Parte Scrisa Diploma

U.S.A.M.V.Bucuresti Horticultura/Specializarea Peisagistica

LUCRARE DE DIPLOMA 1

LUCRARE DE DIPLOMA Predare: 8aprilie

Student: Bejan Carmil

Indrumator: IOANA TUDORA



LUCRARE DE DIPLOMA Cuprins:

1. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI 2. Prezentarea sit-ului 3. Scurt istoric 4. Prezentarea analizelor de mediu 4.1. Pozitia geografica 4.2. Concluziile analizei geologice 4.3. Concluziile analizei pedologice 4.4. Concluziile caracterelor generale ale reliefului 4.5. Concluziile analizei hidrografice

4.6. Concluziile analizei vegetatiei 4.7. Concluziile analizelor de mediu 4.8. Concluziile analizei sociologice 4.9. Concluziile hartilor mentale 5. Rezumat analiza S.W.O.T 5.1 . Rezumat analiza S.W.O.T organizata pe paliere 5.2. PLANURI STRATEGICE 5.3. STRATEGIA 5.4. POLITICI 5.5. PROGRAME 5.6. REGULAMENTE 5.7. ETAPIZAREA IN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR SI POLITICILOR 5.8. PROPUNERE 5.9. DETALII 6.0. BIBLIOGRAFIE



1. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Am ales acesata tema deoarece ea trateaza o problema de dezvoltare

urbana si de integrare a diferitelor nuante culturale in contextul orasului.

Gradul de dezvoltare al unui oras precum si nivelul de trai al comunitatii

urbane este masurat in gradul de imbinare a diferitelor culturi cu infrastructura.

Orasul Sfantu Gheorghe ca municipiu resedinta de judet, oras multicultural a

avut si are actuacmente posibilitatea, ca alaturi de dezvoltarea comunitatii

urbane, a infrastructurii locale sa pastreze si sa dezvolte diferitele nuante

culturale intalnite in localitate.

Pentru problematica care o ridica acest proiect am considerat ca partea

de peisagistica trebuie sa fie aspectul care sa faca legatura intre partea de

sociologie, geografie si urbanism.

Obiectivul demersului meu consta in intocmirea unui studiu privind situatia

comunitatii din zona Orko a municipiului Sfantu Gheorghe, cu accent asupra

legaturilor cu orasul si a posibilitatilor de integrare sociala.

In cadrul lucrarii am utilizat metode de explicare a fenomenelor, folosite

mai ales de sociologi si romologi din tarile vest- europene. Capitolele care

vizeaza infrastructura, au fost abordate in functie de evaluarea sociologica, fiind

determinate de trendurile de dezvoltare a orasului date de Planul Urbanistic

General al Municipiului Sfantu Gheorghe, realizat in ultimii ani.

Analizele care le-am facut incearca sa arate relatia populatiei cu peisajul,

modul in care peisajul influenteaza comunitatea si perceptia spatiala a locuitorilor

comunitatii fata de ea insasi si fata de oras.

Locuind aproape de aceasta parte a orasului am putut sa observ in timp

anumite amanunte legate de relatia locuitorilor cu peisajul, relatii pe care am sa

le evidentiez in lucrarea de fata.



2. Prezentarea sit-ului Situl se afla in partea nord-vestica a orasului avand ca limite la vest Cariera de piatra Orko, la sud si est carierul gradina Simeria si noul cartier-gradina

Kolcsa, iar la nord paraul Debren. Zona este locuita in mare majoritate de o populatie de etnie roma fiind cel mai

mare loc unde aceasta populatie este intalnita in cadrul orasului.

Situl se intinde pe un versant al vaii Debrenului fiind legat de oras doar in

partea lui sud-estica.

3.Scurt istoric

Sf. Gheorghe a fost la inceput o comuna cu caracter rural. Locuitorii apartineau unei clase sociale unice, care in cursul secolelor s-a diferentiat, dar

nu in mod asa de contradictoriu, ca societatea feudala a Transilvaniei. Aceasta

stratificare sociala, mosiile privilegiate pe teritoriul orasului, precum si alte fapte (

ca influenta orasului Brasov ), au impiedicat alcatuirea unei imagini orasenesti

a asezarii. Astfel, se explica, ca unele parti ale orasului au si azi un caracter

rural.

Primele urme de asezare medievala ( sec. XI - XII ), au fost descoperite

la poalele dealului situat in partea nord- vestica a orasului. Pe acest loc s-a

dezvoltat orasul vechi, pastrand acest cadru pana la inceputui secolului al XVI-

lea. In prima jumatate a secolului al XIX- lea constructiile militare precum si ale

paturii burgheze formeaza centrul actual al orasului. In a doua jumatate a

secolului trecut si la inceputui secolului nostru se infiinteaza fabrici si constructia

acestora duce la extinderea orasului in directie sudica. Fabricile construite leaga

orasul Sf. Gheorghe cu comuna Simeria, care incepand din anul 1880 formeaza

un cartier al orasului. Dupa cel de-al doilea razboi mondial orasul a fost

transformat prin realizarea unor grandioase si moderne proiecte precum unitati

industriale, cartiere noi care au luat fiinta sub influenta stilurilor istorice.



