poluarea apei-

8/3/2019 poluarea apei-

1/37

Poluarea Apelor

Proiect realizat de:Soare Simona

Gr. 3313


2/37

Poluarea reprezintintroducerea direct sau

indirect, ca rezultat al uneiactivitaii desfaurate deom, de substane, devibraii, de cldura i/sau dezgomot n aer, n ap ori n

sol, care pot aduceprejudicii sntaii umanesau calitaii mediului, carepot duna bunurilormateriale ori pot cauza o

deteriorare sau ompiedicare a utilizriimediului n scop recreativsau n alte scopuri legitime.


3/37

Sub impactul dezvoltrii

economice au fost poluate,mai mult sau mai puin gravsolul, apa i aerul, au disprutsau sunt pe cale de dispariiemulte specii de plante ianimale, iar omul esteconfruntat la rndul lui cudiverse maladii cauzate depoluare, fenomen ce cuprinde

astzi toate rile icontinentele.


4/37

Poluarea apei - cauze

Poloarea apelor afecteazacalitatea vietii la scaraplanetara. Apa reprezintasursa de viata pentru

organismele din toate mediile.Fara apa nu poate exista viata.Calitatea ei a inceput din ce ince mai mult sa se degradezeca urmare a modificarilor de

ordin fizic, chimic sibacteriologic.


5/37

Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 paharecu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata aoceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa,mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este

prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila siastfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omeniriireprezinta continutul unei lingurite. Din consumulmondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23%industriei si numai 8% in domeniul casnic.


6/37


7/37

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care continsubstante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditiisi in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei,facand-o daunatoare sanatatii.

Clasificarea poluantilor:

Poluanti de natura fizica:-depunerile radioactive;-ape folosite in uzine atomice;-deseuri radioactive;-ape termale;-lichide calde provenite de la racirea instalatiilorindustriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice.


8/37

Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din:

-deseuri industriale;

-inhalarea vaporilor caurmare a unor scapariaccidentale determinate dedeteriorarea unortermometre sau tuburifluorescente;

-ingerarea accidentala de

compusi anorganici;-deversarile unor uzineproducatoare de fungicideorganomercurice.


9/37

Azotatii proveniti din:-ingrasaminte chimice;

-detergenti;

-pesticide organofosforice.Cadminiul provenit din:

-ape in care s-au deversat reziduuri de cadminiu;

-aerosoli.


10/37

Plumbul provenit din:

-evacuarile uzinelor industriale;

-gazele de esapament aleautovehiculelor;

-manipularea gresita atetraetilplumbului folosit ca activantidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

-apa sau bauturi cu continut de zinc;

-ingerarea accidentala a unor sarurisau oxizi ai acestuia (vopsele);

-dizolvarea de catre solutii acide azincului din vase, din deseuri sau

scapari industriale


11/37

Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor;

scurgerile de titei;

arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrolsi gaze naturale);

arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

pulverizarile aeriene;

spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de peterenurile agricole tratate;

detergenti.


12/37

Poluanti de natura biologica:

-microorganismele patogene;-substantele organice fermentescibile.


13/37

Consecintele poluarii:

Asupra mediului:-posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice aanimalelor acvatice;

-contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si

radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor;-distrugerea florei microbiene proprii apei ceea cedetermina micsorarea capacitatii de debarasare fata dediversi poluanti prezenti la un moment dat.


14/37

Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptulca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu arecele mai bune calitati.

I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

boli parazitare:dizenteria, giardiaza.


15/37

II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apeicu substante chimice cu potential toxic:

I

ntoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:-oboseala nejustificata;

-afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;

-afecteaza sistemul nervis central, provocandecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglarimotorii.

Intoxicatia cu mercur:

-dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;-tulburari vizuale;

-afectiuni ale sistemului nervos;

-afectiuni ale rinichilor;


16/37

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

invinetirea buzelor, narilor, fetei;agitatia pana la convulsii;

cefalee, greata.

Intoxicatia cu pesticide:alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatiteicronice;

encefalopatii;

malformatii congenitale.


17/37

Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnicatat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. Inmedie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopurialimentare 2-10L de apa.

Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care lecontine ca rezultat al incarcarii cu substante organice indescompunere, al poluarii cu substante chimice sau apereziduale. Cu cat apa contine mai multe substanteorganice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul estemai usor de perceput.


18/37

Culoarea apei poate da indicatii asupra modificariicalitatii astfel:

apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarilede carbune amestecate cu ape industriale care continfier;

apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de

celuloza;apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii siau culoarea verde inchis sau neagra;

ionii de fier dau apelor o culoare galbena;

ionii de cupru confera apei o culoare albastra;

apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.


