P … · Web view · 2016-03-21... viitoarelor proprietăti, a fost realizată o retea stradală, cu strazi de categoria a III-a si a IV-a, respectând STAS: 10144/1-90, 10144/2-91,10144/3-91,10144/4-83.10144/5-89

P.U.Z. ANSAMBLU DE LOCUINTE Rm. VIlcea „LIVADA”

P.U.Z. – ANSAMBLU DE LOCUINTERIMNICU VILCEA NORD LIVADA

A - Borderou piese scrise1. MEMORIU GENERAL PUZ2. Studiu geotehnic

B - Borderou piese desenate01. Incadrare în oraş02. Incadrare în PUG - UTR 1003. Analiza situaţiei existente (ridicare topografica)04. Reglementari - edificabil05. Reglementari - plan de situaţie - zone funcţionale06. Reglementari - regimul juridic07. Reglementari - reţele edilitare _ drumuri08. Reglementari - reţele edilitare _ drumuri detalii intersecţii09. Reglementari – reţele edilitare-drumuri, profile transversale10. Reglementari - reţele edilitare _ apa, canalizare11. Reglementari - reţele edilitare _ apa, camalizare detaliu12. Reglementari - reţele edilitare _ gaze13. Reglementari - reţele edilitare _ electrice14. Reglementari - reţele edilitare _ curenţi slabi (telefonie, cablu)15. Studiu Geotehnic

C - Anexe1. Acte de proprietate / Contract de vânzare-cumpărare2. Certificat de Urbanism

1 1


1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoastere a documentatiei Denumirea studiului

P.U.Z ANSAMBLUL DE LOCUINTE ZONA NORD „Livada” mun. Rm. Vilcea Beneficiar

Roibu Calin Alexandru si Lungu Veronel Amplasament – mun. Rm. Vilcea, Zona Nord, adiacent Caii lui Traian pe latura

de vest a acesteia Proiectant

S.C. ARHITECT s.r.l. Rm.Vilcea – sef proiect arh. Alexandru Suciu

1.2. Obiectul lucrarii Introducerea in intravilanul municipiului a unuei zone de terean in suprafata de 8.935 ha, cu functiunea dominanta de „zona rezidentiala cu regim mic de inaltime” si Regulamentul de urbanism aferent acesteea.Modificarea Reglementarilor urbanistice pe zona de teren existenta in intravilanul localitatii, situata intre terenul solicitat pentru introducerea in intravilan si aliniamentul vestic al zonei construite, adiacente Caii lui Traian.Realizarea unui concept urbanistic unitar pe cele doua terenuri (cel propus pentru introducerea in intravilan si cel deja existent)

1.3. Surse de documentare Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior PUZ: P.U.G.- ul municipiului Rm. Vilcea si Regulamentul de Urbanism aferent acestuia –

elaborat de S.c. Proiect Vilcea in anul 1997 – aprobat prin H.C.L 27/29.02.2000 - sef proiect arh. Cristian Dinulescu Zona studiata este situata in U.T.R. Nr 10.

P.U.Z. Cetatuia – Nord, realizat partial pe amplasamentul prezentului studiu aprobat in 2002.

P.U.Z. „cartier Temelie” aprobat in anul 2003 – pe terenul situat pe latura de nord a amplasamentului studiat.

Studii de solutie preliminare, realizate in perioada 1989-1992, avand ca scop modificarea Regulamentului de urbanism aferent zonei, in scopul realizarii unui ansamblu de locuinte cu regim mic de inaltime

Lista studiilor de fundamentare: Studiu topografic elabotat de S.C. INTELIGIS s.r.l. Rm Vilcea cu delimitarile cadastrale

ale terenurilor Studiu geotehnic

1.4. Date geofizice Terenul studiat se afla în partea de nord a Municipiului Rm.Vilcea pe partea de vest a bulevardului Calea lui Traian. Terenul cuprinde versantul situat la nord-vest de

2 2


supermarket-ul INTEREX si de Vila Speciala (proprietate RAPPS). Din punct de vedere geomorfologic terenul se inscrie in vesantul estic al Dealului Capela. Panta versantului este variabila, are in medie o inclinare de aproximativ 300. Limita de sud a terenului este reprezentata de versantul impadurit al dealului. Limita de vest a suprafetei studiate este limitata de drumul de pe coama dealului. Suprafata studiata prin foraje este cuprinsa de alunecare de suprafata. Stratul alunecator masoara intre 3-6 m.

Pe limita sudica a zonei studiate se ridica dealul Bisericii iar la est este Vila Speciala.

Din observatii pe teren: stalpii de inalta tensiune aflati pe versant sunt si ei afectati de alunecare. Perpendicular pe panta, in partea de sud si de nord a fasiei, se observa doua semiviroage care colecteaza apele provenite din precipitatii de pe versant. Fasia de teren dintre acestea este conturata de o linie de ruptura.

Terenul este traversat de doua linii de inalta tensiune de care se va tine cont la amplasarea vilelor din zona respectiva.

Date privind panza de apa subteranaIn foraje apa subterana a fost intalnita in santuri pe directia forajelor F1-F6 si in albiile paraielor din extremitatea de nord si de sud a proprietatii, La frontul de alunecare apa iese de sub cuvertura pe suprafata marnei.

Date privind zona seismica si adancimea de inghet STAS - ul 11100 / 77 include localitatea Rm. Vilcea, in zona gradului 72 macroseismic dupa scara Richter. Normativul P100/92 privitor la impartirea teritoriului Romaniei dupa valorile coeficientilor seismici, include localitatea Rm. Vilcea, in zona D, care pentru lo-calitatea Rm. Vilcea coeficientii seismici au valorile: Ks = 0,16 si Tc = 1,00 sec. In con-formitate cu STAS - ul 6054 / 77 adancimea de inghet pentru zona Rm. Vilcea, este de 0,60-0,70m.

Concluzii si recomandariSuprafata studiata este situata intre partea mediana si coama dealului. La data intocmirii studiului in zona in care s-au executat foraje cuvertura (stratul de la suprafata) era cuprinsa in totalitate de alunecare. Stratul stabil este constituit din marna cenusie tare si tuf dacitic alb zaharoid . Pe intreaga suprafata studiata cuvertura este usor inmuiata de apele de suprafata, iar la exces de umiditate se produc curgeri de suprafata pe versant.Parametrii geotehnici necesari proiectarii fundatiilor se afla inscrisi in tabelul centraliza-tor anexat la studiu.

Pentru aceasta etapa P.U.Z. ANSAMBLU DE LOCUINTE RM. VILCEA NORD -“LI-VADA” pentru stoparea alunecarilor si stabilizarea terenului in vederea lotizarii acestuia, se pot da urmatoarele recomandari orientative, care se vor completa in etapele de proiectare cu date suplimentare obtinute din foraje suplimentare:

3 3


- stoparea inaintarii frontului de alunecare spre coama dealului prin zid de sprijin incas-trat in stratul de marna minimum 1,00m, cu drenarea panzei de apa din formatiunea de coama (rest al Podisului Getic);- ziduri de sprijin pe versant, paralele la curbele de nivel, cu drenarea apelor si sistemati-zarea terenului. Zidurile de sprijin vor fi incastrate in stratul de marna minimum 1,00 m;- regularizarea paraului de pe latura de nord si de pe latura de sud, pentru scurgerea corecta a apelor colectate;- umpluturile de pamant vor fi compactate organizat cu vibrocompactor greu si sprijinite cu ziduri de sprijin incastrat in stratele mentionate in prezenta completare.

Valea din partea de nord cu alunecari active sau stabilizate relativ, de langa Vila Speciala (intre mal si gardul Vilei Speciale), va fi investigata prin studii geotehnice de detaliu dupa stabilirea obiectivelor.

Albia paraului existent pe limita de proprietate cu Vila Speciala va fi amenajata pentru scurgerea corecta a apei, eliminarea posibilitatilor de erodare a malurilor, functionarea unei albii in condtii igienice de exigenta maxima.

Se va propune desecarea lacului existent la cota superioara langa limita proprietatii, care alimenteaza panza freatica din vale si contribuie la mentinerea si amplificarea fenomenului de alunecare a terenului.

Avand in vedere ca pe versant vor fi amplasate constructii ce vor fi racordate la apa curenta, canalizare, gaze, in proiecte vor fi prevazute masuri de evitare a pierderilor de lichide in teren, care datorita structurii stratului de suprafata poate sa devina curgator pe versanti, producandu-se alunecari. Acoperisurile caselor vor fi prevazute cu jgheaburi si burlane pentru colectarea apelor si racordarea acestora la canalizarea cartierului. Malurile rezultate prin sistematizare vor fi sprijinite. Umpluturile realizate vor fi com-pactate in straturi, conform prevederilor normativelor in vigoare.

Apele de suprafata vor fi colectate si conduse organizat spre paraiele din partea sudica si nordica a suprafetei studiate, cu directia de scurgere a paraielor V-E.