In primele secole ale evului mediu in epoca de formare a statelor

feudale domina doua stiluri in arhitectura : stilul romanic si stilul gotic. Stilul

romanic se leaga strans de formarea feudalismului si in acest stil se construiesc

cladirile bisericesti si cetatile feudale. Pe teritoriul Tarii Secuiesti, locuit in acest

timp de o populatie libera nu s-a construit nici o cetate, numai constructiile

bisericesti reprezinta stilul dominant al epocii. In aceasta perioada se formeaza

stilul simplu al bisericii comunei medievale.

Situata in imediata vecinatate a cartierului Simeria, zona Orko a cartierului cu acelasi nume, cartier locuit de etnicii romi, a luat nastere pe versantul culmii

muntoase Orko, vechi punct de veghe in evul mediu in imediata apropiere a

paraului Debren prima parte a secolului al XIX-lea.

Permisiunea de a se stabilii in actualul cartier Orko, in trecut o zona

periferica situata in apropierea pietei de animale Barompiac, au primit-o de la

fostul primar al orasului, Csaszar Balint, in deceniul sapte al secolului trecut.

Comunitatea numara pe vremea respectiva aproximativ 35 50 persoane, care

aveau ocupatii tiganesti traditionale fabricarea caramizilor, caldarit etc.

4.1.Pozitia geografica In secolul XIX ca si actualmente zona constituie perferia vestica a

municipiului Sfantu Gheorghe, fiind delimitata de repere geografice bine definite :

la vest padurea Orko, plantata la sfarsitul secolului trecut ;la nord Paraul Debren,

afluent de pe partea dreapta a raului Olt, curs de apa care are izvoarele in

catenele muntoase ale muntilor Baraoltului.

Dinspre sud, pe vremuri cartierul romilor a fost marginit de o vale seaca

avand orientarea vest est in prezent amenajat ca si toata zona care constituie

zona de locuit, aici fiind construit si amenajat in perioada interbelica cartierul-

gradina Simeria. Dinspre est limitele perimetrului de cercetare nu sunt bine

definibile, marginea orasului din secolul trecut a disparut datorita constructiilor

permanente din perioada moderna.



De altfel, cel mai apropiat cartier de cel al romilor in secolul trecut a fost

cartierul vechi delimitat de strazile Debren, Sugasului, Secuilor si Varadi Ioszef.

Datorita sistematizarii si urbanizarii acestei zone cu aspect rural, in

perioada de dinainte de 1989 au fost construite blocuri de 4 etaje al caror rol a

fost integrarea romilor in societate conform modelului socialist.

4.2. Concluziile analizei geologice Din punct de vedere geologic, zona cartierului Orko se incadreaza in

regiunea piemontana a muntilor Baraoltului. Prezenta colinelor muntoase care au

orientare nord sud cu altitudini situate in jur intre 600-700 m a determinat

evolutia formatiunilor geologice prezente in perimetrul de cercetare.

Hidrografia reprezentata prin paraul Debren a facilitat aparitia unor

formatiuni argiloase- aluvionare, care apar frecvent in cadrul profilului geologic al

zonei. Rocile tari: gresiile carpatice, deasupra carora au fost depuse aluviunile

fluviatile apar la suprafata din cariera de piatra situata pe dealul Orko (620m).

Stratificarea acestor roci are orientare vest-est iar a depozitelor aluvionare

argiloase este nord- sud, pe ambii versanti ai paraului.

4.3. Concluziile analizei pedologice

Pdedologia reprezinta o adaptare la conditiile geologice si hidrologice

prezente in regiune. Solurile brune de padure si solurile argiloase maloase

domina in cadrul perimetrului de cercetare. Daca prima categorie a aparut

datorita stransei corelatii dintre roca-vegetatie-factorul hidrologic, solurile

argiloase (argiluvisolurile) prezente pe platoul locuit actualmente de romi si valea

Debrenului sunt prezente exclusiv datorita hidrografiei.



4.4. Concluziile caracterelor generale ale reliefului

Ca o concluzie putem spune ca perimetrul de cercetare are o inclinatie

generala de sud- vest nord-est cu doua linii de inclinare : una vest-est in partea

superioara a cartierului, iar a doua sud / vest-nord in partea superioara a

cartierului. Prezenta teraselor fluviatile, formate din aluviuni si depuneri argilo-

marnoase depuse de reteaua hidrografica a cauzat fragmentarea reliefului

perimetrului de cercetare in mai multe subzone peisagistice: cele doua terase

alungite in directia sud-vest/nord-est, doua mici golfuri erozionare, formate din

eroziunea cursurilor de apa semipermanente, si o zona plata, situata la

interferenta cu terasa submontana a Simeriei.

Forma de relief dominanta care este prezenta in partea sudica a

cartierului este zona plata, cu o slaba inclinatie spre sud-est.

