Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar ,, Ion
Ionescu de la Brad, IaiFacultatea de AgriculturSpecializarea :
Administrarea afacerilor agricole
POLUAREA APEI
Prof.coordonator : ef lucr. dr. Morar Radu-Adrian Studeni
realizatori: Chiescu Mirela Damian CarmenVoina Olivia
Cuprins
1. Generalitati privind poluarea si tipurile de poluare2.
Conceptul de poluant3. Surse de poluare a apei si modul in care
actioneaza4. Efectele poluantilor asupra mediului5. Prezentarea
unui caz real de poluare a apei. Deversare de petrol in Golful
Mexicului
1. Generalitati privind poluarea si tipurile de poluare
Poluarea apeireprezint orice modificare a compoziiei sau a
calitii apei, ca rezultat a activitilor umane sau n urma unor
procese naturale, astfel nct aceasta s devin mai puin adecvat
utilizrilor sale.Poluarea apei poate fi categorisit dup natura
substanelor poluante ca fizic (datorat apelor termice), chimic (ca
rezultat al deversrii reziduurilor petroliere, fenolilor,
detergenilor, pesticidelor, substanelor cancerigene sau a altor
substane chimice specifice diverselor industrii), biologic
(rezultat de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene,
protozoare patogene, viermii parazii, enterovirusurile, organisme
coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) i
radioactiv.Dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant,
poluarea poate fi permanent, sistematic, periodic sau
accidental.Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii
unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive
apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile
de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica,
pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru
industrie si turism.
Poluarea apei datorita agentilor biologici(microorganisme si
materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica,
bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor
afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra
tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate
urbane si cele rezultate de la cresterea animalelor in marile
complexe agroindustriale, pot participa in mare masura industriile
alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o
fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce
priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin
periculoase, sunt apele uzate provenite caracterizate de o foarte
mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte
restranse.Poluarea chimicarezulta din deversarea in ape a
diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite
in agricultura, a unor reziduri si deseuri provenite din industrie
sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel,
mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati
a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in
tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de
ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o
parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati
mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la
'boala albastra' a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala
a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in toate
fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.Poluarea
apei cu substante organice de sintezaeste datorata in principal,
detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat
la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate
de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu
PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in
industria materialelor plastice sau care apar datorita
intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste
substante, mai participa nenumarate alte substante organice de
sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.Poluarea apei
datorita agentilor fiziciapare ca urmare a evacuarii in apa a
materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda
deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea
carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea
termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor
de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice
si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a
acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea
mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele
respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere
bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile
superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea
determina asa-numita 'poluare termica'.O problema speciala o
reprezintapoluarea radioactiva a apelorcare poate sa apara in urma
unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales,
ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide
sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de
la cercetarile nucleare.
2. Conceptul de poluant
Orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori
sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta,
termica, fonica sau vibratii) care introdusa n mediu, modifica
echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce
daune bunurilor materiale.
3. Surse de poluare a apei si modul in care actioneaza
Surseledepoluareaapelorseclasificndougrupe:1.nfunciedeaciuneapoluanilorntimp,surseledepoluareseclasific
astfel:-sursedepoluarepermanente(continue)cucaracterpermanent
(ex.canalizriorae,industrie);-sursedepoluarediscontinue,temporare,cucaracternepermanent
(ex.locuineizolate,colonii);-sursedepoluareaccidentale2.nfunciedeprovenienapoluanilor,surseledepoluareseclasificn:-sursedepoluareorganizate,caresuntreprezentatede
apeuzateprovenitede la
activitidiferite:apeuzatemenajerecerezultdinutilizareaapeinlocuine,instituiipublice,bi,
spltorii,coli,uniticomerciale,alimentaiepublic.
Acesteapesuntpoluatecusubstaneorganice(detergeni,produsepetroliere,
pesticide),substaneminerale(cloruri,amoniac),germenipatogeni,parazii.apeuzateindustriale,cerezultdindiferiteprocesedefabricaieiconstituieceamai
nocivcategoriedepoluare.Caracteristicaesenialaacestorape o
constituie varietatea mare de poluanti si nocivitatea lor crescuta.
