliu PDDP

-asezarea unei maini sau a ambelor pe solduri;-indivizii dominanti iau primii cuvantul, intrerup mai des, ii descurajeaza prin ridicarea tonului vocii sau semne pe cei care incearca sa-i intrerupa, folosesc mai putine semne de nehotarare (ca “aaa” sau “hmm”);-vocile “joase” sunt asociate cu dominarea si amenintarea, in timp ce vocile “inalte” sunt asociate cu supunerea si atitdinea impaciuitoare;-atingerile pot fi “orizontele”, intre membrii gupului care au statut social asemanator si “verticale”, intre membrii cu statut social diferit;-intr-o conversatie, persoanele dominante isi privesc mai mult interlocutorul in timp ce vorbesc (pentru a-si asigura controlul conversatiei) si mai putin atunci cand asculta (pentru a arata ca nu sunt gata sa il flateze pe celalt si ca nu vor sa ramana mult timp in pozitia de ascultatori).

Indicatori ai supunerii -ridicatul din umeri - transmite un mesaj de neajutorare (nu pot, nu stiu, nu e vina mea);-in pozitia asezat, persoanele submisive tind sa-si traga picioarele inapoi sau chiar sa si le ascunda pentru a nu deranja alte persoane prin patrunderea in spatiul public. Ele tind, de asemenea, sa-si apropie sau sa-si incruciseze picioarele la nivelul coapselor sau al gleznelor;-cand stau in picioare, persoanele submisive tind sa adopte “pozitia paralela”(picioarele drepte si paralele), “pozitia foarfecelui” (picioarele drepte si incrucisate) sau “pozitia lamei indoite” (toata greutatea corpului se afla pe un picior, iar celalalt este indoit);-gesturi de autolinistire: mangaierea parului, “coada de porumbel” in care degetele mainilor se intrepatrund, asezarea mainilor una peste alta, asezarea bratelor peste corp ca si cum persoana ar fi imbratisata de cineva, impreunarea mainilor la ceafa (adultii le sustin copiilor foarte mici gatulatunci cand ii iau in brate);-capul este lasat in jos sau intr-o parte;-persoanele submisive isi feresc privirea in mod inconstient pentru a reduce sentimentul de frica pe care il resimt fata de persoanele dominate si pentru a le indica acestora ca nu au de gand sa atace: fie privesc in jos, fie isi misca privirea de la un capat la altul al campului vizual fara a-si misca si capul, fie arata ca sunt dezarmati folosind privirea “cu ochii mariti”;-sprancenele ridicate arata ca oamenii sunt atenti, impresionati. Sprancenele ridicate si unite arata atat supunere, cat si ingrijorare;-in situatiile tensionate, persoanele subordonate zambesc mai mult decat persoanele dominante. Zambetul lor are rolul de a calma. In situatiile prietenoase persoanele subordonate zambesc la fel de mult, iar cele dominante zambesc mai mult decat in situatiile tensionate. Femeile zambescmai mult decat barbatii. O femeie care zambeste putin este perceputa ca fiind nefericita, in schimb un barbat care zambeste putin este perceput ca domnant. Cu cat puterea unui barbat creste, cu atat el zambeste mai putin. Aceasta scadere a numarui de zambete in functie de pozitie nu a fost observata si la femei. Persoanele subordonate adopta un numar mai mare dezambete false. Acestea se deosebesc de cele sincere prin mai multe elemente (vezi sectiunea Indicatori ai minciunii).

Indicatori ai anxietatii -transpiratia - apare uneori ca raspuns la situatiile incarcate emotional;-respiratia este mai accelerata cand ne este frica. Persoanele cu respirarie lenta si profunda sunt in general mai stabile emotional si au mai multa incredere in ele. Se poate evalua usor starea emotionala a unei personae observand atent felul in care respira;-miscari ale corpului agitate, neregulate. Cand o persoana bate din picior arata ca ar vrea sa se

3

Page 4: portofoliu PDDP

retraga cat mai repede, la fel si cand se joaca cu mainile sau cu diferite obiecte. Posturile sunt cele descrise mai sus in cazul indicatorilor supunerii;-persoanele anxioase isi mangaie corpul in locul unde le-ar placea sa fie mangaiati de o persoana protectoare - barbia, gatul, obrajii, parul. De asemenea ele manipuleaza diferite obiecte: chei, ochelari etc;-persoanele anxioase evita privirea partenerului atunci cand apar dezacorduri. De asemenea, aceste persoane cilpesc mult mai des;-cei mai importanti indicatori sunt cei legati de tractul gastro-intestinal (buze, gura, gat, esofag, stomac, intestine): uscarea gurii, tusea, greutatea de a inghiti, muscarea buzelor, tragerea buzelor inauntru si tinerea lor intre dinti, muscarea unghiilor, bagarea unui obiect in gura;-vocea devine mai ascutita sau tremurata, oamenii vorbesc mai repede si mai putin. Uneori poate sa apara chiar balbaiala.