19/37

Poluarea apei cu reziduuri

petroliere

Aceasta reprezint o problemdeosebit de important i greude prevenit i remediat.

Afecteaz att apele desuprafat, ct i pe celesubterane. Consecinele ei

asupra proprietailororganoleptice ale apei, fauneii florei acvatice sunt deosebitde nocive i durabile.


20/37

Reziduurile de petrol ajung n bazinele naturale de apprin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinriii alte instalaii de prelucrare a ieilui. Aceste reziduuri

conduc la creterea temperaturii i turbiditaii, laformarea unei pelicule de petrol la suprafaa apei i laschimbarea compoziiei apei, prin dizolvarea n aceastaa substanelor petroliere solubile, toxice n anumiteconcentraii, pentru organismele acvatice, om i animale.


21/37

Un litru de petrol scurs n ap se poate ntinde pe o

suprafaa dubl dect cea a unui teren de fotbal,provocnd numeroase daune. Anual, aproximativ 1,25milioane tone de deeuri petroliere se scurg n mri ioceane. De multe ori, aceast cantitate ptrunde npmnt, bazinele riviere i sistemele de canalizare. Nuse poate vorbi de o reciclare a petrolului, dar existtehnologii de reciclare a uleiurilor uzate.


22/37

Poluarea cu petrol a oceanelora atins proporii critice iarfrecvena i scaramanifestrilor a crescut rapid.

n prezent hidrocarburilereprezint ntradevr principaliiageni poluani ai mrilor. Fiindrezistente la anciuneabacterilor, persist timp

ndelungat n regiunile

infectate, formnd o peliculsuperficial care mpiedicdifuzarea oxigenului n ap.

Asimilaia clorofilian irespiraia organismelor sunt

mpiedicate. Ca urmare sengreuneaz fotosintezafitoplanctonului, care producecirca 70% din oxigenulatmosferic. Aliment de baza alvieii marine, algele iplanctonul nceteaz sprolifereze.


23/37

Compuii fenolici iaromatici au aciune toxic

asupra vieuitoareloracvatice. Hidrocarburilecancerigene concentrate norganismul animaleloracvatice comestibile, ajung

n alimentaia omului.Aadar poluarea cu petrold o lovitur puternic nunumai echilibrului marin, cii sntii omului. Poluarea

determinat de extracie itransport vizeaz ndeosebimediul marin.


24/37

Deversrile n Marea Nordului, Golful

Mexic, Golful Persic, avarile ct ioperaiile de ntreinere completeazcantitatea petrolului irosit anual n mare,calculat la peste 12 milioane tone.

Riscurile legate de transporturile marine

s-

au redus mult comparativ cu situaiaexistent cu cteva decenii n urma. nprezent, peste 85% din petrolulexploatat pe glob se transport cuajutorul tancurilor petroliere uriae unele

avnd peste 320 m lungime i ocapacitate de peste 2 milioane brarili.Euarea acestor vase n timp defurtun, din cauza defeciunii technicesau din cauza unor erori de pilotaj,genereaz cele mai grave accidenteecologice.


25/37

Poluri accidentale i poluri asociate cuunele infraciuni

Polurile accidentale sunt accidente majore de mediucare se produc n toate structurile acestuia i din motivefoarte complexe. Analiza acestora presupune oclasificare a lor n funcie de mediul poluat, produsul

poluant i cauzele producerii fenomenului. n toate cazurile urmrile acestor accidente de mediu

sunt importante sub aspect social, ecologic i economic.La fel de importante sunt preocuprile omului, alesocietii, i mai ales ale specialitilor din domeniu,

pentru prevenirea lor i pentru interveniile imediate nvederea reducerii i eliminrii pagubelor produse.


26/37

n anul 2007 pe teritoriul Romniei au avut loc 855 depoluri accidentale datorate n principal neglijenelor nexploatarea utilajelor, a instalaiilor tehnologice,

nesupravegherii acestora, utilizrii unor instalaii vechiuzate fizic i moral dar i lipsei unui control exigent dinpartea conducerii societilor i a forurilor superioareacestora i nu n ultimul rnd, n anumite judee a slabeiactiviti a inspectorilor de mediu si ape. Totui dei

numrul polurilor accidentale este mare, cele cuconsecine grave sunt reduse, dar statistic, acestea suntntr-o cretere ngrijortoare.


