Click here to load reader
View
11
Download
0
Embed Size (px)
PLAN CURS
1. LEZIUNI RADIOLOGICE ELEMENTARE OSOASE ŞI ARTICULARE
2. SINDROAME ÎN PATOLOGIA OSTEO-ARTICULARĂ
SINDROAME ÎN
PATOLOGIA
OSTEO-ARTICULARĂ
SINDROAME
DISPLAZII DISTROFII TRAUMATISME INFLAMAŢII TUMORI
DISPLAZII
Tulburări ale procesului de creştere a osului
Anomalii de dezvoltare osoasă ce asociază modificări:
de formă dimensiuni contur structură
DISPLAZII
tulburarea mecanismului de creştere encondrală
cartilaginoase unidirecţionale tulburarea mecanismelor de modelare
şi tubulaţie periostale
Condromatoză humerus şi mână
Osteocondrom femur drept – displazie cartilaginoasă “direcţională”
DISTROFII
Predomină modificările de structură Clasificare
– Carenţiale Rahitism / scorbut, osteoporoză / osteomalacie
– Fibroase Osteopatia fibroasă polisotică Hiperparatiroidismul Osteita deformantă progresivă
– Sanguine Eritropatii constituţionale Eritropatii câştigate
– Toxice Intoxicaţii cu fosfor, plumb, fluor
OSTEOMALACIA
Apare la adulţi prin carenţă fosfocalcică HP: ţesutul osos este înlocuit de ţesut osos
necalcificat RX: dificil de diferenţiat de osteoporoză
– Reducerea intensităţii structurii osoase – Deformări osoase (bazin în cupă, coxa vara, torace în
clopot) – Fracturi în lemn verde
Distrofie de aport prin hipovitaminoză D2 sau prin accentuarea eliminării calciului (leziuni renale, malabsorbţie)
RAHITISMUL
Apare la copii prin carenţă fosfocalcică Etiologie:
– Aport scăzut de vitamina D – Aport insuficient de calciu – Provitamina D inactivată – Accentuarea pierderilor renale
HP: – Lipsa calcificării în zonele de formare a ţesutului osos cu
hipertrofia celulelor cartilaginoase – Creşterea în grosime a cartilajului de conjugare cu metafize largi
şi suprafeţe neregulate – Apariţia tardivă a nucleilor epifizari
Forma precoce se manifestă de la 3 luni la 2 ani Forma tardivă apare de la 2 ani la pubertate
RAHITISMUL
Clinic: – Persistenţa fontanelei anterioare – Întârzierea dentiţiei – “mătănii costale”, deformări în coxa vara si genum valgum – Fracturi spontane cu calusuri voluminoase
RX: – Afectare poliostică sau generală – Lărgirea metafizei cu aspect şters, concav spre nucleul
epifizar – “pinteni rahitici” – compacta osoasă depăşeşte linia
metafizo-epifizară – Întârzierea apariţiei nucleilor epifizari – Scăderea intensităţii structurii osoase
Rahitism
- Lărgirea metafizei cu aspect şters, concav spre nucleul epifizar - scăderea intensităţii osoase
TRAUMATISME
FRACTURI – soluţii continuitate la nivelul osului
LUXAŢII – pierderea contactului normal între 2
suprafeţe osoase ENTORSE
– Leziuni ale aparatului capsulo-ligamentar – Invizibile radiologic
FRACTURI
Factori: – Intrinseci sistemului osos – Solicitări excesive osoase – posttraumatice – Micşti (intrinseci şi traumatici)
Factori mecanici: – Compresiune – Tracţiune – Forfecare – Torsiune – Hiperflexie – micşti
FRACTURI
Descrierea unei fracturi: – SEDIU (localizare) – TIP DE FRACTURĂ – TRAIECT DE FRACTURĂ – EVENTUALĂ DEPLASARE – LEZIUNI ASOCIATE – DESCRIERE ÎN EVOLUŢIE
FRACTURI
SEDIUL – OASE LUNGI
EPIFIZAR (intra / extraarticular) METAFIZAR DIAFIZAR
– OASE SCURTE – OASE PLATE
TIP DE FRACTURĂ – INCOMPLETE – COMPLETE (bifragmentare, cominutive, bifocale,
prin tasare, prin smulgere, cu separaţie completă)
FRACTURI
Traiect de fractură – Transversal – Oblic – Longitudinal – Spiroid
Deplasarea fragmentelor de fractură – Fără deplasare – Cu deplasare
Angulare Deplasare laterală Încălecare Telescopare Angrenare Rotaţie
FRACTURI
Fractura se poate vindeca normal sau se poate complica
Vindecarea se face prin calus în 3 faze: – Faza iniţială inflamatorie – 1-2 săptămâni
Scăderea intensităţii structurii osoase a extremităţilor fragmentelor fracurate cu lărgirea aparentă a traiectului de fractură
