Upload
others
View
34
Download
0
Embed Size (px)
PLAN CURS
1. LEZIUNI RADIOLOGICE ELEMENTAREOSOASE ŞI ARTICULARE
2. SINDROAME ÎN PATOLOGIAOSTEO-ARTICULARĂ
SINDROAME ÎN
PATOLOGIA
OSTEO-ARTICULARĂ
SINDROAME
DISPLAZII DISTROFII TRAUMATISME INFLAMAŢII TUMORI
DISPLAZII
Tulburări ale procesului de creştere aosului
Anomalii de dezvoltare osoasă ceasociază modificări:
de formă dimensiuni contur structură
DISPLAZII
tulburarea mecanismului de creştereencondrală
cartilaginoase unidirecţionale tulburarea mecanismelor de modelare
şi tubulaţie periostale
Condromatoză humerus şi mână
Osteocondrom femur drept – displazie cartilaginoasă “direcţională”
DISTROFII
Predomină modificările de structură Clasificare
– Carenţiale Rahitism / scorbut, osteoporoză / osteomalacie
– Fibroase Osteopatia fibroasă polisotică Hiperparatiroidismul Osteita deformantă progresivă
– Sanguine Eritropatii constituţionale Eritropatii câştigate
– Toxice Intoxicaţii cu fosfor, plumb, fluor
OSTEOMALACIA
Apare la adulţi prin carenţă fosfocalcică HP: ţesutul osos este înlocuit de ţesut osos
necalcificat RX: dificil de diferenţiat de osteoporoză
– Reducerea intensităţii structurii osoase– Deformări osoase (bazin în cupă, coxa vara, torace în
clopot)– Fracturi în lemn verde
Distrofie de aport prin hipovitaminoză D2 sau prinaccentuarea eliminării calciului (leziuni renale,malabsorbţie)
RAHITISMUL
Apare la copii prin carenţă fosfocalcică Etiologie:
– Aport scăzut de vitamina D– Aport insuficient de calciu– Provitamina D inactivată– Accentuarea pierderilor renale
HP:– Lipsa calcificării în zonele de formare a ţesutului osos cu
hipertrofia celulelor cartilaginoase– Creşterea în grosime a cartilajului de conjugare cu metafize largi
şi suprafeţe neregulate– Apariţia tardivă a nucleilor epifizari
Forma precoce se manifestă de la 3 luni la 2 ani Forma tardivă apare de la 2 ani la pubertate
RAHITISMUL
Clinic:– Persistenţa fontanelei anterioare– Întârzierea dentiţiei– “mătănii costale”, deformări în coxa vara si genum valgum– Fracturi spontane cu calusuri voluminoase
RX:– Afectare poliostică sau generală– Lărgirea metafizei cu aspect şters, concav spre nucleul
epifizar– “pinteni rahitici” – compacta osoasă depăşeşte linia
metafizo-epifizară– Întârzierea apariţiei nucleilor epifizari– Scăderea intensităţii structurii osoase
Rahitism
- Lărgireametafizeicu aspectşters,concavsprenucleulepifizar- scădereaintensităţiiosoase
TRAUMATISME
FRACTURI– soluţii continuitate la nivelul osului
LUXAŢII– pierderea contactului normal între 2
suprafeţe osoase ENTORSE
– Leziuni ale aparatului capsulo-ligamentar– Invizibile radiologic
FRACTURI
Factori:– Intrinseci sistemului osos– Solicitări excesive osoase – posttraumatice– Micşti (intrinseci şi traumatici)
Factori mecanici:– Compresiune– Tracţiune– Forfecare– Torsiune– Hiperflexie– micşti
FRACTURI
Descrierea unei fracturi:– SEDIU (localizare)– TIP DE FRACTURĂ– TRAIECT DE FRACTURĂ– EVENTUALĂ DEPLASARE– LEZIUNI ASOCIATE– DESCRIERE ÎN EVOLUŢIE
FRACTURI
SEDIUL– OASE LUNGI
EPIFIZAR (intra / extraarticular) METAFIZAR DIAFIZAR
– OASE SCURTE– OASE PLATE
TIP DE FRACTURĂ– INCOMPLETE– COMPLETE (bifragmentare, cominutive, bifocale,
prin tasare, prin smulgere, cu separaţiecompletă)
FRACTURI
Traiect de fractură– Transversal– Oblic– Longitudinal– Spiroid
Deplasarea fragmentelor de fractură– Fără deplasare– Cu deplasare
Angulare Deplasare laterală Încălecare Telescopare Angrenare Rotaţie
FRACTURI
Fractura se poate vindeca normal sau se poatecomplica
Vindecarea se face prin calus în 3 faze:– Faza iniţială inflamatorie – 1-2 săptămâni
Scăderea intensităţii structurii osoase a extremităţilorfragmentelor fracurate cu lărgirea aparentă a traiectului defractură
– Faza de proliferare celulară – remodelarea cheaguluifibrinos Creşterea intensităţii ţesuturilor moi din jurul focarului şi
