Notiuni Generale de Informatica

Informatică 

 

1 

Contents0 

1  Capitolul 1 ............................................................................................................................................ 3 

1.1  Generalităţi ................................................................................................................................... 3 

1.2  Unitatea Centrală - Coordonează întreaga activitate. ................................................................... 4 

1.2.1  Placa de bază ........................................................................................................................ 4 

1.2.2  Microprocesorul ................................................................................................................... 5 

1.2.3  Memoria ............................................................................................................................... 6 

1.2.4  Placa video ........................................................................................................................... 7 

1.2.5  Placa de sunet ....................................................................................................................... 7 

1.2.6  Placa de reţea ........................................................................................................................ 7 

1.2.7  Schema unui PC ................................................................................................................... 7 

2  Capitolul 2 ............................................................................................................................................ 8 

2.1  Principalele SO ............................................................................................................................. 8 

2.2  Structura SO ................................................................................................................................. 9 

2.3  Clasificarea SO ............................................................................................................................. 9 

2.4  Funcţiile SO ................................................................................................................................ 10 

2.5  Interfaţa cu utilizatorul ............................................................................................................... 11 

2.6  Windows ..................................................................................................................................... 12 

2.6.1  Generalităţi ......................................................................................................................... 12 

2.6.2  Evoluţie .............................................................................................................................. 13 

3  Capitolul 3 .......................................................................................................................................... 18 

3.1  Editare/procesare de texte........................................................................................................... 18 

3.2  Microsoft Office 2010 – Word2010 ........................................................................................... 19 

3.2.1  Spaţiul de lucru ................................................................................................................... 20 

3.2.2  Formatare de text ................................................................................................................ 26 

3.2.3  Paragrafe ............................................................................................................................. 33 

3.2.4  Inserarea unui tabel ............................................................................................................. 35 

3.2.5  Inserarea ............................................................................................................................. 38 

3.3  Microsoft Excel 2010 ................................................................................................................. 42 

3.3.1  Utilizarea foilor de calcul .................................................................................................... 42 

3.3.2  Introducerea datelor ............................................................................................................ 47 

3.3.3  Formatarea registrului de lucru ........................................................................................... 51 

3.3.4  Formatarea datelor .............................................................................................................. 60 

Informatică 

 

2 

3.3.5  Introducerea formulelor si funcţiilor ................................................................................... 62 

3.3.6  Inserarea obiectelor ............................................................................................................. 66 

3.4  Microsoft PowerPoint ................................................................................................................. 68 

3.4.1  Alcatuirea unei prezentari ................................................................................................... 68 

3.4.2  Editarea si prelucrarea textelor ............................................................................................ 74 

3.4.3  Introducerea tabelelor, diagramelor si elementelor de tip clipart ........................................ 76 

3.4.4  Realizarea animaţiei intr-o prezentare ................................................................................. 81 

3.4.5  Derularea unei prezentari .................................................................................................... 86 

 

   

Informa 

 

1 C 1.1 GInformaLimbajucalculatProgramprogramSubstanverbul ccalcula,ComputprogramÎn 1981ComputconduceautomobCalcularealizat gestionaCalculaCalculaClaude Acesta m ColossuColossumondialCalcula

Figura

atică

Capitolul 1

Generalităatica este ştiul de progrator şi are demarea calculmare. ntivul compcomputer – a socoti. ter-ul sau ca

m. IBM lanseterul integrae (CI este cebil, aparat f

atorul mecanprimul calc

area taxeloratorul analogatorul digitalShannon înmodelează p

us us este priml de catre en

atorul ENIA

1

1

ăţi iinţa prelucramare este ufinite un setlatorului est

puter provin– preluat la r

alculator ele

ază primul at (embeddeea mai răspîfoto, biciclenic - construculator mecar). gic – apare îl (numeric)

n anii 1930. problemele

mul calculatonglezi să cit

AC (apărut c

rării informun set de ext de reguli ste acţiunea

ne din verburândul său d

ectronic este

PC - compued) – este înîndită formătă, felicităriuirea primelanic (1645)

în prima juma apărut od

în numere

or digital eletească/ sparu doi ani m

maţiilor cu ajxpresii şi regsintactice şi de scriere a

ul englez todin latină –

e o maşină

uter personanglobat comă de calculai muzicale elor maşini d), numit Pas

mătate a secdată cu perfe

(biţi) în loc

ectronic prorgă codurile

mai târziu – î

jutorul calcuguli de form

semantice.a programelo

compute, p verbul com

de prelucrat

al. mplet şi contator: compuetc.). de calcul nuscaline (pent

colului al Xecţionarea e

c de semnale

ogramabil fomesajelor g

în SUA).

ulatoarelor.mulare a inst

or în divers

preluat în 1mputare care

t date / info

trolează disputer de bord

umeric: Blaitru a-l ajuta

XX-lea; electronicii

e electrice s

olosit în timgermane cri

Figura

trucţiunilor

e limbaje d

631 din frane are înţeles

ormaţii conf

pozitivul pela avion, ra

ise Pascal a a pe tatăl său

digitale dat

sau mecanic

mpul războiuiptate.

2

3

pentru un

e

nceză – sul a

form unui

e care îl achetă,

inventat şi u la

torată lui

ce.

ului II

3 

Informa 

 

Arhitect1. unitat2. unitat3. memo4. dispoAceste mşi sunt c 1.2 UCompon

- p

- m

- m

- m

- m

- p

- p

- p 1.2.1 PEste priCompon

- p

-

- p

-

- p

atică

tura von Netea aritmetitea de controria central

ozitivele de modulele deconduse de

Unitatea Cnente:

placa de baz

microproce

memoria in

memoria ex

magistrala d

placa video

placa de sun

placa de reţ

Placa de baincipala placnente monta

procesorul (

sloturi PCI

placa video

sloturi pentr

porturi.

eumann descă-logică (Urol, ă intrare/ieşire mai sus sutactul unui

Centrală - C

ză;

sorul;

nternă;

xternă;

de date şi m

o;

net;

ţea.

ază că cu circuiate direct pe

(CPU), mem

şi ISA;

o în slot-ul A

ru montarea

crie un calcUAL),

re I/E (I/O).unt interconceas (Real-

Coordonează

magistrala de

ite integratee MB:

morie ROM

AGP sau PC

a memoriei

culator prin

. nectate cu untime clock –

ă întreaga a

e comenzi;

e din calcula

M şi magistra

CIExpress16

RAM;

patru modu

n “mănunch– un cristal)

ctivitate.

ator;

alele;

6x;

ule importan

hi” de fire n).

nte:

numit magis

Figu

4

strală (bus)

ura 3 ‐ UC

4 

Informatică 

 

5 

Figura 4 - placa de bază

1.2.2 Microprocesorul Microprocesorul este un circuit integrat. Este conectat la toate componentele calculatorului prin intermediul magistralei de date şi a magistralei de comenzi. Este format din: 1. UCC (unitatea de comandă şi control); 2. UAL (unitatea aritmetică şi logică). Un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare. Chipsetul constă din 2 părţi: north bridge şi south bridge. Chipsetul conectează microprocesorul la restul componentelor de pe placa de bază. Microprocesorul execută operaţii aritmetice şi logice, decodifică instrucţiuni speciale, transmite altor cipuri din sistem semnale de a memora date, adrese de memorie, adresa în care se găseşte următoarea instrucţiune de executat precum şi indicatorii care arata cum s-au terminat instrucţiunile anterioare. Caracteristici principale ale puterii unui procesor: - cantitatea de memorie ce poate fi citită la un moment dat; - viteza de executie a operatiilor; - numarul de instructiuni diferite ce pot fi executate. Clasificări 1. După domeniul de activitate: Personal Computer:

AMD (K6 II, Duron, Athlon XP, 64, 64 FX); INTEL (Pentium Celeron, Pentium 4). Servere:

Figura 5 ‐ microprocesor

Informatică 

 

6 

AMD ( Athlon MP, AMD Opteron); INTEL ( Pentium Xeon).

2. Producator: AMD // INTEL // VIA. 3. Frecvenţa la care lucrează procesorul: 800 Mhz – 3400 Mhz. 4. Memoria cache: 64 Kb, 256 Kb, 512 Kb, 1 Mb, 2 Mb, etc. 5. Socket-ul folosit:

- Socket A (procesoarele AMD);

- Socket 478 (procesoarele Intel Pentium 4 si Celeron);

- Socket 754 (procesoarele AMD 64);

- Socket 940 (procesoarele AMD 64-FX); 6. Frecvenţa FSB-ului: 133Mhz – 800 Mhz. 1.2.3 Memoria Este destinată păstrării datelor şi instrucţiunilor programelor în locaţii bine definite prin adrese. Este format dintr-un sistem de circuite integrate alcătuite dintr-un număr mare de celule de memorie (fiecare celulă reprezintă un circuit şi poate stoca 1 bit de informaţie). Caracteristici ale memoriei RAM:

- poate fi scrisă sau citită;

- este volatilă;

- se măsoară în MB Capacitatea memoriei se măsoară în bytes. Un byte constă în opt biţi. ROM (Read Only Memoy)

- este scrisă, o singură dată, de către producător;

- are o capacitate redusă – de până la 4MB;

- este nevolatilă. CMOS (Complementary Input/Output System) memorie de tip citire/scriere, nevolatilă. Se foloseşte pentru memorarea unor informaţii necesare BIOS-ului. BIOS-ul (Basic Input Output System) este format dintr-o serie de mici programe care asigură comunicarea cu perifericele calculatorului şi prin intermediul cărora se realizează diferite configurări ale componentelor interne. Memoria externă 1. Discuri fixe (Hard Disk-uri); 2. Discuri externe:

- Floppy Disk-uri (dischete)

- CD-ROM (Compact Disk–Read Only Memory),

- CD-Rewritable (Reinscriptibil),

- DVD-R;

- DVD-RW;

- BLU-RAY;

- Disk ZIP;

Figura 6 ‐memorie

Figura 7 ‐ dispozitive de memorie externă

Informa 

 

- D

1.2.4 P

1.2.5 PSubsiste - - 1.2.6 PEste un reţea locViteza dprin mocablu de 1.2.7

Figura 8‐ 

atică

Disk Jazz.

Placa video

Placa de suemul multim- placă de su- boxe activ

Placa de redispozitiv ccală (LAN)de lucru esteodem. Conece tip UTP sa

Schema un

placă video

o

unet media al unuunet;

ve sau căşti

eţea ce permite c. e mult mai mctarea la reţau a unui ca

nui PC

O placă viPlaca videcât aceastăperforman

ui PC este f

conectarea c

mare decât ţea se face pablu cu fibre

ideo furnizeeo poate aveă memorie entă.

format din:

calculatorul

în cazul conprin intermee optice.

ează semnalea propria saeste mai ma

lui la o

nectării ediul unui

lele care coma memorie (are cu atât p

Figura 9 ‐ pl

Figura 10 ‐

mandă mon(măsurată în

placa video e

aca de sunet

placa de reţea

7

nitorul. n MB), cu este mai

7 

Informa 

 

2 CSisteme Referindun sisteSO au rmai avaToate ca

- W

- M

- a

SO suntdurata dschimbaSchimbdispozitPe deskşi chiar Înţelegâcalculat 2.1 PMS-DOWindowWindow

Figura 1

atică

Capitolul 2e de operar

du-ne strict em de operarolul de a înansat şi comalcutoarele

Windows c

Mac OS X

sisteme de oa fost progr

t formate dide funcţionaa modul în carea unui Stiv.

ktopuri şi lapun alt SO, î

ând ce este ştorul.

PrincipalelOS ws (cu versiws 2000, W

1 ‐ sisteme de o

2 re

la calculatoare (SO), ac

ndeplini maimplex şi anti

au sisteme

operare din ramat de o s

in "coduri pare astfel înccare un modO se poate

ptopuri puteîn întregimeşi ce face un

le SO

unile Windindows XP,

operare

oare, în senscestea sunt i multe funccipează nevde operare.

eate de Mic

de Apple,

familia UNserie întreag

portabile" şcât în orice dul funcţionface fără să

em adăuga ae, fără ca pan SO putem

dows 3.1, W, Vista, Win

SISTEME DE 

sul de PC, Minutile.

cţii, oferă unvoile utiliza

Majoritatea

crosoft,

NIX, printregă de specia

şi nu din cirdispozitiv c

nează. ă dăuneze m

aplicaţii de artea hardwa

m schimba/e

Windows 95,ndows 7, W

OPERARE

MAC, serve

n nivel de intorului. a au instalat

e care şi Linalişti individ

rcuite fizicecare are un

modului în ca

securitate, uare să fie afficientiza m

Windows 9Windows 8);

ere, smartph

nteracţiune

t unul din u

nux-ul, careduali, compa

e care deservSO există p

are funcţion

update-uri dfectată.

modul în car

98, Window

Unix folosservere şi rLinux (cu Linux, RedLinux, SlaCaldera LiDebian LinApple MaccomputereMac OS 8,10)

hone sau tab

cu dispoziti

următoarele

e de-a lunguanii sau cor

vesc un scopposibilitatea

nează un an

de sistem, ap

re funcţione

ws ME, Win

sit mai ales preţele de calversiunile MdHat Linux,

ackware Lininux, Corel nux); cintosh pent

e Apple (ver, Mac OS 9

8

bletă, fără

ivul mult

SO:

ul timpului rporaţii.

p pe toată a de a

numit

plicaţii noi

ează

ndows NT,

pentru lculatoare;

Mandrake , SuSE

nux, Linux,

tru rsiunile , Mac OS

8 

care sunt cre

dezvoltate

Informa 

 

2.2 Un SO eprogramReprezicomputeObiectiv

- um

- er

- afdf

Pentru afuncţionPrimeleProgramfuncţiongenul ceProblemla dispopierdea problemsursă, a compilaToate aceroare tOdată cAu apărocupareCu toateinteracţiDin aceÎn acestmai mu 2.3 Ca) După

- -

b) După

-

-

atică

Structura Seste un prog

melor de aplintă o interfer şi hardwavele unui SO

uşurinţă înmai uşoară

eficienţă – resurselor c

abilitate defie astfel codezvoltare, funcţii sistea înţelege mnării acestore sisteme dematorul internau prin inteelor pentru

mele care apoziţie o anum

restul de timma, şi respe

compilatorat,reîncărcarceste operaţotul era relu

cu evoluţia Srut histogramea tuturor die că multipriune mai bu

est motiv a fte cazuri timlţi utilizator

Clasificareă numărul d

sisteme de o

sisteme de oă numărul d

sisteme de o

sisteme de o

SO gram care clicaţii. faţă între utiare-ul acestO:

n utilizare –a calculator

permite o ucalculatorulu

e a evolua –onstruit încâ

testare şi inem; mai bine cumra în timp. operare au racţiona dirermediul uncartele) şi e

păreau erau mită durată mp iar dacăctiv de timp

rului, compirea acestuiaţiuni însemnuat. SO au aparume în cazulispozitivelorrogramarea ună a utilizafost necesarmpul procesori accesează

ea SO e procese ca

operare mon

operare mulde utilizatori

operare mon

operare mul

controlează

ilizatorul untuia.

– faciliteazărului;

utilizare maiui;

– un SO trebât să permităntroducere d

m funcţionea

avut o procrect cu hardnei console,era afişată lacele legate pentru rezoă depăşea timpul irosit cuilarea acestua, după care nau montare

ut conceptell mono si rer care sunt ueste eficien

atorului cu cră apariţia siorului este dă sistemul p

are se pot e

notasking;

ltitasking. i care pot lu

nouser;

ltiuser.

execuţia

nui

ă o utilizare

i eficientă a

buie să ă o de noi

ază sisteme

cesare serialdware-ul nee

informaţia a o imprimade împărţir

olvarea uneimpul alocatu pregătirea uia şi salvarera executa

ea sau demo

le de multipespectiv mulutilizate. ntă este nevocalculatorulistemelor cudistribuit înrin intermed

xecuta în pa

ucra la un m

PROGRAPLICAŢ

a

ele de operar

lă. existând praera introdu

antă. ea timpuluii probleme, t era forţat srulării, timp

rea în memoat. ontarea uno

programare ltiprograma

oie de obţin. u time-shari

ntre mai muldiul mai mu

aralel:

moment dat p

Figura 12 ‐ str

HARDW

SISTEM DE 

RAM ŢIE 1

re este utilă

actic un SO.usă cu ajutor

i de acces – dacă o rezo

să se opreasp dat de încorie a progr

or dispozitiv

sau multitaarii. Histogr

nerea unui m

ing (timp dilţi utilizatorultor termin

pe un calcul

ructura SO

WARE

OPERARE

PROGAPLIC

ă o prezenta

. Aceste calrul unui disp

deoarece unolva mai repcă înainte d

cărcarea proramului

ve iar dacă

sking. ramele prezi

mod de lucru

istribuit). ri. În astfel dnale.

lator:

9

GRAM CAŢIE n

re a

lculatoare pozitiv (de

n user avea pede se de a rezolva ogramului

apărea o

intă

u pentru o

de sisteme

9 

Informatică 

 

10 

c) Repartizarea sarcinilor între nucleu şi celelalte module ale SO:

- sisteme cu nucleu monolitic, în care nucleul cumulează aproape întreaga funcţionalitate a SO; exemple tipice în acest sens sunt sistemele din familia Unix, unde nucleul include, între altele, chiar şi driverele care gestionează funcţionarea perifericelor;

- sisteme de tip microkernel, în care multe din sarcinile SO sunt preluate de unele procese specializate (numite de obicei servere), astfel încât nucleul este degrevat de o parte din atribuţiile sale.