Prin prezenta celor trei elemente geografice: Paraul Deben, Culmea Orko

si Padurea memoriala, cartierul este bine definibil din punct de vedere geografic

si totodata are o inchidere naturala ce nu poate fi depasita de o eventuala

extindere a perimetrului locuibil.

4.5. Concluziile analizei hidrografice

Situat la 15-30 m deasupra albiei minore a cursului de apa cartierul nu

este inundabil nici in cazul unor cote milenare, dar extinderea cartierului spre

nord este stopata de cursul de apa.

In cazul extinderii in aceasta directie sunt necesare lucrari de

hidroameliorare (indiguiri pe ambele parti ale albiei minore). Vaile

semipermanente sunt torente si siroaie de apa care receptioneaza apele de

provenienta pluviala (precipitatii in jur de 700mm).

Datorita constructiilor umane din zona, aceste vai semipermanente au fost

partial colmatate unele au disparut aproape in totalitate. Datorita acestui fapt

scurgerea superficiala a apei determina aparitia unor procese de eroziune.



Prin realizarea infrastructurii comunale(canalizare, retea de apa )cu timpul

aceste procese erozionare se vor diminua.

4.6. Concluziile analizei vegetatiei

Vegetatia naturala din trecut, una de pasune secundara a disparut

aproape in totalitate locul ei fiind luat de constructii umane si si zone de

depozitare a deseurilor si a gunoaielor menajere.

Aceasta lipsa a vegetatiei constituie un real pericol de poluare al panzei

freatice, prin infiltrarea materialelor poluante aduse de precipitatii in straturile

inferioare. La vest de cartierul perimetrului de cercetare se situeaza padurea

memoriala, plantata in 1896, zona impadurita ce sa restrans in mod deosebit

datorita defrisailor ilegale din ultimii ani.

In zonele construite, datorita lipsei amenajarii terenului vegetatia erbacee

lipseste in totalitate cauzand in perioada ploilor torentiale (aprilie, mai si

octombrie noiembrie) scurgeri superficiale ale stratului de sol si a substratului

argilos (solifunctie superficiala).

4.7. Concluziile analizelor de mediu In urma analizelor efectuate, cel mai important aspect se refera la eroziunea

solului in partea sudica a carierului din cauza scurgerilor de ape pluviale la

suprafata solului.

Al doilea aspect se refera la poluarea panzei freatice cauzata de

depunerea ilegala de deseuri in zona si lipsa vegetatiei care ar putea fixa solul si

impiedica infiltratiile poluante in panza freatica.



4.8. Concluziile analizelor de morfologie urbana si de peisaj

In urma acestor analize au rezultat urmatoarele: lipsa aproape in totalitate

a infrastructurii comunale, existenta unor probleme structurale la nivelul

locuintelor, in unele cazuri existand riscul de prabusire in urma socurilor rezultate

in urma exploatarii din cariera de piatra.

In zona de studiu exista o diversitate de tipologii de peisaj care impreuna

alcatuiesc valoarea de ansamblu a zonei.

Ca tipologii de peisaj avem: peisaj urban, peisaj natural, peisaj antropic

(cariera de piatra) peisaj colinar, peisaj de cartier-enclava, peisaj de lunca.

Peisajul predominant in regiune este cel colinar si de padure urmat de cel

urban si antropic.

4.7. Concluziile analizei infrastructurii

Inzestrarea infrastructurala a cartierului este foarte slaba. Cele mai mari

lipsuri se regasesc in privinta infrastructurii comunale, practic inexistenta.

Dotarea cartierului cu infrastructura liniara (retea de canalizare, apa, gaz,

current electric, linii telefonice) nu a fost planificata pana in prezent.

In momentul de fata reteaua de apa si canalizare cuprinde numai zonele

periferice ale cartierului (zona strazii Varadi Joszef pana in apropierea blocurilor,

zona strazii Primaverii, partea dreapta, Primaverii pana la numarul 50, Brazilor

pana la numarul 33A, zona strazii canepei, pana la nr 51).

Reteaua de apa mai cuprinde doua robinete situate in strada Varadi

Joszef (in fata la nr.138 avand conducta de alimentre din strada Primaverii) si

strada Canepei la numarul 51. avand alimentarea din reteaua stradala.

Ambele surse de apa sunt practic insuficiente pentru o populatie asa de

numeroasa iar amplasarea lor nu face facil accesul la apa a celor ce locuiesc in

partile de jos ale cartierului.



O problema majora o constituie reteaua de electrificare. Datorita faptului

ca casele au fost construite fara autorizatie de constructie,au fost cuplate la

reteaua de electricitate prin improvizari si racordari ilegale.

De altfel in cartier numai 12 familii au retea electrica cuplata de organele

specializate.Trebuie insa mentionat ca linia electrica care alimenteaza cariera de

piatra din apropiere trece aproape de centrul cartierului.