– Faza de proliferare celulară – remodelarea cheagului fibrinos Creşterea intensităţii ţesuturilor moi din jurul focarului şi
traiectului de fractură – Faza de remodelaj – calcifierea calusului şi formarea osului
Refacerea osului cu dispariţia treptată a traiectului de fractură
– Complicaţii Întârzierea formării calusului, pseudoartroză, calus vicios,
osteomielită
LUXAŢIILE
Pierderea totală sau parţială a contactului între suprafeţele articulare a două oase
Pot fi postraumatice sau congenitale Diagnosticul este RX Se pot asocia fracturilor
ENTORSELE
Reprezintă afectări posttraumatice ale aparatului articular capsulo-ligamentar
Diagnosticul este IRM Se pot asocia fracturilor şi luxaţiilor
INFLAMAŢII
OSTEITE sau OSTEOMIELITE Pot fi monostice sau poliostice Se pot extinde la nivelul articulaţiilor
(OSTEOARTITE) sau la nivelul structurilor moi
INFLAMAŢII
Mecanisme de apariţie: – Hematogen – propagare la distanţă a
unei infecţii cu altă localizare – Prin contiguitate – extinderea unei infecţii
dintr-un focar învecinat – Inoculare directă – fractură deschisă,
intervenţie chirurgicală
OSTEOMIELITA ACUTĂ
5 – 20 de ani Metafiza oaselor lungi – cu extensie spre diafiză /
epifiză Fiziopatologie:
– Edem, hiperemie, reacţie periostală – Necroză osoasă cu apariţia unei colecţii purulente – În centrul arie de necroză sechestru osos
RX: – DEMINERALIZARE – PERIOSTOZĂ – OSTEONECROZĂ SECHESTRU OSOS
OSTEOMIELITA CRONICĂ
Poate apare prin cronicizarea unui proces acut, domină procesele constructive
Forme particulare de OMC – Abces osos central Brodie – Formă osteocondensantă – Formă pseudotumorală
OSTEOARTRITA TBC
Localizare osoasă, articulară sau osteoarticulară
La oasele lungi este localizată iniţial metafizar sau epifizar – Articulaţii coxo-femurale – Genunchi – Coloană vertebrală – Articulaţii tibio-tarsiene
Evoluţie lentă, cu posibilitatea apariţiei abceselor reci care pot fistuliza
OSTEOARTRITA TBC
RX – Demineralizare periarticulară cu extensie
diafizară şi afectarea corticalei şi spongioasei – Osteoliză excentrică geode sau carii, rareori
cu sechestre – Osteocondensarea nu este caracteristică – Afectarea articulară lărgirea iniţitală a
spaţiului articular, iar în fazele tardive fuzionarea oaselor (sinostoză) cu dispariţia spaţiului articular
Sinostoza coxofemurala TBC
TBC VERTEBRAL
Localizare frecventă – coloana toracală inferioară sau lombară
Afectează un cuplu de vertebre şi discul adiacent
RX: – Zone de osteoliză la nivelul platourilor vertebrale, cu
scăderea înălţimii spaţiului intervertebral – Reducerea înălţimii corpilor vertebrali cu deformare
cuneiformă – Dispariţia spaţiului intervertebral cu formare de
blocuri vertebrale – Opacitatea paravertebrală – “fus” – reprezentând
abcesul rece
Morb Pott lombar
Morb Pott toracal
TUMORI OSOASE
BENIGNE MALIGNE
– PRIMITIVE – SECUNDARE (metastaze)
Tumorile osoase sunt afecţiuni monostice, monotope, cu excepţia metastazelor care sunt poliostice.
TUMORI BENIGNE
Apar la vârste tinere Nu modifică starea generală Au evoluţie lentă NU RECIDIVEAZĂ NU METASTAZEAZĂ HP: celule bine diferenţiate
CRITERII DE BENIGNITATE
Localizare metafizară diafiză Contur net, integru – fracturi în os patologic Corticală subţiată, “suflată” Împing structurile de vecinătate NU infiltrează părţile moi Structură: litice / osteosclerotice / mixte
CLASIFICARE TUMORI BENIGNE
OSTEOGENICE – OSTEOM – OSTEOM OSTEOID – EXOSTOZE – FIBROM OSIFIANT
CARTILAGINOASE – CONDROM – OSTEOCONDROM – CONDROBLASTOM
BENIGN – FIBROM
CONDROMIXOID
VASCULARE – HEMANGIOM – LIMFANGIOM
CONJUNCTIVE – LIPOM – FIBROM
ALTE TUMORI – CHIST OSOS SOLITAR – CHIST ANEVRISMAL – DISPLAZIE FIBROASĂ
OSTEOM
Tumoră benignă OSTEOGENICĂ