2.4 Funcţiile SO Administrarea resurselor hardware ale sistemului (accesul la procesor, memorie, hard‐disk, comunicarea în reţea, interacţiunea cu alte dispozitive de I/O). Resurse pot fi solicitate de aplicaţii multiple şi de utilizatori multiplii; SO este el însuşi o aplicaţie, care necesită resurse (şi, implicit, accesul la ele) pentru a funcţiona, ca şi celelalte aplicaţii; Practic SO este o extensie a sistemului fizic, oferind o interfaţă simplificată folosită pentru medierea accesului utilizatorilor şi aplicaţiilor la resursele hardware. SO este responsabil cu oferirea unui set limitat de infomaţii şi funcţii de lucru cu hardware‐ul – oferă dispozitivelor, aplicaţiilor şi, în ultima instanţă, utilizatorilor o transparenţă faţă de modul fizic de funcţionare a hardware‐ului; SO permite unei aplicaţii să ruleze pe sisteme fizice diferite, deoarece uniformizează răspunsurile date de calculator şi intermediază accesul la resurse; SO are funcţia de portabilitate (prezintă o interfaţă unică pentru utilizator, indiferent de diferenţele hardware dintre arhitecturi) – poate interacţiona cu arhitecturi hardware şi cu periferice foarte diverse, el fiind cel care facilitează accesul aplicaţiilor la resursele hardware; SO foloseşte drivere pentru comunicarea cu dispozitive periferice. Driverele – programe care traduc comenzile SO în comenzi inteligibile echipamentelor, precum şi ieşirea acestora în mesaje accesibile sistemului. Rolul SO a fost extins prin punerea la dispoziţia aplicaţiilor a unei colecţii de biblioteci (funcţii) pe care programele le pot folosi pentru a rezolva probleme specific legate de interacţiunea cu componentele calculatorului. SO va include utilitare de diagnosticare şi monitorizare a funcţionării diferitelor componente atât pentru cele hardware, cât şi pentru componentele software. Erori frecvente:

- blocarea funcţionării calculatorului – datorită unor imperfecţiuni ale sistemului sau favorizat şi de funcţionarea anumitor aplicaţii;

- problemele de securitate – pot permite intruziunea unui utilizator sau a unei aplicaţii maliţioase.

1. Pregătirea şi lansare în execuţie a programelor de aplicaţie. Un SO trebuie să dispună de cel puţin următoarele componente:

- editor de texte – introduce şi modifica un program sursă (PS) scris într-un limbaj de programare;

- translator pentru limbajul de programare folosit (asamblor, compilator sau interpretor);

- editor de legături care să realizeze legătura dintre diverse module obiect.

Informa 

 

2. Aexecută 3. A

- g

- c

- - c

- d4. Ppentru u5. Cmoduluexecuţie6. Acalcul-u7. O8. PConclu

- Gp

- Ga

- Gf

- Fid

- Ced

- An

2.5 ILimbajumod efiacceseztehnolog Aceste sistemelprezent privind comenzStructur

atică

Alocarea ră şi a necesaAcordarea

gestiune cat

creare, mod

sortare/inter

comprimare

depistare şi Planificareutilizarea efCoordonar

ui de execuţie a operaţiilAsistarea e

utilizator la OrganizarePosibilitatezii

Gestiunea pprogramelo

Gestiunea ra dispozitiv

Gestiunea ffişierele pe

Facilităţi puinterclasaredisponibile.

Coordonareexecutare a de I/O.

Asistarea exnivel hardw

Interfaţa cul SO trebuiicient pentrue aceste opegiei informacerinţe de ble de operarsă aibă, atâlimbajul, ut

zile, serviciira sistemelo

esurselor narului de resa unor facili

taloage (dir

dificare, cop

rclasare;

e/decomprim

eliminare vea execuţieificientă a unrea execuţieie a instrucţlor de intrarexecuţiei prnivel hard şea şi protecea generări

prelucrăriloror de aplicaţ

resurselor – velor perifer

fişierelor – rdiferiţi utili

use la dispoea, catalogar.

ea execuţieiinstrucţiun

xecuţiei proware, cât şi l

u utilizatorie să ofere uu ca acesta seraţii de bazatiei. bază au detere care sunt ât asemănăritilizarea resle oferite.

or de calcul,

necesare exsurse, alocarităţi prin p

rectori, subd

piere, mutar

mare spaţiu

viruşi informi mai multonităţii centraei mai multţiunilor progre/ieşire şi drogramelorşi software.cţia datelorii unui SO p

r – oferă poţie.

identificarerice şi a ceri

realizează sizatori.

ziţia utilizarea şi întreţi

simultane anilor, depista

ogramelor dla nivel soft

rul utilizatorulusă poată să ză din dome

erminat ca folosite în

i, cât şi deosurselor SO,

, performan

F

xecuţiei prorea memorie

programe u

directori) şi

re, ştergere,

u pe suportu

matici etc. or programale de preluctor programgramelor, dedepistarea err de către u

r în memorpe măsura

osibilităţi de

ea programeinţelor privi

epararea fiş

atorului refeinerea biblio

a mai multoarea şi tratar

de către utilitware.

ui un

eniul

sebiri ,

nţa şi

Figura 13

ogramelor –ei interne şi

utilitare de i

fişiere;

recuperare

rile de mem

me (multiprcrare. me ce se exepistarea şi rorilor.

utilizator, p

rie. configuraţ

e pregătire ş

elor ce se exind protecţia

şierelor înca

ritor la comotecilor prin

or programerea erorilor

izator printr

– identificari a dispozitiinteres gen

directori şi

morie extern

rogramare)

xecută simutratarea ero

prin comunic

ţiei existent

i lansare în

xecută, a nea datelor.

arcate în me

mpresia daten programel

e prin urmăr, lansarea în

r-o interfaţă

rea programivelor perifeneral:

fişiere;

nă;

) după anum

ultan, prin uorilor, lansa

caţia sistem

te.

execuţie a

ecesarului d

emorie şi gr

lor, sortareale utilizator

rirea modulun execuţie a

prietenoasă

1

melor ce se erice.

mite criterii,

urmărirea area în

m de

e memorie,

rupează

a, r

ui de a operaţiilor

ă, atât la

11 

r

Informatică 

 

12 

tehnologia hardware au influenţat considerabil concepţia, structura şi performanţa SO actuale. Resursele gestionate de SO sunt:

- fizice ( microprocesoare, memorie internă, dispozitive I/O);

- logice (programe utilitare, programe specializate, programe utilizator);

- informaţionale (fişiere, baze de date, date de intrare/ieşire).

Realizarea funcţiilor de bază ale sistemului de calcul se face prin intermediul SO care face legatura Hardware-Software-Utilizator, prin urmare se pot evidenţia diverse nivele ale interacţiunii Hardware-Software. 2.6 Windows 2.6.1 Generalităţi William Henry Gates al III-lea (n.28 octombrie 1955), cunoscut mai ales ca Bill Gates, este co-fondatorul (împreună cu Paul Allen) al Microsoft Corporation. Începe studiile la Lakeside School, Seatle în anul 1967. Din anul 1973 urmează cursurile universitare la Harvard. În anul 1977, anul III, renunţa la cursuri şi împreună cu Paul Allen, înfiinţează compania Microsoft. În anul 1980, Bill Gates realizează prima afacere importantă cu IBM pentru 56.000 dolari. Sistemul de opeMicrosoft rare MS-DOS este disponibil pe PC-urile produse de IBM. În anul 1985 lansează prima versiune a sistemului de operare Windows. În 1989, lansează Microsoft Office. Din 1986, devine companie publică, fiind cotată la bursă. În anul 2000, împreună cu soţia sa, înfiinţează fundaţia de caritate "Bill and Melinda Gates". În anul 2005, regina Marii Britanii îi acordă titlul de "Cavaler al Imperiului Britanic". La 15 iunie 2006, Bill Gates îşi anunţă retragerea din Microsoft, începând cu iulie 2008.

Figura 14

Informa 

 

2.6.2 E 2.6.2.1

bază. 2.6.2.2

2.6.2.3

atică

Evoluţie

Windows 1.

Windows 2.

Windows 3.

.0 (1985)

.0 (1987)

.0 (1990)

SOsimprexPresprPrnoinut

VapCşimsăÎnsă(cWfa

WdeWatCpufasi

O MsDOS nmultană a mrogram rulâxclusiv. rincipiul pe ste multitaskrogramelor rima versiunoiembrie 19nterfaţă graftilizatorul pu

Versiunea Wplicaţii de teu toate că e de lipsa de

microprocesoă facă mai un plus, SO îiă lanseze macâte puteau î

Windows 2.0aţă de SO D

Windows 3.0e 22 mai 19

Windows 3.0tractivă, supel mai impoutea rula maacilitate impstemul de o

nu permiteamai multor tând, la un m

care se bazking-ul, adiîn paralel. ne de Wind

985 şi nu cofică bazată putea rula câ

Windows 2.0ext. Adică uexitau restrice putere oferorul 8086, Wusoară utilizi dădea posiai multe lucîncăpea în m

0 a reprezenDOS.

0 a fost intro90.

0 oferea, pe portul memoortant lucru ai multe taskposibil de reoperare MsD

a executareatask-uri, fie

moment dat,

zează SO Wcă rularea

dows a apărunstă decât î

pe ferestre, dâteva progra

oferea o suun sistem decţii legate drită de Windows 2.zarea SO Msibilitatea utcrări în acelamemoria disntat un pas i

odus pe piaţ

lângă o inteoriei superioconsta în fakuri simulta

ealizat numaDOS.

1

a cvasi-care în mod

Windows

ut în într-o de unde

ame de

umă de e meniuri. de memorie

0. reuşea sDOS. ilizatorului aşi timp sponibilă). mportant

ţă pe data

erfaţă oare. aptul că an, o ai cu

13 

Informa 

 

2.6.2.4

2.6.2.5

considevariante 2.6.2.6 În 25 Iude opera

La fel cWindowMicroso

atică

Windows N

Windows 9

rente referitele anterioar

Windows 9unie 1998, Mare cu interf

a predecesows 98 Seconoft la 5 Mai

NT Worksta

5 (1995)

toare la prore.

8 / WindowMicrosoft lafată grafică

orul său estend Edition (1999.

ation 3.5 (1

iectare au f

ws 98 SE (19ansează pe p.

e un sistem (SE) este o v

994) AsiCvedeDWRsura

AArusiWînNNWdeA

facut ca siste

998) piaţă Windo

pe 16 biţi/3versiune îm

Această versistemul de oompania Mersiunea Wie operare se

Din acest moWindows NT

esurseme, munt: 8 MB mapid.

Apare WindoAcesta oferă ulează mai bgur.

Windows 95 ntre Window

NT. Nu numai că Windows NT

ecât WindowAtât noua int

emul Windi

ows 98 (num

32 biţi bazatmbunătăţită a

iune de Winoperare MsD

Microsoft a pindows NT erver. otiv, dezavanT îl constituminime, necmemorie RA

ows 95 . şi o nouă in

bine, mai rap

reprezintă uws for Work

este mai mT, dar este cws 3.1. terfaţă cât şiiows 95 să f

me de cod M

t pe MsDOa SO Windo

ndows elimDOS în totalproiectat de pentru a fi u

ntajul majoia preţul foacesare pentrAM şi un pro

nterfaţă nu npid dar este

un drum dekgroups şi W

mai ieftin decchiar şi mai

i toate celelfie mult ma

Memphis) –

S. ows 98, lans

1

ină litate. fapt un sistem

r SO arte ridicat.ru a rula ocesor

numai că e şi mai

mijloc Windows

cât robust

lalte i bun decât

un sistem

sat de

14 

Informa 

 

IncludeInternetMai incDVD-R 2.6.2.7

2.6.2.8

NT cu j 2.6.2.9

atică

: diverse upt Explorer 5clude şi InterROM-uri.

Windows M

Windows 2

ocurile şi ex

Windows X

pdate-uri, su5.0. rnet Connec

Millennium

000 (2000)

xtinzând fun

XP (2001)

uport pentru

ction Sharin

Edition (W

ncţionalitat

u dispozitive

ng, Microso

Windows MeÎnEdcoNcaobfaUsipldede

TomumaDesustavaÎn adusco

ea multimed

WanprteDcoutWposaFa

e USB şi înl

oft Meeting

e) (2000) n 2000 aparedition), ultimod de 16 biţ

Noutăţile saleare în opiniabligând utiliacilităţi care

Un exemplu stemul de olus de sigurae resurse şi ezactivată.

oate versiunulte resurseai ales în prestinaţia sa

ucces aceastăabilităţii, iararianta NT S

anul 2000, ducerea tehner-ului şi im

orporaţii, îmdia. Astfel s

Windows XPnti-piraterierogramului ermen de 30

Deoarece muomunicare stilizatori au

Windows XPoate raportaa. als, deoarec

locuirea Int

3.0 şi supor

e Windows ma versiuneţi. e privesc paa unora a foizatorul sa b

e poate ca nuar fi integra

operare, funcanţă dar folcare nu put

nile de tip N decât echiv

rivinţa memera clară: fiă versiune, r serverelor Server.

Microsoft anologiei NTmpunerea un

mbunătaţind s-a “născut”

P integrează, fiind neceprin Interne

0 de zile de lulte opţiuni sunt activatecriticat com

P trece pestea anumite da

ce dezactiva

ternet Explo

rtul integrat

Me (Millene bazata pe

artea user-frost dusă la ebeneficieze u l-ar fi intearea Systemcţie care adosea un numea fi compl

NT consumavalentul SO

moriei RAMirmele folosavând o garle era dedic

a facut eforT şi la nivelunui nou SO compatibili

” Windows

ă şi o nouă psară activaret sau prin tla instalare.de actualizae implicit, mmpania Mice voinţa clieate fară perm

area opţiuni

1

orer 4.0 cu

t pentru

nnium vechiul

riendly, extrem,

de unele eresat.

m Restore în ducea un măr mare et

au mai O Win9x,

. seau cu ranţie a cată

turi pentru ul home-în

itatea lui 2000.

protectie rea telefon în are sau de mulţi rosoft, ca entului şi misiunea

ilor de

15 

Informa 

 

auto-conInterfaţala vechi 2.6.2.10

2.6.2.11

Unele aWindowîn acelaSuite. 2.6.2.12

atică

nectare la Ina "prea încaiul stil Win9

0 Win

1 Win

aplicaţii carews, mai alesaşi package

2 Win

nternet estearcată" se po9x în câteva

ndows Vista

ndows 7 (20

e au fost îms Windows Mcu Window

ndows 8 (20

relativ simoate seta maa clickuri de

a (2006)

009)

mpachetate îmMovie Mak

ws 7, ci vor f

012)

mplă pentru oanual, după e mouse.