In cartier exista 5 linii de telefon toate situate la periferia sud-estica in

zona strazii Varadi Joszef si Primaverii.

In restul cartierului nu exista nici telefoane publice doar in mod izolat unele

persone tinere poseda telefoane mobile.

Reteaua stradala este slab conturata neexistand in cele mai multe locuri

posibilitatea circularii cu automobilul.

Datorita inmultirii contructiilor si a relizarii lor in mod haotic si a depozitarii

deseurilor menajere in locuri improprii, reteaua stradala are de suferit.In zona

arealele pastrate pentru trasarea retelei stradale se restrang permanent,existand

posibilitatea ca unele dintre acestea sa se autodesfiintezesau practic sa fie

izolate.

Infrastructura caracteristica culturii comunitare cuprinde bunuri

familiale,apreciate in mod aparte de comunitate:cai,carute si mai nou automobile

de productie romaneasca mai vechi.

In cartierul Orko exista un numar total de 217 cai,toti intregistrati de

autoritatile medico-veterinare si un numar de 170 de carute dintre care numai

15% sunt inregistrate la politia rutiera.

4.8. Concluziile analizei sociologice

In urma studiului sociologic si a consultarii unor studii anterioare,

principala concluzie ar fi ca populatia din cartier este intr-o crestere continua si

progresiva iar lipsa unor programe educative si de integrare sociala a comunitatii

ar putea duce la o agravare a situatiei prezente.



Lipsa studiilor primare si secundare este un aspect foarte important,

adeseori aceasta fiind principalul motiv pentru care copii din comunitate nu

primesc necesarul de studii adecvate varstei lor.

In unele cazuri copii urmeaza cursurile scolilor publice din oras, dar

intampina mari dificultati in a fii acceptati de colegii lor de clasa si chiar de

profesori.

Aceasta analiza a mai evidentiat structurarea comunitatii in areale

familiale. In vederea unei posibile interventii pe sit trebuie evitata alterarea

acestor areale, ele reprezentand singura structura in care comunitatea

functioneaza si distrugerea acestei structuri prin relocare de locuinte si mutari in

urma demolarilor ar putea genera mai multe efecte negative decat pozitive.

4.9. Concluziile hartilor mentale

Ca o concluzie , aceste desene sugereaza ca locuitorii cartierului nu se

orienteaza decat dupa repere spatiale bine definite, fantana, scoala, imprejmuire

de beton, deal si i-si descriu adresa in functie de asezarea vecinilor sau a

rudelor.

De asemenea in desene se evidentiaza elementele importante pentru

viata lor si anume locuinta, calul si caruta, padurea si fantana.

De mentionat ca copii mici deseneaza cu predilectie scoala si

imprejmuirea de beton a blocului nr.2. Cei mai in varsta nu asociaza spatial

scoala ca element de reper oferind in schimb ca puncte de reper intersectii si

cladirea vechii centrale termice de langa scoala.



5.0. Rezumat analiza S.W.O.T PUNCTE TARI Mediu: -prezenta unui curs de apa, -prezenta carierei de piatra si tendinta de reciclare a

materialeleor,

-prezenta unui monument si a padurii memoriale,

-existenta unei vai aluviare,

-existenta carierei de piatra(material de constructie),

Social: -existenta unei comunitati unite cu dispozitie spre munca, -populatie tanara, -prezenta tradittilor specifice tiganesti

-mobilitate mare a populatiei,

-populatie versatila pentru mai multe activitati

Functional: -prezenta unor functiuni minime,ca scoala si drumuri de pamant, -existenta unor izvoare forate la minca adancime

-panza freatica de suprafata,

-electrificare partiala,

Peisaj: -varietate si diversitate de peisaje, -peisaje in continua modificare,

-o relatie stransa a locuitorlor cu peisajul,

Economic: -nivelul venitor ce intra este in crestere,

PUNCTE SLABE Mediu: -eroziunea solului, -poluare cu praf,gunoaie din constructii si menajere,

-lipsa unui sistem de drenaj si canalizare,

-lipsa vegetatiei arboricole in cartier,



-continua crestere a defrisarilor ilegale

Social: -speranta mica de viata, -saracie comunitara, -lipsa unui ajutor din exterior,

-bariera psihica pentru oraseni,

-lipsa de proiecte de incluziune sociala,

Functional: -lipsa functiunilor liniare, -lipsa functiunilor minime,apa curenta ,canalizare,gaz telefon,

-prezenta zidului de separare,

-lipsa de puncte alimentare si cabinet medical

-lipsa unor functiuni de spatiu verde urban

-inexistenta strazilor carosabile si iluminatului stradal,

Peisaj: -continua degradare a peisajelor, -lipsa unor programe de protectie a peisajelor,

-activitatile umane diminueaza diversitatea de peisaje,

Economic: -lipsa mijloacelor minime de subzistenta, -lipsa fondurilor de reparatii ale caselor si lucrarilor de intretinere,