Adancimea de fundare pentru constructiile ce se vor realiza pe amplasament se va de-cide dupa sistematizarea terenului, stabilizarea acestuia prin ziduri de sprijin si drenaje.

1.5. Regimul juridicIn limitele PUZ şi în zona regimul juridic:- proprietate privată proprietar ROIBU Alexandru Calin.- proprietate privată proprietar Veronel LUNGU.- proprietate privata nord: SC. ZOOTEHNICA SA, Agenţia Protocolului de Stat incinta SC. STARK S.R.L.,- propietate privata est: str Calea lui Traian dl. Becsenescu Dan, dl. Barbu Nicolae, proprietate privata SC. INTEREX S R L

4 4


- propietate privata sud: propietatea Bisericii „Cetatuia", dl. Becsenescu Dan, dl Lupu Ion, dl. Lungu Veronel,- propietate privata vest: Ocolul Silvic Rm. Vilcea,- proprietate a domeniului public (străzi si spatii verzi ocupate au rol de amorsa).

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII2.1.Evolutia zonei Pana in anul 1989, zona de nord a municipiului, situata pe latura vestica a Caii lui Traian, intre dealul Cetatuia si pasarela Drumului National, era libera de constructii, cu exceptia unor constructii izolate apartinand Regiei Protocolului de Stat, fiind o livada de pomi fructiferi.

Ca urmare a amplasamentului deosebit de favorabil, adiacent axului de circulatie nord-sud, a infrastructurii edilitare complete existente, in perioada 1998 – 2008 s-au realizat locuinte unifamiliale cu regim mic de inaltime si un compexul comercial - INTEREX.

Datorita expansiunii continue, oraşul caută posibilităţi de extindere in zone in care funcţiunea de locuire sa se poată dezvolta fie independent, fie impreuna cu funcţiuni complementare nederanjante. Din aceasta cauza, zona de nord a municipiului reprezintă o varianta fericita pentru amplasarea de cartiere rezidenţiale care beneficiază deja de trasee majore de circulaţie in vecinătate (DN 7 - Calea lui Traian).

Conform statisticilor si dezvoltării imobiliare fara precedent prin aceasta documentatie se incearca oferirea unei alternative asupra conceptului de locuire, accea de a realiza o noua zona rezidentiala care sa inglobeze diverse tipuri de unitati locative (locuinte unifamiliale, locuintele cuplate cate patru, locuinte colective), cat si majoritatea functiunilor complementare celei de locuit (galerii comerciale, parcari subterane si supraterane, spatii de cult, locuri de joaca, spatii publice sociale).

In acest sens, cererea de terenuri, care se pot sistematiza pentru a fi racordate la totalitatea reţelelor edilitare, este mare; faptul ca zona studiata se afla in porţiunea opusa zonei industriale a oraşului, face ca terenul sa aibă valenţe deosebite pentru realizarea unei zone rezidenţiale de mare atracţie.

2.2.Incadrarea in zonaDin punct de vedere funcţional, conform PUG, zona este amplasată in UTR-ul 10 respectiv: LM (LMsu) - subzona de locuinţe rezidenţiale cu cladiri regim mediu si mic de

inaltime, de tip semiurban cu zone mixte, regim de construire continuu sau discontinuu. Poziţia zonei fata de intravilanul localităţiiZona studiate se afla in extremitatea nordica a intravilanului municipiului, pe partea vestica a străzii Calea lui Traian. Aproximitaiv 60% din suprafata terenului, partea dinspre Calea lui Traian, se afla in intravilanul municipiului. • Relationarea zonei cu localitatea

5 5


Suprafaţa studiata se afla la o distanta de aproximativ 3 km de centrul municipiului, fiind adiacenta axului principal de circulatie al municipiului.Zonele functionale propuse completeaza zonele functionale existente, realizandu-se in final o zona rezidentiala complexa, cu functiuni complementare locuirii, ce-i confera acesteia o anumita independenta

Vecinătăţile terenului sunt:la nord - S.C. Zootehnica S.A.

• Agenţia Protocolului de Stat• incinta S.C.Stark S R L• drum acces

la est - strada Calea lui Traian• S.C. Interex S.R.L.• dl. Becsenescu Dan• dl. Barbu Nicolae

la sud - Proprietatea Bisericii "Cetatuia"- dl. Becsenescu Dan- dl. Lupu Ion- dl. Lungu Veronel

la vest - Ocolul silvic Ramnicu Vâlcea

6 6


2.3. Elemente ale cadrului natural Poziţia terenului este deosebita permiţând o buna insorire si orientare fata de toate punctele cardinale. Priveliştea ce se deschide de pe platforma vestica oferă o panorama asupra intregii parti nordice a oraşului.

Terenul este parţial impadurit, chiar după mobilarea cu loturi destinate locuirii, permiţând păstrarea unor zone verzi naturale ce-i sporesc valoarea (vezi pădurea din extremitatea vestica, Dealul Capela si peretele nordic natural abrupt impadurit).

Condiţiile geomorfologice sunt evidenţiate in detaliu in studiul geotehnic, anexat prezentei documentaţii.

2.4. Circulatia Zona pe care se desfasoara cca. 85% din trama stradala a ansamblului de locuinte Rm. Vilcea Nord “Livada", este in exclusivitate de deal.

Arterele de circulatie ce deservesc proprietatile debuseaza in artera majora de circulatie ce separa cele doua forme distincte de relief, respectiv platoul de la baza proprietatii, adiacent strazii Calea lui Traian si Dealul Cetatuia. Exceptand strazile principale, arterele de circulatie, ce se infasoara aproximativ pe conturul curbelor de nivel, au o panta medie de cca. 12%.

Odihnele realizate in lungul strazilor creeaza posibilitatea desfasurarii unui trafic fluent, insa panta mare a traseului impiedica accesarea lor cu viteze ce depasesc 25 Km/h.

De asemenea, deloc de neglijat, este faptul ca, datorita configuratiei terenului si a raspandirii variate a loturilor pe teren, implicit a tramei stradale, se creeaza puncte de impact din punct de vedere al circulatiei, la intersectarea arterelor de circulatie, cu atat mai pregnante cu cat panta este mai pronuntata. Largirea pronuntata a acestor zone s-a realizat in scopul rezolvarii unui spatiu suficient pentru solutionarea acestui impediment.

Accesul vehiculelor de gabarit se realizeaza doar in situatii de stricta necesitate. Zonele de refugii amenajate in lungul arterelor de circulatie sunt suficiente pentru preluarea surplusului de trafic in caz de intersectare a fluxurilor de circulatie. Acest lucru este realizabil si datorita lungimii reduse a arterelor de deservire a proprietarilor, avand o vizibilitate foarte buna. Artera de circulatie principala avand o latime de 7,00 m si o panta redusa, este suficienta pentru a putea prelua atat traficul de cartier cat si surplusul de vehicule grele aparut ca urmare a aprovizionarii zonei comerciale precum si a vizibilitatilor ei.

Elementele geometrice adoptate pentru trama stradalã s-au realizat ca o necesitate obligatorie de accesare a viitoarelor proprietãti atât de autovehicule particulare cât si de cele de interventie in caz de necesitate.

7 7


Accesul la zona comerciala se face lejer in sistem inelar, fara perturbatii de circulatie.

Zona studiatã cât si cea comercialã este prevãzutã cu spatii de parcare pentru autoturisme, autoutilitare si masini de interventie.

Intersectarea strazilor de acces la microcartier cu artera majora de circulatie a municipiului Ramnicu Vilcea, strada Calea lui Traian se rezolva strict prin marcaje longitudinale in lungul strazii, creand zone de asteptare pentru prioritati de dreapta si reintrare in fluxul de circulatie al acesteia. ivezi retele drumuris.

Insulele separatoare create in zonele de intersectii, desi apar ca sicane, fluidizeaza circulatia atat in zona de locuinte cat si in cea comerciala.

Modernizarea strazii Calea lui Traian prin introducerea unor benzi suplimentare de circulatie pentru relizarea fluiditatii sale, ar produce modificari majore ale zonei deja conturate, cu investitii mari si eventuale exproprieri.

Rezolvarea celor doua intersectii s-a realizat strict prin reducerea partii carosabile de la 3,50 m la 3,00 m a ambelor fire de circulatie creand astfel zone de stocare prin marcaje pentru virare la stanga si acces in cartier. Acest lucru este in concordanta cu modul de rezolvare al majoritatii arterelor de circulatie, implicit intersectii in Rimnicu Vilcea.

Mergand pe ideea celor mentionate, organele de decizie privind circulatia in municipiu, au gasit la randul lor acest mod de rezolvare benefic, ce satisface din plin cerintele actuale de trafic si gabarit auto

Reteaua de drumuri Ansamblul de locuinte Rm. Vilcea Nord "Livada" se desfãsoarã in exclusivitate pe partea stângã a strãzii Calea lui Traian, arterã majorã de circulatie a municipiului Rm. Vilcea. Strada Calea lui Traian, stradã de categoria a II-a, cu o lãtime de 14,00 m (conform STAS 10144/1-1990), asigurã totodatã si relatia de circulatie spre localitatea Sibiu, prin suprapunerea sa cu DN 7 (E81), la limita cu municipiului.