WarvicăprdeVmteîndi

WSpdofi şi coAunde„Hpe

mpreună cuker şi Windofi oferite sep

Wde“EpoWnodi

orice utilizagustul fiecă

Windows Visr fi: o interfaizual nou, Wăutare îmburecum şi sube reţea, audi

Vista îmbunămaşini pe o rehnologia pen comun a fiigitale între

Windows 7 apre deosebiroreşte a fi ope deplin cechipamen

ompatibil. Acesta se axe

n Windows e activităţi, HomeGrouperformanţă.

u versiunile ows Photo Gparat, ca pa

Windows 8 ee MicrosoftEste Windoornind de l

Windows 7. ouă. Este uispozitive n

ator. ărui utilizat

sta are sute faţă grafică mWindows Aeunătăţită, nob-sistemele io, imprimaătăţeste comreţea casnicăeer-to-peer, işierelor, padiverse com

a fost lansat re de Vista, actualizare

compatibil cntul cu care

ează pe supShell recono grupă de p”, precum

anterioare dGallery, nu arte din Win

este cea maiWindows.

ows reimagla baza soliEste o inte

un Windownoi.”

tor, putându

de facilităţimodernă şi ero, tehnoloi unelte mucomplet rem

are şi afişaremunicarea diă folosind şi faciliteaz

arolelor, şi mmputere şi d

în octombr, Windows 7e a lui, cu sccu drivereleacesta a fos

ort multi-tonceput cu o reţele de sisşi pe îmbun

de Microsofvor mai fi p

ndows Live

i recentă ver

ginat şi reindă, rapidă

erfaţă tactilws nou pentr

1

u-se reveni

i noi, cum un stil

ogia de ltimedia, modelate e (display). intre

ză folosireamediilor dispozitive.

rie 2009. 7 se copul de a , aplicaţiile st deja

ouch, nouă bară stem numit nătăţiri de

ft puse acum Essentials

rsiune

nventat, şi fiabilă a

lă complet ru

16 

a

a

Informatică 

 

17 

Aplicaţiile din Windows 8 colaborează între ele pentru a vă ajuta să lucraţi mai rapid. Obţineţi-le de la Windows Store (Magazin). Windows 8 vă poate conecta la fişierele, fotografiile, persoanele şi setările dvs., oriunde faceţi sign in. Deoarece multe opţiuni de actualizare sau de comunicare sunt activate implicit, mulţi utilizatori au criticat compania Microsoft, ca Windows XP trece peste voinţa clientului şi poate raporta anumite date fară permisiunea sa. Fals, deoarece dezactivarea opţiunilor de auto-conectare la Internet este relativ simplă pentru orice utilizator. Interfaţa "prea încarcată" se poate seta manual, după gustul fiecărui utilizator, putându-se reveni la vechiul stil Win9x în câteva clickuri de mouse.

Informatică 

 

18 

3 Capitolul 3 3.1 Editare/procesare de texte Calculatorul personal poate fi transformat într-o veritabilă maşină de scris sau chiar într-o mini-tipografie cu ajutorul unei clase de programe specializate, numite EDITOARE sau PROCESOARE DE TEXTE. Principala sarcină a editoarelor de texte o constituie preluarea unui text introdus de la tastatură, supunerea acestuia unui şir de operaţii de prelucrare şi apoi tipărirea lui la imprimantă. Crearea, salvarea, regăsirea şi tipărirea reprezintă ciclul de viaţă al unui document. Editoarele de texte oferă numeroase facilităţi de tehnoredactare, cea mai importantă fiind aceea că un text introdus de la tastatură se poate corecta pe loc.

 Figura 15 ‐ WordStar

Editoarelor de texte li s-au adăugat o categorie nouă de programe, destinate cu precădere activităţii editurilor şi tipografiilor, sunt cunoscute ca aplicaţii DTP – Desktop Publishing. Pe lângă tot ceea ce realizează un editor de texte, programele DTP oferă noi funcţii:

- definirea şi corectarea graficii unei pagini;

- controlul coordonatelor obiectelor unei pagini;

- manipularea imaginilor, importul şi modificarea proporţiilor acestor imagini;

- lucrul cu o mare varietate de corpuri şi stiluri de literă, italizarea – înclinarea literelor la un anumit grad;

- rotirea şi scalarea textului şi imaginilor;

- separaţia culorilor;

- luminozitatea imaginii;

- controlul distanţei dintre caractere prin kerning şi tracking etc. Alegerea unui editor de texte, sau a unui program DTP depinde de puterea calculatorului de care dispunem, de natura specifică a textelor cu care se operează curent, de performanţele proprii ale fiecărui program. Editoarele de texte, constituie o categorie distinctă de programe cu funcţii şi facilităţi comune. Funcţiile unui editor de texte se concretizează în ansamblul de comenzi grupate pesubmeniuri ale meniului principal:

- creare documente;

- editarea documentelor;

- gestiunea documentelor pe floppy sau hard disc;

Informatică 

 

19 

- analiza lexicală a documentelor;

- formatarea paginii textului;

- scrierea stilizată;

- crearea şi procesarea desenelor şi imaginilor;

- generarea şi prelucrarea tabelelor şi graficelor;

- procesarea ecuaţiilor;

- tipărirea documentelor;

- help. Acestora li se pot adăuga şi funcţii speciale, proprii anumitor procesoarede texte. 3.2 Microsoft Office 2010 – Word2010 Word face parte din suita de produse „Office”, combinând mai multe tipuri de software pentrua crea documente, foi de calcul şi prezentări, precum şi pentru a gestiona poşta electronică. Word 2010 este un procesor de text, care ne permite să creăm diferite tipuri de documente, cum ar fi scrisori, pliante, faxuri, pentru a crea un document complex, utilizând fotografii sau ilustraţii colorate ca imagini sau ca fundal. În plus, Word furnizează mai multe caracteristici de ajutor pentru crearea textului, astfel încât putem finaliza cu uşurinţă documente de afaceri cum ar fi articole sau rapoarte. De asemenea, avem posibilitatea să imprimăm adrese pe felicitări sau pe plicuri. Word 2010 este puţin diferit de versiunile anterioare, astfel încât, chiar dacă aţi utilizat înainte de Word vă ia ceva timp pentru a vă familiariza cu interfaţa actuală. Barele de instrumente sunt similare cu cele în Word 2007, iar acestea includ Panglică şi Bara de instrumente Acces rapid. Butonul Microsoft Office este înlocuit modul de vizualizare Backstage.

Figura 16 ‐ WordPerfect Figura 17 ‐ OpenOffice

Informatică 

 

20 

3.2.1 Spaţiul de lucru Deschiderea aplicatiei Word

1. Start All Programs

Microsoft Office Microsoft Office Word

 Figura 18 ‐ deschidere aplicaţie

2. Dacă există o pictogramă pe desktop, cu aplicatia Word, se da dublu clic pe ea. Am prezentat doar 2 moduri în care putem accesa aplicaţia Word. Indiferent de modul în care alegeţi sa deschideţi mediul de lucru se va deschide fereastra Word având elementele:

- panglica;

- bara de titlu;

Informatică 

 

21 

Bara de instrumente  Acces rapid: comenzi care se utilizează frecvent. 

Bara de titlu: afişează numele de fişier al documentului care se editează şi numele produsului software pe care îl utilizaţi.

Panglica: comenzile necesare pentru lucru sunt amplasate aici. Esteacelaşi lucru cu „meniurile” sau „barele de instrumente”.

Bară de defilare: vă permite să modificaţi poziţia de afişare a documentului pe care îl editaţi. 

Fereastra de editare: afişează documentul pe care îl editaţi. 

Bara de stare: afişează informaţii despre documentul editat 

Butoane de afişare: vă permit să modificaţi aşa cum doriţi modul de afişare a documentului pe care 

Glisor de panoramare: vă permite să modificaţi setările de panoramare ale documentului pe 

Bară de defilare: vă permite să modificaţi poziţia de afişare a documentului pe care îl editaţi. 

- bara de meniu;

- bara de instrumente;

- bara de defilare – verticală;

- bara de defilare – orizontală;

- pagina alba pentru document;

- glisorul de panoramare;

- bara cu butoanele de afişare.

Panglica Noul sistem cu tab-uri, Panglica, a fost introdus în Word 2007 şă înlocuieşte meniurile tradiţionale. Panglica conţine toate comenzile de care aveam nevoie, în scopul de a realiza sarcinile comune. Acesta conţine mai multe file, fiecare cu grupurile corespunzătoare de comenzi. Unele grupuri au o săgeată în colţul din dreapta-jos, pe care se poate face clic pentru a vedea mai multe comenzi.

Figura 19 ‐ mediul de lucru

Informa 

 

Figura 20 ‐

Panglicamai mu Deschid1. File posibilit

Figura 21 ‐

2. clic pdocume

atică

‐ panglica

a este concelt spaţiu pe

derea unui Nou – aptatea să aleg

‐ deschidere do

pe butonul centul nou;

epută pentruecran avem

document pare un modgem un doc

ocument nou

corespunzato

u a realiza cm posibilitat

nou dul de vizuacument nou

or de pe bar

cu uşurinţă stea să o min

alizare Backblank sau u

ra de instrum

sarcina curenimizăm (CT

kstage. În acun şablon;

 

mente

entă, dar dacTRL+F1).

ceastă nouă

că avem nev

fereastră av

– ap

2

 

voie de

vem

pare direct

22 

Informatică 

 

23 

3. Ctrl+N – apare direct documentul nou; 4. în fereastra Explorer: clic dreapta în directorul parinte (meniu derulant) New Word Document / Document Word Nou. Închiderea unui document Word

1. Faceţi clic pe butonul din colţul din dreapta sus al ferestrei Word. Fereastra Word se închide. Dacă efectuaţi orice modificare, oricât de mică, la un document şi faceţi clic pe butonul: apare o casetă de mesaj asemănătoare cu cea care urmează.

 Figura 22 ‐ fereastră închidere document

Pentru a salva modificările, faceţi clic pe Save. Pentru a ieşi fără a salva modificările, faceţi

clic pe Don’t Save. Dacă aţi făcut clic pe din greşeală, faceţi clic pe Cancel. Formatarea paginii Pornire de la un şablon gol Întotdeauna cînd creaţi un document nou, după deschidere, prima operaţiune este aceea de a efectua modificările dorite pentru setările marginilor, mărimea şi orientarea paginii, stilul şi alte formate. Mărirea sau micşorarea rapidă a unui document

1.Pe bara de stare, faceţi clic pe glisorul Panoramare 2.Glisaţi la setarea procentuală de panoramare pe care o doriţi. Alegerea unei anumite setări de panoramare Aveţi posibilitatea să alegeţi cât de mult din document să apară pe ecran. În fila View, în grupul Zoom (Panoramare) puteţi alege una dintre următoarele obţiuni:

- vizualizare 100%;

 Figura 23 ‐ panoramare

Informatică 

 

24 

- modul de vizualizare: One Page (o pagină), Two Pages (două pagini) sau pe Page Width (Lăţime pagină);

- faceţi clic pe Zoom (Panoramare), apoi introduceţi un procent sau alegeţi oricare alte setări.

Inserarea aceluiaşi antet şi a aceluiaşi subsol într-un document În fila Insert (Inserare), în grupul Header&Footer (antet şi subsol), faceţi clic pe Header (antet) sau Footer (subsol).

 Figura 24 ‐ antet şi subsol

Faceţi clic pe zona de antet sau de subsol pe care o doriţi. Antetul sau subsolul se inserează pe fiecare pagină din document. În cazul în care avem nevoie de sa inserăm texte diferite, în antete diferite, veţi utiliza secţiuni. Dacă este cazul, aveţi posibilitatea să formataţi textul din antet sau din subsol, selectând textul şi utilizând opţiunile de formatare de pe Bara de instrumente Mini. Modificarea orientării întregului document 1. În fila Page Layout (Aspect pagină), în grupul Page Setup (Iniţializare pagină), faceţi clic pe Orentation (Orientare) – se va selecta una din cele două opţiuni: Portrait sau Landscape.

 Figura 25 ‐ iniţializare pagină

Pentru a utilizarea ambele orientări în acelaşi document veti folosi secţiunii. 2.În fila Page Layout (aspect pagină), în grupul Page Setup (iniţializare pagină), faceţi clic pe Marginins (margini) - Faceţi clic pe Custom Margins (margini particularizate). Microsoft Word inserează automat sfârşituri de secţiune înainte şi după textul care are o nouă orientare de pagină. Dacă documentul este deja împărţit în secţiuni, aveţi posibilitatea să faceţi clic într-o secţiune (sau să selectaţi mai multe secţiuni), apoi să modificaţi orientarea numai pentru secţiunile selectate. În noua fereastră deschisă puteţi selecta atât formatul de hârtie utilizat cât şi setarile paginii unui paragraf sau pentru întreg documentul. Microsoft Word inserează automat sfârşituri de secţiune înainte şi după textul care conţine setările noi pentru margini. Dacă documentul este deja împărţit în secţiuni, se poate face clic într-o secţiune sau se pot selecta mai multe secţiuni pentru a modifica marginile.

Informa 

 

FonturiModificÎncepânopţiuni atunci cselectaţiTastaţi,

Să selec1. Plasaface clic

Figura 27 ‐

2. În tim(operaţimulte m

atică

i carea dimend cu Officede formatar

când selectai un text şi într-un fişi

ctăm textulaţi cursorul c”).

‐ meniu setări 

mp ce meniune denum

moduri.

ensiunii texte Word 2007re pentru a aţi un text. Dfaceţi clic pier nou urm

l şi să-i mărla începutu

modificare fon

nţineţi apăsită „glisare”

tului 7, aveţi posformata rapDe asemen

pe butonul dmătoarea pro

F

rim dimensul textului, a

nt

at butonul”) pentru a s

sibilitatea săpid texte. Mea, aceasta

din dreapta.opoziţie: “Ut

Figura 26 ‐ setăr

siunea apoi apăsaţi

stâng al mselecta textu

ă utilizaţi mMinibara de

apare împr

tilizrea setă

ri text

i butonul stâ

mouse-ului,ul. Selectare

inibara deinstrumente

reună cu me

ărilor legate

âng (operaţ

mutaţi mouea textului s

instrumente apare autoeniul atunc

de font.”

iunea se nu

 

use-ul la drse poate rea

2

te cu omat i când

umeşte „a

reapta aliza în mai

25 

 

Informatică 

 

26 

Se adaugă o culoare de fundal în locul unde este textul selectat, pentru a indica intervalul de selecţie. Aşa arată textul selectat. Fără a modifica această condiţie, treceţi la pasul următor. 3. Selectaţi 14 în caseta Dimensiune font, în Font, în fila Pornire din Panglică.

 Figura 29 ‐ modificări dimensiune font

3.2.2 Formatare de text Formatarea de text se găseşte în principal sub Font, în fila Pornire din Panglică.

Figura 28

Informatică 

 

27 

 Figura 30 ‐ fila Font

Un buton din Panglică poate să fie selectat sau nu

Printre butoanele utilizate pentru formatarea de text, se numără (Galben: ) selectat şi

(aceeaşi culoare ca Panglica: ) neselectat. Aveţi posibilitatea să comutaţi între cele două stări, făcând clic pe buton. „Selectat” înseamnă că s-a aplicat caracteristica. Dacă schimbaţi poziţia curentă a cursorului, se reflectă starea butonului pentru acea locaţie. Să formatăm text 1. Când selectaţi un text, lângă cursor se deschide minibara de instrumente. Aceasta conţine comenzile utilizate frecvent. Editaţi textul “ Utilizarea setărilor legate de font.“. Selectaţi textul font.

 Figura 31 

2. Din Font, selectaţi Arial Black.

 Figura 32 ‐ alegere tip font

3. Având selectat textul, modificaţi culoarea textului.

Informatică 

 

28 

Figura 33 ‐ setare culoare font

4. Fontul şi culoarea textului „font” s-au modificat.

Utilizarea setărilor legate de font. 5. Selectaţi textul „setărilor legate de”.

6. Să facem clic pe Aldin şi să schimba culoarea textului selectat.

 Figura 34 ‐ modificare font

7. Grosimea şi culoarea textului se modifică.

Utilizarea setărilor legate de font. 8. Selectaţi „Anunţ”, apoi modificaţi fontul şi culoarea. 9. Culoarea cuvântului „Anunţ” se modifică.

UTILIZAREA setărilor legate de font.  În acest mod, haideţi să combinăm mai multe comenzi pentru a formata textul. Acestea sunt comenzile de bază. Consultaţi tabelul de mai jos pentru a afla numele şi rolurile butoanelor afişate în Panglică: 

Informa 

 

Să setăm„Indentdintre maveţi po

Figura 35

atică

m o indenttare” este omarginea diosibilitatea s

are o comandă cin stânga asă mutaţi la

care vă perma hârtiei şidreapta poz

mite să indepoziţia un

ziţia de înce

entaţi primande este afieput a textu

 

a linie şi să işat textul.lui.

modificaţi Setând ind

2

 

lăţimea dentarea,

29 

Informatică 

 

30 

Să modificăm poziţia de început a textului şi aspectul scrisorii. De exemplu, setaţi indentările pentru detaliile „Anunţul reuniunii” în scrisoarea creată anterior. 1. Faceţi clic pe primul rând cu detalii.

