Politica comercială și comerțul în

Elveția

Informații generale• Suprafața: 41.285 Km²• Populația: 7.952 milioane locuitori, din care 22% străini• Densitatea populației: 190 loc./Km². • Populația activă: 4,6 milioane persoane (din care străini

1,25 milioane) • Frontiere cu: Austria, Liechtenstein, Germania, Franţa,

Italia • Forma de guvernământ: Republică federală• Capitala: Berna (oras: 122,7 mii loc./ zona metropolitană:

346,3 mii loc.)• Alte orașe imporatante: Zürich, Basel, Geneva,

Lausanne, Lucerna, St. Gallen

Informații generale• Limbi vorbite: Patru limbi oficiale: germana (63,7% din

populatie), franceza (20,4%), italiana (6,5%), retoromana (0,5%) ; alte limbi (9%), din care: sarbo-croata 1,5%, portugheza 1,2%, albaneza 1,3%, spaniola 1%, engleza 1%, turca 0,6%

• Apartenență religioasă: romano-catolici 41,8%, protestanți 35,3%, islamici 4,3%, creștini ortodocși 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fără apartenentă religioasă 11,1%, nedeclarate 4,3%

• Ziua națională: 1 august• Moneda națională: Francul elvețian (CHF)

*Sursa: Arhiva BNR a cursului valutar pentru CHF (www.curs-valutar.ro)

Informații generale• La data de 8.12.2014, 1 CHF= 3.694 LEI = 0.8316 EUR• PIB: In 2013, Elveția ocupa locul 3 în clasamentul țărilor

europene cu cel mai mare PIB per cap de locuitor în valoare de 33.432 euro, dupa Luxemburg și Norvegia.

• Rata de creștere reală a PIB: 1.9 % în 2013• Rata somajului: 3,2 % în septembrie 2014• Rata inflației: 0.1% în 2013• Salariul mediu brut lunar: 4900 Euro în 2010• Balanţa comercială: 24,4 miliarde CHF în 2012, cu 860

milioane CHF mai mult, față de 2011 ;• Excedent bugetar: 1,3 miliarde CHF în 2012 ;

Repere economice elvețiene• Succesul economiei elvețiene se bazează pe o producție

cu valoare adăugată superioară și pe o forță de muncă cu calificare înaltă.

• Sectoare de vârf: nanotehnologia, tehnologia înaltă, biotehnologia, băncile și asigurările, ind. farmaceutică

• Elveția nu posedă resurse, ca urmare, prosperitatea sa recunoscută este dependentă de comerțul exterior.

• Importă materii prime și produse semifinite și exportă produse manufacturate cu un grad ridicat de prelucrare (valoare adăugată). O tona de marfă exportată valorează cât 2,3 tone de marfa importată.

• Strategie de nișă cu produse de înaltă specializare și calitate.

• In anumite sectoare, peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri), ciocolata si brânzeturile. Totuși, industria mecanică, electrotehnică și chimia au un aport de peste 50% din exportul elvețian.

• Elveția este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: mașini textile, mașini pentru industria hârtiei, mașini și materiale tipografice, mașini-unelte de înaltă precizie, ascensoare și escalatoare, construcții de cale ferată cu cremalieră etc. Multe din componentele acestor produse sunt fabricate in străinătate.

• Elveția excelează, de asemenea, în domeniul exporturilor de servicii, îndeosebi în consiliere de gestiune, asigurări și turism.

Politica economică• Cu o economie semnificativ dependentă de procesele

externe, în contextul tot mai accentuat al globalizării, Elveția are o abordare modernă a problemelor specifice ce țin de relațiile internaționale. Politica economică externă este astfel orientată pe trei axe:

• acordurile cu Uniunea Europeană• acordurile de liber schimb încheiate în cadrul AELS sau

în plan bilateral• liberalizarea progresivă a comerțului internațional, prin

perfecționarea continuă, în cadrul OMC, a regulilor sistemului mondial de comerț

Accesul pe piață• Norme/prescripții de drept comun privind anumite mărfuri

care se referă la produsul însuși (compoziție, ambalaj, etichetare; de ex.: securitate pentru prevenirea incendiilor, la procesul/procedurile de pe fluxul producție-transport-depozitare; ex.: normele de igienă pentru produse lactate), precum și la evaluarea conformității (încercări, inspecții, certificări) și omologării produselor (ex.: omologarea medicamentelor, autoturismelor etc.)