2.5. Ocuparea terenurilorSuprafata terenului propus a se introduce in intravilan este de 8,935 ha.Suprafata terenului pe care se realizeaza P.U.Z.-ul este de 19,915 ha.

Terenul care a generat PUZ este in cea mai mare parte teren liber, cu puţine construcţii.Pentru o buna apreciere a zonei proiectantul a analizat arealul cuprins intre strada Calea lui Traian in est, fosta Livada de meri a I.A.S. Rm. Vilcea, limita de vest a terenului coama Dealului Capela, zona fiind impadurita, in nord perete natural abrupt împădurit, in sud se ridica Dealul Cetatuia si Biserica cu acelaşi nume. Fondul construit în aceasta zonă este compus dintr-o constructie de valoare medie şi fara valoare arhitecturala, cu înălţimi de 5.0-10.0 m (P, P+1-2).

8 8


Principalele caracteristici ale funcţiunilor ce ocupa zona studiata. In prezent terenul este liber de construcţii. Relationari intre funcţiuniNu exista deoarece in momentul actual terenul este acoperit de livada si pădure. Gradul de ocupare a zonei cu fond construitFondul construit pe suprafaţa ce face obiectul studiului lipseşte, deci gradul de ocupare este zero (0). Aspecte calitative ale fondului construit - Nu este cazul. Asigurarea cu servicii a zonei, in corelare cu zonele vecine - Nu este cazul. Asigurarea cu spatii verziIntreg terenul este in momentul de fata un mare spaţiu verde (livada si pădure) Existenta unor riscuri naturale in zona studiata sau in zonele vecine. In prezent suprafaţa terenului prezintă denivelări care favorizează băltirile la suprafaţa. Principalele disfunctionalitati

Pentru scurgerea apelor apelor pluviometeorice este necesara o sistematizare a suprafeţei terenului pentru scurgerea acestora gravitaţional către santul străzii Calea lui Traian.• Tot pentru asigurarea stabilităţii terenului loturile create vor fi parţial plantate cu arbori si pomi cu rădăcini pivotante, care vor arma straturile si vor extrage apa din teren, imbunatatind parametrii geotehnici ai straturilor.• In cazul in care, pe versant, vor fi amplasate construcţii cu racord la apa curenta, canalizare, gaze, in proiecte se vor prevedea masuri severe de evitare a pierderilor de lichide in teren, care, asa cum am arătat mai sus, pot deveni curgătoare pe versanti, producandu-se alunecări.• Acoperişurile caselor vor fi prevăzute cu jgheaburi si burlane pentru colectarea apelor, cu racordul acestora la canalizarea cartierului.• Viroaga existenta in versant creata de către apele de siroire de pe versant va fi reamenajata in vederea redării suprafeţei lotizării proiectate.

2.6. Echiparea edilitara2.6.1. ALIMENTARE CU APA POTABILA In aceasta zona a orasului Rm.Vilcea, exista doua conducte de distributie a apei potabile, cu Dn 200 mm, fiecare. Presiunea apei din aceste conducte este condi -tionata de nivelul apei din rezervoarele 2 x 5000 mc – Cetatuia ( cota 295,00). In punctul cel mai de jos al zonei studiate in proiectul de fata, presiunea apei in cele doua conducte existente este de cca.1,5 - 2 at. Cota terenului in acest punct este de 265,00.

2.6.2.CANALIZARE MENAJERA Aceasta zona a orasului este canalizata in sistem divizor.Pe strada Calea lui Traian, la sud de intersectia cu valea Cetatuia, exista un canal menajer cu Dn 500 mm, montat ingropat la o adancime de cca. 1,50 – 2,00 m. Toate obiectivele existente aflate leteral de strada Calea lui Traian si amplasate mai la nord de valea Cetatuia, nu s-au putut racorda la acest canal direct, ci prin

9 9


intermediul unei statii de pompare aflata in incinta SC METALOCHIMICA – Rm.Vilcea . Acest canal menajer existent, mai preia apele uzate menajere rezultate de la toate casele existente in partea de vest a strada Calea lui Traian, cuprinsa intre valea Cetatuia si strada Republicii. El nu are capacitatea sa preia apele uzate menajere rezultate de la cartierul studiat.

2.6.3.CANALIZARE PLUVIALAIn prezent apele de ploaie de pe suprafata studiata se scurg gravitational spre rigolele existente pe marginea strazii Calea lui Traian, care la randul lor se descarca prin doua podete existente pe sub str. Calea lui Traian, in doua canale deschise, care la randul lor, se descarca intr-un sant deschis paralel cu DN 7, care subtraverseaza DN 7, trece prin incinta SC FRAVIL si apoi se scurge spre Olt . La ploi mari aceste canale abia pot prelua debitele pluviale actuale .

2.6.4.ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA RETELE DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE ENERGIE ELECTRICA In prezent, in zona analizata, nu exista instalatii de transport si distributie energie electrica de joasa tensiune sau medie tensiune care sa poata permite racordarea consumatorilor propusi a se realiza.Terenul este traversat de linii electrice aeriene de 110kV dublu circuit (vezi plan de situatie nr.E01 atasat):- LEA 110kV Vilcea Nord- Jiblea- LEA 110kV Vilcea Sud – Jiblea- LEA 110kV Vilcea Nord – StupareiIn partea de Nord, pe teren, sunt amplasate LEA 0,4kV in lungime de 135m care alimenteaza consumatorii R.A.P.P.S.In partea de est a amplasamentului, paralel cu calea de acces spre B-dul Calea lui Traian se afla pozate cablurile aferente LES 20kV care realizeaza racordarea postului de transformare 20/0,4kV Interex in reteaua de medie tensiune alimentata din Statia 110/20kV Valcea Nord.

2.6.5.ALIMENTAREA CU GAZE NATURALEIn zona studiata exista pe Calea lui Traian retea de gaze redusa presiune din polietilena.

2.6.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA In zona studiata nu exista retea termica secundara de 90/70 si nici de apa fierbinte 150/70, desi municipiul dispune de retea de termoficare.

2.7. Probleme de mediuEvidenţierea riscurilor naturale si antropiceDealul Cetatuia conform referatului geotehnic are o structura precara datorata in exclusivitate structurii sale geologice constituite din nisipuri aluvionare si argile nisipoase

10 1


pe suport stabil, marna plastic vartoasa. Cuvertura nisipoasa uşor înmuiata de apele de suprafaţa are actualmente o stabilitate relativ buna, la care a contribuit pozitiv "împădurirea existenta, plantaţiile de pomi fructuferi precum si inierbarea sa naturala. Faptul ca la versantul natural nu s-a umblat de ani de zile a făcut ca acesta sa-si găsească un echilibru stabil, care in condiţiile afectării sale in construcţii inclusiv trama stradala, colaborând cu infiltrarea apelor de suprafaţa, poate avea probleme de stabilitate.

Dezafectarea cadrului natural prin desfăşurarea circulaţiei in lungul curbelor de nivel, precum si prin tăierea feliilor de teren inerente amenajării drumurilor si elementelor lor de susţinere, completata cu infiltraţiile de apa de la suprafaţa, ar putea duce la pierderea stabilităţii versantului. Realizarea unui sistem de şanţuri de suprafaţa, împreuna cu o canalizare eficienta rezolva aceste probleme care nu constituie totuşi o situaţie de nerezolvat.

Eventualele defrişări trebuie făcute cu simt de răspundere, nu atât pentru evitarea pierderii stabilităţii cat mai ales pentru păstrarea cadrului natural existent.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA3.1.Concluzii ale studiilor de fundamentareDin toate studiile realizate pana in prezent, atât înainte de 1989 cat si după 1990, concluzia generala care s-a desprins este ca zona aflata in studiu beneficiază de un potenţial deosebit pentru conturarea unui cartier rezidenţial.

3.2. Prevederi ale P.U.G.Zona poate beneficia de accese carosabile si pietonale lejere, de poziţionarea de loturi care sa permită amplasarea de locuinţe bine orientate si însorite, precum si de asigurarea din cauza reliefului denivelat a unei panorame deosebite.

Conform Regulamentului Local de Urbanism, zona amintita poate primi ca funcţiuni complementare instituţii publice si de serviciu adiacente funcţiunii de locuire, spatii verzi, amenajări sportive, accese pietonale cu parcaje si reţele tehnico - edilitare.Zona face parte dintr-un spaţiu urban propus pentru restrictionare de construire temporara pana la intocmirea unui P.U.Z. care este chiar obiectul documentaţiei de fata. Interdicţiile permanente sunt - activităţi industriale si generatoare de noxe si riscuri tehnologice; funcţiuni care polarizează traficul intens; construcţii provizorii pentru comerţ sau prestări servicii; construcţii de locuinţe pe parcele care nu indeplinesc condiţiile articolului 30 din R.G.U.; construcţii care, prin aspectul exterior, nu se armonizează cu zona; agrozootehnice; unităţi depozitare.