Principalelesurseindustrialesunt:Industriaminier(
preparareaminereurilormetalifereinemetalifere, extraciai
preparareacrbunelui,aminereurilorradioactive).Acesteape au
unconinutmare demetale grele, particulensuspensie, produi organici
utilizailaflotare, substaneradioactive;Industriametalurgic, de unde
rezult ape poluate cu suspensii
insolubile,metalegrele,fenoli,cianuri,sulfai(45
m3pentru1tondefont);Industriachimic, de unde rezult n ap cu
suspensii, acizi, hidroxizi, sruri, fenoli,colorani,detergeni,
pesticide;Industriadecelulozihrtie,apeleuzateconinsubstaneorganice,
compuicu
sulf,coloraniculignin;Industriaalimentar,deverseaznapsubstaneorganice,compuicuazot,grsimi,germenipatogeni(150m3pentru1tondezahrsau10m3pentrupreparareauneitone
de
carne).-apeuzateagrozootehnieprovenitedin:agricultur,ceconinngrminte,suspensii,pesticide,erbicide,
fungicide,
antiduntori;zootehnie,ceconinsubstaneorganice,agenipatogeni,hormonisau
inhibitoride cretere,de
parazitani;-sursedepoluareneorganizatecareproducopoluaredifuz,greudestabilitide
stpnitisuntreprezentateprinapemeteorice(ploi,zpad),
careprinsplareaatmosfereiia
soluluicontaminatpotconinesubstaneorganicesauminerale,germenipatogeni,parazii,
substanetoxice
,radioactive.Deasemenea,produselefarmaceuticeutilizatenagricultur,cumarfi
antibioticele,hormonii,inhibitorii,dezinfectanii potpoluaieleapele
subterane
princanalizriurbanesaururale.Industriaitransporturileproducalifactoripoluaniprintrecareceimai
importanisunt:metalelegrelecumarficadmiul,plumbulizincul,gazelede
laardereacombustibililorfosilisau de lamotoarelemijloacelorde
transport, prafipulberi.Metalelegreleodatajunsenap, ptrundncarnea
petilorcare larndullorsuntconsumaideoamenimbolnvindu-igrav.
Lafelipsrileacvaticecareconsumvegetaie,petiiapcontaminat,prezintiniveleridicatedeintoxicricumetalegrele,lucrucecauzeazmoartealorsauintoxicarea
oamenilorceconsumdincarnealor.
4.Efectele poluantilor asupra mediului
Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, esteeutrofizarea
lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii
fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales
fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului
si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se
ingusteaza si dispare.Poluarea chimica a apelorafecteaza
fitoplanctonul si macrofitele in mod diferit, dupa natura agentului
contaminat. Astfel, sarurile de cupru sunt toxice pentru alge.
Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai
ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza
cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta
parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii
pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea
cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in
apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.Probleme
grave ridica, de asemenea,poluarea apelor cu metale grele, mai ales
cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul
consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur
constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat
comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu
privire la calitatea apei.De fapt, nocivitatea poluarii apei se
rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este
necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele
pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de
substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca
exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a
apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice
periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o
scara larga, potrivit cerintelor.Amploarea si diversitatea
distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand,
este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de
activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este
plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele
alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are
in vedere ulizarea mai larga a acestora.Faptul ca poluarea poate
prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu
au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie
fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel,
este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata :
se stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse
cancerigene.Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea
situatiei actuale. Masa substantelor poluante pe care le deversam
in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam
masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta
nimic in comparatie cu poluarea de maine.Cele dintai victime ale
panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin
imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se
aseze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in
mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le
permite sa plonjeze si sa ramana scufundate inape foarte reci,
deoarece perna de aer retinuta de penaj indeplineste rolul de
regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei.
Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea
moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid.Acolo unde
poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o
saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana
la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este
amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si
impiedicaoxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de
coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de
pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile,
rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu
microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul
marii.Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din
zonele litorale. Se intelege de la sine ca petrolul este dusmanul
crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face
ca pestii si crustaceele sa devina necomestibile. Aceste maree
negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil si activitatilor
turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte
costisitoare.
5.Prezentarea unui caz real de poluare a apei. Deversare de
petrol in Golful Mexicului
Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si ulterioara
deversare de petrol in Golful Mexicului este de-acum unanim
considerata drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om
din istorie. Mareea Neagra ameninta sa inghita intregul Golf,
intreaga coasta meridionala si sud-orientala a Statelor Unite si a
Mississippi, si este pe punctul de a se propaga in toate oceanele
lumii. Potrivit celor mai negre previziuni, aceasta catastrofa va
continua sa ucida timp de multe generatii, transformand cel mai
probabil intregul Golf Mexic intr-o zona moarta. Animalele, viata
omului, pana si industriile, toate risca potential daune permanente
si distrugerea.