 Figura 36

2. Faceţi clic pe butonul (butonul Mărire indent) în Paragraf, fila Pornire.

 Figura 37

3. Indentarea este setată, iar începutul propoziţiei este indentat.

 Figura 38

4. De fiecare dată când faceţi clic pe butonul (butonul Mărire indent), indentarea creşte cu un nivel. Să facem clic pe el de câteva ori.

Informatică 

 

31 

 Figura 39

Cum anulez indentarea?

Pentru a anula indentarea pe care aţi setat-o, faceţi clic pe rândul indentat, apoi faceţi clic pe (butonul Micşorare indent) în Paragraf, fila Pornire. Cu fiecare clic, indentarea se micşorează cu un nivel. 5. Să selectăm textul de la a doua linie la a cincea linie de detalii şi să setăm indentarea. Faceţi clic pe începutul celei de-a doua linii şi glisaţi mouse-ul în jos în timp ce menţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului. După ce aţi selectat a cincea linie, eliberaţi butonul mouse-ului.

 Figura 40

Să învăţăm cum să „glisăm” Mutarea mouse-ului în timp ce menţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului se numeşte „glisare”. Utilizaţi această operaţiune pentru a selecta mai multe caractere sau linii. 6. Faceţi clic pe butonul (butonul Mărire indent) în Paragraf, fila Pornire. Faceţi clic de câteva ori până când textul selectat este aliniat cu începutul liniei „Data” pentru a seta indentarea.

 Figura 41

Informatică 

 

32 

7. În acelaşi mod, tastaţi propoziţia următoare şi setaţi indentarea pentru rândurile cu adrese, numere de telefon şi nume.

 Figura 42

După ce terminaţi scrisoarea, să salvăm documentul. 1. Selectaţi textul pe care intenţionaţi să îl modificaţi şi mutaţi indicatorul pe minibara de instrumente care apare împreună cu textul selectat. 2. Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a mări textul, faceţi clic pe Creştere font sau apăsaţi CTRL+SHIFT+>.

- pentru a micşora textul, faceţi clic pe Reducere font sau apăsaţi CTRL+SHIFT+<. O dimensiune de font se poate specifica şi pe fila Pornire din grupul Font. Modificarea culorii textului 1. Selectaţi textul pe care intenţionaţi să îl modificaţi şi mutaţi indicatorul pe minibara de instrumente care apare împreună cu textul selectat. 2. Faceţi clic pe Culoare font, apoi selectaţi culoarea pe care o doriţi. Aplicarea unei teme de culoare predefinite Culorile din document se pot modifica prin selectarea unei noi teme de culoare. Când alegeţi o temă de culoare nouă, Word formatează automat mai multe părţi din document cu anumite culori complementare proiectate. 1. În fila Aspect pagină, în grupul Teme, faceţi clic pe Culori tematice.

 Figura 43 ‐ teme predefinite

Dacă doriţi să modificaţi fontul, culorile şi efectele din document, faceţi clic pe Teme, în loc de Culori temă. 2. Sub Predefinit, faceţi clic pe tema de culoare predefinită pe care doriţi să o utilizaţi.

Informa 

 

3.2.3 PAdăugaCând seaccesibiinstrumculori dÎn ilustrPentru a

Figura 44 ‐

SelectarAveţi poexempludiferită,1. Selec2. Menţ Aliniere1.Select

2.În fila

dreapta Centrar1. Selec

2. În fil AliniereSe poatesă fie co1.Select

2.În fila Indenta1. Faceţ2. În filfila Inde

atică

Paragrafe area de forelectaţi un teilă, miniatur

mente vă ajude text, nivelraţia următoa utiliza min

‐ minibara de i

rea textuluosibilitatea u, aveţi pos, astfel: ctaţi o parteţineţi apăsat

ea textului taţi textul p

a Pornire, în

.

rea textuluctaţi textul p

la Pornire, în

ea stânga-de alinia stânonsiderabil taţi textul p

a Pornire, în

area numaiţi clic în faţla Aspect paentări şi spa

matări la dext, aveţi porală, semitrută să lucraluri de inde

oare se aratănibara de in

nstrumente

ui în locaţii să selectaţi ibilitatea să

e din text saut CTRL în t

la stânga se care doriţ

n grupul Par

ui pe care dori

n grupul Pa

dreapta a tenga-dreapta mai scurt dee care doriţ

n grupul Par

i a primei lţa liniei pe cagină, faceţ

aţiere.

document cosibilitateaansparentă aţi cu fontuentare şi caraă Minibara dnstrumente,

 

diferite un text sauă selectaţi un

u un elementimp ce sele

sau dreaptaţi să-l aliniaţ

ragraf, face

iţi să îl centr

aragraf, face

extului textul, ceea

ecât celelaltţi să îl alinia

ragraf, faceţ

linii din parcare doriţi sţi clic pe lan

cu ajutorul să afişaţi sanumită Minuri, stiluri dacteristici dde instrumefaceţi clic p

u elemente înn paragraf d

nt dintr-un tectaţi orice t

a ţi.

ţi clic pe A

raţi.

eţi clic pe C

a ce poate fate rânduri.aţi stânga-dr

ţi clic pe Al

ragraf ă o indentaţnsatorul cas

minibarei au să ascundnibară de inde font, dim

de tip marcante când me

pe oricare di

ntr-un tabelde pe o pagi

tabel. text sau elem

Aliniere la st

Centrare

face ca ultim

reapta.

liniere stâng

ţi. setei de dia

de instrumdeţi o bară dstrumente. Mmensiuni d

atori. enţineţi indiintre comen

l care nu sunină şi o prop

ment adiţion

tânga sa

.

mul rând de

ga-dreapta

alog Paragra

mente de instrumenMinibara de

de font, alin

icatorul deanzile dispon

nt alăturate.poziţie de p

nal

au pe Alinie

text dintr-u

.

af, apoi face

3

nte e niere,

asupra ei. nibile

. De pe o pagină

ere la

un paragraf

eţi clic pe

33 

Informatică 

 

34 

 Figura 45 ‐ intendări şi spaţiere

3. În lista Special de sub Indentare, faceţi clic pe Prima linie, apoi, în caseta După, setaţi spaţiul pe care să se indenteze prima linie. Se vor indenta prima linie din paragraf şi toate paragrafele următoare pe care le tastaţi. Cu toate acestea, toate paragrafele aflate înaintea paragrafului selectat trebuie indentate manual, urmându-se aceeaşi procedură. Mărirea sau micşorarea indentării la stânga/dreapta a unui paragraf 1. Selectaţi paragraful pe care doriţi să îl modificaţi. 2. Pe fila Aspect pagină, în grupul Paragraf, faceţi clic pe săgeţile de lângă Indent stânga/dreapta, pentru a mări sau a micşora indentarea la stânga/dreapta a paragrafului. Definirea unui indent utilizând tasta TAB 1. Faceţi clic pe butonul Microsoft Office, apoi pe Opţiuni Word. 2. Faceţi clic pe Verificare. 3. Sub Setări AutoCorecţie, faceţi clic pe Opţiuni AutoCorecţie, apoi faceţi clic pe fila AutoFormatare la tastare. 4. Bifaţi caseta de selectare Stabilire indent stânga şi primul indent cu tabulatori şi ştergere înapoi. 5. Pentru a indenta prima linie a unui paragraf, faceţi clic în faţa liniei. Pentru a indenta un paragraf întreg, faceţi clic în faţa oricărei linii a acestuia, cu excepţia primei linii. 6. Apăsaţi pe tasta TAB. Pentru a elimina indentarea, apăsaţi BACKSPACE înainte de a deplasa punctul de inserare. Altă posibilitate este să faceţi clic pe Anulare pe bara de instrumente Acces rapid. Indentarea întregului paragraf, cu excepţia primei linii 1. Selectaţi paragraful pe care doriţi să-l indentaţi aproape în întregime, cu excepţia primei linii a sa, denumită şi indent agăţat. 2. Pe rigla orizontală glisaţi marcatorul Indent agăţat la poziţia unde doriţi să înceapă

indentul . Dacă nu vedeţi rigla orizontală de-a lungul părţii de sus a documentului, faceţi clic pe butonul Vizualizare riglă din partea de sus a barei de defilare verticală. Utilizarea măsurilor precise la setarea unui indent agăţat Pentru mai multă precizie la setarea unui indent agăţat, aveţi posibilitatea să selectaţi opţiunile din fila Indentări şi spaţiere. 1. În fila Aspect pagină, faceţi clic pe lansatorul casetei de dialog Paragraf, apoi faceţi clic pe fila Indentări şi spaţiere. 2. În lista Special, sub Indentare, faceţi clic pe Agăţat, apoi, în caseta La, setaţi spaţiul dorit pentru indentul agăţat.

Informatică 

 

35 

Crearea unui indent negativ 1. Selectaţi textul sau paragraful pe care doriţi să îl extindeţi pe marginea stângă. 2. Pe fila Aspect pagină, în grupul Paragraf, faceţi clic pe săgeata în jos din caseta Indent stânga. Continuaţi să faceţi clic pe săgeata în jos până când textul selectat se amplasează pe marginea din stânga acolo unde doriţi să apară. Modificarea spaţierii liniilor Dacă o linie conţine un caracter de text de dimensiune mare, o reprezentare grafică sau o formulă, Microsoft Office Word măreşte spaţierea pentru acea linie. Pentru a spaţia egal toate liniile dintr-un paragraf, utilizaţi spaţierea exactă şi specificaţi o cantitate de spaţiu suficient de mare încât să cuprindă caracterul sau reprezentarea grafică cea mai mare din linie. Dacă elementele nu apar în întregime, măriţi dimensiunea spaţierii. 1. Selectaţi paragraful căruia doriţi să-i modificaţi spaţierea. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Paragraf, faceţi clic pe Spaţiere.

 Figura 46 ‐ paragraf ‐ spaţiere

3.Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a aplica o nouă setare, faceţi clic pe numărul de spaţii de linie dorit. De exemplu, dacă faceţi clic pe 2.0, textul selectat are un spaţiu dublu.

- pentru a seta măsuri mai precise de spaţiere, faceţi clic pe Opţiuni spaţiere linie, apoi selectaţi opţiunile dorite sub Interlinie.

Adăugarea de marcatori sau numerotare într-o listă 1. Selectaţi elementele la care doriţi să adăugaţi marcatori sau numerotare. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Paragraf, faceţi clic pe Marcatori sau Numerotare.

 Figura 47 ‐ paragraf ‐ marcatori sau numerotare

- găsiţi diferite stiluri de marcatori şi formate de numerotare dacă faceţi clic pe săgeata de lângă Marcatori sau Numerotare pe fila Pornire, în grupul Paragraf.

- aveţi posibilitatea să mutaţi o listă întreagă către dreapta sau către stânga. Faceţi clic pe un marcator sau pe un număr şi glisaţi-l în locaţia nouă. Toată lista se mută pe măsură ce glisaţi. Nivelurile de numerotare nu se modifică.

3.2.4 Inserarea unui tabel În Microsoft Office Word 2010, aveţi posibilitatea să inseraţi un tabel dacă alegeţi dintr-o selecţie de tabele preformatate sau dacă selectaţi numărul dorit de rânduri şi coloane. Aveţi

Informatică 

 

36 

posibilitatea să inseraţi un tabel într-un document sau să inseraţi un tabel în alt tabel pentru a crea un tabel mai complex. Utilizarea şabloanelor pentru tabele Aveţi posibilitatea să utilizaţi şabloane pentru tabele pentru a insera un tabel care se bazează pe o galerie de tabele preformatate. Şabloanele pentru tabele conţin date eşantion

pentru a vă ajuta să vizualizaţi cum va arăta tabelul la adăugarea datelor. 1. Faceţi clic unde doriţi să inseraţi un tabel. 2. Pe fila Inserare, în grupul Tabele, faceţi clic pe Tabel, indicaţi spre Tabele rapide, apoi faceţi clic pe şablonul dorit.

 Figura 48 ‐ inserare ‐ tabele

3. Înlocuiţi şablonul cu datele dorite. Utilizarea meniului Tabel 1. Faceţi clic unde doriţi să inseraţi tabelul. 2. Pe fila Inserare din grupul Tabele, faceţi clic pe Tabel, apoi sub Inserare tabel, glisaţi pentru a selecta numărul de rânduri şi coloane dorit. Utilizarea comenzii Inserare tabel Aveţi posibilitatea să utilizaţi comanda Inserare tabel pentru a alege dimensiunile şi formatul tabelului înainte de a insera tabelul în document. 1. Faceţi clic unde doriţi să inseraţi tabelul. 2. În fila Inserare, în grupul Tabele, faceţi clic pe Tabel, apoi pe Inserare tabel. 3. Sub Dimensiune tabel introduceţi numărul de coloane şi rânduri. 4. Sub Regim de potrivire automată alegeţi opţiunile de ajustare a dimensiunilor tabelului. Creare tabel Aveţi posibilitatea să creaţi un tabel dacă trasaţi rândurile şi coloanele dorite sau dacă efectuaţi conversia textului în tabel. Trasarea unui tabel Aveţi posibilitatea să trasaţi un tabel complex - de exemplu, unul care conţine celule de diferite înălţimi sau un număr divers de coloane pe rând. 1. Faceţi clic unde doriţi să creaţi tabelul. 2. În fila Inserare, în grupul Tabele, faceţi clic pe Tabel, apoi pe Desenare tabel. Indicatorul se modifică într-un creion. 3. Pentru a defini limitele tabelului, desenaţi un dreptunghi. Apoi desenaţi liniile coloanelor şi ale rândurilor în interiorul dreptunghiului. 4. Pentru a şterge o linie sau un bloc de linii, sub Instrumente tabel, pe fila Proiectare, în grupul Desenare borduri, faceţi clic pe Radieră.

Informa 

 

5. FaceţŞtergere6. Cândilustraţi ÎmbinaAveţi pacelaşi rmulte ce1. Seleccelulei, 2. Sub Scindar1. Faceţ2. Sub 3. Intro Sortare1. În Vi

tabelulu2. Faceţsortaţi. 3. Sub I4. În ca Sortaţi 1. Selec2. Sub I3. Sub L4. Faceţ5. Sub O6. Faceţ SortarePentru amai muinclusivprenum1. Selec2. Sub I3. Sub L4. Faceţ5. Sub Scare dor

atică

ţi clic pe linea unui tabe

d aţi terminae.

are celule posibilitatearând sau dinelule pentructaţi celulelapoi glisaţiInstrumente

re celule ţi clic într-oInstrumenteduceţi num

ea conţinutizualizare a

ui. ţi clic pe gh

Instrumenteaseta de dial

o singură cctaţi coloanaInstrumenteLista mea aţi clic pe OpOpţiuni de sţi clic pe OK

e după mai a sorta datelult de un cuv datele din e, aveţi posctaţi coloanaInstrumenteLista mea aţi clic pe OpSeparare câriţi să le sor

nia pe care del sau golireat crearea tab

a să îmbinan aceeaşi cou a crea un ae pe care doi pe deasupre tabel, în

o celulă sau e tabel, în

mărul de colo

ului dintr-uspect, muta

hidajul de m

e tabel, în filog Sortare,

coloană dina pe care doe tabel, în fiare, faceţi clpţiuni. sortare, bifaK.

mult de unle dintr-un tuvânt, treburândul de a

sibilitatea săa pe care doe tabel, în fiare, faceţi clpţiuni.

âmpuri la, fartaţi, apoi fa

doriţi să o ştea conţinutubelului, fac

aţi într-o sioloană. De eantet de tabeoriţi să le îmra celorlaltefila Aspect

selectaţi mfila Aspect

oane sau rân

un tabel aţi indicatoru

mutare a tab

la Aspect, îselectaţi op

n tabel oriţi să o sorla Aspect, îic Rând ant

aţi caseta de

n cuvânt satabel care seuie să utiliantet. De exă utilizaţi viroriţi să o sorla Aspect, îic Rând ant

aceţi clic peaceţi clic pe

tergeţi. Pentului său.  eţi clic într-

ingură celuexemplu, avel care se înmbinaţi dace celule dorit, în grupul

mai multe celt, în grupunduri în care

ul peste tab

belului pentr

în grupul Dapţiunile dori

rtaţi. în grupul Datet sau Fără

e selectare S

au câmp înte bazează pizaţi mai înxemplu, dacrgule pentrurtaţi. în grupul Datet sau Fără

e tipul de caOK.

tru a şterge

-o celulă şi

ulă două saveţi posibilitntinde pe maă faceţi clicite. l Îmbinare,

lule pe careul Îmbinare,e doriţi să s

el până cân

ru a selecta

ate, faceţi cite.

ate, faceţi crând antet.