Indicatori ai minciunii -se spune ca mincinosii obisnuiesc sa evite privirea interlocutorului, insa acesta nu este un mod prea sigur de a detecta minciuna, deoarece “vinovatii” pot controla foarte usor acest indicator. Clipitul este mult mai greu de controlat, dar el apare nu doar in cazul minciunii, ci si in cazul unei stari tensionate;-frecarea palmelor, scarpinatul in cap, folosirea mainilor pentru a mangaia diferite parti ale fetei pot indica minciuna. Deoarece mincinosii fac efortul de a-si controla partea de sus a corpului, minciuna e mai usor de detectat privind partea de jos a corpului: modificarea pozitiei picioarelor si talpilor ofera informatii mai de incredere decat mainile sau fata;-acoperirea totala sau partiala a gurii si scarpinatul nasului (deoarece atunci cand o persoana minte fluxul sanguin in regiunea nasului creste, creand o senzatie neplacuta);-mascarea emotiilor negative care insotesc minciunile se poate face printr-o “expresie impasibila” si prin zambet. Majoritatea oamenilor nu reusesc sa faca diferenta intre un zambet fals si unul autentic. Zambetele false dureaza mai mult, se “formeaza” mai usor si sunt “descompuse” mai rapid, implica doar gura (nu si regiunea aflata in partea exterioara a ochilor) si de cele mai multe ori sunt asimetrice (apar doar pe o singura parte a fetei); Contrar parerii ca cel mai usor minciuna se detecteaza din gesturi, ea se detecteaza cel mai usor urmarind discursul unei persoane: -mincinosii deviaza de la subiect, povestind cu totul altceva decat ce suntintrebati;-dau informatii generale, iar cand li se cer detalii de obicei nu dau un plus de informatii, ci repeta ce au spus inainte. O persoana onesta ofera detalii degate de spatiu, timp si sentimentele celor implicati, iar cand i se cer detalii aduce multe informatii noi;-dau raspunsuri care starnesc confuzia, invitand la interpretari;-folosesc in masura mult mai mare negarea. Nixon a sustinut, in scandalul Wategate: “Nu sunt un excroc.”, si nu: “Sunt un om cinstit.”;-mincinostii vorbesc foarte putin despre ei (folosind “eu”, “mie”, “mine” etc) si folosesc multe generalizari: “nimeni”, “niciodata”, “oriune”, “toata lumea” etc;-mesajul este transmis mult mai formal, fara a folosi eliziunea (de exemplu folosesc “nu imi” in loc de “nu-mi”);-daca minciuna nu a fost repetata inainte, oamenii tind sa faca o pauza inaintea ei si sa o spuna vorbind mai lent decat atunci cand spun adevarul;-pauzele intre cuvinte si propozitii sunt mai dese decat de obicei, in ele aparand “aaa” sau “hmm”. Se intampla chiar ca mincinosii sa abandoneze o propozitie inceputa pentru a veni cu una noua.

Probabil cu totii ne dam seama cand cineva zambeste “din suflet” si cand cineva zambeste fals, dar de cele mai multe ori nu facem nici o diferenta intre ele fiindca ne dorim ca

4

Page 5: portofoliu PDDP

zambetul sa fie autentic. Oricat s-ar stradui o persoana suparata, zambetul ei nu va reusi niciodata sa paraconvingator. Autorul analizeaza complet acest limbaj. Pornind cu sprancenele si terminand cu talpile, fara a scapa din vedere postura si situatia dand exemple posturi sau gesturi ale unor persoane celebre. Poate ca deseori v-ati intrebat de ce anumiti oameni sunt considerati buni oratori si reusesc sa convinga, sa mobilizeze oameni, sa se faca auziti, iar altii cu un discurs similar ori chiar mai bun, sunt considerati ca neavand charisma sau chiar fiind plictisitori. De ce anumite femei sunt considerate a avea sex-appeal iar altele care spun aceleasi lucruri sunt considerate vulgare sau false. De cele mai multe ori secretul sta in detalii, exact lucrurile pe care le consideram ca nefiind importante. Acest volum cu siguranta va va raspunde la o parte din intrebari.