• principiului ”Cassis de Dijon”, fără reciprocitate europeană, presupune că bunurile aflate pe piaţa comunitară şi a SEE (Spaţiului Economic European) pot în principiu, circula liber şi pe piaţa elveţiană, fără a face obiectul unor controale suplimentare

• Principiul ”Cassis de Dijon” se aplică cu precădere produselor cosmetice, textilelor, altor bunuri destinate consumului casnic, mobilierului şi produselor alimentare.

• Se menţin, totuşi, o serie de excepţii de la aplicarea acestui principiu la bunurile rezultate din fermele de creştere (carne de pasăre sau iepure) care utilizează metode interzise în CH, o serie de aparate şi echipamente electro-menajere (frigidere, congelatoare, maşini de spălat, uscătoare electrice etc) care nu respectă criteriile de eficienţă enegetică elveţiene (mult mai stricte), anumite motoare electrice sau termice (după nivelul emisiile de gaze şi zgomot), blănuri de animale (prelevate prin metode care nu implică respectul pentru animale), detergenţii care conţin fosfaţi etc.

Regimul vamal și regimul de import• Taxa vamală se aplică pe unitatea de măsura (greutate

brută, bucăți, litri) și nu la valoarea mărfurilor (ad valorem)• Există totuși unele bariere tarifare (contingente tarifare) în

scopul protejării produselor agricole locale.• Marea majoritate a mărfurilor pot fi importate liber în

Elvetia. Exista unele restricții aplicate importurilor de produse agricole, produse petroliere, detergenți și ingredienții acestora, îngrășăminte, echipamente militare, arme, muniție, materiale explozibile și narcotice pentru care se solicita o autorizație specială.

• Permisul de import eliberat este valabil pe o perioadă de maximum un an și se acordă doar rezidenților și companiilor cu sediul în Elveția

• Nivelul TVA cel mai scăzut din Europa• Sunt supuse plății TVA cifra de afaceri realizată în Elveția,

importurile și consumul privat.• TVA de 8% pt. produsele de prima necesitate.• Medicamentele, anumite ziare, cărți și reviste beneficiază

de un nivel redus de TVA de 2.5%. În sectorul turismului TVA este de 3,8%.

• Educația și activitățile de asistență socială și medicală, prestațiile culturale, sportive și de binefacere sunt scutite de TVA.

• Alte taxe: COV (taxa asupra compușilor organici volatili), taxa pe CO2 (36 CHF/tonă), accizele, taxa pt. autoturisme (4% din valoarea autovehiculelor produse în Elveția sau importate)

Principalele categorii de mărfuri exportate

Principalele categorii de mărfuri importate

Principalii parteneri la export

Principalii parteneri la import

Evoluţia schimburilor comerciale româno-elveţiene

• Importul din Elveţia în România este dominat de grupa produselor industriei chimice şi conexe (farmaceutică), care cumulează 67,7% din totalul importuri, urmată la mare distanţă de cea a maşinilor, aparatelor şi echipamentelor electrice cu 15,6%. Cele două grupe de mărfuri reprezintă 83,3% din totalul importurilor din Elveţia.

• Primele categorii de mărfuri la exportul românesc în Elveţia sunt: maşinile, aparatele şi echipamentele electrice (cu o pondere de 26,1%), urmate de vehicule, aeronave şi echipamente de transport (15,2%), produsele minerale (13%), metale comune şi articole din metal (8,9%) mobilier şi produse diverse (8%), materiale textile (8%) etc.

Bibliografie

• www.mae.ro• www.eurostat.com• www.portaldecomert.ro• www.wikipedia.com

• Realizat de Țițiu Diana Mădălina• Management, anul III