-cresterea comunitara indica o crestere a somajului,

-lipsa pregatirii profesionale este un impediment,

-lipsa acesului la informatie,dejavantajeaza posibilitatea de a

procura prin mijloace economice,



OPORTUNITATI Mediu: -indiguirea paraului Debren, -actiuni de ecologizare si curatare a deseurilor,

-combaterea defrisarilor ileg

Social: -crearea unei scoli, -crearea unor programe de incluziune sociala, -pograme de asistenta sociala,

-crearea unei organizatii care sa apere interesele comunitatii,

-deschiderea comunitara catre oras,

Functional: -introducerea de functiuni de baza liniare, -crearea unei scoli,dispensar,puncte alimentare,canalizare,

-transformarea strazilor inspre accesul carosabil auto,

-crearea unei zone de intalnire si de petrecere a timpului liber,

-diminuarea proceselor de poluare fonica si cu praf a carierei,

-atasarea zonei la tesutul urban,

Peisaj: -crearea de programe si politici de protectie a peisajului, -pastrarea si valorificarea potentialului oferit de peisaj,

-programe educative pentru a accentua cultura peisajului,

Economic: -crearea bursei locurilor de munca, -atragerea de investitii din exterior,

-crearea unui plan de dezvoltare,

-folosirea eficienta a fondurilor europene pentru dezvoltare,

-cresterea nivelului de trai al populatiei,



AMENINTARI Mediu: -continua arucare de deseuri in zona, -infiltrari in panza freatica,

-accelerareaproceselor de eroziune a solului,

Social: -discriminare, -rasism, -excluziune sociala si marginalizare,

-izolarea enclavei de catre oras,

-cresterea criminalitatii juvenile ca urmare a lipsei educatiei,

Functional: -nepasarea autoritatilor, -extinderea si dezvoltarea spre sud a nului cartier-gradina

Kolcsa,

-lipsa de interes a primariei,

Peisaj: -absebta de programe si politici de protectie a peisajului, -continua degradare a peisajelor ca urmare a activitatilor umane,

Economic: -concentrarea investitiilor in zona centrala a orasului, -scaderea cotei de ajutor social,

5.1 . Rezumat analiza S.W.O.T organizata pe paliere PUNCTE TARI Mediu: -prezenta unui curs de apa, -prezenta carierei de piatra si tendinta de reciclare a

materialeleor,

Social: -existenta unei comunitati unite cu dispozitie spre munca, -populatie tanara, Functional: -prezenta unor functiuni minime,ca scoala si drumuri de pamant,



Peisaj: -varietate si diversitate de peisaje, Economic: -nivelul venitor ce intra este in crestere,

PUNCTE SLABE Mediu: -poluare cu deseuri si defrisari ilegale, Social: -saracie comunitara corelata cu lipsa mijloacelor de trai, -crestere necontrolata a populatiei,

Functional: - lipsa infrastructurii liniare si drumurilor carosabile, Peisaj: - in continua degradare datorita activitatilor umane, Economic: -lipsa posibilitatii de autostinere financiara,

OPORTUNITATI Mediu: -actiuni de inlaturare de deseuri, Social: -crearea de proiecte de asistenta sociala si ajutor, -instruirea fortei de munca,

Functional: -dotarea cu infrastructura si functiuni speccifice orasenesti, Peisaj: -crearea de programe de refacere si protejare a peisajelor, Economic: -crearea unei burse a locurilor de munca,

AMENINTARI Mediu: -accelerarea proceselor de eroziune si poluare a solului, Social: -discriminare,rasism, -nepasare,

Functional: -lipsa unei interventii pentru a imbunatatii functiunile, Peisaj: -continuele pagube aduse peisajului prin activitatea umana, Economic: -izolarea fata de oras,lipsa interesului pentru munca cinstita,



DIAGNOSTIC Mediu: -in continua degradare datorita eroziunii si a defrisarilor ilegale, Social: -o populatie tanara dar lipsita de mijloace de trai si supusa bolilor,

-discriminarea si rasismul fac comunitatea sa se inchida fata de

oras,

Functional: -slaba dotare functionala, isuficienta pentru nr. de locuitori actual,

Peisaj: -in urma activitatilor antropice risca sa isi piarda din diversitate, Economic: -populatie saraca, aflata in imposibilitatea de a iesi din starea aceasta

fara ajutor din exterior . CONCEPT Dezenclavizarea comunitatii din Orko.

VIZIUNE Transforarea sitului intr-o zona integrata in tesutul urban si deplin

functionala facand legatura intre oras si peisajul ce il inconjoara,totodata

deschizand posibilitati de evolutie si transformare pozitiva in timp.



MISIUNE

Inzestrarea cu dotari functionale a zonei precum si urmarirea

obiectivelor trasate de strategia generala, care ar trebui sa genereze un centru

care se afla in stransa legatura cu alte centre si sa contribuie la realizarea unei

retele in care informatia circula liber si nemijlocit. Acest lucru se va

realiza printr-o serie de politici si programe menite sa rezolve problemele

imediate cu care se confrunta situl aflat in studiu dar si cele care ar pute sa

rezulte pe parcursul transformarilor de nivel functional si social.