In urma obţinerii avizelor legale solicitate prin Certificatul de Urbanism, se pot realiza documentaţiile pentru echiparea tehnico-edilitara completa a zonei.

3.3.Valorificarea cadrului naturalDin punct de vedere al cadrului natural se poate remarca faptul ca zona se afla la

11 1


poalele reliefului accidentat si împădurit din nord - vestul municipiului care coboară spre DN 7.

Propunerile de sistematizare caută sa păstreze valorile naturale ale zonei (pădurea si relieful accidentat) sa integreze in conceptul general elementele valoroase ale sitului prin crearea unor circulaţii auto minime, precum si prin realizarea unor circulaţii pietonale pe direcţiile majore ale propunerii de urbanism.

3.4. Modernizarea circulatieiAnsamblul de locuinte Rm. Vilcea Nord "Livada", se desfasoara in exclusivitate pe partea stanga a strazii Calea lui Traian, artera majora de circulatie a municipiului Rm. Vilcea. Strada de categoria a II-a avand latime (conf. STAS 10144/1-90), aceasta asigura totodata si relatia de circulatie spre Sibiu suprapunandu-se la parasirea municipiului cu DN 7(E 15A).

Amenajarea intersectiilor strãzilor s-a fãcut conform STAS 10144/4-83, racordarea lor realizându-se cu raze admisibile 915m.

De asemenea, in lungul strãzilor de categoria a IV-a, s-au realizat benzi suplimentare pentru a putea fi folosite atât de autoturisme cât si de vehicule mari lente, in caz de necesitãti sau interventii.

Traseul strãzilor este realizat in sistem circuit inelar, nefiind necesar a folosi drumul de urcare ca singur acces existent.

În aceste conditii se pot realiza sensuri unice dupã necesitãti, rãmânând la latitudinea organelor in drept stabilirea acestui lucru.

Cartierul mentionat in perspectiva de amenajare, este dotat cu o retea stradala dimensionata conform STAS 10144/5-89 ale carei elemente geometrice si gabarit s-au stabilit de asemenea conform normativelor in vigoare (10144/3-91 respectiv 10144/1-90 si 10144/2-91). Astfel, zona de terasa, aflata la limita inferioara a cartierului, adiacenta strazii Calea lui Traian, este traversata de o strada da categoria a III-a, avand o latime de 7,00 m, incadrata in zone verzi avand 1,00 m latime si trotuare adiacente de 1,50 m latime fiecare, paralela cu strada Calea lui Traian; aceasta debuseaza in drumul de acces catre vila Bujoreni, aflata in administrarea Protocolului de Stat ce se va amenaja.

Desi este in afara perimetrului cartierului, drumul de acces poate fi folosit ca viitoare artera de circulatie, prin protocolul realizat intre cele doua parti. Acest acces, obligatoriu de realizat, creeaza posibilitatea directionarii traficului catre viitoarea zona comerciala a microcartierului. Avand latime suficienta, ambele accese in microcartier au fost propuse a se realiza cu insule de preselectie trafic.

De asemenea, strada Calea lui Traian, pentru a nu-si pierde fluiditatea traficului existent,

12 1


apreciabil in zona, a fost propusa a se amenaja cu benzi separate de preselectie si stocarea traficului prin marcaje cu vopsea pe carosabilul existent, prin micsorarea benzilor actuale de la 3,50 m la 3,00 m.

Aceasta amenajare, precum si a intersectiilor dintre strazile de categoria a III-a de acces in cartier si strada de categoria a II-a, respectiv strada Calea lui Traian, s-a facut conform STAS 10144/4-83, avand in vedere configuratia actuala a terenului, respectiv zona de deal, precum si posibilitatile de amplasare a loturilor viitoarelor proprietati, precum si accesarea lor.

A fost realizata o retea stradala cu strazi de categoria a IV-a realizate conform acelorasi STAS-uri in vigoare (10144/3-91 colaborat cu STAS 863-85, STAS 10144/4-83, 10144/1-90,10144/2-91,10144/5-89), respectiv partea carosabila de 4,00 m latime, cu banda de refugiu pentru autovehicule grele de 3,50 m latime (in total 7,50 m), incadrate intre trotuare de 1,20 m latime.

Incadrarea partii carosabile, atat a strazilor de categoria a II-a cat si categoria a IV a, s-a facut cu borduri de beton de tip mare - 20x25 cm - pe fundatii din beton de15x30 cm.

Incadrarea trotuarelor s-a facut cu borduri de tip mic 10cm x 15 cm, asezate pe fundatii din beton de 10cm x 20 cm, montate aparent, pentru asigurarea rigolelor de colectare a apelor pluviale.

Eventualele accese pietonale realizate ca necesitate de deservire a proprietatilor, se vor incadra cu acelasi tip de borduri si se vor realiza dupa necesitati, respectiv configuratia terenului, in trepte.

Configuratia strazilor de categoria a IV-a de acces pe versant, amenajate conform STAS 863-85, latimea lor, inclusiv trotuarele adiacente, impune realizarea unor sisteme de sprijinire, respectiv ziduri de sprijin cu rol de sustinere si aspect ornamental din piatra bruta, fundate pe stratul de marna conform "Referatului geotehnic".

Partea carosabila adiacenta vaii se va proteja cu parapeti ornamentali tip semigreu (greu), din zidarie de piatra sau parapeti metalici cu stalpi si lise metalice.

Strazile de categoria a III-a pot avea partea carosabila amenajata dupa dorinta beneficiarului avand suprastructura din beton de ciment (20 cm grosime) pe fundatie de balast de 25 cm grosime, sau din beton asfaltic (3 cm) pe 6 cm mixtura asfaltica densa pe 15 cm balast stabilizat cu 6% ciment si un strat de balast de 18 cm grosime.

Trotuarele se vor amenaja invariabil cu un asfalt turnat 3 cm grosime pe 10 cm beton C 6/7,5 si 10 cm substrat de balast.

Amenajarea intersectiilor strazilor de categoria a IV-a s-a facut conform STAS 10144/4-

13 1


83, racordarea lor facandu-se cu raze admisibile (11 m 15m), zonele libere astfel create putand fi folosite si ca refugii in situatiile de intersectare de trafic.

De asemenea, in lungul acestor strazi, avand o repartitie simetrica, s-au realizat odihne (zone de intersectare), creand gabarite suficient de mari pentru a putea fi folosite atat de autoturisme cat si de vehiculele mari, in caz de necesitati sau interventii.

Datorita instabilitatii preconizate a versantului conform referatului geotehnic, in situatia infiltrarii apelor la baza cuverturii nisipoase, ramane la latitudinea proprietarilor de terenuri de a-si proteja investitiile prin preluarea surplusului de apa creat de pe acoperisuri si dirijarea lui la limita bordurilor carosabile pentru o scurgere mai eficienta.

Realizarea unor artere noi de circulatie s-a facut ca o necesitate obligatorie de accesare a viitoarelor proprietati, atat de masinile particulare cat si de masinile de interventie in caz de necesitate.

Zona comerciala a microcartierului poate avea o aprovizionare eficienta din strada principala ce traverseaza cartierul, accesul posibililor clienti facandu-se lejer din strada ce leaga Calea lui Traian cu Vila Bujoreni.

Incinta zonei de comert a fost prevazuta cu accese de tip inel ce ocoleste complexul si de asemenea cu zone de parcare suficiente ca numar si marime pentru viitorii clienti, avand posibilitati de parcare atat pentru autoturisme cat si pentru autoutilitare.

RETEAUA DE DRUMURISituatia proiectataCartierul mentionat, in perspectivã de amenajare, este organizat adiacent unei retele stradale dimensionatã conform STAS 10144/5-89, ale cãrei elemente geometrice si de gabarit s-au stabilit conform Normativelor in vigoare (STAS 10144/3-91, respectiv 10144/1-90 si 10144/2-91).

Astfel, având in vedere cã zona de terasã aflatã la limita inferioarã cartierului, adiacentã strãzii Calea lui Traian, este in totalitate ocupatã de complexul comercial INTEREX, accesul principal in cartier, care deserveste si zona comercialã, va fi organizat ca o stradã de categoria a III-a, cu o lãtime de 7.00m, incadratã de trotuare cu lãtimea de 1,50m.

Aceeasi situatie o regãsim la reamenajarea strãzii de acces cãtre Vila Bujoreni, aflatã in administrarea Protocolului de Stat.

Desi aflat in afara perimetrului cartierului, drumul de acces cãtre Vila Bujoreni, reamenajat cu profil de stradã, va fi folosit drept arterã majorã de circulatie in viitorul cartier, printr-un protocol realizat intre pãrti. Acest acces reamenajat asigurã a doua intrare obligatorie in cartier, precum si directionarea traficului cãtre zona comercialã

14 1


INTEREX.