Citind cartea gesturilor am putut cunoaste mai bine oamenii de langa mine si am stiut sa-mi aleg persoanele in care sa am incredere. M-a ajutat foarte mult si o recomand tuturor celor care nu vor sa dea gres in alegerile facute in ceea ce priveste mediul social si relatiile cu cei din jur.

Dictionar de termeni pedagogici:

1. MODULI DIDACTICI: seturi de cunostinte, situatii didactice, activitati si mijloace de

invatamant delimitate, menite a se aplica pe cerintele si posibilitatile unor grupe sau clasa de elevi.

5

Page 6: portofoliu PDDP

2. METACOGNITIE: autoevaluare, autoreactie, autoreflectie autoreglare, comportamentului de invatamant.

3. OBIECTIVE AFECTIVA:  vizeaza formarea convingerilor sentimentelor atitudinilor.

4. OBIECTIVE CADRU:  sunt obiecte cu un grad ridicat, de generalitate si complexitate.

5. OBIECTIVE COGNITIVE:  scopuri, tendinte educationale care se refera la transmiterea si asimilarea cunostintelor.

6.  OBIECTIVE PSIHOMOTORII: obiective centrate pe formarea unor conduite si operatii manuale.

7. OBIECTIVITATEA SCOLARA : reprezinta o norma sociala legiferata la nivelul sistemelor moderne de invatamant care vizeaza responsabilitatea  comunitatilor educative,nationale teroriste si locale in contextual lor politici de democratizare a invatamantului.

8. ORAR  SCOLAR:  reprezinta un document de planificare a instruirii aplicabil in cadrul fiecarui institutii scolare.

9. PARADIGME : teorie educationala

10. PREDARE: reprezinta actiunea cadrului didactic de transferare a cunostintelor la nivelul unui model de comunicare.

11. PEDAGOGIE SCOLARA:  domeniul al pedagogiei interesat de identificarea problematicii si tehnicii educative valabile pentru copilul integrat in institutia scolara.

12. PEDAGOGIE FILOZOFICA: o forma de pedagogie bazata pe reflectie, pe educatie filozofica pe institutii ale marilor ganditori.

13. PERMANENTA: educatie care dureaza tot timpul vietii, care debuteaza in scoala sip e care o urmeaza fiecare pe cont propriu in functie de interese si dorinta sa.

14. PLURIDISCIPLINARITATE: constituie o intergare accentuate si bazata pe o comunicare siemetrica intre diferite paradigme explicative.

15. PROCES DE INVATARE: reprezinta principalul subsistem al sistemului de invatamant specializat in proiectarea si realizarea obiectivelor pedagogice.

16. PROCES COGNITIV: proces mental.

17. PROIECTARE PEDAGOGICA: reprezinta activitatea de structurare  a actiuniilor si operatiilor care asigura functionalitatea sistemului si a procesului de invatamant la nivelgeneral.

18. PROIECTARE DIDACTICA: reprezinta procesul deliberative, la nivel macro, micro, de fixare mentala a pasiilor ce vor  fi parcursi in realizarea institutiei si educatiei.

6

Page 7: portofoliu PDDP

19. PEDAGOGIA Ştiinţă care se ocupă cu metodele de educaţie şi de instruire a oamenilor , are ca obiect  un studio specific dimensiunea functional-structuralaa educatiei adorabila.

20. SISTEM DE INVATAMANT DEMOCRATIC: capacitatea sistemului de invatamant de a crea conditiile activitatiilor tuturor dispozitilor si predisponibilitatilor.

21. TRANSDISCILPINARITATEA:  este intrepatrundere a mai multor discipline de studii

7

Page 8: portofoliu PDDP

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. Date personale

1. Numele şi prenumele: Stanimir Loredana Ruxandra

2. Locul şi data naşterii: Campina, 05-04-1989

3. Domiciliul: Str Zorilor, nr1, bl5, sc A, ap16

4. Ruta şcolară a elevului: Sc Gen nr 7 B.P.Hasdeu Campina, Grup Sc Ind Constantin Istrati Campina

5. Şcoala şi clasa în care învaţă elevul: Universitatea de Petrol si Gaze Ploiesti, Facultatea de Litere,

Specializare: Romana-Engleza, Grupa 4055

II. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor: mama lucreaza la o firma de artizanat, iar tata ca operator

pe strung

2. Structura familiei şi relaţiile dintre membrii familiei: familia mea este formata din 3 membri si o

pisicuta, relatiile dintre membrii familiei este una foarte buna bazata pe comunicare

3. Condiţii de viaţă şi de învăţătură ale elevului: conditiile de viata ale elevului sunt la un nivel mediu,

iar conditiile de invatatura sunt foarte bune.