Cronologia unui dezastru20 aprilie 2010:La o adancime de 1.500 m
in Golful Mexic, la circa 80 km de Venice (Louisiana), explodeaza
putul de petrol care perfora platformaDeepwater Horizon, aflata in
proprietatea companiei Transocean si inchiriata colosului
petrolierBritish Petroleum (BP). Mor 11 muncitori si alti 17 sunt
raniti. O estimare vorbeste despre circa o mie de barili de petrol
care se revarsa din put in fiecare zi, raspandindu-se in mare.22
aprilie:Platforma in flacari se scufunda.
25 aprilie:BP utilizeaza roboti subacvatici controlati de la
distanta pentru a incerca sa repare stricaciunea, dar tentativa
esueaza.28 aprilie:Functionari de la Casa Alba afirma ca cel putin
5.000 de barili de titei sunt eliberati in fiacre zi din put, o
cantitate egala cu 800.000 litri. Paza de coasta a SUA declanseaza
o procedura de incendii controlate a petelor de petrol de la
suprafata marii. La inceputul lunii iunie, incendiile elimina
67.000 de barili de titei.
29 aprilie:Guvernatorul statului Louisiana declara stare de
urgenta.2 mai:Presedintele Obama face prima vizita in zona de
coasta a Louisianei amenintata de mareea neagra. Intr-o zona din
golf se interzice pescuitul, initial pentru 10 zile. BP incepe sa
perforeze primul din cele doua puturi care vor servi la
interceptarea si oprirea fluxului de petrol iesit din putul scapat
de sub control. Se estimeaza ca lucrarile vor fi finalizate in luna
august.6 mai:Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor
Chandeleur, in rezerva naturala Breton.10 mai:BP lanseaza un site
web pentru a strange sfaturi cu privire la modalitati de a bloca
putul.14 mai:BP incepe procedura de inserare a unui tub flexibil cu
lungimea de o mila in conducta deteriorata, astfel incat o
nava-cisterna sa poata aspira petrolul. Functioneaza, dar reuseste
sa stranga mai mult de 2.000 barili/zi.24 mai:BF ofera 500 mil
dolari pentru studiul efectelor mareei negre.
26 mai:Se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede
acoperirea putului prin pomparea de namoluri grele pentru reducerea
presiunii petrolului.27 mai:Dispersia de petrol a depasit-o pe cea
provocata in 1989 de Exxon Valdez (de 262.000 barili de titei);
este acum estimata la 19.000 barili/zi, calificandu-se drept "cel
mai grav dezatru ambiental din istoria Statelor Unite".31 mai:"Top
Kill" a esuat . Debuteaza operatiunea "Cut and Cap": taierea valvei
de siguranta care nu a functionat la gura putului si acoperirea ei
cu o valva de blocare numita Lower Marine Riser Package (Lmrp).1
iunie:Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul american
va declansa o ancheta civila si penala cu privire la incident.
Peste 300.000 de persoane adera la o campanie lansata pe Facebook
de boicotare a BP. EPA (agentia americana pentru protectia
mediului) il invita si pe regizorul James Cameron alaturi de
cercetatori, ingineri si oceanografi la o masa rotunda organizata
la Washington pe tema dezastrului.3 iunie:Casa Alba defineste drept
"nebuneasca" ideea de a inchide putul cu o explozie nucleara,
vehiculata in presa internationala.4 iunie:In cadrul operatiunii
"cut and cap", sunt aspirate circa o mie din cele 19.000 de barili
care ies din put in fiecare zi. Dezastrul a costat pana acum
compania petroliera 1 miliard de dolari, dar potrivit analistilor
cifra va ajunge la 20 mld.6 iunie:BP estimeaza ca aspirarea
petrolului a crescut la cel putin 10.000 barili pe zi.
8 iunie:CNN anunta ca BP angajeaza 4.500 someri in Alabama,
Mississippi si Florida pentru a curata coasetele. Acestia vor fi
platiti cu 18 dolari/ora.10 iunie:BP se prabuseste la Bursa, iar
costurile incidentului sunt estimate acum la 1.43 mld dolari.11
iunie:Deepwater Horizon "scuipa" titei intr-un ritm de 40.000
barili/zi, potrivit unei noi estimari a guvernului american; cifra
este acum de 8 ori mai mare decat cea de 5.000 barili/zi valabila
pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi). Ceea ce inseamna ca in
pofida ultimului "capac" amplasat valvei de siguranta a putului,
cel putin 20.000 barili de titei se scurg in ocean in fiecare zi.16
iunie:Presedintele Obama tine primul discurs televizat dedicat
dezastrului, transmis in direct din Biroul Oval: acuza BP ca nu a
actionat in Golf "cu toate precautiile necesare", ca a dat dovada
de un comportament "nechibzuit", si ca dezastrul este "o lectie"
din care trebuie trase invataminte, intrucat "stiam de zeci de ani
ca zilele petrolului ieftin sunt numarate". Cu cateva ore inainte
de discursul lui Obama, un "panel" guvernamental anunta ultimele
estimari: scugerea de petrol s-ar ridica la 60.000 de barili pe zi.