Sortare doar

tr-o coloane conţinutu

ntâi caractecă celuleleu a separa n

ate, faceţi crând antet.

racter care

un tabel înt

începeţi să

au mai multatea să îmbai multe colc pe margin

faceţi clic

e doriţi să le, faceţi cliccindaţi celu

nd se afişeaz

a tabelul pe

lic pe Sorta

lic pe Sorta

r pe coloane

nă de tabelul dintr-o core pentru adin coloană

numele.

lic pe Sorta

separă cuvi

treg, consul

tastaţi sau s

lte celule dbinaţi orizonloane.

nea din stâng

c pe Îmbina

scindaţi. c pe Scindaulele selecta

ză ghidajul d

care doriţi

are.

are.

e.

loană care ia separa dată conţin şi n

are.

ntele sau câ

3

ltaţi

să inseraţi o

de pe ntal mai

ga a

are celule.

are celule. ate.

de mutare a

să îl

include tele - nume şi

âmpurile pe

37 

o

a

Informatică 

 

38 

6.Sub Sortare după, în lista Utilizând, selectaţi după ce cuvânt sau fişier se face sortarea. 7.În prima listă Apoi după, introduceţi coloana care conţine datele după care se efectuează sortarea, apoi în lista Utilizând selectaţi după ce cuvânt sau câmp se face sortarea. 8.Faceţi clic pe OK. Adăugarea unui rând deasupra sau dedesubt 1. Faceţi clic în celula de deasupra sau de sub locul în care doriţi să adăugaţi un rând. 2. Sub Instrumente tabel, pe fila Aspect, alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a adăuga un rând deasupra celulei, faceţi clic pe Inserare deasupra în grupul Rânduri şi coloane.

- pentru a adăuga un rând sub celulă, faceţi clic pe Inserare dedesubt în grupul Rânduri şi coloane.

Adăugarea unei coloane la stânga sau la dreapta 1. Faceţi clic pe o celulă aflată la dreapta sau la stânga locului unde doriţi să adăugaţi o coloană. 2. Sub Instrumente tabel, pe fila Aspect, alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a adăuga o coloană la stânga celulei, faceţi clic pe Inserare stânga din grupul Rânduri şi coloane.

- pentru a adăuga o coloană la dreapta celulei, faceţi clic pe Inserare la dreapta din grupul Rânduri şi coloane.

Ştergerea unui rând 1. Selectaţi rândul pe care doriţi să-l ştergeţi făcând clic pe marginea stângă a rândului.

2. Sub Instrumente tabel, faceţi clic pe fila Aspect. 3. În grupul Rânduri & Coloane faceţi clic pe Ştergere, apoi faceţi clic pe Ştergere rânduri. Ştergerea unei coloane 1. Selectaţi coloana pe care doriţi să o ştergeţi, făcând clic pe pe linia de grilă de deasupra coloanei sau pe bordura de deasupra acesteia.

2. Sub Instrumente tabel, faceţi clic pe fila Aspect. 3. În grupul Rânduri & Coloane, faceţi clic pe Ştergere, apoi faceţi clic pe Ştergere coloane. 3.2.5 Inserarea Inserarea simbolurilor matematice În Microsoft Office Word 2010 este posibilă inserarea simbolurilor matematice în ecuaţii, astfel:

1. În fila Inserare, în grupul Simboluri, faceţi clic pe săgeata de lângă Ecuaţii, apoi pe Inserare ecuaţie nouă.

Informatică 

 

39 

 Figura 49 ‐ inserare ‐ simboluri sau ecuaţii

2. Sub Instrument ecuaţie, pe fila Proiectare, din grupul Simboluri, faceţi clic pe săgeata Mai

multe . 3. Faceţi clic pe săgeata de lângă numele setului de simboluri, apoi faceţi clic pe numele simbolului care doriţi să se afişeze. 4. Faceţi clic pe simbolul pe care doriţi să-l inseraţi. Scrierea unei ecuaţii Pentru a scrie o ecuaţie, aveţi posibilitatea să utilizaţi codurile de caracter Unicode şi intrările AutoCorecţie Matematică pentru a înlocui un text cu simboluri. Pentru mai multe informaţii, consultaţi Inserarea unui simbol sau a unui caracter special. Când se tastează o ecuaţie, Word efectuează conversia automată a ecuaţiei într-o ecuaţie formatată profesionist. 1. În fila Inserare, în grupul Simboluri, faceţi clic pe săgeata de lângă Ecuaţii, apoi pe Inserare ecuaţie nouă. 2. Tastaţi ecuaţia. Inserarea unei ecuaţii utilizate frecvent sau preformatate 1. În fila Inserare, în grupulSimboluri, faceţi clic pe săgeata de lângă Ecuaţii, apoi faceţi clic pe ecuaţia dorită. Adăugarea unei ecuaţii într-o listă a ecuaţiilor utilizate frecvent 1. Selectaţi ecuaţia care doriţi să fie adăugată. 2. SubInstrument ecuaţie, pe fila Proiectare, în grupul Instrumente, faceţi clic pe Ecuaţie, apoi pe Salvare selecţie în galeria Ecuaţii. 3. În caseta de dialog Creare bloc component nou, tastaţi un nume pentru ecuaţie. 4. În lista Galerie, faceţi clic pe Ecuaţii. 5. Selectaţi alte opţiuni dorite. Inserarea unei structuri matematice utilizate frecvent 1. În fila Inserare, în grupul Simboluri, faceţi clic pe săgeata de lângă Ecuaţii, apoi pe Inserare ecuaţie nouă. 2. Sub Instrument ecuaţie, pe filaProiectare, în grupul Structuri, faceţi clic pe tipul de structură dorită, cum ar fi o fracţie sau un radical, apoi faceţi clic pe structura dorită. Dacă structura conţine substituenţi, faceţi clic pe substituenţi şi tastaţi numerele sau simbolurile dorite. Substituenţii de ecuaţie sunt casetele mici punctate dintr-o ecuaţie. Conversia în WordArt a unui text existent, în Office Word 2010 1. Selectaţi textul pentru care doriţi conversia în WordArt. 2. În fila Inserare, în grupul Text, faceţi clic pe WordArt, apoi faceţi clic pe obiectul WordArt dorit.

Informatică 

 

40 

 Figura 50 ‐ insera ‐ text ‐ WordArt

Aveţi posibilitatea să particularizaţi forma care înconjoară obiectul WordArt precum şi textul din interiorul obiectului WordArt. Inserarea miniaturilor 1. În fila Inserare, în grupul Ilustraţii, faceţi clic pe Miniatură

 Figura 51 ‐ inserare ‐ ilustraţii ‐ miniatură

2. În panoul de activitate Miniatură, în caseta text Căutare pentru, tastaţi un cuvânt sau un grup de cuvinte care să descrie miniatura pe care o doriţi sau tastaţi în întregime sau parţial numele fişierului în care se află miniatura. 3. Pentru a restrânge căutarea, procedaţi după cum urmează:

- pentru a limita rezultatele căutării la o anumită colecţie de miniaturi, în caseta Căutare în, faceţi clic pe săgeată şi selectaţi colecţiile în care se face căutarea.

- pentru a restrânge rezultatele căutării la miniaturi, faceţi clic pe săgeata din caseta Rezultatele ar fi şi bifaţi caseta de selectare de lângă Miniatură.

În panoul de activitate Miniatură, aveţi posibilitatea să căutaţi şi imagini, filme şi sunete. Pentru a include oricare dintre aceste tipuri media, bifaţi casetele de selectare din dreptul lor. 4.Faceţi clic pe Salt la. 5.În linia cu rezultate, faceţi clic pe miniatură pentru a o insera. Inserarea unei imagini de la o pagină Web 1. Deschideţi documentul Microsoft Office Word 2010. 2. De la pagina Web, glisaţi imaginea pe care o doriţi în documentul Word. Asiguraţi-vă că imaginea pe care o alegeţi nu este un link la altă pagină Web. Dacă glisaţi o pagină legată, aceasta se va insera în document ca link, nu ca imagine. Inserarea unei imagini legate de la o pagină Web 1. Deschideţi documentul Word. 2. Pe pagina Web, faceţi clic cu butonul din dreapta pe imaginea pe care o doriţi, apoi faceţi clic pe Copiere. 3. În documentul Word, faceţi clic cu butonul din dreapta în locaţia unde intenţionaţi să inseraţi imaginea, apoi faceţi clic pe Lipire. Inserarea unei imagini dintr-un fişier 1. Faceţi clic în locaţia unde intenţionaţi să inseraţi imaginea. 2. În fila Inserare, în grupul Ilustraţii, faceţi clic pe Imagine.

Informatică 

 

41 

 Figura 52 ‐ inserare ‐ ilustraţii ‐ imagine

3. Localizaţi imaginea pe care doriţi să o inseraţi. 4. Faceţi dublu clic pe imaginea pe care doriţi să o inseraţi. Microsoft Word încorporează implicit imagini într-un document. Dimensiunea unui fişier se poate reduce, legându-l la o imagine. În caseta de dialog Inserare imagine, faceţi clic pe săgeata de lângă Inserare, apoi faceţi clic pe Legătură la fişier.

Informatică 

 

42 

3.3 Microsoft Excel 2010 Excel este un program de calcul tabelar din pachetul de programe Microsoft Office. Aveţi posibilitatea să utilizaţi Excel pentru a crea şi formata registre de lucru – o colecţie de foi de lucru – pentru a analiza date şi a lua decizii de afaceri fiind mai bine informaţi. Mai exact, aveţi posibilitatea să utilizaţi Excel pentru a urmări date, a genera modele pentru analiza de date, a scrie formule pentru a efectua calcule cu acele date, pentru a aranja datele în diverse moduri şi pentru a prezenta datele în mai multe tipuri de diagrame cu aspect profesionist. La ce ne foloseşte aplicaţia EXCEL ... Contabilitate – puteţi să utilizaţi caracteristicile de calcul din Excel în multe documente financiar-contabile: situaţia fluxurilor de numerar, declaraţiile de venituri şi declaraţiile de profit şi pierderi; Bugete – aveţi posibilitatea să creaţi orice tip de buget: un plan de bugetare de marketing, un buget pentru un eveniment sau un buget pentru pensionare; Facturi şi vânzări – aveţi posibilitatea să creaţi formularele: facturi de vânzări, bonuri de livrare sau comenzi de achiziţie; Rapoarte – puteţi să creaţi diverse tipuri de rapoarte: rapoarte care măsoară performanţele unui proiect, care arată diferenţa dintre rezultatele proiectate şi rezultatele reale sau rapoartele pe care le utilizaţi pentru a face previziuni despre date; Planificare – puteţi să creaţi planuri profesionale sau planificări utile: un orar şcolar pentru o săptămână, un plan de cercetare de marketing, un plan de plată a impozitelor la finalul anului sau o planificare care vă ajută să organizaţi dineurile, petrecerile săptămânale sau concediile; Urmărire – puteţi să urmăriţi datele într-o foaie de pontaj sau o listă, cum ar fi o foaie de pontaj pentru urmărirea lucrului sau o listă de inventar care ţine evidenţa echipamentului; Utilizarea calendarelor – datorită suprafeţei de lucru cu grilă, Excel este bun pentru a crea orice tip de calendar, cum ar fi un calendar şcolar pentru a ţine evidenţa activităţilor de-a lungul anului şcolar sau un calendar de an fiscal pentru a urmări evenimentele de afaceri şi punctele cheie. 3.3.1 Utilizarea foilor de calcul Deschiderea unui registru de lucru nou, necompletat

1. Start All Programs

Informatică 

 

43 

Microsoft Office Microsoft Office Excel

 Figura 53 ‐ deschiderea aplicaţiei

Comandă rapidă de la tastatură: CTRL+N. 2. Sub Şabloane, faceţi clic pe Nou din existent. 3. În caseta de dialog Nou din registru de lucru existent, navigaţi la unitatea, folderul sau locaţia Internet care conţine registrul de lucru pe care doriţi să-l deschideţi. 4. Faceţi clic pe registrul de lucru, apoi pe Creare. Crearea unui registru de lucru bazat pe un şablon 1. Selectaţi meniul Fie, apoi faceţi clic pe Nou. Comandă rapidă de la tastatură: CTRL+N. 2. Sub Şabloane, faceţi clic pe Şabloane instalate sau pe Şabloanele mele. 3. Variante disponibile:

- pentru a utiliza un şablon instalat, sub Şabloane instalate, faceţi clic pe şablonul dorit, apoi pe Creare.

- pentru a utiliza propriile şabloane, în fila Şabloanele mele, faceţi dublu clic pe şablonul dorit.

Fila Şabloanele mele listează şabloanele pe care le-aţi creat. Dacă nu vedeţi şablonul pe care doriţi să-l utilizaţi, asiguraţi-vă că se află în folderul corect. Şabloanele particularizate se stochează de obicei în folderul Şabloane, care este, de obicei, C:\Documents and Settings\nume_utilizator\ApplicationData\Microsoft\Templates în Microsoft Windows XP Şi C:\Users\nume_utilizator\Application Data\Microsoft\Templates în Microsoft Windows Vista sau Windows7.

Informa 

 

Pentru aMicrosofaceţi clDescărcPuteţi inEste necClic asu→ clic î

1.Bara d2. Pangl3. Caset4. Bara 5. Coloa6. Linie7. Foi d8. Bara 9. Butao10. Glis Mărire

1.Pe bar2.Glisaţ

atică

a obţine maoft Office Olic pe o catecare. ntroduce dacesar să vă pupra celulei în altă celul

de acces raplica; tă de referinde formuleană;

e; de calcul;

de defilare one de afişasor de panor

a sau micşo

ra de stare, ţi la setarea

ai multe şablOnline. În caegorie de şa

ate şi text taspoziţionaţi în care se v

lă sau se apa

pid;

nţă; ;

verticală; are; ramare.

orarea rap

faceţi clic pprocentuală

loane de regaseta de dialabloane, pe ş

stând caractîn celula re

vor introducasă tasta En

Figura 54 ‐ a

idă a unui

pe glisorul Pă de panora

gistru de luclog Registruşablonul pe

terele în celspectivă ex

ce datele (tenter.

aplicaţia Excel ‐

document

Panoramareamare pe car

cru, aveţi pou de lucru n

e care doriţi

lula în care ecutând un

ext sau valor

‐  mediul de luc

e re o doriţi.

osibilitateanou, sub Mi

să-l descărc

doriţi ca acclic de mouri numerice

cru

să le descărcrosoft Officaţi, apoi pe

estea să se ruse. ) → seintro

.