27/37

Polurile accidentale pot fi:-poluri accidentale produsedin cauze tehnologice ineglijene umane;-poluri accidentale ale

localitailor i terenurilor, cuproduse petroliere, prinspargerea conductelor detransport a acestor produse;-poluri accidentale datorate

accidentelor de circulaie;-poluri accidentale cauzatede factori naturali;


28/37

METODEDE CURARE FOLOSITE N

CAZUL

DEVE

RS

RII

I

EI

UL

UI

Metode de curare Metodele de curare folosite n cazul revrsrii ieiului

n mri i oceane au evoluat dar, de cele mai multe ori,furtunile au mpiedicat operaiunile de salvare.

Deversrile de petrol au efecte dramatice asupraecosistemelor marine, ca urmare a expuneriiorganismelor vii la compuii chimici. Poluarea cu petrol

afecteaz n mod deosebit specii ca psrile mari imamiferele acvatice, care traiesc la suprafaa apei.Unele studii au demonstrat faptul c, n timp, mor maimulte animale i psri dect n momentul n care seproduc catastrofele ecologice, provocate de scurgereapetrolului din vasele avariate.


29/37

ieiul las urme care nu pot fi terse ani n ir. Petrolul, careeste insolubil n ap i mult mai uor dect aceasta, nu poate fistrns. Pentru a cura apele de petrolul deversat n urmaaccidentelor, prima masura care poate fi luat este izolareazonei cu ajutorul ambarcaiunilor de salvare.

De cele mai multe ori,specialitii apeleaz tot la

substane chimice,denumite solveni, caresunt mprtiate dinelicopter pe suprafeeleafectate. Aceti solvenisunt destinai splriiapelor, dar la rndul lor,mresc efectele polurii inici nu pot fi mpratiaiuniform pe suprafeeleafectate de deversrileaccidentale de petrol.


30/37

Se estimeaz canual, n urmadeversrilor petroliereaccidentale, n oceaneptrund pn la 200000 de tone de iei.Cantiti i mai mari

provin n urmaproceselor deextracie, transport iprelucrare.

O echipa de cercettori de la Institutul de Cercetaritiintifice din Spania a descoperit c anumite bacterii de pecoasta Galiiei sunt capabile s elimine n mod naturalpetrolul deversat n timpul naufragiilor. . Experii n domeniuau observat c aceste vieuitoare minuscule, aflate necosistemul marin, pot degrada n mod natural compuiipetrolului.


31/37

Metode de analiz Determinarea produselor petroliere din ap se bazeaz

pe principiul c acestea se extrag cu eter de petrol sausulfuri, iar dup evaporarea solventului se cntresc.Reactivii folosii la determinare sunt :

eter etilic sau eter de petrol ; clorur de calciu proaspt calcinat la rou sau sulfat de

sodiu.


32/37

Protectia apelor:

Autopurificarea apelor:Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomiceprecum si prin procese biologice si biochimice. Acesteaconstau in:

-sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, careeste influentata de temperatura, viteza de scurgere aapei etc;

-prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte

antibacteriene;-prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizarecare au loc intre substantele chimice din apa si cele dinapa poluata;


33/37

Procesele biologice si biochimice constau in primul randin concurenta dintre flora propriei ape si flora poluanta

patrunsa in apa. Astfel, germenii propii apei elibereaza inapa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata degermenii poluanti, ducand in cele din urma la disparitiasuportului nutritiv de hrana al germenilor patogenipatrunsi prin poluare.


34/37

Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:

Protectia apelor de suprafata si subterane si aecosistemelor acvatice are ca obiect, mentinerea siameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale

acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupramediului, sanatatii umane si bunurilor materiale:

Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor deorice fel care ar putea polua apa si, in primul rand, a

apelor reziduale, comunale si industriale. Acesteatrebuie colectate si indepartate prin sisteme decanalizare sau instalatii locale de coloectare;


35/37

Construirea de statii de epurare pentru retinerea sidegradarea substantelor organice poluante continute inapele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehniceinainte de eliminarea lor in apa;

Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogenicontinuti in ape reziduale ale unor institutii (spitale),abatoarele, unitatile industriei carnii;

Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare asubstantelor radioactive din ape reziduale;


36/37

Construirea de statii sausisteme de epurare

specifice pentru apelereziduale ale unitatiiindustriale in vederearetinerii si neutralizariisubstantelor chimicepotential toxice;

Controlul depozitariideseurilor solide, astfel

incat acestea sa nu fieantrenate sau purtate insursele de apa desuprafata sau subterane.


37/37

Bibliografie

Mediafax.ro Gandul.info- http://www.gandul.info/international/grava-poluare-cu-

petrol-in-statele-unite-6069691

W

ordpress.com- http://andreeaoprea.wordpress.com/2011/06/12/22/

Imagini google; Poluareaapei.ro;

Poluarea apei- eco magazin;

Controlul poluarii.org

Documents

poluarea apei-