In discursul sau, presedintele american spune raspicat "Vom face BP
sa plateasca " si anunta ca il va intalni pe Carl-Henric Svanberg,
presedintele BP si "il va informa" ca trebuie sa asigure "toate
resursele necesare pentru a compensa pagubele provocate". Decizia e
luata, iar presedintele este sigur ca are "autoritatea legala" de a
constrange BP sa infiinteze un fond independent.
Nota de plata20 mld dolari. Aceasta este cifra despagubirilor pe
care BP a acceptat s-o plateasca, in urma intalnirii oficialilor
companiei cu presedintele american la Casa Alba.
Supa toxicaPe masura ce putul platformei Deepwater Horizon
continua sa "scuipe" sute de mii de galoane de titei pe fundul
marii, cercetatorii incep sa stranga si ei date cu privire la felul
in care acesta afecteaza viata in Golful Mexico. Potrivit unor
articole aparute in presa stiintifica, o mare incertitudine
planeaza nu atat asupra deversarii de titei, cat asupra
interventiei menite sa limiteze daunele, mai precis a utilizarii
fara precedent a dispersantilor chimici. Mai toxici decat titeiul
in sine si cu consecinte asupra ecosistemului greu de prevazut.
Ce ar putea fi mai rau decat petrolul, amestecat perfect in
"fiecare strat al coloanei de apa", otravind majoritatea speciilor
in fiecare ecosistem marin? Pai ce spuneti de niste milioane de
galoane de Corexit 9500 adaugate "supei" toxice? In testele de
laborator, dispersantii Corexit 9500 si Corexit 9527 au demonstrat
o toxicitate scazuta pana la moderata fata de majoritatea speciilor
acvatice. Estimarile de toxicitate sunt insa semnificativ afectate
de variabile precum, specia, durata expunerii, temperatura.Potrivit
unui raport al expertilor de la Ministerul Resurselor Naturale din
Rusia, dat publicitatii in luna mai, acest Corexit 9500 este un
solvent de patru ori mai toxic decat titeiul. Agentul chimic, au
precizat rusii, are un nivel de toxicitate de 2.61ppm, dar
moleculele lui, amestecate cu apele calde ale Golfului, devin
capabile sa genereze o asa-numita "tranzitie de faza"; aceasta
implica trecerea din starea lichida la una gazoasa, care poate fi
absorbita de nori. Prin urmare, gazul va fi eliberat ulterior sub
forma unei "ploi toxice", in masura sa distruga toate formele de
viata.Despre expunerea repetata sau prelungita prin inhalare sau
ingestie la controversatul Corexit 9500 (interzis in Marea
Britanie, dar folosit de BP copios in Statele Unite) se mai spune
si ca poate cauza de la deprimarea functiilor sistemului nervos
central la afectiuni ale rinichilor si ficatului si hemoliza
(distrugerea globulelor rosii). Ingredientele exacte ale
dispersantilor chimici nu sunt insa cunoscute, fiind protejate ca
secrete comerciale.
British Petroleum a nceput s cimenteze puul de petrol spart din
Golful Mexic, n ncercarea de a pune capt celei mai mari deversari
de petrol din istorie.Procedura va dura mai multe zile i va fi
finalizat prin punerea unui "capac" de nmol i ciment n gaura din
care puul extragea petrol, prin intermediul unui alt pu fcut in
acest sens.
Bibliografie
1. Bogdan Barabas, 2009, Poluarea apelor. Sursele si efectele
poluarii, editura Vladimed - Rovimed2. Pricope Laura,Pricope
Ferdinand, 2008, Poluarea mediului si conservarea naturii, editura
Vladimed - Rovimed3. Daniela Cirtina, 2005, Poluarea apelor,
editura Sitech4. Dan chiopu i Vasile Vntu, 2002, Ecotoxicologie i
protecia mediului, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai5.
http://www.ziare.com/social/poluare/dezastru-ecologic-in-noua-zeelanda-pata-de-petrol-de-cinci-kilometri-galerie-foto-11262566.
http://www.mediafax.ro/externe/bilantul-poluarii-cu-petrol-din-golful-mexic-galerie-foto-6196431