4

rcaţi de pe ice Online,e

regăsească.

oduc datele

44 

Informa 

 

AlegereAveţi pourmătoa

- î

Figura 55 ‐

- îL

- îp

SalvarePentru aîncât doeste necunui sineste edit1. Descde pano2. În fil3. Aleg4. Adău5. Secec Redenu1. În baredenum

2. SelecAveţi po DeplasaExistă msăgeată,între difÎn MicrdefilareDe asem

atică

ea unei anuosibilitatea arele:

în fila Vizu

‐ vizualizare ‐ p

în fila VizuLăţime pag

în fila Vizuprocent sau

ea unei anua salva o anocumentul scesar să efecngur spaţiu rtat şi să seta

chideţi docuoramare. la Vizualiza

geţi setarea dugaţi şi ştergctaţi menilu

umirea uneara Selectorimiţi, apoi pe

ctaţi numeleosibilitatea

area sau demai multe m, barele de dferitele zoneosoft Officea uşoară la

menea, se po

umite setărisă alegeţi c

ualizare, în g

 panoramare

ualizare, în gină.

ualizare, în gu alegeţi oric

umite setărinumită setar

au şablonulctuaţi mai înreprezintă toarea este sal

umentul sau

are, în grupudorită. geţi un singu File, apoi

ei foi de luci foi, faceţi e Redenumi

e curent, aposă includeţi

efilarea întrmoduri de a defilare sau e din foaia de Excel 201finalul zon

oate utiliza

i de panoracât de mult d

grupul Pano

grupul Pano

grupul Panocare alte set

i de panorae de panoral să se deschntâi o modifot ce trebuielvată. şablonul pe

ul Panorama

gur spaţiu difaceţi clic p

ru clic cu buto

ire.

oi tastaţi nui numele fo

r-o foaie dedefila într-omouse-ul p

de lucru. 0, aveţi pos

nelor şi de smouse-ul p

amare din docume

oramare, fac

oramare, fac

oramare, factări.

amare împamare împrehidă întotdeficare la doce făcut pent

e care doriţi

are, faceţi c

in documentpe Salvare.

onul din dre

umele nou.ii când impr

e lucru o foaie de lupentru a vă d

sibilitatea săsfaturile ecrentru a defi

nt să apară

ceţi clic pe P

ceţi clic pe O

ceţi clic pe P

reună cu ueună cu doceauna utilizâcument sautru a vă asig

i să îl salvaţ

lic pe Panor

t sau din şab

eapta pe sele

rimaţi foaia

ucru. Aveţideplasa într

ă profitaţi dran care văila în casete

pe ecran. A

Panoramare

O pagină, pe

Panoramare

un documencumentul sauând acea set

u la şablon. Agura că docu

ţi împreună

ramare.

blon.

ectorul foii

a de lucru.

posibilitatere celule şi a

de viteza măinformează

ele de dialog

Alegeţi una d

e 100%.

e Două pag

e, apoi introd

nt sau cu unu cu şablontare de panoAdăugarea umentul sau

cu o anumi

pe care dor

a să utilizaţa vă deplasa

ărită a defilăă despre undg care au lis

4

dintre

ini sau pe

duceţi un

n şablon nul, astfel oramare, şi ştergerea

u şablonul

ită setare

riţi să o

ţi tastele a rapid

ării, de de vă aflaţi. ste verticale

45 

a

Informa 

 

cu bare UtilizarPentru atastele s Utilizar

- cu

- df

- a

ofa

SelectarÎntr-o foasemeneconţinutAveţi poselectaţiselectarDacă o conţinut SelectarÎn caset

- p

- pl

- pz

De exemzonă de

atică

de defilare.rea tastelora vă deplasasăgeată. Atu

rea barelor

când utilizaun sfat ecraspecificat uştiţi unde vă

dimensiunefoii care estsuprafeţei v

aveţi posibi

simultan. In

orizontală. foaia de luca o elimina.

rea celulelooaie de lucruea, aveţi potul său. osibilitatea i într-o foai

rea rândurilofoaie de lu

tului lor.

rea celulelota Nume, ca

pentru a selsau faceţi cl

pentru a sellângă casetaselectaţi. Apsau zone în

pentru a selzonă pe carmplu, tastaţ

e trei celule.

. r săgeată pea între celulunci când vă

r de defilare

aţi casetele dan care indicutilizarea stiă aflaţi în fo

ea unei casette vizibilă învizibile în ca

ilitatea să sc

ndicaţi către

Când indicacru unde dor.

or şi a conţu, aveţi pos

osibilitatea s

să selectaţiie de lucru, or şi coloanucru a fost

or sau zoneare se află la

lecta o celullic pe săgea

lecta două sa Nume, appoi, ţineţi acaseta Num

lecta o referre doriţi să oţi B3 pentru

entru deplalele unei foiă mutaţi la o

e pentru de

de defilare pcă numerelelului de refeoaia de lucru

te de defilarn fereastră. adrul foii de

cindaţi rapid

e caseta de s

atorul devinriţi să scind

ţinutului losibilitatea săsă plasaţi o c

i celule şi zodar selectar

nelor de foaiprotejată, e

elor utilizâna stânga bar

lă sau o zonata de lângă

sau mai muloi pe numel

apăsată tastame.

rinţă de celuo selectaţi, au a selecta

asarea întri de lucru, fao celulă, ace

eplasarea în

pentru deplae de rând saerinţă R1C1u.

re indică vaPoziţia unee lucru.

d fereastra,

scindare

ne o săgeatădaţi fereastra

r într-o foaă selectaţi cecelulă în mo

one într-unrea rânduriloie de lucru.este posibil

nd caseta Nrei de formu

nă denumităă caseta Num

lte referinţe le primei re

a CTRL în t

ulă sau zonăapoi apăsaţirespectiva

-o foaie de faceţi clic peeasta devine

ntr-o foaie

asarea într-oau literele de1 pentru reg

aloarea propei casete de

astfel încât

în

ă cu două caa.Faceţi dub

aie de lucruelule, zone,odul editare

tabel Microor şi coloan

să nu fie p

Nume ule, proceda

ă, tastaţi numme, apoi fac

de celulă saeferinţe de cimp ce face

ă nedenumiti ENTER. celulă sau

lucru e oricare cee celula acti

de lucru

o foaie de lue coloană (sgistrul de luc

porţională ddefilare ind

să defilaţi d

bara de def

apete , glisblu clic pe b

u rânduri sau

e şi să select

osoft Officenelor dintr-u

permisă sele

aţi astfel:

mele său, apceţi clic pe n

au zonă, faccelulă sau zoeţi clic pe nu

tă, tastaţi re

tastaţi B1:B

lulă sau utilivă

ucru, Excel sau numere,cru), astfel î

din suprafaţadică aşezare

două sau pa

filare vertica

saţi bara de bara de scind

u coloane. Dtaţi parţial s

e Excel aşa un tabel este

ectarea celu

poi apăsaţi Enumele dori

ceţi clic pe sonă pe care umele celor

eferinţa de c

B3 pentru a

4

lizaţi

afişează , dacă aţi încât să

a utilizată a a relativă a

atru panouri

ală sau

scindare îndare pentru

De sau total

cum le e diferită de

ulelor sau a

ENTER it.

săgeata de doriţi să o

rlalte celule

celulă sau

selecta o

46 

i

n

e

Informatică 

 

47 

Selectarea celulelor sau zonelor utilizând comanda Salt la 1. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Găsire şi selectare, apoi pe Salt la.

 Figura 56 ‐ pornire ‐ editare şi selectare

Comandă rapidă de la tastatură: CTRL+G. 2. În lista Salt la, faceţi clic pe numele celulei sau zonei pe care doriţi să o selectaţi sau tastaţi referinţa de celulă în caseta Referinţă. De exemplu, în caseta Referinţă, tastaţi B3 pentru a selecta respectiva celulă sau tastaţi B1:B3 pentru a selecta o zonă de trei celule. În caseta Salt la, aveţi posibilitatea să vizualizaţi toate celulele sau zonele denumite şi nedenumite pe care le-aţi selectat anterior utilizând comanda Salt la. Pentru a reveni la o selecţie anterioară, faceţi dublu clic pe numele referinţei de celulă în lista Salt la. Selectarea tuturor celulelor dintr-o foaie de lucru Pentru a selecta toate celulele dintr-o foaie de lucru, efectuaţi una din următoarele:

- Faceţi clic pe pe butonul Selectare totală.

- Apăsaţi CTRL+A

 Figura 57 ‐ buton selecţie totală

Dacă foaia de lucru conţine date şi celula activă se află deasupra sau la dreapta datelor şi apăsaţi CTRL+A, se va selecta regiunea curentă. Dacă apăsaţi CTRL+A a doua oară, se selectează toată foaia de lucru. Dacă doriţi să selectaţi toate celulele din zona activă, apăsaţi CTRL+SHIFT+*. 3.3.2 Introducerea datelor Introducerea numerelor sau a textului 1. În foaia de lucru, faceţi clic pe o celulă. 2. Tastaţi numerele sau textul dorit, apoi apăsaţi ENTER sau TAB. Pentru a introduce date pe o linie nouă într-o celulă, introduceţi un sfârşit de linie apăsând ALT+ENTER.

- în mod implicit, dacă se apasă ENTER selecţia se mută mai jos cu o celulă, iar dacă se apasă TAB selecţia se mută o celulă la dreapta.

- când apăsaţi tasta TAB pentru a introduce date în mai multe celule dintr-un rând şi apăsaţi ENTER la finalul acelui rând, selecţia se mută la începutul rândului următor.

- o celulă poate afişa ##### atunci când conţine date dar are un format de număr care este

Informatică 

 

48 

mai lat decât lăţimea coloanei. Pentru a vedea tot textul, trebuie să creşteţi lăţimea coloana.

Pentru a modifica lăţimea coloanei: 1. Faceţi clic pe celula pentru care doriţi să modificaţi lăţimea coloanei. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format.

 Figura 58

3. Sub Dimensiune celulă, efectuaţi una din următoarele: 4. Pentru a potrivi tot textul din celulă, faceţi clic pe Potrivire automată lăţime rânduri. 5. Pentru a specifica o lăţime mai mare de coloană, faceţi clic pe Lăţime coloană, apoi tastaţi lăţimea dorită în caseta Lăţime coloană.

- aveţi posibilitatea să afişaţi mai multe linii de text într-o celulă dacă încadraţi textul. Pentru a încadra textul într-o celulă:

- faceţi clic pe celula în care doriţi să încadraţi textul.

- în fila Pagină de pornire, în grupul Aliniere, faceţi clic pe Încadrare text.

 Figura 59

Dacă textul este format dintr-un singur cuvânt lung, caracterele nu se vor încadra; pentru această situaţie, creşteţi lăţimea coloanei sau micşoraţi dimensiunea fontului pentru a vedea tot text. Dacă nu este vizibil tot textul după ce îl încadraţi, este posibil să fie necesară reglarea înălţimii rândului. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format, apoi, sub Dimensiune celulă, faceţi clic pe Potrivire automată rând.

- în Microsoft Office Excel, aspectul unui număr dintr-o celulă este separat de numărul care este stocat în celulă. Când un număr pe care îl introduceţi este rotunjit, în majoritatea situaţiilor, se rotunjeşte numai numărul afişat. Calculele utilizează numărul în sine stocat în celulă, nu pe cel care este afişat.

- după tastaţi numere într-o celulă, aveţi posibilitatea să modificaţi formatul în care se afişează.

- pentru a modifica formatul:

- pentru numere care nu sunt implicate în calcule în Excel, cum ar fi numerele de telefon, aveţi posibilitatea să le formataţi ca text, aplicând formatul Text pentru celulele necompletate înainte să tastaţi numerele.

Introducerea numerelor cu virgulă zecimală fixă 1. În fila Pagină selectaţi accesaţi Opţiuni. 2. Faceţi clic pe Complex, apoi, sub Opţiuni de editare, bifaţi caseta de selectare Inseraţi automat un punct zecimal.

Informatică 

 

49 

3. În caseta Poziţii, introduceţi un număr pozitiv de cifre la dreapta virgulei zecimale sau un număr negativ pentru cifrele de la stânga virgulei zecimale. De exemplu, dacă introduceţi 3 în caseta Poziţii, apoi tastaţi 2834 în celulă, valoarea va fi 2,834. Dacă tastaţi -3 în caseta Poziţii, apoi tastaţi 283, valoarea va fi 283000. 4. În foaia de lucru, faceţi clic pe o celulă, apoi introduceţi numărul dorit. Datele tastate în celule înainte e a selecta opţiunea Număr fix de zecimale nu sunt afectate. Pentru a avea prioritate temporară faţă de opţiunea Număr fix de zecimale, tastaţi virgula zecimală când introduceţi numărul. Introducerea datelor sau a orelor 1. Într-o foaie de lucru, faceţi clic pe o celulă. 2. Tastaţi o dată sau o oră după cum urmează:

- Pentru o dată, utilizaţi un punct sau o cratimă pentru a separa părţile ei; de exemplu, tastaţi 5.09.2002 sau 5-Sep-2002. Pentru a introduce data curentă, apăsaţi CTRL+; (punct şi virgulă).

- pentru a introduce o oră bazată pe ceasul cu 12 ore, tastaţi un spaţiu, apoi tastaţi a sau p după oră; de exemplu, 9:00 p. Altfel, Microsoft Excel introduce ora ca AM. Pentru a introduce ora curentă, apăsaţi CTRL+SHIFT+; (punct şi virgulă).

- pentru a introduce o dată sau o oră care se actualizează când deschideţi o foaie de lucru, utilizaţi funcţiile TODAY şi NOW.

- atunci când o dată sau o oră este introdusă într-o celulă, ele apar fie într-un format implicit de dată şi oră sau într-un format care a fost aplicat celulei înainte să se introducă data sau ora. Formatul implicit de dată sau oră este bazat pe setările de dată şi oră din caseta de dialog Setări regionale şi lingvistice(Panoul de control). Dacă aceste setări de dată şi oră s-au modificat, se modifică de asemenea orice valori de dată şi oră din registrele de lucru care nu au fost formatate cu comanda Formatare Celule.

- dacă doriţi să utilizaţi formatul de dată şi oră implicit, faceţi clic pe celula care conţine data sau ora, apoi apăsaţi CTRL+SHIFT+# sau CTRL+SHIFT+@.

Introducerea simultană a aceloraşi date în celule diferite 1. Selectaţi celulele în care doriţi să introduceţi aceleaşi date. Nu este obligatoriu ca celulele să fie alăturate. 2. În celula activă, tastaţi datele, apoi apăsaţi CTRL+ENTER. Aveţi posibilitatea şi să introduceţi aceleaşi date în mai multe celule utilizând instrumentul de

completare pentru a completa automat datele într-o celulă dintr-o foaie de lucru. Pentru mai multe informaţii, consultaţi Completarea datelor în celulele unei foi de lucru. Introducerea datelor în alte foi de lucru Dacă aţi introdus deja date într-o foaie de lucru, aveţi posibilitatea să completaţi rapid aceleaşi date în celulele corespondente din alte foi de lucru. 1. Faceţi clic pe fila foii de lucru care conţine datele. Apoi, ţineţi apăsată tasta CTRL în timp ce faceţi clic pe filele foilor de lucru în care doriţi să introduceţi datele. Dacă nu vedeţi fila dorită, faceţi clic pe butoanele de defilare ale selectorilor de foi pentru a

Informa 

 

afişa fil2. În fo3. În filselectate

Figura 60 ‐

4. Sub U

- dP

Pentru a

- î

Figura 61

- cv

- r

- î

- pnd

EditareAveţi pocelule pCând suindispon1. Pentr

- f

- fob

2. Pentrapăsaţi F3. Pentr

- p

atică

a, apoi faceaia de lucrula Pagină dee.

‐ pornire ‐ edit

Umplere, se

datele pe caPentru a evia vizualiza f

în fila Vizu

comutaţi la vizualizaţi.

repetaţi paş

în fila Vizu

pentru a revneselectată.dreapta pe f

ea conţinutosibilitatea

poate fi editaunteţi în mnibile pentruru a plasa co

faceţi dublu

faceţi clic poriunde în bbara de formru a muta pF2. ru a edita co

pentru a şteselectaţi car

eţi clic pe filu, selectaţi ce pornire, în

 are ‐ umplere

electaţi opţiu

are le tastaţiita înlocuirefoile în acel

ualizare, în g

fereastra n

şii 1 şi 2 pen

ualizare, în g

voca selecta. Dacă o foafila unei foi

ului celuleisă editaţi coat în bara de

modul editaru utilizare. onţinutul un

u clic pe cel

pe celula cabara de formmule.

punctul de in

onţinutul ce

erge caracterracterele şi

lă. celulele caren grupul Edi

unea dorită

i apar în toaea datelor exlaşi timp:

grupul Ferea

ouă, apoi fa

ntru fiecare

grupul Ferea

area mai muaie de lucru i de lucru se

i onţinutul une formule. re, multe d

nei celule în

lula care con

are conţine dmule. Astfel

nserare la f

elulei, efectu

re, faceţi cliapăsaţi DEL

e conţin datitare, faceţi

.

ate foile de lxistente, viz

astră, faceţi

aceţi clic pe

filă pe care

astră, faceţi

ultor foi de lneselectată

electate, apo

nei celule di

dintre come

n modul edit

nţine datele

datele pe cal, se poziţio

finalul conţi

uaţi oricare

ic unde doriLETE.

tele pe care clic pe Um

lucru selectazualizaţi foi

clic pe Fer

 

e fila foii de

e doriţi să o

clic pe Ara

lucru, faceţiă nu este vizoi faceţi clic

irect în celu

enzile din P

tare, efectua

e pe care dor

are doriţi sănează punc

inutului celu

dintre urmă

iţi să şterge

le-aţi introdmplere, apoi

ate şi pot înile de lucru

reastră nouă

e lucru pe c

vizualizaţi.

anjare totală

i clic pe oriczibilă, faceţic pe Anular

ulă. De asem

Panglică vo

aţi una din u

riţi să le edi

ă le editaţi,tul de inser

ulei, faceţi

ătoarele:

eţi şi apăsaţi

dus. pe În foile d

nlocui date eîn acelaşi ti

ă.

are doriţi să

ă.

ce foaie de i clic cu butea grupării

menea, conţi

or fi inacti

următoarele

itaţi.

apoi faceţi are în celulă

clic pe celu

i BACKSPA

5

de lucru

existente. imp.

