of 7 /7
Problematica protecţiei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă abordată pornind de la premisa că protecţia, pregătirea şi asistenţa împotriva pericolelor reprezentate de producerea dezastrelor naturale sau tehnologice reprezintă un drept fundamental al fiinţelor umane, la fel ca dreptul la viaţă şi la sănătate Managementul serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă este şi devine pregnant un instrument umanitar atunci când trebuie să se răspundă unor situaţii de urgenţă, determinate de cauze naturale, antropice şi/sau conflictuale, prin măsuri şi acţiuni complete, efective, de salvare şi asistenţă umanitară a victimelor şi a celor aflaţi în situaţii-limită de protejare a valorilor de patrimoniu şi a proprietăţilor în general şi de refacere a mediului înconjurător. În acest context, protecţia civilă este o componentă a domeniului umanitar şi acţiunile specifice vizează preîntâmpinarea şi prevenirea situaţiilor specifice de urgenţă sau criză provocate de dezastre naturale sau antropice, elaborarea şi asigurarea măsurilor de reducere a riscurilor, de limitare şi înlăturare a efectelor dezastrelor, participarea la acţiunile de refacere după perioadele de criză, fiind totodată principalul agent implicat în elaborarea şi realizarea planurilor naţionale şi locale în domeniu. Protecţia civilă îşi îndeplineşte misiunea umanitară contribuind în mod specific la dezvoltarea durabilă, conservarea şi afirmarea speciei umane pe un suport material adecvat. Fazele managementului de urgenţă sunt: Prevenirea; Prevederea şi pregătirea; Detectarea şi alarmarea; Intervenţia şi refacerea; Estimarea/evaluarea efectelor şi pagubelor. În cadrul juridic şi organizatoric actual şi pentru perspectiva pe termen mediu şi scurt, în situaţii de normalitate, conducerea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă acţionează prioritar pentru instituirea, funcţionarea şi perfecţionarea unui sistem viabil şi adecvat de pregătire a propriilor structuri, a populaţiei, economiei şi teritoriului pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă. OBIECTIVE Asigurarea educării populaţiei pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri, a măsurilor preventive şi a comportamentului ce trebuie adoptat în cazul producerii dezastrelor; Crearea mentalităţii autoprotecţiei în cadrul comunităţilor locale; Participarea la completarea şi actualizarea legislaţiei privind protecţia populaţiei prin adăpostire; Pregătirea populaţiei în vederea creşterii capacităţii de reacţie la nivel naţional în cazul producerii unor evenimente CBRN; Redefinirea sistemului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

OBIECTIVE - isumehedinti protectiei... · contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi se asigură prin mijloace speciale de protecţie individuală, colectivă

  • Author
    others

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of OBIECTIVE - isumehedinti protectiei... · contaminării chimice, biologice, radiologice şi...

  • Problematica protecţiei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă abordată

    pornind de la premisa că protecţia, pregătirea şi asistenţa împotriva

    pericolelor reprezentate de producerea dezastrelor naturale sau tehnologice

    reprezintă un drept fundamental al fiinţelor umane, la fel ca dreptul la viaţă

    şi la sănătate

    Managementul serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă este şi devine pregnant un instrument

    umanitar atunci când trebuie să se răspundă unor situaţii de urgenţă, determinate de cauze naturale,

    antropice şi/sau conflictuale, prin măsuri şi acţiuni complete, efective, de salvare şi asistenţă umanitară

    a victimelor şi a celor aflaţi în situaţii-limită de protejare a valorilor de patrimoniu şi a proprietăţilor în

    general şi de refacere a mediului înconjurător.