5.2. PLANURI STRATEGICE

Solutionarea problemelor de infrastructura prin interventii externe si cu

implicarea comunitatii locale.

Deschiderea orasului catre comunitate prin politici de integrare sociala.

Scadera gradului de analfabetism prin politici educative si dotari aferente.

Cresterea sperantei de viata prin programe si politici ce vizeaza

sanatatea.

Reorientarea carierei de piatra de la o zona functinala,la o zona

mulifuctionala.

Eliminarea barierelor psihice si imbunatatirea imaginii comunitatii prin

proiecte de promovare.

5.3. STRATEGIA Formularea si aplicarea de politici si programe de dezvoltare comunitara

si de integrare a acesteia in mediul urban,pornind din exterior spre interior.



5.4. POLITICI

Politici de reorientare a interesului primariei spre periferia orasului evitand

concentrarea investitiilor spre centru.

Politici de imbunatatire a conditiilor de trai prin programe de consolidare si

renovare.

Politici de sensibilizare a comunitatii cu privire la rasism si discriminare.

Politici educative care sunt menite sa creasca nivelul intelectual al

locuitorilor.

Politici de reciclare a materialelor.

Politici de includere sociala care sa diminueze ruptura dintre oras si cartier.

Politici de creere a infrastructurii comunale prin atragerea de investitii si

implicarea comunitatii locale.

5.5. PROGRAME

Programe de creere a infrastructurii comunale,

Crearea unui sistem de canalizare pluviala care sa preaia aportul freatic si

sa-l dirijeze spre parau.

Programe de reparare si consolidare a cladirilor in pericol de prabusire.

Acordarea de subventii la materiale de constructie pentru a se realiza pe

viitor constructii mai sigure.

Pe parcursul procesului de inchidere a carierei,,sa se asigure si o serie de

alte functiuni in zona.

Crearea de zone de relaxare si intalnire in cadrul comunitatii.

Crearea bursei locurilor de munca.

Programe de reciclare a gunoaielor ,in special plastic.

Construirea de functiuni ce pot aduce venit locuitorilor,caramidarie,atelier

cherestea,ferme,



Programe de instruire si calificare a fortei de munca.

Atragerea de investitii straine in zona pentru a creste capacitatea economica

si totodata crearea de puncte alimentare si de functiuni de prima necesitate.

5.6. REGULAMENTE

Regulamentele urmaresc obtinerea unui cadru care sa asigure

indeplinirea si finalizarea politicilor si programelor.Scopul final este acela de a

restrictiona anumite actiuni in vederea atingerii obiectivelor propuse in politici si

programe.

1. Restrictionarea dezvoltarii comunitatii dincolo de paraul Debren, loc

rezervat pentru pasunat.

2. Restrictionarea depozitarii sau aruncarii de gunoaie in zona,existand

riscul de a polua panza freatica.

3. Crearea de regulamente urbanistice care sa vizeze extinderea pe cat

posibil controlata a cartierului.

4. Limitarea extinderii spre sud a cartierului-gradina simeria pentru a nu

pune presiuni imobiliare asupra comunitatii.

5. Interzicerea de a aruca gunoaie in interiorul comunitatii din motive de

estetica si sanatate si depozitarea acestora in pubele ecologice.

6. Limitarea si reducerea taierilor ilegale prin controale si verificari intense.

7. Regulament ce interzice folosirea diverselor deseuri in alte scopuri cum

ar fii acoperisuri,garduri,sau adunarea acestora in gramezi insalubre.

8. Regulament ce propune obligativitatea scolarizarii si inscrierea si

calificarea in munca a celor apti pentru aceasta activitate.

9. Interzicerea pastrarii in locuinte a mai multor persoane cu handicap in

scopul obtinerii de foloase finaciare(pensie de handicap).

10. Limitarea folosirii explozivilor puternici in cariera,spre a preveni avariile

care le suporta structurile caselor din apropiere.



11. Interzicerea construirii in interiorul lizierei padurii pentru a scadea

riscul de incendii.

12. Interzicerea arderii de materiale precum cauciuc sau mase plastice.

13. Curatenia in gospodariile individuale sa se faca periodic si cu ajutorul

firmelor specializate in manipularea deseurilor.

5.7.ETAPIZAREA IN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR SI POLITICILOR

Pentru a asigura bunul mers si reusita acestor scopuri,toate aceste

necestitati trebuiesc grupate pe etape in functie de importanta lor si de

apropierea acestor sccopuri de rezultate concrete pe teren.Asadar etapele

cuprind termen scurt(3-5ani),

Termen mediu(5-10 ani) si termen lung (10-30 )ani.

Prima etapa de interventie presupune obtinerea de fonduri care se

folosesc imediat in dotari de prima necesitate precum canalizare,apa curenta si

gaz, precum si racordarea legala la sistemul de electricitate pentru a preveni

furturile de energie electrica.