ă o

lucru tonul din foilor.

inutul unei

ive şi

e:

clic pe ă sau în

ulă şi

ACE, sau

50 

Informa 

 

- pc

- p

- pc

Modul SCând esevidenţi

- pu

4. PentrÎnainte tasta ES

Anulare

- omc

3.3.3 FSetarea1. Selec2. În fil

Figura 62 ‐

3. Sub D4. În ca Modific1. Selec2. În fil3. Sub D Potrivir1. Selec2. În filţintă.

Figura 63 ‐

atică

pentru a incaracterele

pentru a înl

pentru a accu cele pe cSuprascriereste activat miat în bara d

pentru a încunde vreţi sru a introdusă apăsaţi E

SC. După ce

e în Bar

o celulă poamai mare dcoloanei.

Formatarea unei coloactaţi coloanala Pagină de

 ‐ pornire ‐ celu

Dimensiuneaseta Lăţime

carea lăţimctaţi coloanala Pagină deDimensiune

rea lăţimii ctaţi o celulla Pagină de

 ‐ pornire ‐ clipb

sera caractenoi.

locui anumi

ctiva modul care le tastaţe poate fi ac

modul Suprade formule ş

cepe o linie să întrerupeţuce modificăENTER, avee apăsaţi EN

ra de instrum

ate afişa ###ecât lăţimea

ea registruluane la o lăţia sau coloane pornire, în

lă ‐ format

e celulă, facea coloanei,

mii coloanei a sau coloane pornire, îne celulă, fac

unei coloană din coloane pornire, în

board ‐ copiere

ere, faceţi c

te caractere

Suprascrieţi, apăsaţi INctivat sau deascriere, carşi va fi supr

nouă de texţi linia, apoările, apăsaţeţi posibilitaNTER, aveţi

mente Acce

### atunci ca coloanei. P

ui de lucruime specificnele pe care

n grupul Cel

ceţi clic pe L tastaţi valo

pentru a snele pe care

n grupul Celceţi clic pe P

ne cu a altenă. n grupul Clip

e

clic pe unde

e, selectaţi-l

ere, astfel înNSERT. ezactivat nuracterul de lrascris când

xt la un anumi apăsaţi ALţi ENTER.atea să revoi posibilitate

s rapid.

când conţinPentru a ved

că e doriţi să lelule, faceţi c

Lăţime colooarea dorită

se potrivi cue doriţi să lelule, faceţi cPotrivire aut

ei coloane

pboard, fac

e doriţi să l

e, apoi tasta

ncât să se î

umai atunci la dreapta putastaţi.

mit punct înLT+ENTER

ocaţi orice mea să revoca

ne date caredea tot textu

e modificaţiclic pe Form

oană. .

u conţinutue modificaţiclic pe Formtomată lăţim

eţi clic pe C

le inseraţi,

aţi caractere

înlocuiască

când vă aflunctului de

ntr-o celulă,R.

modificări aţaţi modifică

au un formul, trebuie s

i. mat.

ul i. mat. me rânduri.

Copiere, apo

apoi tastaţi

ele noi.

caracterele

laţi în moduinserare est

, faceţi clic

ţi efectuat dările dacă fa

mat de numărsă creşteţi lă

oi selectaţi c

5

existente

ul editare. te

pe locul

dacă apăsaţiaceţi clic pe

r care este ăţimea

coloana

51 

i e

Informatică 

 

52 

3. În fila Pagină de pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe săgeata de sub Lipire, apoi pe Lipire specială. 4. Sub Lipire, selectaţi Lăţimi coloane. Modificarea lăţimii implicite pentru toate coloanele într-o foaie sau un registru de lucru Valoarea pentru lăţimea implicită a coloanei indică numărul mediu de caractere de font standard care încap în celulă. Aveţi posibilitatea să specificaţi un alt număr pentru lăţimea implicită a coloanei pentru o foaie sau un registru de lucru. 1. Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a modifica lăţimea implicită a coloanelor unui registru de lucru, faceţi clic pe fila de foi.

- pentru a modifica lăţimea implicită de coloane pentru întreg registrul de lucru, faceţi clic pe o filă de foaie, apoi faceţi clic pe Selectare totală foi în meniul de comenzi rapide

2. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format. 3. Sub Dimensiune celulă, faceţi clic pe Lăţime implicită. 4. În Lăţime implicită coloană tastaţi o nouă mărime. Dacă doriţi să definiţi lăţimea implicită de coloană pentru toate registrele şi foile noi de lucru, aveţi posibilitatea să creaţi un şablon de registru de lucru sau un şablon de foaie de lucru, apoi să bazaţi registrele şi foile de lucru noi pe acele şabloane. Modificarea lăţimii coloanelor utilizând mouse-ul Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a modifica lăţimea unei coloane, glisaţi marginea din partea dreaptă a titlului coloanei, până când coloana are lăţimea dorită.

- pentru a modifica lăţimea mai multor coloane, selectaţi coloanele pe care vreţi să le modificaţi, apoi glisaţi o margine din dreapta titlului coloanei selectate.

- pentru a modifica lăţimea mai multor coloane pentru a se potrivi conţinutului, selectaţi coloana sau coloanele pe care vreţi să le modificaţi, apoi faceţi dublu clic pe marginea din dreapta unui titlu al unei coloane selectate.

- pentru a modifica lăţimea tuturor coloanelor dintr-o foaie de lucru, faceţi clic pe butonul Selectare totală, apoi glisaţi marginea unui titlu de coloană.

Setarea unui rând la o înălţime specifică 1. Selectaţi rândul sau rândurile pe care doriţi să le modificaţi. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format. 3. Sub Dimensiune celulă, faceţi clic pe Înălţime rând. 4. În caseta Înălţime rând, tastaţi valoarea dorită. Modificarea înălţimii rândului pentru a se potrivi cu conţinutul 1. Selectaţi rândul sau rândurile pe care doriţi să le modificaţi. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format. 3. Sub Dimensiune celulă, faceţi clic pe Potrivire automată înălţime rânduri. Pentru a regla automat rapid toate rândurile din foaia de lucru, faceţi clic pe butonul Selectare totală, apoi faceţi dublu clic pe orice margine de sub unul dintre titlurile de rând.

Informatică 

 

53 

Modificarea înălţimii rândurilor utilizând mouse-ul Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a modifica înălţimea rândurilor într-un rând, glisaţi marginea de sub antetul de rând până când rândul are înălţimea dorită.

- pentru a modifica înălţimea de rând a mai multor rânduri, selectaţi rândurile pe care doriţi să le modificaţi, apoi glisaţi marginea de sub unul din anteturile rândurilor selectate.

- pentru a modifica înălţimea pentru toate rândurile din foaia de lucru, faceţi clic pe butonul Selectare totală, apoi glisaţi marginea de sub orice antet de rând.

- pentru a modifica înălţimea unui rând pentru a se potrivi cu conţinutul, faceţi dublu clic pe marginea de sub antetul rândului.

Includerea unui rând sau a unei coloane din foaia de lucru într-un tabel Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a include un rând din foaia de lucru într-un tabel, tastaţi o valoare sau text într-o celulă care se află imediat sub tabel.

- pentru a include o coloană din foaia de lucru într-un tabel, tastaţi o valoare sau text într-o celulă care se află imediat la dreapta tabelului.

- pentru a include coloane sau rânduri din foaia de lucru utilizând mouse-ul, glisaţi în jos ghidajul de redimensionare din colţul din dreapta jos al tabelului pentru a selecta rândurile şi glisaţi-l la dreapta pentru a selecta coloanele.

 Figura 64

Redimensionarea unui tabel 1. Faceţi clic oriunde în tabel. Astfel, se va afişa Instrumente tabel, adăugând fila Proiect. 2. În fila Proiectare, în grupul Proprietăţi, faceţi clic pe Redimensionare tabel.

 Figura 65 ‐ proiectare ‐ proprietăţi ‐ redimensionare tabel

3.În caseta Selectaţi noua zonă de date pentru tabel, tastaţi zona pe care doriţi s-o utilizaţi pentru tabel.

De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic pe butonul Restrângere dialog din partea dreaptă a casetei Selectaţi noua zonă de date pentru tabel, apoi să selectaţi zona care doriţi să se utilizeze pentru tabelul din foaia de lucru. Când terminaţi, faceţi clic pe butonul Restrângere dialog din nou pentru a afişa întreaga casetă de dialog.

Informatică 

 

54 

Pentru a redimensiona un tabel utilizând mouse-ul, glisaţi ghidajul triunghiular de redimensionare din colţul din dreapta jos al tabelului în sus, în jos, la stânga sau la dreapta pentru a selecta zona pe care doriţi să o utilizaţi pentru tabel. Inserarea unui rând sau unei coloane de tabel 1. Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a insera un rând sau mai multe rânduri de tabel, selectaţi unul sau mai multe rânduri deasupra cărora doriţi să inseraţi unul sau mai multe rânduri necompletate în tabel. Dacă selectaţi ultimul rând, atunci se poate insera un rând atât deasupra, cât şi dedesubtul rândului selectat.

- pentru a insera una sau mai multe coloane de tabel, selectaţi unul sau mai multe coloane deasupra cărora doriţi să inseraţi una sau mai multe coloane necompletate în tabel. Dacă selectaţi ultima coloană, atunci se poate insera o coloană atât la stânga, cât şi la dreapta coloanei selectate.

2. În fila Pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe săgeata de lângă Inserare.

 Figura 66 ‐ pornire ‐ celule ‐ inserare

3. Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a insera rânduri de tabel, faceţi clic pe Inserare rânduri de tabel deasupra.

- pentru a insera un rând de tabel sub ultimul rând, faceţi clic pe Inserare rând de tabel dedesubt.

- pentru a insera coloane de tabel, faceţi clic pe Inserare coloane de tabel la stânga.

- pentru a insera coloane de tabel la dreapta ultimei coloane, faceţi clic pe Inserare coloană de tabel la dreapta.

Aveţi posibilitatea să faceţi clic cu butonul din dreapta pe unul sau mai multe rânduri de tabel sau pe una sau mai multe coloane de tabel, să indicaţi către Inserare în meniul de comenzi rapide, apoi să selectaţi opţiunea dorită din listă. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic cu butonul din dreapta pe o celulă sau pe mai multe celule dintr-un rând de tabel sau dintr-o coloană de tabel, să indicaţi către Inserare, apoi să faceţi clic pe Rânduri tabel sau pe Coloane tabel. Ştergerea rândurilor sau coloanelor dintr-un tabel

1. Selectaţi rândul, rândurile, coloana sau coloanele de tabel pe care doriţi să le ştergeţi. 2. În fila Pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe săgeata de lângă Ştergere, apoi pe Ştergere rânduri de tabel sau pe Ştergere coloane tabel.

 Figura 67 ‐ pornire ‐ celule ‐ ştergere

Informa 

 

EliminaRânduriselectate1. Faceţ2. În fil

Figura 68 ‐

3. În cadublurilDe asemdorite saDubluri

care dorAcces rcondiţio Sortare1. Selecactivă e2. În fil

Figura 69 ‐

3. Aleg

- p

- p4. Opţio

- î

- î

- î

- f Sortare1. Selecactivă s2. În fil

atică

area rânduile dublură de în Excel. ţi clic oriunla Proiectare

‐ proiectare ‐ in

aseta de diale pe care domenea, aveţiau să faceţi ile pe care le

riţi să le păsapid pentru

onale pentru

ea textului ctaţi o coloeste într-o cola Pornire, în

‐ pornire ‐ edit

geţi una dint

pentru a sor

pentru a soronal, aveţi p

în fila PaginSortare part

în caseta de

în caseta de

faceţi clic p

ea numerelctaţi o coloe află într-ola Pornire, î

urilor dubludintr-un tab

nde în tabel.e, în grupul

nstrumente ‐ e

alog Eliminoriţi să le eli posibilitatclic pe Selee eliminaţi

straţi, aveţi u a restaura du a evidenţia

ană de dateoloană de tan grupul Ed

 are ‐ sortare şi 

tre următoar

rta în ordine

rta în ordinposibilitatea

nă de pornirticularizată.

e dialog Sor

e dialog Opţ

pe OK de do

or ană de date

o coloană deîn grupul E

ură dintr-ubel se pot el

Astfel, se vInstrument

liminare dublu

nare dubluriliminaţi. ea să faceţi ectare totalăsunt şterse d

posibilitatedatele ştersea valorile du

e alfanumerabel care coditare, apoi

filtrare

rele:

e alfanumer

ne alfanumera să efectuaţ

re, în grupu.

rtare, faceţi

ţiuni de sort

ouă ori.

e numericee tabel care

Editare, face

un tabel imina la fel

va afişa Instte, faceţi cli

 uri

i, sub Coloa

clic pe Desă pentru a sedin foaia de

a să faceţi ce. De asemeublură înain

rice dintr-onţine date afaceţi clic p

rică ascende

rică descenţi o sortare

ul Editare, fa

clic pe Opţi

tare, selecta

dintr-un inconţine dat

eţi clic pe S

l de uşor ca

trumente tabc pe Elimin

ane, selecta

selectare totelecta toate e lucru. Dac

clic pe Anulenea, aveţi pnte să le şter

zonă de cealfanumericpe Sortare şi

entă, faceţi c

ndentă, faceţsensibilă la

aceţi clic pe

iuni.

aţi Sensibil l

nterval de cete numericeSortare şi fil

orice dublu

bel, adăugânare dubluri

aţi coloanel

tală, apoi săcoloanele.

că ştergeţi d

lare în Bposibilitateargeţi.

elule sau ase. i filtrare.

clic pe Sort

ţi clic pe Solitere mari

e Sortare şi

la litere mar

elule sau as. ltrare, apoi

uri din nişte

ând fila Proi.

le care conţ

ă selectaţi co

din greşeală

Bara de insta să utilizaţi

siguraţi-vă

are de la A

ortare de la şi mici.

filtrare, apo

ri şi mici.

siguraţi-vă

efectuaţi un

5

date

ect.

ţin

oloanele

datele pe

trumente i formatele

că celula

la Z.

Z la A.

oi pe

că celula

na din

55 

Informatică 

 

56 

următoarele:

- pentru a sorta de la numere mici la numere mari, faceţi clic pe Sortare de la cel mai mic la cel mai mare.

- pentru a sorta de la numere mari la numere mici, faceţi clic pe Sortare de la cel mai mare la cel mai mic.

Sortarea datelor şi a orelor 1. Selectaţi o coloană de date sau ore într-un interval de date sau asiguraţi-vă că celula activă este într-o coloană de tabel care conţine date sau ore. 2. Selectaţi o coloană de date sau ore într-un interval de celule sau într-un tabel. 3. În fila Pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi efectuaţi una din următoarele:

- pentru a sorta de la o dată sau oră anterioară la o dată sau oră recentă, faceţi clic pe Sortare de la cel mai vechi la cel mai nou.

- pentru a sorta de la o dată sau oră recentă la o dată sau oră anterioară, faceţi clic pe Sortare de la cel mai nou la cel mai vechi.

Sortarea după culoarea celulei, a fontului sau după pictogramă Dacă aţi formatat manual sau condiţional un interval de celule sau o coloană de tabel, după culoarea celulei sau a fontului, aveţi posibilitatea şi să sortaţi după aceste culori. De asemenea, aveţi posibilitatea să sortaţi după un set de pictograme create printr-o formatare condiţională. 1. Selectaţi o coloană de date dintr-o zonă de celule sau asiguraţi-vă că celula activă este într-o coloană de tabel. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi pe Sortare particularizată.

 Figura 70 ‐ pornire ‐ editare ‐ sortare şi filtrare ‐ sortare particularizată

3. Se afişează caseta de dialog Sortare. 4. Sub Coloană, în caseta Sortare după, selectaţi coloana pe care doriţi să o sortaţi. 5. Sub Sortare pe baza, selectaţi tipul de sortare. Efectuaţi una din următoarele:

- pentru a sorta după culoarea celulei, selectaţi Culoare celulă.