Ambele accese, obligatoriu de realizat, sunt propuse cu insule de preselectie de trafic la nivelul intersectiei lor cu str. Calea lui Traian. De asemenea, pentru a nu se diminua fluiditatea traficului existent pe str. Calea lui Traian, s-a propus amenajarea acesteia in zona studiatã cu benzi separate de preselectie si stocare a traficului, prin marcaje cu vopsea pe carosabilul existent si prin micsorarea Iãtimii benzilor de circulatie actuale de la 3,50m la 3,00m. Aceastã amenajare precum si realizarea intersectiilor cu strãzile de categoria a III-a, de acces in cartier, s-a fãcut conform STAS 10144/4-83.Având in vedere configuratia actualã a terenului, respectiv zonã de deal, precum si posibilitãtile de amplasare si accesare a loturilor viitoarelor proprietãti, a fost realizatã o retea stradalã, cu strazi de categoria a III-a si a IV-a, respectând STAS: 10144/1-90, 10144/2-91,10144/3-91,10144/4-83.10144/5-89 coroborate cu STAS 863/85.

Lãtimea pãrtii carosabile la strãzii de categoria a III-a este de 7,00m, iar la cele de categoria a IV-a de 3,00 m, prevãzute cu benzi suplimentare de 3,50m lãtime pentru accesarea zonei de vehicule de gabarit.

Încadrarea pãrtii carosabile s-a fãcut eliminând spatiile verzi intre strãzi si trotuare, in scopul limitãrii unui volum de terasamente suplimentar si a unor lucrãri de artã (ziduri de sprijin) de dimensiuni foarte mari.

La strãzile de categoria a III-a si a IV-a, incadrarea pãrtii carosabile s-a fãcut cu borduri din beton prefabricate de 20 x 25cm asezate pe fundatii din beton de 15x30cm, montate aparent pentru asigurarea rigolelor de colectare a apelor pluviale si dirijarea lor cãtre cãminele (gurile) de scurgere a apelor si mai departe cãtre sistemul de canalizare al zonei.

Încadrarea trotuarelor s-a fãcut cu borduri prefabricate din beton de 10x15cm asezate pe fundatii din beton de 10x20cm.

Eventualele accese pietonale, realizate ca urmare a necesitãtii de deservire a proprietãtilor in functie de configuratia terenului in trepte, se vor incadra cu acelasi tip de borduri. Versantul natural al zonei Cetãtuia are o pantã longitudinalã accentuatã -1015%.

Desfãsurarea tramei stradale impune realizarea unor sisteme de sprijinire (ziduri de sprijin) cu rol de sustinere si aspect ornamental, din piatrã brutã, ziditã cu mortar de ciment, având fundatia incastratã in stratul portant de rocã al zonei conform studiului geotehnic.Partea carosabilã adiacentã vãii se va proteja in aval cu parapeti tip semigreu (greu), din zidãrie de piatrã sau parapeti metalici cu stâlpi si lise din metal.

Având în vedere panta maximã longitudinala proiectatã (12%), sistemul rutier adoptat, ca

15 1


urmare a acceptului beneficiarului, va fi realizat din:- balast fundatie 18 cm gros. conform STAS 6400-84;- balast stabilizat 6% ciment - 15 cm gros. conform STAS 10473/1-1987 si STAS 10473/2-1986;- strat de legãturã BAD 25-5 cm gros. executat conform SR 174/1-2002;- strat uzurã - beton asfaltic rugos BA 16R executat conform SR 174/1-2002;

Trotuarele vor fi amenajate din:- fundatie balast -10 cm gros. conform STAS 6400-84;- fundatie beton C6/7,5- 10 cm gros- asfalt turnat BA8-3 cm gros.

Amenajarea intersectiilor strãzilor s-a fãcut conform STAS 10144/4-83, racordarea lor realizându-se cu raze admisibile 915m.

De asemenea, in lungul strãzilor de categoria a IV-a, s-au realizat benzi suplimentare pentru a putea fi folosite atât de autoturisme cât si de vehicule mari lente, in caz de necesitãti sau interventii.

Traseul strãzilor este realizat in sistem circuit inelar, nefiind necesar a folosi drumul de urcare ca singur acces existent. În aceste conditii se pot realiza sensuri unice dupã necesitãti, rãmânând la latitudinea organelor in drept stabilirea acestui lucru.Datoritã instabilitãtii preconizate a versantului conform studiului geotehnic elaborat, in situatia infiltrãrii apelor la baza stratului nisipos, suplimentar fatã de sistemul de drenare al apelor propus de proiectant, rãmâne la latitudinea proprietarilor de terenuri de a-si proteja investitiile prin preluarea surplusului de apã creat de pe acoperisuri si dirijarea lor la limita bordurilor pãrtii carosabile pentru o scurgere mai eficientã.

Elementele geometrice adoptate pentru trama stradalã s-au realizat ca o necesitate obligatorie de accesare a viitoarelor proprietãti atât de autovehicule particulare cât si de cele de interventie in caz de necesitate.Accesul la zona comercialã se face lejer in sistem inelar, fãrã perturbatii de circulatie. Zona studiatã cât si cea comercialã, este prevãzutã cu spatii de parcare pentru autoturisme, autoutilitare si masini de interventie.

3.5. Zonificarea functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici3.5.1. Concept generalPrin documentatia de fata se incearca punerea bazei unui nou cartier rezidental care sa raspuna cerintelor cat mai diverse ale noilor proprietari. Noul ansamblu va fi impartit in trei zone fiecare avand o anumita tipologie de locuire, tipologii infuentate de o serie de factori fizici si economici cum ar fi: - pozitionarea pe sit fata de Calea lui Traian;- diferenta de nivel fata de Calea lui Traian;- starea terenului;- orientarea fata de punctele cardinale.Distributia functiunilor principale conform partiului urbanistic este:

16 1


- ZONA DE REGLEMENTARE MIXTA DE SPATII COMERCIALE si LOCUINŢE COLECTIVE cu cladiri intre P+3 - P+10 denumita Z.R.M. (zona A)

- ZONA DE REGLEMENTARE LOCUINŢE COLECTIVE CUPLATE / INSIRUITE cu cladiri de pana la D+P+2 denumita Z.R.L.C. (zona B)

- ZONA DE REGLEMENTARE LOCUINTE UNIFAMILIALE PE LOTURI INDIVIDUALE D+P+2 denumita Z.R.L.U. (zona C)

Accesul catre cele trei zone se face din Calea lui Traian si este impartint in doua artere: cea dinspre nord - face legatura intre nucleul central de spatii de loisir si Zona C de locuinte unifamiliale; cea dinspre sud-est asigura accesul spre Zona B de locuinte (colective, cuplate si insiruite) cat si spre spatiile comerciale si parcaje, acasta avand rol si de drum de apovizionare.

Zona A (Z.R.M.) - este cea care face filtru pentru celelate doua zone si este un fel de nucleu al cartierului rezidential datorita complexitatii functiunilor pe care le detine. Pe langa cea de locuinte colective zona inglobeaza functiuni complementare:

1. Spatii comerciale (galerii comerciale, restaurante, parcaje), 2. Functiuni culturale (gradinita / scoala), 3. Spatii amenajate ( patinoar, amfiteatru, terenuri de tenis si fotbal)4. Zona loisir (piscina, Sali de fitness)5. Zone verzi (parc, padure)

Din punct de vedere compozitional aceasta zona este conceputa pe de o parte sa inchida printr-o bara de functiuni spatele Hypermarketului INTEREX si sa creeze o incinta care sa adaposteasca zonele de loisir (piscina, fitness, amfiteatru, patinoar, parc) si de spatii comerciale ale ansamblului. Incinta formata este delimitata la vest de o bara de locuinte colective care rezolva diferenta de nivel intre stada adiacenta si cota incintei, la sud de gradinita/scoala, la est si nord de bara de parcaje, galerii comerciale si blocuri de locuinte. Inicinta cuprinde un amfiteatru natural, un patinoar acoperit dar deschis, functionabil iarna, restul timpului functionand ca spatiu public in directa legatura cu amenajarea parcului si a amfiteatrului. In partea de nord a Zonei A se inchide cu 3 lame de locuinte colective care bordeaza caderea mare de nivel adiacenta Zonei B.

Zona B (Z.R.L.C) - este una prilegiata prin pozitia pe care o are pe sit datorita cotei de inaltime fata de Calea lui Traian, aceasta oferind o imagine panoramica spre Zona de Nord a municipiului Rm. Vilcea. Ea este compusa dintr-o serie de trei fundaturi de-a lungul carora sunt gandite o serie de locuinte insiruite sau cuplate, fiecare constructie avand 4-6 apartamente cu gradina, la un standard ridicat. La capatul fiecarei fundaturi se afla parcari si spatii verzi amenajate ce fac legatura pe verticala intre Zona 1 si punctul de belvedere (restaurant, spatiu de recreere) amenajat in cel mai inalt punct al sitului, langa liziera din partea de vest a Zonei B.