traiectului de fractură– Faza de remodelaj – calcifierea calusului şi formarea osului
Refacerea osului cu dispariţia treptată a traiectului defractură
– Complicaţii Întârzierea formării calusului, pseudoartroză, calus vicios,
osteomielită
LUXAŢIILE
Pierderea totală sau parţială acontactului între suprafeţele articularea două oase
Pot fi postraumatice sau congenitale Diagnosticul este RX Se pot asocia fracturilor
ENTORSELE
Reprezintă afectări posttraumatice aleaparatului articular capsulo-ligamentar
Diagnosticul este IRM Se pot asocia fracturilor şi luxaţiilor
INFLAMAŢII
OSTEITE sau OSTEOMIELITE Pot fi monostice sau poliostice Se pot extinde la nivelul articulaţiilor
(OSTEOARTITE) sau la nivelulstructurilor moi
INFLAMAŢII
Mecanisme de apariţie:– Hematogen – propagare la distanţă a
unei infecţii cu altă localizare– Prin contiguitate – extinderea unei infecţii
dintr-un focar învecinat– Inoculare directă – fractură deschisă,
intervenţie chirurgicală
OSTEOMIELITA ACUTĂ
5 – 20 de ani Metafiza oaselor lungi – cu extensie spre diafiză /
epifiză Fiziopatologie:
– Edem, hiperemie, reacţie periostală– Necroză osoasă cu apariţia unei colecţii purulente– În centrul arie de necroză sechestru osos
RX:– DEMINERALIZARE– PERIOSTOZĂ– OSTEONECROZĂ SECHESTRU OSOS
OSTEOMIELITA CRONICĂ
Poate apare prin cronicizarea unuiproces acut, domină proceseleconstructive
Forme particulare de OMC– Abces osos central Brodie– Formă osteocondensantă– Formă pseudotumorală
OSTEOARTRITA TBC
Localizare osoasă, articulară sauosteoarticulară
La oasele lungi este localizată iniţialmetafizar sau epifizar– Articulaţii coxo-femurale– Genunchi– Coloană vertebrală– Articulaţii tibio-tarsiene
Evoluţie lentă, cu posibilitatea apariţieiabceselor reci care pot fistuliza
OSTEOARTRITA TBC
RX– Demineralizare periarticulară cu extensie
diafizară şi afectarea corticalei şi spongioasei– Osteoliză excentrică geode sau carii, rareori
cu sechestre– Osteocondensarea nu este caracteristică– Afectarea articulară lărgirea iniţitală a
spaţiului articular, iar în fazele tardive fuzionareaoaselor (sinostoză) cu dispariţia spaţiuluiarticular
SinostozacoxofemuralaTBC
TBC VERTEBRAL
Localizare frecventă – coloana toracalăinferioară sau lombară
Afectează un cuplu de vertebre şi disculadiacent
RX:– Zone de osteoliză la nivelul platourilor vertebrale, cu
scăderea înălţimii spaţiului intervertebral– Reducerea înălţimii corpilor vertebrali cu deformare
cuneiformă– Dispariţia spaţiului intervertebral cu formare de
blocuri vertebrale– Opacitatea paravertebrală – “fus” – reprezentând
abcesul rece
Morb Pott lombar
Morb Pott toracal
TUMORI OSOASE
BENIGNE MALIGNE
– PRIMITIVE– SECUNDARE (metastaze)
Tumorile osoase sunt afecţiunimonostice, monotope, cu excepţiametastazelor care sunt poliostice.
TUMORI BENIGNE
Apar la vârste tinere Nu modifică starea generală Au evoluţie lentă NU RECIDIVEAZĂ NU METASTAZEAZĂ HP: celule bine diferenţiate
CRITERII DE BENIGNITATE
Localizare metafizară diafiză Contur net, integru – fracturi în os patologic Corticală subţiată, “suflată” Împing structurile de vecinătate NU infiltrează părţile moi Structură: litice / osteosclerotice / mixte
CLASIFICARETUMORI BENIGNE
OSTEOGENICE– OSTEOM– OSTEOM OSTEOID– EXOSTOZE– FIBROM OSIFIANT
CARTILAGINOASE– CONDROM– OSTEOCONDROM– CONDROBLASTOM
BENIGN– FIBROM
CONDROMIXOID
VASCULARE– HEMANGIOM– LIMFANGIOM
CONJUNCTIVE– LIPOM– FIBROM
ALTE TUMORI– CHIST OSOS SOLITAR– CHIST ANEVRISMAL– DISPLAZIE FIBROASĂ
OSTEOM
Tumoră benignă OSTEOGENICĂ Apare la vârstă tânără Localizarea de elecţie este la nivelul:
– Oaselor plate– Oaselor masivului facial
OSTEOM OSTEOID
Tumoră benignă OSTEOGENICĂ Vârstă tânără (5-18 ani) Localizare
– Oase lungi şi Vertebre Clinic – durere, mai ales nocturnă RX:
– Zonă centrală “transparentă” (nidus), înjur osteoscleroză importantă.