4. Influenţe din afara familiei: nu au existat influente din afara familiei

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice: din punct de vedere fizic m-am dezvoltat normal, inaltimea mea

fiind putin mai mare decat cea obisnuita, 1,77 m.

2. Îmbolnăviri şi deficienţe (mintale, senzoriale, fizice): nu au existat

8

Page 9: portofoliu PDDP

IV. Dezvoltarea psihică

1. Gândirea (analitică/sintetică, concretă/abstractă, reproductivă/creativă etc. ): analitica, concreta,

creativa

2. Memoria (vizuală/auditivă, mecanică/logică, de scurtă durată/de lungă durată etc.): vizuala,

logica, de scurta durata

3. Limbajul (exprimarea corectă/incorectă, vocabularul bogat/sărac) : exprimarea corecta, vocabular

bogat

4. Afectivatea (sentimente, pasiuni, dispoziţii predominante) : sentimente

5. Motivaţia (intrinsecă/extrinsecă, cognitivă/afectivă, pozitivă/negativă) : intrinseca, cognitiva,

pozitiva

V. Rezultate obţinute de elev şi stilul de muncă

1. Discipline cu rezultate cele mai bune : toate disciplinele de pedagogie

2. Discipline cu rezultate cele mai slabe: tot ce tine de engleza

3. Cercuri frecventate de elev şi participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare: cercurile de

prieteni si participarea la olimpiade

4. Stilul de lucru (organizat/dezorganizat, autonom/dependent, conştiincios/superficial,

constant/inconstant) : organizat, autonom, superficial, constant

VI. Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participarea la viaţa de grup (sociabil / izolat, extrovert / introvert etc.): nu intotdeauna sociabil,

extrovert, timid,

2. Atitudinea colegilor faţă de elev:

9

Page 10: portofoliu PDDP

VII. Trăsături de personalitate

1. Trăsături temperamentale: uneori delasatoare, incapatanata, ambitioasa, orgolioasa

2. Trăsături de caracter:

a) atitudinea faţă de muncă: dependenta sa-mi rezolv toate atributiile date in ziua respectiva

b) atitudinea faţă de alţii: cand simt ca au nevoie de ajutorul meu incerc sa-i ajut cum pot eu mai

bine

c) atitudinea faţă de sine: ma descurajez singura

3. Aptitudini, înclinaţii, interese şi aspiraţii: mi-as dorii sa fac cu adevarat ceva ce mi-ar placea

10

Page 11: portofoliu PDDP

Fişă de observare / evaluare a lecţiei

Şcoala: Liceul I. L. Caragiale

Clasa: XI

Data: 10.03.2011

Profesor / Institutor / Student: Stanimir Loredana

Aria curriculară: Romana

Disciplina: Limba si Literatura Romana

Unitatea de învăţare:

Subiectul: Teme si motive simboliste

Tipul lecţiei: de insusire de noi cunostinte

Obiective generale / fundamentale:

-utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si producerea mesajelor in diferite

situatii de comunicare

-folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea diferitelor texte

literare

Obiective instrucţionale / operaţionale / comportamentale:

-sa identifice in textele date trasaturi ale liricii simboliste

-sa recunoasca din ce specie literara face parte textul respectiv

-sa identifice si sa explice simbolurile in poeziile date

-sa recunoasca teme si motive simboliste

-sa interpreteze un text la prima vedere

Nr.

crt.Indicatori

Nivel de atingere a

standardelor

Minim Mediu Maxim

1. Calitatea proiectării

Concordanţa cu programa şcolară x

11

Page 12: portofoliu PDDP

Corelarea între componentele actului didactic,

strategii didactice şi de evaluare

Elemente de originalitate

2. Desfăşurarea activităţii

Organizarea mediului fizic al clasei

Organizarea conţinuturilor în structuri

informaţionale (sistematizare, esenţializare,

corelaţii intra şi interdisciplinare)