Zona C (Z.R.L.U.) cuprinde numai locuinte si parcele individuale cu suprafete

17 1


standard de 510mp, dar si loturi atipice cu arii variind intre 650-1500 mp. Accesul in aceasta zona se face pe strada de nord a cartierului, din aceasta plecand cinci fundaturi cu lungimi intre 95-175 m cu intoarceri in T. Zona C este marginita in partea de sud de padurea care bordeaza la vest Zona B.

3.5.2. ReglementariBilanţ teritorial

Denumirea zonei funcţionale Supraf. teren (mp) % din totalZona de pădure 11033 5,55%

Zone spatii verzi 15200 7,63%Zona spatii comerciale 4850 2,44%Zona locuinte colective (insiruite, cuplate) 33200 16,67%Zona locuinte colective (blocuri) 12720 6,39%Zona parcelată loturi individuale 78680 39,5%Zona circulatii 29900 15,01%Zona parcări neacoperite 4115 2,07%Zone sport 1200 0,6%Zona resturant belvedere 1450 0,7%Zona agrement 2870 1,44%Zona grădiniţa 1250 0,63%Zone utilităţi 1800 0,90%Zona administraţie 890 0,45%Zona teren needificabil sub inalta tensiune impamantata 0,00%Zona teren cu alte constructii existente 0 0,00%TOTAL 199.158 100%

Funcţiuni:Funcţiunile solicitate nu modifică prevederile PUG pentru zonă. Intru cât terenul, proprietate privată, care a generat PUZ se încadrează în categoria de proiecte pe terenuri atipice pe care se poate autoriza realizarea construcţiilor doar pe baza de PUZ (respectiv dimensiunile terenului), se solicită aprobarea realizării unui ansamblu de construcţii care să permită dezvoltarea unei arhitecturi convenabile funcţional şi care să rezolve cerinţa beneficiarului acestei documentaţii.

Distribuţia funcţiunilor conform partiului urbanistic (vezi memoriu), este:

• ZONA DE REGLEMENTARE MIXTA DE SPATII COMERCIALE si LOCUINŢE COLECTIVE cu cladiri intre P+3 - P+10 denumita Z.R.M. (ZONA A)

Funcţiunea dominanta: locuire / comert / serviciiPOT: 70%CUT: 0,6 la (P+3), 3 la (P+12)R.M.H.: P+12Funcţiuni permise: respectând normele specifice

18 1


Funcţiuni interzise: cf PUZ si caracterului zonei

• ZONA DE REGLEMENTARE LOCUINŢE COLECTIVE CUPLATE / INSIRUITE cu cladiri de pana la D+P+2 denumita Z.R.L.C. (ZONA B)

Funcţiunea dominanta: locuirePOT: 40%CUT: 0,8R.M.H.; P+2Funcţiuni permise: se admit mansardari, cabinete profesionale individualeFuncţiuni interzise: orice activităţi pentru depozitare si servicii

• ZONA DE REGLEMENTARE LOCUINTE UNIFAMILIALE PE LOTURI INDIVIDUALE D+P+2 denumita Z.R.L.U. (ZONA C)

Funcţiunea dominanta: locuirePOT: 35%CUT: 1R.M.H.: P+2Funcţiuni permise: se admit mansardari, cabinete profesionale individualeFuncţiuni interzise: orice activităţi pentru depozitare si servicii

3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare 3.6.1. Alimentare cu apa potabila Situatia proiectata Debitele de apa potabila necesare sunt :

Qzi max = 10,63 l/s Qo max = 21,26 l/s

Cartierul de locuinte analizat se desfasoara intre cotele teren 265,00 – 375,00. Presiunea minima necesara la bransament este de 13,00 m, pentru cladiri P +2 E. In proiect sunt prevazute locuinte colective si cu P + 10 E .Se observa ca nu se poate asigura presiunea necesara direct din reteaua de distributie existenta a orasului. Se impune ridicarea presiunii apei .Lucrari propuse :- camin de racord la conducta de distributie existenta cu Dn 200 mm prevazut

cu vana, prin care sa se poata asigura alimentarea cu apa a cartierului;- conducta de bransament la reteaua de apa existenta - din polietilena de inalta

densitate, montata ingropat, cu D = 125 x 11,4 mm, L = 150,00 m ;- gospodaria de apa cuprinde un rezervor tampon cu V = 100 mc si statie de

pompare, o cladire parter , echipata cu 1 + 1 electropompe, care aspira apa din rezervorul tampon ;

- conducta de refulare, din polietilena de inalta densitate, montata ingropat, cu D = 140 x 19,4 mm, P = 16 at, L = 900,00 m, care transporta apa aspirata din rezervorul tampon, spre rezervorul amplasat la cea mai inalta cota a cartierului;

- rezervor cu V = 300, care inmagazineaza rezerva de incendiu (corespunzatoare unui incendiu exterior de 10 l / s ) si rezerva de compensare

19 1


orara , amplasat la cota 375,00.- statie de hidrofor, cuplata cu rezervorul cu V = 300 mc, care va asigura

ridicarea presiunii pentru casele amplasate peste cota 360,00, deoarece peste aceasta cota, rezervorul propus nu mai asigura presiunea necesara la bransament ;

- retea de distributie a apei potabile in cartierul analizat, al carui traseu urmareste trama stradala propusa; este din conducte din polietilena de inalta densitate, montate ingropat, in zona drumurilor existente si propuse; conducta principala de distributie porneste de la rezervor si are D = 160 x 14,6 mm; din aceasta conducta principala de distributie se ramifica o serie de conducte de distributie cu D = 125 x 11,4 mm si D = 110 x 10 mm; pentru zona de jos a cartierului s-a prevazut o retea de distributie a apei inelara cu D = 140 x 12,8 mm; din acest inel pornesc doua ramificatii cu D = 125 x 11,4 mm; dimensiunea minima a retelei de distributie, pe care se monteaza hidranti de incendiu subterani cu Dn 65 mm (cel mai mic), este de 100 mm, conform Normativ I.9-1994; deci reteaua propusa nu poate avea diametru mai mic de 100 mm; fiecare parcela se poate racorda direct la reteaua de distributie proiectata; pe retea se vor monta hidranti subterani de incendiu cu Dn 65, Dn 80 si Dn 100 mm, la distante de max. 120 m , care sa acopere intreaga suprafata studiata;

- diferenta de nivel intre rezervorul cu V = 300 mc si punctul cel mai de jos al distributiei este 100,00 m > 60 m – admisa in reteaua de distributie; zona studiata nu se poate imparti in doua zone de presiune, deoarece in partea de jos unde presiunea creste, sunt prevazute blocuri cu P + 9 E; se vor monta reductoare de presiune pe bransamente, acolo unde este cazul .

Conform STAS 4273 – tabel 9 – lucrarile de alimentare cu apa din prezentul proiect se incadreaza la categoria constructiilor hidrotehnice – 2 si din tabelul 13, rezulta clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice – II.

3.6.2. Canalizare menajera Debitele de ape uzate menajere aferente cartierului studiat sunt :

Quz zi max = 9,43 l/s Quz o max = 18,86 l/s

Apele uzate menajere rezultate de la locuintele propuse, vor fi preluate de o retea de canalizare menajera, care va urmari trama stradala existenta si propusa, astfel incat fiecare locuinta sa se poata racorda la aceasta retea. Reteaua este din tuburi PVC – SN 8 cu dimensiunea D=250 mm (este dimensiunea minima admisa de STAS 3051 – 81), D = 315 mm si D = 400 mm, montate ingropat .

Canalele secundare pentru ape uzate menajere, debuseaza intr- un colector cu Dn 400 mm, din tuburi PVC – SN 8, care va transporta gravitational apele respective, pe o distanta de cca 500m, pe Calea lui Traian, pana in dreptul blocului 35, unde va debusa in canalizarea existenta cu Dn 500 mm, din spatele acestui bloc .

20 2


3.6.3. Canalizare pluviala In urma construirii locuintelor, debitul apelor de ploaie aferent zonei, se mareste, intru cat coeficientul de scurgere se modifica de la 0,1 la 0,3 ( calculat in urma propunerilor ) .Debitul pluvial aferent zonei este 672 l / s. Preluarea apelor de ploaie aferente cartierului studiat, se va face prin guri de scurgere cu sifon si depozit, amplasate pe strazi .

Reteaua de canalizare pluviala va avea diametrul minim de 300 mm (tuburi PVC SN 8) in zona amonte a retelei, conf. STAS 3051 – 81, apoi are diametre de 400 mm (tuburi PVC SN 8), 600 mm (HOBAS). Ea se amplaseaza ingropat, pe strazile existente si propuse. La ea se vor racorda gurile de scurgere, prin tuburi cu Dn 200 mm.

Apele de ploaie preluate prin guri de scurgere si depopzit, se considera ape conventional curate, deoarece fiecare gura de scurgere functioneaza ca un separator de nisip .