CONDROM
Tumoră benignă – de tip CARTILAGINOS– este formată din cartilaj hialin
Localizare predilectă în cavităţile medulare diafizareale oaselor lungi:– Centrală ENCONDROM– Periferică ECCONDROM
RX:– Zonă de OSTEOLIZĂ care subţiază şi suflă compacta, fără
să o întrerupă– În interior se evidenţiază CALCIFICĂRI
Se poate maligniza
Encondromcu localizarediafizară,metafizară şiepifizară
HEMANGIOM
Apare prin proliferare capilară şi arteriolarăa ţesutului medulare
Localizare de elecţie– Vertebre– Oase plate
RX:– Rarefacţie trabeculară a spongioasei, cu
dispoziţie verticală, eventual cu suflareacompactei şi modificarea formei osului
CHIST OSOS ESENŢIAL
Apare în primele două decade de viaţă Localizare de elecţie:
– Metafiza proximală a oaselor lungi
RX:– Zonă de osteoliză cu diametre variabile, care
suflă corticală dar nu o întrerupe decât în cazulunei fracturi
– La chistele mari pot apare septuri în interior– Uneori poate fi prezent un lizereu osteosclerotic
TUMORĂ CU MIELOPLAXE(TUMORA CU CELULE GIGANTE)
Uneori clasificată ca distrofie osoasă Apare după 20 de ani Localizare predilectă:
– Metafiza oaselor lungi cu evoluţie spre epifiză Se află la graniţa dintre malign şi benign RX:
– Zonă de osteoliză situată epifizo-metafizar,excentric, cu septuri în interior, care suflă, darnu întrerupe corticala
TUMORI MALIGNE
PRIMARE SECUNDARE
– CELE MAI FRECVENTE
Caracterele de malignitate suntstabilite radiologic standard
CT şi IRM caracterizează şistadializează tumora
CRITERII DE MALIGNITATE
Localizare metafizară Evoluţie rapidă Reacţie periostală – triunghi Codman Întrerup corticala Invadează ţesuturile moi Structură:
– Osteolitică / Osteosclerotică / Mixtă
CLASIFICARETUMORI MALIGNE
OSTEOGENICE– OSTEOSARCOM– OSTEOSARCOM
PAROSTAL– OSTEOSARCOM
PERIOSTAL
CARTILAGINOASE– CONDROSARCOM
CONJUNCTIVE– FIBROSARCOM– LIPOSARCOM
HEMATOLOGICE– SARCOM EWING– LIMFOAME– LEUCEMII– MIELOM MULTIPLU
OSTEOSARCOM
Apare cel mai frecvent în primele douădecade de vârstă
Localizare:– Metafiza oaselor lungi– Formă centrală / periferică / cu punct de
plecare periostal
OSTEOSARCOM
OSTEOGENIC– Leziuni osteocondensante anarhice– Întreruperea corticalei– Reacţie periostală
OSTEOLITIC– Zonă de osteoliză neregulată– Infiltrarea părţilor moi– Reacţie spiculară importantă
FORMĂ MIXTĂ
CONDROSARCOM
Apare cel mai frecvent în a doua şi a treiadecadă de vârstă
Poate fi:– Primitiv malign– Malignizarea unui condrom benign
Localizare metafiză oase lungi sau oaselate
RX:– Zonă de liză centrală sau periferică– Sparge corticală şi invadează ţesuturile moi
Condro-sarcom
CT
MIELOM MULTIPLU
Tumoră malignă hematogenă Apare în general după 40 de ani Localizare monostică = PLASMOCITOM HP: focare plasmocitare cu dezvoltare
intraosoasă – diagnostic prin puncţiemedulară
Localizare preferenţială – oase late RX: zone de osteoliză multiple, mici, care nu
sparg corticala, fără lizereu osteosclerotic,demineralizare generalizată
TUMORI MALIGNESECUNDARE (METASTAZE) Cele mai frecvente tumori maligne
osoase Localizare poliostică, politopă la nivelul
oaselor bogate în ţesut medular– Coloană vertebrală– Bazin– Craniu– Diafiza oaselor lungi
METASTAZEOSTEOCONDENSANTE
SEX MASCULIN– PROSTATĂ– VEZICĂ URINARĂ– PANCREAS– TUB DIGESTIV
SEX FEMININ– SÂN– UTER
METASTAZEOSTEOLITICE
SEX MASCULIN– PLĂMÂN– VEZICĂ URINARĂ– TUB DIGESTIV– RINCHI– TIROIDĂ
SEX FEMININ– SÂN– UTER– TUB DIGESTIV– VEZICĂ URINARĂ– TIROIDĂ– OVAR
Metastazăcranianămasivă -cancer desan
Metastazeosteoliticemultiple
ABC = Aneurysmal bone cystCMF = Chondromyxoid fibromaEG = Eosinophilic GranulomaGCT = Giant cell tumourFD = Fibrous dysplasiaHPT = Hyperparathyroidism withBrown tumorNOF = Non Ossifying FibromaSBC = Simple Bone Cyst
Infecțiile pot fi prezente la oricevârstă
Distribuția tumorilor înfuncție de vârstă.
Tumori maligne în roșuTumori benigne înalbastru
Reacția periostală exclude diagnosticul de displazie fibroasă,encondrom, fibrom non-osifiant și chist osos