Asadar cladiri precum scoala, puncte de alimentatie publica vor avea

intaietate, pe masura ce se amortizeaza investitiile se pot incepe lucrarile de

consolidare a solului prin drenuri si canale de suprafata si mai apoi de canalizare

.

Pe termen mediu se intrevede inchiderea treptata a activitatii

carierei,constructia de drumuri carosabile si asigurarea de functiuni in jurul culmii

Orko pentru a deschide premisele indeplinirii etapelor pe termen lung.

Pe tremen lung, in urma programelor sociale,a reorganizarii cartierului

,trasarii de strazi si functiuni de loisir pe culme,,,orasenii vor manifesta tot mai

mult interes spre potentialul oferit de zona culmii Orko si vor interactiona cu

cartierul astfel ajutand la rezolvarea problemei segregarii sociale si a izolarii

cartierului de oras.



In ultima parte lucrarile de exploatare din cariera se vor opri, locul fiind

redestinat activitatilor cu aspect cultural si de teatru, in varful culmii functiunile de

relaxare si cafenea vor atrage vizitatori, astfel punand mai aproape omul de

natura si scotandu-l din mediul urban. In urma atingerii acestor scopuri vor exista

si anumitele efecte secundare probleme care sunt rezultat al modificarilor si

transformarilor suferite de o zona. Pentru a rezolva si aceste eventuale probleme

se propune ghidarea dupa o strategie elastica ce permite un feedback

permanent creand posibiltatea de a obtine solutii versatile,aplicabile si de efect.

5.8. PROPUNERE

Propunerea vizeaza in primul rand regandirea functionala a zonei prin

inserarea de functiuni menite sa micsoreze barierele sociale existente in prezent.

Solutia generala propune in primul rand modificarea aspectului actual al zidului

de separatie, devenit in timp simbol al excluderii sociale. In propunere vechiului

zid din prefabricate i se scot anumite portiuni pentru al face mai transparent si

se adauga in partile eliminate locuri de stat si un aliniament de tei.

Astfel cei care locuiesc in bloc nu vor mai putea agresa vizual curtile celor

care locuiesc la casa, totodata creanduse celule in care locatarii blocului pot

iesi sa socializeze cu cei din cartierul orko.

Din punt de vedere al sanatatii comunitare in cladirea fostului punct

termic de langa scoala propun realizarea unei bai publice si la al doilea nivel un

cabinet medical pentru urgente copii. Aceste functiuni sunt importante pentru cei

din mai ales pe timp de iarna.

De asemenea pentru a imbunatatii speranta de viata a locuitorilor

cartierului propun un sistem de canalizare din tuburi ceramice, care duce la un

bazin de decantare si ulterior la bazine special amenajate plantate cu trestie si

imbogatite cu bacterii care descompun materialele organice provenite din

canalizare. Apa rezultata se scurge in paraul debren fara consecinte pentru

mediul inconjurator.



La suprafata pentru a evacua apele provenite din precipitatii propun un

sistem de santuri deschise care sa colecteze aceste ape si sa le conduca spre

paraul debren limitand astfel baltirile, inmultirea tantarilor si eroziunea solului.

Pentru limitarea aruncarii de gunoaie in perimetrul si in exteriorul

cartierului propun instalarea unor pubele ecologice amplasate in locurile stiute ca

pretabile pentru adunarea deseurilor. Introducerea acestor pubele este facuta

posibila si prin imbunatatirea infrastructurii stradale, fapt care permite accesul

autovehiculelor sa colecteze gunoiul.

De asemenea se vor face lucrari la sistemul de iluminat stradal prin

amplasarea de surse de lumina in interiorul cartierului. Acest fapt va duce la

scaderea criminalitatii in zona si va anima intr-o oarecare masura cartierul de

altfel in prezent scufundat in intuneric noaptea.

Pentru sectorul tanar al comunitatii propun o serie de functiuni tipice,

incepand de la locuri de joaca pentu copii 3-8 ani in preajma scolii si a gradinitei

care functioneaza in incinta misiunii catolice si un teren de fotbal sintetic pentru

adolescenti si adulti. Prezenta acestei functiuni va determina venirea si altor copii

din alte parti ale orasului pentru a juca fotbal cot la cot cu cei din orko.

Tot din punct de vedere al sanatatii comunitare propun folosirea izvoarelor

de apa existente si crearea unor locuri cu bazine special amenajate pentru

spalatul rufelor.

Aceste bazine pot servi si la adapatul cabalinelor precum cred ca vor fi si

preferate de copii atrasi de joaca. Pe langa acest sistem de bazine propun un

sistem de cismele publice care sa deserveasca intreg cartierul.

Aceste cismele sunt amplasate in locuri cu flux de circulatie mai ridicat

(intersectii) si metoda constructiva face posibila transoprtul apei cu galeata de la

cismea in gospodarie. Am ales aceasta solutie ca o solutie temporara pana la

instalarea de robinete individuale, care sunt o investitie mult mai costisitoare si

realizabila doar pe termen lung.