Reteaua de canalizare pluviala a cartierului debuseaza intr-un colector pluvial cu Dn 800 mm, din tuburi HOBAS, montate ingropat. Acest colector pluvial cu L = 350,00 m, are traseul paralel cu colectorul menajer, pe strada Calea lui Traian, pana la valea Cetatuia in care se descarca .

Conform STAS 4273 – tabel 9 – lucrarile de canalizare menajera si pluviala din prezentul proiect se incadreaza la categoria constructiilor hidrotehnice – 3 si din tabelul 13, rezulta clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice – III .

BREVIAR DE CALCULI .Determinarea debitului necesar de apa potabila Conform SR 1343 - 1 - 1995

Qzimed = Kp x K s x N x q - debitul zilnic mediu ;Qzimax = Kp x Kzi x Ks x N x q - debitul zilnic maxim ;Qomax = Ko x Qzimax - debitul orar maxim ;

in care :Kp = coeficient de pierderi in retea = 1,2Kzi = coeficient de neuniformitate zilnica = 1,3Ks = coeficient de pierderi in sistem = 1,1 -pt. surse subteraneKo = coeficient de de neuniformitate orara = 2,0N = numar de consumatori

q = norma de consum l/om ,zi = cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator , pentru o activitate normala

a ) Apa necesara pentru populatie - la locuinte unifamiliale Zona studiata se incadreaza la zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa si canalizare, cu preparare locala a apei calde cu urmatoarele norme de consum :

qg = 120 l / om , zi = norma de consum , pentru nevoi gospodaresti qp = 20 l / om , zi = norma de consum , pentru spatii comerciale + servicii ce vor aparea in zona

Determinarea numarului de locuitori : - Numar parcele locuinte unifamiliale = 100 ;

21 2


- Numar mediu locuitori pentru o parcela = 5- Numar total de locuitori = 100 x 5 = 500 locuitori Qzimax = 1,2 x 1,3 x 1,1 x 500 loc x (120 + 20) l / om, zi = 120.120 l/zi = 1,39 l / s Qomax = 2,0 x 1,39 l / s = 2,78 l/s

b ) Apa necesara pentru populatie - la locuinte colectiveZona studiata se incadreaza la zone cu apartamente in blocuri avand instalatii interioare de apa si canalizare, cu preparare centralizata a apei calde cu urmatoarele norme de consum :

qg = 150 l / om , zi = norma de consum , pentru nevoi gospodaresti qp = 30 l / om , zi = norma de consum , pentru spatii comerciale + servicii ce vor aparea in zona

Determinarea numarului de locuitori : - Numar apartamente = 750 ; - Numar mediu locuitori pentru un apartament = 3- Numar total de locuitori = 750 x 3 = 2.250 locuitori Qzimax= 1,2 x 1,3 x 1,1 x 2250 loc x (150 + 30) l / om, zi = 694.980 l/zi = 8,04 l / s Qomax = 2,0 x 8,04 l / s = 16,08 l/s

c ) Stropit spatii verzi qs = norma consum pt. stropit spatii verzi - se considera ca se stropeste 1,5 l / mp/zi

- Stot = 20 ha ( suprafata totala a cartierului ) - Suprafata care se stropeste = 4,00 ha Qzi max = 1,2 x 1,3 x 1,1 x 1,5 l/mp,zi x 40.000 mp = 102.960 l/zi = 1,2 l/s Qo max = 2,0 x 1,2 l/s = 2,4 l/s Qzi max tot = a + b + c = 1,39 l/s + 8,04 l/s + 1,2 l/s = 10,63 l/s Qo max tot = 2,78 l/s + 16,08 l/s + 2,4 l/s = 21,26 l/s

II. Determinarea capacitatii rezervorului Capacitatea rezervorului se determina in conformitate cu SR1343 / 1 si STAS - 1478

Vrez = Vinc + Vcomp , in care :Vrez = volumul rezervorului Vinc = volumul rezervei de stingere a incendiului de calcul

Vcomp = volumul de compensare orara a consumului menajer = 16 % x xQzi max = 16 % x 10,63 x 86,4 mc / zi = 137,76 mc

Vinc = Vi + Vcons - VaVi = Volumul de apa necesar stingerii incendiului de calcul = Qie x Te Qie = debitul de stingere al incendiului exterior luat in calcul = 10 l / sTie = durata de calcul a incendiului = 3 ore Vi = 10 l / s x 3h x 3600 sec / h = 108.000 l = 108 mc

Vcons = volumul de apa potabila necesar pe timpul incendiului . Se considera ca pe timp de incendiu este suficient sa se asigure Qzi max .

Vcons = Qzimax x 3 ore = 10,63 l / s x 10.800 s = 114,8 mc.Va = volumul minim de apa cu care poate fi alimentat rezervorul, pe durata incendiului = 3 ore x 3600 sec/h x 5 l/s = 54 mc - se considera ca pe durata incendiului debitul de alimentare al rezervorului este numai de 5 l/s/

Vinc = 108 mc + 114,8 mc - 54 = 168,8 mc Vrez = 168,8 mc + 137,76 mc = 306,56 mc S-a prevazut un rezervor cu capacitatea de 300 mc .

22 2


III.Determinarea debitului de ape uzate menajere canalizateNu se ia in calcul apa pentru stropit spatii verzi Quz.zi max = Qzimax a + Q zi max b = (1,39 + 8,04) l/s = 9,43 l/s Quz o max = 2,0 x 9,43 l/s = 18,86 l/s IV . Determinarea debitului de ape pluviale Qpl = m x S x x i , in care : = coeficient mediu de scurgere = 0,3S = suprafata de teren a cartierului studiat , de pe care se aduna apele de ploaie = 20 ha

m = coeficient de inmagazinare in retea = 0,8i = intensitatea ploii de calcul = 140 l/s , ha Qpl = 0,8 x 20 x 0,3 x 140 = 672 l/s.

3.6.4. INSTALATII DE TRANSPORT DISTRIBUTIE SI UTILIZARE ENERGIE ELECTRICA

3.6.4.1.Eliberare amplasamentPentru cresterea coeficientului de utilizare a terenului si pentru asigurarea conditiilor de coexistenta intre instalatiile electrice de transport si distributie energie electrica si constructiile ce urmeaza a fi edificate in zona sunt necesare a fi executate lucrari dupa cum urmeaza :a. Lucrari la LEA 110kVLiniile electrice aeriene de 110kV mentionate la pct. 1 (instalatii electrice existente), pe zona analizata vor fi realizate in solutie subterana,liniile electrice aeriene urmand a fi dezafectate .Pentru aceasta in axul liniei 110kV dublu circuit Valcea Sud – Jiblea; Valcea Nord – Jiblea respectiv Valcea Nord – Stuparei; Valcea Sud – Jiblea, langa limita de proprietate,se va monta cate un stalp metalic terminal, pentru LEA 110kV, stalp pe care se vor monta si echipamentele necesare trecerii la solutia in cablu(vezi plan de situatie nr.E01).Traseul canalizarii in care se va poza cablul de 110kV va urmari limita cailor de acces intre statia de transformare 110/20kV, Valcea Nord si stalpii introdusi in axul liniilor de 110kV,respectiv intre cei doi stalpi.Zona de restrictie impusa liniilor subterane este conformitate cu NTE 007/08/00 -Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice si Ordinului nr. 49 din 29.11. 2007 pentru modificarea şi completarea ,, Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - Revizia I”aprobată prin Ordinul ANRE nr. 4/2007.Astfel “In cazul instalarii cablurilor in pamant, zona de protectie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguranta, este simetrica fata de axul traseului de cabluri si are latimea de 1,2m; in plan vertical zonele de protectie si de siguranta ale traseului de cabluri se delimiteaza prin distanta (adancimea) de pozare in valoare de cel putin 1,2m.”

b) Lucrari la LEA 0,4kV si LES 0,4kVConsumatorii apartinand (R.A.P.P.S.) alimentati prin LEA 0,4kV si LES 0,4kV amplasate in zona de nord a terenului analizat vor fi preluati din firida de

23 2


distributie si contorizare ce se va monta in apropiere prin LES 0,4kV ce se va mansona cu LES 0,4kV existenta langa limita de proprietate.LEA 0,4kV si LES 0,4kV pana la manson se vor dezafecta.

3.6.4.2.Instalatii de iluminat publicPentru asigurarea iluminatului public pe caile de acces rutier si pietonal precum si in zonele de parcare se vor realiza instalatii de iluminat in lungime totala de 5,7km cu utilizarea stalpilor metalici cu inaltimi de 10 respectiv 5m, corpuri de iluminat de tip urban si lampi cu descarcare in vapori .