    În acest context, protecţia civilă este o componentă a domeniului umanitar şi acţiunile specifice vizează

    preîntâmpinarea şi prevenirea situaţiilor specifice de urgenţă sau criză provocate de dezastre naturale

    sau antropice, elaborarea şi asigurarea măsurilor de reducere a riscurilor, de limitare şi înlăturare a

    efectelor dezastrelor, participarea la acţiunile de refacere după perioadele de criză, fiind totodată

    principalul agent implicat în elaborarea şi realizarea planurilor naţionale şi locale în domeniu. Protecţia

    civilă îşi îndeplineşte misiunea umanitară contribuind în mod specific la dezvoltarea durabilă,

    conservarea şi afirmarea speciei umane pe un suport material adecvat.

    Fazele managementului de urgenţă sunt:

    Prevenirea; Prevederea şi pregătirea; Detectarea şi alarmarea; Intervenţia şi refacerea; Estimarea/evaluarea efectelor şi pagubelor.

    În cadrul juridic şi organizatoric actual şi pentru perspectiva pe termen mediu şi scurt, în situaţii de

    normalitate, conducerea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă acţionează prioritar pentru

    instituirea, funcţionarea şi perfecţionarea unui sistem viabil şi adecvat de pregătire a propriilor

    structuri, a populaţiei, economiei şi teritoriului pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.

    OBIECTIVE

    Asigurarea educării populaţiei pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri, a măsurilor preventive şi a comportamentului ce trebuie adoptat în cazul producerii dezastrelor;

    Crearea mentalităţii autoprotecţiei în cadrul comunităţilor locale; Participarea la completarea şi actualizarea legislaţiei privind protecţia populaţiei prin adăpostire; Pregătirea populaţiei în vederea creşterii capacităţii de reacţie la nivel naţional în cazul

    producerii unor evenimente CBRN; Redefinirea sistemului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

  • DIRECŢII DE ACŢIUNE

    Ridicarea nivelului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru reprezentanţii autorităţilor publice locale şi ai operatorilor economici sursă de risc;

    Creşterea exigenţei la evaluarea activităţii de formare profesională pentru ocupaţii din domeniile de competenţă;

    Creşterea gradului de participare la cursurile organizate de centrele zonale, a personalului cu responsabilităţi la nivel local;

    Urmărirea creşterii nivelului de pregătire a personalului inspecţiilor de prevenire la nivel judeţean;

    Coordonarea, la nivel naţional, a activităţii de pregătire a personalului în domeniile: o înştiinţare, alarmare şi avertizare; o adăpostire şi evacuare; o chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear (CBRN).

    Coordonarea pregătirii în vederea realizării măsurilor de protecţie a populaţiei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu şi factorilor de mediu în vederea eliminării/limitării efectelor situaţiilor de urgenţă şi a celor generate în situaţii de conflict armat;

    Participarea la asigurarea cadrului de reglementare privind înştiinţarea, alarmarea, evacuarea şi protecţia prin adăpostire a populaţiei, bunurilor materiale şi valorilor de patrimoniu.

    PRINCIPALELE ASPECTE LEGATE DE PROTECŢIA

    POPULAŢIEI

    Înştiinţare, Avertizare şi Alarmare a Populaţiei în situaţii de urgenţă/conflict armat

    Potrivit prevederilor Legii nr. 481/2004 *** Republicată privind protecţia civilă, înştiinţarea, alarmarea şi

    avertizarea are ca principale scopuri:

    Evitarea surprinderii şi realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale; Limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi acţiunilor militare.

    În vederea eficientizării activităţii de avertizare şi alarmare a populaţiei precum şi pentru asigurarea

    perfecţionării privind fluxurile informaţionale, în conformitate cu cerinţele prevăzute în OMAI nr. 1259

    din 2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare,

    avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, reprezentanţii administraţiei publice

    locale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă au următoarele obligaţii:

    să întocmească Schema de avertizare alarmare a populaţiei astfel încât să fie viabilă; să asigure permanent legătura de comunicaţii şi să confirme primirea mesajelor de înştiinţare; să realizeze transmiterea oportună a avertizărilor către populaţie, în vederea luării măsurilor de

    protecţie înaintea manifestării factorilor de risc;

  • să asigure instruirea personalului pentru perfecţionarea deprinderilor în utilizarea echipamentelor şi să verifice funcţionarea acestora, precum şi să stabilească accesul către locurile de dispunere a cofretelor şi panourilor de comandă pentru acţionarea manuală a sirenelor electrice şi electronice, cât şi modul de transmitere a mesajelor vocale;

    să încheie contracte de cooperare cu media pentru difuzarea pe posturile locale de radio şi televiziune a avertizărilor precum şi a mesajelor cu reguli de comportare în funcţie de situaţie.