Adecvarea strategiilor şi tehnicilor de instruire la

particularităţile colectivului de elevi;

individualizarea învăţării

Integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţii

Orientarea acţiunilor şi a gândirii elevilor

Calitatea comunicării

Evaluarea randamentului şcolar

Gestionarea timpului didactic

3. Aprecieri privind:

Nivelul pregătirii elevilor (deţinerea cunoştinţelor

de bază, gradul de operaţionalitate a acestora,

nivelul structurării competenţelor

Capacitatea institutorului de a raporta propriul

comportament la standardele profesiei

Concluzii

Puncte tari Puncte slabe

12

Page 13: portofoliu PDDP

PROIECT DE LECŢIE

Data: 10-03-2011

Şcoala: Liceul IL Caragiale

Clasa: XI

Propunător: Loredana Stanimir

Aria curriculară: Limba si literatura romana

Obiectul:

Unitatea de învăţare: liceu

Subiectul: Teme si motive simboliste

Tipul lecţiei: de insusire de noi cunostinte

Obiective generale / fundamentale:

-utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si producerea mesajelor in diferite

situatii de comunicare

-folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea diferitelor texte

literare

Obiective instrucţionale / comportamentale / operaţionale:

-sa identifice in textele date trasaturi ale liricii simboliste

-sa recunoasca din ce specie literara face parte textul respectiv

-sa identifice si sa explice simbolurile in poeziile date

-sa recunoasca teme si motive simboliste

-sa interpreteze un text la prima vedere

Metode şi procedee didactice:

Mijloace didactice:

13

Page 14: portofoliu PDDP

Desfăşurarea lecţiei:

Etapele lecţiei Activitati de invatare Activitatea elevilor

1. Moment organizatoric2 min

Este organizat contextul educativ, astfel încât demersul didactic să atingă un grad înalt de eficienţă, se asigură liniştea în clasă, se pregătesc materialele necesare desfăşurării activităţii.

Elevii pregătesc caietele şi textele suport

2. Verificarea temei3 min

Se verifică efectuarea temei , calitativ şi cantitativ.

Elevii cer lămuriri în privinţa lucrurilor ce nu au putut fi rezolvate acasă.

3.Actualizarea cunoştinţelor anterioare

10 min

Profesorul cere elevilor sa definească simbolismul.

Profesorul cere elevilor sa spună care este manifestul literar al simbolismului.

Profesorul cere elevilor să numească principalele teme şi motive simboliste.

Profesorul cere ca elevii să numească câţiva reprezentanţi ai simbolismului românesc,

Definiţie : Simbolismul este curentul modernist apărut în Franţa şi în Belgia după 1886 şi răspândit apoi în întreaga Europă şi care se prelungeşte până la primul război mondial.Simbolismul apare ca reacţie împotriva poeziei retorice a romanticilor şi a impersonalităţii reci a parnasienilor.

Elevii răspund...: manifestul literar al simbolismului este articolul lui Jean Moreas, publicat în suplimentul literar al ziarului Le Figaro la 18 septembrie 1886. Articolul Le symbolisme propune numele noului curent, opus celui propus de Paul Verlaine, şi anume decadentism.Arta poetica a lui P. Verlaine şi Corespondentele lui Charles Baudelaire anunţă şi ele elementele doctrinei simboliste.

Elevii răspund: .—toamna, tristeţea, trecerea timpului, întoarcerea în trecut, singurătatea, moartea, natura ostilă, cadrul nocturn, obsesia parfumurilor, a instrumentelor muzicale, a culorilor şi a pietrelor preţioase, spaţii exotice, somnul, visul, iubirea, motiv de reverie, de nevroză, marile plecări, decorul citadin, monotonia, melancolia.

Elevii răspund: Simbolişti români: George Bacovia si Alexandru Macedonski , Ion Minulescu, Stefan Petica, Dimitrie Anghel si Traian Demetrescu.---Simbolişti franceziStephane Mallarme, Paul Verlaine,

Problematizare

Brainstorming

14

Page 15: portofoliu PDDP

apoi ai simbolismului francez

. Ce volume de poezii a scris G. Bacovia?

Profesorul poartă o discuţie cu elevii întrebând care sunt temele şi motivele bacoviene.

În ce poezii cunoscute de voi se regăsesc aceste teme şi motive simboliste?

Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Edgar Allan Poe, Rainer Maria Rilke, Jules Laforgue

G. Bacovia a scris: „Plumb”, „Scântei galbene”, „Cu voi”, „Stanţe burgheze”

Elevii răspund că temele fundamentale ale universului bacovian sunt: oraşul de provincie ce ilustrează o lume bolnavă, degradată fizic şi psihic; singurătatea, natura ce se află sub influenţa unor forţe distructive; iubirea, aici nu este un sentiment benefic; moartea este o stare de disperare, o obsesie în care lipseşte aspiraţia

Plumb”, „Lacustră”, „Plumb de iarnă”, „Sonet”, „Decor”, „Nevroză”.

4.Captarea atenţiei pentru activitatea ce urmează

2 min

Profesorul scrie pe tablă următoarele culori şi întreabă apoi elevii ce stări le sugerează acestea.Albul, negrul, galbenul, verdele, violetulProfesorul întreabă apoi elevii ce stări sugerează aceste culori în universul bacovian?

Elevii răspund:ALB – nevroză, reverie, sfârşitNEGRU – moarte, dispariţie, urât, carbonizareROŞU – boală, degradare, finalitateVIOLET – monotonie, crepuscul, alienareGALBEN – deznădejde, dezolare, tristeţeGRI – angoasă, plictisROZ ,VERDE, ALBASTRU- nevroză, tristeţe

5.Anunţarea subiectului şi a obiectivelor

3 min

Profesorul anunţă titlul lecţiei

Elevii trebuie să ştie la sfârşitul lecţiei următoarele: O1--să identifice în textele date trăsături ale liricii simboliste ;O2--să recunoască teme şi motive simboliste ;O3- -să identifice şi să explice simbolurile în poeziile date ;

Elevii scriu titlul lecţiei pe caiete şi pregătesc textele suport.

15

Page 16: portofoliu PDDP

6.Dirijarea învăţării20 min

Profesorul face referire la mai multe volume de poezii bacoviene, din care fac parte textele selectate.

Aceste poezii sunt reprezentative pentru creaţia lui G. Bacovia datorită cromaticii, dar şi a atmosferei triste, melancolice prezentă în toate creaţiile sale.-În ce specie literară se încadrează majoritatea textelor selectate ?

-Ce este pastelul?Profesorul specifică diferenţa dintre pastelul lui Vasile Alecsandri şi pastelul lui Bacovia.

-Vom citi poeziile după care vom discuta temle şi motivele existente în acestea.Ce impresie v-a lăsat lectura acestora?

Care sunt elementele simboliste reprezentative pentru aceste poezii?

Ce vă sugerează titlurile acestor poezii?

Ce semnifică amurgul, plumbul, decorul, nervii şi lacustra la Bacovia?

Care sunt temele poeziilor?

Ce sentimente sugerează anumite cuvinte din câmpurile semantice existente?

Ce sugerează repetarea refrenului?

Care sunt cuvintele cheie ale acestor poezii?

Ce imagini artistice găsiţi în text?

Referitor la lexic ce fel de cuvinte găsiţi în poezie?

Elevii răspund că sunt pasteluri.

Pastelul este specia literară în versuri în care se descrie un tablou din natură, iar poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele trăite în faţa peisajului.

Elevii citesc textele.

Elevii răspund.

Elevii răspund că temele se încadrează în lirica simbolistă, alături de cromatică şi de elemente precum: amurgul, plopul, turnul, toamna, e.t.c.

Titlurile poeziilor sugerează stările de depresie, de halucinaţie ale poetului.

Elevii interpretează simbolistica titlurilor.

Elevii răspund.

Elevii interpretează cuvintele.

Marchează repetitivitatea exasperată a aceluiaşi sentiment, starea de depresie .

16

Page 17: portofoliu PDDP

Elevii identifică anumite cuvinte cheie.

Elevii identifică imaginile artistice şi elementele de lexic, lucrând pe grupe.

17

Page 18: portofoliu PDDP

7.Asigurarea feed-back - ului 5 min

.Profesorul va cere elevilor să prezinte oral principalele trăsături simboliste prezente în

poezia lui Bacovia.Elevii vor sintetiza oral trăsăturile

simboliste.Explicaţia

Evaluarea formativă

8.Evaluarea activităţii3 min

La sfârşitul orei profesorul va aprecia şi va nota răspunsurile elevilor şi-i va încuraja pe

elevi pentru participările lor viitoare. Activitate frontală

Evaluare sumati-vă

9.Asigurarea retenţiei şi transferului

2 min Tema pentru acasă. Îşi vor nota tema pentru acasă

18

Page 19: portofoliu PDDP