3.6.4.3.Alimentarea cu energie electricaConsumatorii propusi pentru edificarea in zona analizata totalizeaza o putere maxim simultan absorbita de 1700kVA.Pentru alimentarea cu energie electrica, la parametrii de calitate impusi de actualele reglementari ,acestor consumatori se vor monta trei posturi de transformare 20/0,4kV,630kVA amplasate conform plan de situatie nr.E01

Racordarea acestor posturi de transformare se va realiza in solutie buclata, necesitand realizarea a 1,8km LES 20kV si vor fi integrate in retelele subterane de 20kV din zona Nord a municipiului Ramnicu Valcea.

Din tablourile de distributie a posturilor de transformare propuse se va realiza alimentarea cu energie electrica la tensiunea de 0,4kV a consumatorilor prin intermediul a 6km LES 0,4kV,a 53 buc firide tip E si a 46 buc FDC.In TDRI –uri vor fi racordate si instalatiile de iluminat.

3.6.5. Alimentare cu gaze naturaleProiectul are ca obiectiv asigurarea cu gaze naturale, in program continuu (24 ore/zi), pentru prepararea hranei si pentru asigurarea producerii de energie termica pentru incalzire si pentru prepararea apei calde manajere.

Sursa de gaze o poate constitui conducta de gaze naturale redusa presiune de pe Calea lui Traian prin extinderea acesteia in solutie ramificata, pana la toti viitorii consumatori pe toate strazile propuse si prin realizarea de bransamente la toate obiectivele propuse. In incinta se propune in ZONA DE REGLEMENTARE MIXTA DE SPATII COMERCIALE si LOCUINŢE COLECTIVE cu cladiri intre P+3 - P+10. (zona A), o centrala termica de cuartal pentru asigurarea cu energie termica a acestora. Ea poate fi amplasata langa blocul cu 10 etaje, deoarece va permite realizarea cosului de fum adosat acesuia . Centrala termica va fi echipata cu cazane ce vor functiona cu gaze naturale, combustibil mai putin poluant decat celelalte (lichid, solid). Amplasarea ei va tine cont de vanturile dominante din zona, de celelalte cladiri din vecinatate, iar daca va fi cazul, cosul va fi suprainaltat.

24 2


De asemenea, se vor propune centrale termice proprii in condesatie la toate imobilele din ZONA DE REGLEMENTARE LOCUINŢE COLECTIVE CUPLATE/INSIRUITE cu cladiri de pana la D+P+2 (zona B) si in ZONA DE REGLEMENTARE LOCUINTE UNIFAMILIALE PE LOTURI INDIVIDUALE D+P+2 (zona C). Dimensionarea conductelor de gaze se va face in etapele urmatoare, conform normativ NTDPE 01/2005, astfel incat sa se asigure debitele specifice si presiunile de utilizare necesare fiecarui consumator.

Toate lucrarile vor putea fi proiectate si executate la fazele urmatoare numai dupa obtinerea acordului de acces de la operatorul de sistem si avizarea solutiilor tehnice de catre acesta-SC DISTRIGAZ SUD BUCURESTI-SUCURSALA VILCEA .

3.6.6. Alimentarea cu energie termica Deoarece nu exista posibilitatea racordarii a intregului ansamblu la o retea termica existenta, se propune montarea de centrale termice proprii pentru obiectivele propuse, in ZONA DE REGLEMENTARE LOCUINŢE COLECTIVE CUPLATE/INSIRUITE cu cladiri de pana la D+P+2 (zona B) si in ZONA DE REGLEMENTARE LOCUINTE UNIFAMILIALE PE LOTURI INDIVIDUALE D+P+2 (zona C), iar pentru ZONA DE REGLEMENTARE MIXTA DE SPATII COMERCIALE si LOCUINŢE COLECTIVE cu cladiri intre P+3 - P+10. (zona A) se propune o centrala termica de cauartal. Centrala termica va fi echipata cu cazane ce vor functiona cu gaze naturale, combustibil mai putin poluant decat celelalte (lichid,solid). Restul de echipamente si instalatii vor fi propuse cu respectarea normativului I13/1994. Amplasarea ei va tine cont de vanturile dominante din zona, de celelalte cladiri din vecinatate, iar daca va fi cazul, cosul va fi suprainaltat.

La fazele ulterioare de proiectare se vor prelua toate conditiile din avizele obtinute la faza PUZ si se vor concretiza in proiectul tehnic.

3.7. Protectia mediului Zona studiata este ferita de surse de poluare, ea beneficiază din plin de multa verdeaţa, actualmente ea funcţionând ca livada de meri, iar pe latura nordica a suprafeţei se individualizează un perete natural abrupt împădurit.

Masuri de consolidare a terenuluiIn zona A se vor realiza:- ziduri de sprijin cu drenuri (conform instructiunilor din studiul geotehnic), intre

proprietati, in lungul curbelor de nivel (la jumatatea distantelor strazilor de tip “fundatura”) si continuarea lor pana in albia paraului existent;

- loturile create vor fi parţial plantate cu arbori si pomi cu rădăcini pivotante, care vor arma straturile si vor trage apa din teren.plantatie de protectie pe fundul loturilor adiacente albiei paraului.

In zona B – realizarea locuintelor cuplate in lungul strazii, cu rol de consolidare a

25 2


terenului si ziduri de sprijin cu dren intre ele.In zona AM2 – realizarea locuintelor cuplate in lungul strazii, cu rol de consolidare a terenului si ziduri de sprijin cu dren intre ele.

Pe toate zonele se vor lua masurile generale prevazute in studiul geotehnic.

Pentru prevenirea riscurilor naturale se propune sistematizarea terenului in vederea colectării corecte a apelor de pe versanti si coborârea acestora către vale prin şanţuri pereate, de asemenea, unde este cazul, se propun ziduri de sprijin.

Având in vedere ca terenul deţine apa la suprafaţa, este de preferat ca toţi proprietarii ce doresc sa-si construiască locuinţe sa-si dirijeze apele pluviale direct la canalizare.

Toţi proprietarii loturilor vor beneficia de serviciile Societăţii Comerciale URBAN SA pentru colectarea si depozitarea deşeurilor in condiţiile cele mai bune, iar pentru ca zona studiata prin proiect va capata funcţiunea de zona rezidenţiala se propun cat mai multe spatii verzi.

3.8. Obiective de utilitate publica Pentru deservirea tuturor locuintelor din cele trei zone propuse, precum si din zonele învecinate si alte cartiere ale oraşului, se propune realizarea dotarilor specifice in zona nucleu (zona A). Astfle ea va ingloba dotari: a.- comerciale:

Spatii comerciale de tip Mall in imediata vecinatate a DN7 (Calea lui Traian), cu acces direct din acesta pe drumul de sud-est. (galeriile comerciale sunt dotate cu spatii de parcare subterane si supraterane acoperite). Accesul pietonal pentru vizitatori se face pe acelasi drum, iar pentru locuitorii cartierului accesul se poate face prin incinta interioara a Zonei A. Suprafeţele aferente construcţiilor din zona complexului sunt evidenţiate in bilanţul teritorial.

b.- educaţionale:Grădiniţa cu acces din drum secundar, cu suprafaţa de joaca, pe un lot de cca.1700mp, acces direct către incinta zonei A, in relatie directa cu terenurile de sport, patinoarul si amfiteatrul.

c.- recreative:Terenuri de sport cu zona de parcare.Spaţii de agrement cu parcare ipiscina, bar, sauna, sala de fitness, bowling etcs.Spaţiu public acoperit sau patinoar pe timp de iarna.Amfiteatru natural dat de diferantele de nivel ale sitului.Promenade, pietonale interconectate cu trotuare, inclusiv in zona de pădure, iiluminates.

4. CONCLUZII - MASURI I N CONTINUARE Planul urbanistic de zona are un caracter de reglementare specifica dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate.

26 2


PU.Z.-uI nu reprezintă o faza de investiţie, ci o faza premergătoare realizării investiţiei.Prevederile P.U.Z.-ului se realizează etapizat, pe probleme prioritare, menite sa răspundă direct necesitaţilor de dezvoltare a zonei.

Prezenta documentaţie asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile planului urbanistic general al localităţii. Prin acest P.U.Z. s-au stabilit obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism - permisiuni si restricţii necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea construcţiilor din zona studiata.

S-au tratat următoarele categorii generale de probleme: organizarea reţelei stradale; zonificarea funcţionala a terenurilor; indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, P.O.T., C.U.T.) dezvoltarea infrastructurii edilitare; statutul juridic al terenurilor, masuri de eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice; masuri de protecţie a mediului; reglementari specifice detaliate - permisiuni si restricţii - incluse in regulamentul local de

urbanism aferent P.U.Z.

Analiza care s-a făcut in prezentul studiu este una multicriteriala, in echipa pluridisciplinara, pe sectoare ce intervin in dezvoltarea zonei.

Intocmit Arh Alexandru Suciu

27 2

Documents

P … · Web view · 2016-03-21... viitoarelor proprietăti, a fost realizată o retea stradală, cu strazi de categoria a III-a si a IV-a, respectând STAS: 10144/1-90, 10144/2-91,10144/3-91,10144/4-83.10144/5-89