    Evacuare şi Adăpostire a Populaţiei

    Evacuarea populaţiei

    Activitatea de evacuare a populaţiei vizează protejarea vieţii cetăţenilor în cazul producerii situaţiilor de

    urgenţã prin evacuarea acestora în spaţii identificate din timp sau în tabere de sinistraţi, unde le pot fi

    asigurate condiţiile necesare de subzistenţă. În acest domeniu inspecţiile de prevenire desfăşoară

    următoarele activităţi:

    identificarea posibilităţilor de cooperare la nivelul fiecărei localităţi între administraţie, instituţii publice şi societăţi comerciale pentru asigurarea acţiunilor de evacuare;

    coordonarea autorităţilor administraţiei publice în vederea stabilirii numărului de cetăţeni, instituţii publice şi operatori economici care se evacuează în raport de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă precum şi pentru identificarea spaţiilor necesare primirii evacuaţilor;

    sporirea exigenţei în cazul verificării viabilităţii planurilor de evacuare în situaţii de urgenţă şi în mod deosebit pentru stabilirea măsurilor de actualizare a acestora;

    cooperarea cu specialiştii Ministerului Apărării Naţionale în vederea întocmirii documentelor în situaţii de urgenţă/conflict armat şi stabilirii direcţiilor de acţiune privind evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale.

    Adăpostirea populaţiei

    Protecţia prin adăpostire a populaţiei se asigurã în adăposturi construite din timp de pace în subsolul

    clădirilor, în galerii edilitare şi de termoficare, în tuneluri tehnologice etc.

    La nivelul UE şi NATO nu s-a impus o legislaţie privind protecţia populaţiei prin adăpostire, aceasta fiind

    realizată de fiecare ţară în funcţie de condiţiile şi resursele disponibile, în ţara noastră adăpostirea fiind

    reglementată prin Legea nr. 481/2004 *** Republicată privind protecţia civilă.

    În acest sens, este necesară intensificarea acţiunilor de coordonare a autorităţilor administraţiei publice

    pentru menţinerea capabilităţilor de adăpostire a populaţiei şi în special a instalaţiilor necesare

    protecţiei şi asigurării activităţilor specifice din adăposturi şi puncte de comandă.

    Personalul cu atribuţii în domeniu din cadrul IGSU organizează convocări de pregătire şi sesiuni de

    specialitate şi verifică, prin activităţi specifice nivelul de pregătire al personalului din cadrul

    inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti.

    Personalul de specialitate participă în grupurile de lucru, alături de specialişti din alte instituţii, la

    elaborarea normativelor, normelor şi instrucţiunilor tehnice, în vederea asigurării cadrului unitar de

    proiectare şi executare a adăposturilor şi amenajărilor de protecţie civilă. Totodată, personalul cu

    atribuţii în domeniul pregătirii populaţiei participă la elaborarea şi actualizarea Concepţiei de adăpostire.

  • Chimic, Bacteriologic, Radiologic şi Nuclear

    Protecţia chimică, biologică, radiologică şi nucleară

    Existenţa la nivel naţional a riscului producerii de accidente la obiective cu risc major în domeniul CBRN

    (chimic, biologic, radiologic şi nuclear) poate afecta grav mediul, sănătatea şi activităţile economice,

    având totodată un puternic impact psihologic atât asupra populaţiei.