Din punct de vedere al vegetatiei,, in zonele se intersectie a strazilor

drepte cu cartierul propun aliniamente de salcam, unele exista in momentul de

fata si completarea celor care sunt itrerupte.

In cadrul cartierului vegetatia este dispusa in grupuri mai mari sau mai

mici care constau in doua specii Robinia pseudoacaccia si Pinus sylvestris.

Logica care o urmeaza dispunerea vegetatiei este ca vegetatia sa nu

umbreasca direct casele si sa creeze umbra in marile spatii deschise existente

intre case. Astfel vegetatia actioneaza ca o legatura intre padure si oras.

Deasemenea, in perimetrul de siguranta al carierei de piatra porpun realizarea

uui inel de protectie prin plantari de pin silvestru care sa limiteze emisiile de praf

si sunet produse constant de cariera de piatra.

La nivel de functiuni mai mari propun infintarea unei fabrici de caramida in

apropierea paraului debren, un loc care ar genera locuri de munca precum si

material de constructie mai bun pentru case si tuburi ceramice pentru sistemul de

canalizare subterana al cartierului.

De asemenea rezidurile de aschii de caramida arsa se pot folosi ca

umplutura pentru drumurile in curs de reabilitare. Pe langa caramida o alternativa

ar fi producerea de vase ceramice in scopul comercializarii in zona existand o

traditie in olarit.

In cazul carierei de piatra, la nivelul superior propun amplasarea unei

belvederi, care sa permita observarea punctelor departate si orasului ca

ansamblu. Cladirea acestei belvederii am propus-o mai mult ca o schita de idee,

in realitate putand fi lansat un concurs de arhitectura pentru a obtine o forma mai

adecvata. In urma strategiei acesta cladire va atrage multi vizitatori si va

functiona si ca popas pentru turistii si biciclistii aflati in trecere si ca zona de

relaxare, la etaj fiind prezenta functiunea de cafenea.

In zona de excavare a carierei propun folosirea materialului de roca

existent pentru a face un amfiteatru in aer liber care poate gazdui evenimente de

amploare.



Forma actuala a carierei permite realizarea acestei functiuni culturale

relativ usor, iar peretii verticali dupa o prealabila consolidare cu plase de sarma

pentru siguranta vor crea o acustica adecvata pentru un amfiteatru. Traseele de

bicicleta care pornesc de aici vor lega aceasta zona de Valea Oltului precum si

de Valea Crisului iar prezenta Drumului apelor minerale si a Drumului Carierelor

de Piatra vor atrage un numar si mai mare de vizitatori.

5.9. DETALII

Aceste detalii sunt mai bine ilustrat in anexele care le voi atasa lucrarii.

Aici am exemplificat un detaliu de plantare,,detaliu de mobilier urban, si de corp

de iluminat> Aceste detalii arata principiul constructiv ce sta la baza lor,, dar in

proiectul meu forma lor difere putin de cea care o au in ilustratiile de mai jos.

Detaliu de plantare



DETALIU BANCA



Detaliu stalp de iluminat



Bibliografie

1. Coord. Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar - Dictionar dc sociologie, Editura Babel, Bucurcsti, 1993

** 2. Coord. KW, locn - Metodologic psihologica si analiza datelor, Editura Sincron, Cluj, 1993 3. Koselleck, Reitha - Az asszimetrikus cllenfogalmak torteneti-politikai szemantikaja, Joszc:neg Mihcly Kiado, Budapest, 1997 4. *** - Readings in Sociology (Fourth Edition), Thomas Y. Crowley Company, New York, 1971 5. Sarau, Gheorghe - Mic dictionar rom-roman, Editura Kriterion, Bucurcsti, 1992 6. *** - Egy liisebbscg kiscbbsegei, EKE, Budapest, 1997 7. Lerei Ferenc - Kozcssegek rejtett halozata, Osiris Kiado, Budapest, 1996 8. Leach,IEdmund - Szocialantropologia, Osiris Kiado, 1996 9. Pugh, Derek S. - Organization Theory, Penguin Business, London, 1997 10. Habermas, jilrgen - A tarsadalami nyilvanossag szcrkezetvaltozasa / /. *** - Yaltozo tars idalom, Kriza ]anos Neprajzi Tarsasag, Kolozsvar, 1999 12. Abe/a, Anthony - ( hanging Youth Culture in Malta, La Yallctta, 1999 13. Bdlint, Boer, Karda Magyarosi, Santa - ,,Kontaktovezct" 1999 Kutatasi terv es clomunkalatok 14. ]aque J.P, Bieber, Ccnstantinesco V- Le Parlament europeen, Economica, 1984

15. Vinci Enrico - II Parlamento curopco, Elorenta, Lc Monnier, 1980 16. Martin ILoberts - liuropa tortenete, Akademiai Kiad. Budapesta, 1992 17. *** - Ciganyok a ragyvilagban, Alfoldi Kiad. Budapest, 1991

Documents

Parte Scrisa Diploma