    Protecţia C.B.R.N. (chimică, biologică, radiologică şi nucleară) reprezintă acţiunea de ocrotire a

    populaţiei (salariaţilor), pe timp de conflict armat împotriva efectelor A.D.M. (armelor de distrugere în

    masă), iar pe timp de pace împotriva E.A.D.A. (emisii altele decât atacul cu arma nucleară, biologică sau

    chimică).

    Cu alte cuvinte, protecţia C.B.R.N. reprezintă acţiunea de ocrotire a populaţiei (salariaţilor) împotriva

    contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi se asigură prin mijloace speciale de protecţie

    individuală, colectivă şi prin alte măsuri tehnice şi organizatorice care se realizează din timp de pace, cu

    prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic.

    Operatorii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua periodic

    zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de protecţie necesare, de a asigura înştiinţarea

    autorităţilor publice, de a alarma şi de a asigura protecţia populaţiei afectate.

    Posibilitatea contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare ca urmare a întrebuinţării A.D.M.

    este în mod curent condiţionată de existenţa unui conflict armat.

    Accidentul nuclear, chimic, urgenţa radiologică şi poluarea accidentală constituie evenimente

    imprevizibile cauzate de avarierea sau deteriorarea unor instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de transport

    sau acţiuni intenţionate ale teroriştilor, conducând la eliberarea în mediul înconjurător a unor substanţe

    ce pot avea impact deosebit asupra populaţiei şi a factorilor de mediu.

    Pentru diminuarea efectelor produse de evenimente CBRN este necesar a se realiza un ansamblu de

    măsuri şi acţiuni de specialitate ce intră în competenţa organismelor militare, de protecţie civilă şi a

    unor instituţii civile, ce trebuiesc cunoscute şi respectate şi de către populaţie.

    În conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 481/2004 *** Republicată privind protecţia civilă,

    protecţia chimică, biologică, radiologică şi nucleară a populaţiei (salariaţilor) se realizează prin mijloace

    de protecţie individuale, colectivă sau prin alte masuri tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în

    zonele de risc. Instituţiile şi operatorii economici care produc, transportă, depozitează sau manipulează

    substanţe periculoase în cantităţi ce pot pune în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor, organizează şi

    execută controlul contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare a materiilor prime şi

    produselor finite şi realizează măsurile de decontaminare a personalului propriu, terenului, clădirilor şi

    utilajelor.

    Decontaminarea constă în eliminarea surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea

    agenţilor poluatori ai apei, aerului şi terenului.

    Definiţii

    Alertă

    stare de pregătire caracteristică, prin măsurile luate, pentru desfăşurarea unei acţiuni specifice; semnal care avertizează asupra existenţei unui pericol real sau a unei ameninţări.

  • Înştiinţare

    activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă / serviciile de urgenţă profesioniste (ISU-uri) către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie.

    Avertizare

    activitatea de informare a populaţiei despre posibilitatea producerii/ manifestării unui dezastru/eveniment în următoarea perioadă de timp, precum şi zona/zonele de impact şi modul de acţiune în astfel de situaţii.

    Prealarmare

    transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.

    Alarmare

    activitatea de transmitere a semnalelor acustice sau optice de avertizare a populaţiei despre iminenţa manifestării unor tipuri de risc

    activitatea prin care se avertizează populaţia despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice, biologice sau al dezastrelor, în scopul trecerii urgente şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie.

    Adăpostire

    măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, împotriva efectelor atacurilor aeriene ale adversarului

    Evacuare

    măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori a producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone sau localităţi care asigură condiţii de protecţie a populaţiei, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici;

    ansamblul activităţilor de protecţie civilă prin care, în situaţie de război sau în caz de dezastre, anumite categorii de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, bunuri materiale şi valori culturale, sunt scoase din zona de risc, deplasate şi dispuse în alte zone care le asigură protecţie, condiţii de cazare, hrănire, asistenţă medicală şi continuarea activităţilor social-economice, de învăţământ, de depozitare şi păstrare a bunurilor.

    CBRN

  • accident chimic – accident în urma căruia are loc eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unuia sau mai multor substanţe toxice (nocive), pe timpul producerii, stocării sau a transportului acesteia (acestora), care pot genera îmbolnăvirea (intoxicarea) gravă, sau decesul în masă a populaţiei, animalelor sau mixtă în zona în care se răspândeşte;

    accident biologic – eveniment în urma căruia are loc eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unuia sau mai multor microorganisme (enzime, bacterii, agenţi patogeni), pe timpul producerii, stocării sau a transportului acesteia (acestora), care pot genera îmbolnăvirea (infestarea) în masă a populaţiei, animalelor sau mixtă în zona în care se răspândeşte;

    accident nuclear – accident produs la o instalaţie nucleară, cu urmări deosebite asupra personalului, populaţiei şi mediului, determinând contaminarea radioactivă a acestora peste limitele admise;

    accident ecologic – eveniment fortuit, imprevizibil care perturbă situaţia de normalitate,

    provocând urmări deosebit de grave asupra mediului.

    contaminare nucleară, biologică şi chimică – depunerea de fragmente, particule sau fascicule

    de materiale radioactive, de pulberi, pelicule/picături, agenţi patogeni, microorganisme etc. pe

    sol, vegetaţie, în apă, în aer, pe diferite materiale sau obiecte, capabile să producă dereglări grave

    ale funcţionării organismelor sau, în anumite concentraţii, chiar decesul acestora;

    decontaminare

    activitate care se desfăşoară în scopul neutralizării ( al înlăturării ) substanţelor toxice

    industriale sau de luptă de pe alimente, echipament, materiale, tehnica de luptă, teren etc.,

    folosind soluţii şi suspensii de decontaminare, sau solvenţi corespunzători.

    constă în luarea unor măsuri specifice pentru îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor

    contaminatori ai apei, alimentelor, echipamentului, mijloacelor tehnice, aerului sau

    solului;

    depoluare – luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor poluante,

    limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei, aerului sau solului;

    epidemie – extinderea într-un timp scurt, a unei boli contagioase prin contaminare, la un

    număr mare de persoane dintr-o localitate, comunitate, regiune etc., inclusiv din comunităţi

    militare;

    epizootie – extinderea, într-un timp scurt, a unei boli contagioase prin contaminare, la un

    număr mare de animale dintr-o localitate, regiune etc.;

    protecţie - ansamblul de măsuri şi acţiuni desfăşurate continuu şi într-o concepţie unitară, de

    către toate forţele participante şi la toate structurile, destinate creării condiţiilor de securitate a

    personalului, tehnicii şi sistemelor în cazul producerii unor dezastre şi a altor factori perturbatori,

    desfăşurate în scopul menţinerii capacităţii de intervenţie şi protecţie la nivel ridicat;

    protecţia individuală N.B.C. – activitatea desfăşurată de fiecare persoană în parte, cu ajutorul

    echipamentelor şi al materialelor de protecţie individuală, sau folosind mijloace, soluţii şi

    suspensii de decontaminare N.B.C. din dotare;

    urgenţa radiologică - este determinată de deplasarea în spaţiul aerian al ţării noastre, sau al

    unei zone din ţara noastră a norului radioactiv rezultat în urma unui accident nuclear pe teritoriul

    altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul deplasării unui asemenea nor radioactiv

    rezultă o urmă , o zonă contaminată ca urmare a depunerilor radioactive din nor pe direcţia de

    deplasare a vântului, contaminarea fiind mai puternică în zonele unde cad precipitaţii. Vorbim tot

  • despre urgenţă radiologică şi în situaţia căderilor de obiecte cosmice radioactive, accidente pe

    timpul transportului şi depozitării deşeurilor radioactive, acţiuni teroriste, sau alte evenimente

    care duc la contaminarea radioactivă şi iradierea personalului.