- pentru a sorta după culoarea fontului, selectaţi Culoare font.

- pentru a sorta după un set de pictograme, selectaţi Pictogramă celulă. 6. Sub Ordine, faceţi clic pe săgeata de lângă buton, apoi, în funcţie de tipul de format, selectaţi o culoare de celulă, de font sau o pictogramă de celulă. 7. Sub Ordine, selectaţi modul în care doriţi să sortaţi. Efectuaţi una din următoarele:

Informatică 

 

57 

- pentru a muta culoarea celulei, culoarea fontului sau pictograma în sus sau la stânga, selectaţi Sus pentru o sortare de coloană şi La stânga pentru o sortare de rând.

- pentru a muta culoarea celulei, culoarea fontului sau pictograma în jos sau la dreapta, selectaţi Jos pentru o sortare de coloană şi La dreapta pentru o sortare de rând.

Nu există o ordine de sortare implicită pentru culoarea celulei, a fontului sau pentru pictogramă. Trebuie să definiţi ordinea dorită pentru fiecare operaţiune de sortare. 8. Pentru a specifica următoarea culoare de celulă, de font sau următoarea pictogramă după care se va sorta, faceţi clic pe Adăugare nivel, apoi repetaţi paşii 3-5. Asiguraţi-vă că selectaţi aceeaşi coloană în caseta Apoi după şi că efectuaţi aceeaşi selecţie sub Ordine. Repetaţi aceşti paşi pentru fiecare culoare de celulă sau de font şi pentru fiecare pictogramă pe care doriţi să le includeţi în sortare. Sortarea după o listă particularizată Aveţi posibilitatea să utilizaţi o listă particularizată într-o ordine definită de utilizator. Excel furnizează liste particularizate predefinite, de zi a săptămânii şi de lună a anului şi se pot crea propriile liste particularizate. 1. Opţional, creaţi lista particularizată. Crearea unei liste particularizate:

- într-un interval de celule, introduceţi valorile după care doriţi să se facă sortarea, în ordinea în care le doriţi, de sus în jos. De exemplu:

 Figura 71

- selectaţi intervalul pe care l-aţi tastat. În exemplul de mai sus, veţi selecta celulele A1:A3.

- faceţi clic pe Pornire, pe categoria Opţiuni principale pentru lucrul în Excel, faceţi clic pe Editare liste particularizate.

 Figura 72 ‐ particularizare liste

Informatică 

 

58 

- În caseta de dialog Liste particularizate, faceţi clic pe Import, apoi pe OK de două ori.

 Figura 73 ‐ creare listă nouă

O listă particularizată se poate crea numai pe baza unei valori (text, număr şi dată sau oră). Nu aveţi posibilitatea să creaţi o listă particularizată pe baza unui format (culoare de celulă, de font sau pictogramă). Lungimea maximă pentru o listă particularizată este de 255 de caractere, iar primul caracter nu trebuie să înceapă cu un număr. 2.Selectaţi o coloană de date dintr-o zonă de celule sau asiguraţi-vă că celula activă este într-o coloană de tabel. 3.În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi pe Sortare particularizată. Se afişează caseta de dialog Sortare. 4.Sub Coloană, în Sortare după sau Apoi după, selectaţi coloana pe care doriţi să o sortaţi după o listă particularizată. 5.Sub Ordine, selectaţi Listă particularizată. 6.În caseta de dialog Liste particularizate, selectaţi lista dorită. În exemplul anterior, aţi face clic pe Înalt, Mediu, Scăzut. 7.Faceţi clic pe OK. Sortarea rândurilor 1. Selectaţi un rând de date dintr-o zonă de celule sau asiguraţi-vă că celula activă este într-o coloană de tabel. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi pe Sortare particularizată. Se afişează caseta de dialog Sortare. 3. Faceţi clic pe Opţiuni. 4. În caseta de dialog Opţiuni de sortare, sub Orientare, faceţi clic pe Sortare de la stânga la dreapta, apoi pe OK. 5. Sub Coloană, în caseta Sortare după, selectaţi rândul pe care doriţi să îl sortaţi. 6. Alegeţi una dintre următoarele: După valoare

1. Sub Sortare pe baza, selectaţi Valori.

Informatică 

 

59 

2. Sub Ordine, efectuaţi la alegere:

- pentru valori text, selectaţi De la A la Z sau De la Z la A.

- pentru valori numerice, selectaţi De la cel mai mic la cel mai mare sau De la cel mai mare la cel mai mic.

- pentru valori de dată şi oră, selectaţi De la cel mai vechi la cel mai nou sau De la cel mai nou la cel mai vechi. După culoarea celulei, a fontului sau pictograma celulei

3. Sub Sortare pe baza, selectaţi Culoare celulă, Culoare font sau Pictogramă celulă. 4. Faceţi clic pe săgeata de lângă buton, apoi selectaţi o culoare de celulă, de font sau o

pictogramă de celulă. 5. Sub Ordine, selectaţi La stânga sau La dreapta.

Atunci când sortaţi rânduri care fac parte dintr-un plan foaie de lucru, Excel sortează grupurile de cel mai ridicat nivel (nivel 1) astfel încât rândurile sau coloanele de detaliu să fie împreună, chiar dacă rândurile sau coloanele de detaliu sunt ascunse. Sortarea după mai multe coloane sau rânduri Sortarea după mai multe rânduri sau coloane poate fi necesară atunci când există date pe care doriţi să le grupaţi după aceeaşi valoare într-o coloană sau într-un rând, apoi să sortaţi altă coloană sau alt rând din acelaşi grup de valori egale. De exemplu, dacă aveţi o coloană Departament şi una Angajat, aveţi posibilitatea să sortaţi mai întâi după Departament (pentru a grupa toţi angajaţii din acelaşi departament), apoi să sortaţi după nume (pentru a ordona alfabetic numele din fiecare departament). Se pot sorta până cel mult 64 de coloane. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, zona de celule de sortat trebuie să aibă titluri de coloane. 1. Selectaţi un interval de celule cu două sau mai multe coloane de date sau asiguraţi-vă că celula activă se află într-un cu două sau mai multe coloane. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi pe Sortare particularizată. Se afişează caseta de dialog Sortare. 3. Sub Coloană, în caseta Sortare după, selectaţi prima coloana pe care doriţi să o sortaţi. 4. Sub Sortare pe baza, selectaţi tipul de sortare. Efectuaţi una din următoarele:

- pentru a sorta după text, numere sau valori de dată şi oră, selectaţi Valori.

- pentru a sorta după format, selectaţi Culoare celulă, Culoare font sau Pictogramă celulă. 5. Sub Ordine, selectaţi modul în care doriţi să sortaţi. Efectuaţi una din următoarele:

- pentru valori text, selectaţi De la A la Z sau De la Z la A.

- pentru valori numerice, selectaţi De la cel mai mic la cel mai mare sau De la cel mai mare la cel mai mic.

- pentru valori de dată şi oră, selectaţi De la cel mai vechi la cel mai nou sau De la cel mai nou la cel mai vechi.

- pentru a sorta pe baza unei liste particularizate, selectaţi Listă particularizată. 6. Pentru a adăuga altă coloană după care se efectuează sortarea, faceţi clic pe Adăugare nivel, apoi repetaţi paşii 3-5. 7. Pentru a copia o coloană de sortat, selectaţi intrarea, apoi faceţi clic pe Copiere nivel. 8. Pentru a şterge o coloană de sortat, selectaţi intrarea, apoi faceţi clic pe Ştergere nivel. Trebuie să menţineţi cel puţin o intrare în listă. 9. Pentru a modifica ordinea în care se sortează coloanele, selectaţi o intrare, apoi faceţi clic pe săgeata Sus sau Jos pentru a modifica ordinea.

Informa 

 

Intrările Sortare1. Selec2. Pentr3. În filurmătoa4. Se af5. Selec6. Faceţ7. SelecDacă re 3.3.4 FAliniere1. Selec2. În filtastatură Aliniere1. Selec2. În filtastatură Aliniere1. Selec2. În filtastatură Format1. Selec2. În fil

- pC

- pC

- pC

Figura 74 ‐

atică

e aflate mai

ea unei sinctaţi o coloaru a selecta la Pornire, îarele comenfişează casectaţi Se contţi clic pe Soctaţi orice aezultatele nu

Formatareea textului ctaţi textul pla Pornire, înă: CTRL+L

ea textului ctaţi textul pla Pornire, înă: CTRL+R

ea textului ctaţi textul pla Pornire, înă:CTRL+E.

tarea textuctaţi celula, la Pornire, în

pentru a facCTRL+B sa

pentru a facCTRL+I sa

pentru a subCTRL+U sa

‐ pornire ‐ font

sus în listă

ngure coloaană într-un icoloana pe în grupul E

nzi de sortareta de dialogtinuă cu selortare. alte opţiuni u sunt cele d

ea datelor la stânga

pe care dorin grupul Al

L.

la dreaptape care dorin grupul Al

R.

la centru pe care dorin grupul Al.

lui ca aldinzonade celun grupul Fo

ce textul aldau CTRL+2

ce textul curau CTRL+3.

blinia textulau CTRL+4

t

sunt sortate

ane dintr-uinterval de ccare o doriţ

Editare, facere disponibig Avertismelecţia curent

de sortaredorite, faceţ

iţi să îl formliniere, face

a iţi să îl formliniere, face

iţi să îl formliniere, face

n, cursiv saule, textul s

ont, efectuaţ

din, faceţi cl2.

rsiv, faceţi c.

l, faceţi clic4.

 

e înaintea ce

un intervacelule care ţi pentru so

eţi clic pe Sile: ent de sortartă.

în caseta deţi clic pe An

mataţi. eţi clic pe A

mataţi. eţi clic pe A

mataţi. eţi clic pe La

u subliniatsau caracterţi una din ur

lic pe Aldin

clic pe Curs

c pe Sublini

elor care se

al de celuleconţine dourtare, faceţi

Sortare şi fil

re.

e dialog Sonulare

liniere la st

liniere la dr

a centru. Co

t ele pe care rmătoarele:

n . Coma

siv . Com

ere . Co

află mai jo

e fără a leuă sau mai mi clic pe titlultrare, apoi

ortare, apoi(CTRL+

ânga. Coma

reapta. Com

omandă rap

doriţi să le

andă rapidă

mandă rapid

mandă rapi

s în listă.

e afecta pemulte coloanul coloanei.faceţi clic p

faceţi clic p+Z).

andă rapidă

mandă rapidă

idă de la

formataţi.

ă de la tastat

dă de la tast

dă de la tast

6

e celelalte ne. pe una din

pe OK.

de la

ă de la

tură:

tatură:

tatură:

60 

Informa 

 

Pentru acasetei dCTRL+ Modific1.Select2.În fila

- p

- p

c

dc

- oOnm

- daîp

Modific1. Faceţ2. În cacasetă Sfont. Pentru areporniţrepornir Modific1. Selecculoare 2. În fil

- pau

- p

- pp

atică

a aplica un tde dialog Fo

+1), apoi sel

carea fontutaţi celula, za Pornire, în

pentru a mo

pentru a m

caseta Dime

dimensiunecare o doriţ

opţiunile dOffice Excenumai majumici.

dacă unele acele date fîn celulă. Dpotrivi în ce

carea fontuţi clic pe Op

ategoria PersSe utilizeaz

a începe să ţi Excel. Setrea Excel; r

carea culorctaţi celula, de text.

la Pornire, în

pentru a mapoi, sub Cutilizaţi.

pentru a ap

pentru a aplpe Mai mulsau în fila P

tip diferit deormat font cectaţi stilul

ului sau a dzona de celun grupul Fon

odifica fontu

modifica dim

ensiune fon

e font , pţi.

de font Majel. Pentru unuscule sau s

date pe carefără a specif

Dacă nu esteelulă.

ului implicipţiuni Excesonalizare, ză acest fon

utilizaţi noutările se utilegistrele de

rii textului zona de cel

n grupul Fo

modifica culoCulori temă

lica cea ma

lica altă cullte culori, a

Particulariza

e sublinierecelulă de dorit în list

dimensiuniiule, textul snt, procedaţ

ul, faceţi cli

mensiunea f

nt , p

până când s

juscule şi Dn efect simiă apăsaţi ta

e le-aţi introfica o altă d vizibilă do

it sau a diml. sub La creant, apoi sp

ul font şi nolizează num

e lucru exist

lule, textul

ont, efectuaţ

oarea textusau Culori

ai recent uti

loare decât capoi definiţiare din case

e, în fila Porlângă Font

ta Sublinier

i fontului înau caractereţi astfel:

ic pe fontul

fontului, fac

e Mărire dim

se afişează î

Doar majusilar, aveţi posta CAPS L

odus într-o cimensiune dar o mică p

mensiunii fo

area de regisecificaţi o

oua dimensimai în registrtente nu sun

sau caracter

ţi una din ur

ului, faceţi cstandard, fa

ilizată culoa

culorile temi culoarea p

eta de dialog

rnire, în gru(sau apăsaţe.

ntr-o foaie ele pe care d

dorit în cas

ceţi clic pe

mensiune fo

în caseta D

scule nu suosibilitatea

LOCK şi să

celulă nu sude font, avearte, se poa

ontului pen

stre de lucrudimensiune

iune de fontrele de lucru

nt afectate.

rele pe care

rmătoarele:

clic pe săgefaceţi clic pe

are de text,

matice dispope care dorig Culori.

upul Font, faţi CTRL+SH

de lucru doriţi să le f

seta Font

dimensiun

ont sau

imensiune f

unt disponibsă selectaţi selectaţi un

unt vizibile eţi posibilitaate micşora t

ntru registr

u noi, faceţie de font î

t setate ca imu noi pe car

e doriţi să le

eata de lâne culoarea p

faceţi clic

onibile şi celiţi să o utiliz

aceţi clic peHIFT+F sau

formataţi.

nea fontului

pe Micşorar

font dimens

bile în Micun font car

n font de dim

şi doriţi să aatea să încadtextul pentr

rele de lucru

i clic pe un în caseta Dim

mplicite, trere le creaţi d

e formataţi c

ngă Culoarepe care dori

pe Culoare

le standard,zaţi în fila S

6

e lansatorul u

.

dorită în

re

siunea pe

crosoft re include mensiuni

afişaţi draţi textul ru a se

u noi

font în mensiune

ebuie să după

cu o altă

e font , iţi să o

font .

faceţi clicStandard

61 

Informa 

 

Modific1. Selec2. În fil

- p

df

- p

u

- pp

Aplicar1. Selecde fund2. În filcelule

Figura 75 ‐

3. Sub C4. Varia

- pm

- po

În cazulÎn casetmodel înAlbastrude culoa 3.3.5 I CreareaUrmăto1. Faceţ2. Tasta3. Intro4. Apăs

atică

carea culorctaţi celula, la Pornire, în

pentru a mo

de umplere fundal pe ca

pentru a apl

umplere

pentru a aplpe Mai mulsau în fila P

rea unui moctaţi celula,al cu efectela Pornire, lângă Font

‐ pornire ‐ form

Culoare funante disponi

pentru a utimodel, apoi

pentru a utiopţiunile pel în care culta Culori, fan caseta Mou) sau HSL are pe care o

Introducer

a unei formarea formulţi clic pe ceaţi =. duceţi form

saţi tasta EN

rii de fundatextul sau cn grupul Fo

odifica culo

, apoi, are doriţi să

lica cea ma

.

lica altă cullte culori, a

Particulariza

odel sau a u, zona de c

e de umplereîn grupul Ft, apoi faceţ

mare font celule

ndal, faceţi cibile:

iliza un moi faceţi clic

iliza un moe care doriţilorile din paaceţi clic peodel culoare(Hue-Nuan

o doriţi.

rea formule

mule simplelă conţine o

elula în care

mula. NTER.

al a textulucaracterele pont, efectuaţ

oarea de fun

sub Culoriă o utilizaţi.

i recent util

loare decât capoi definiţiare din case

unui efect dcelule, textue. Font, faceţiţi clic pe fil

 e

clic pe culo

odel cu douăpe un stil d

del cu efecti în fila Gradaletă nu coree culoarea pe, apoi să tanţă, Sat-Satu

elor si funcţ

e cu constaoperatori şi c doriţi să in

ui pe care doriţi una din ur

ndal a textul

temă sau C

lizată culoar

culorile temi culoarea p

eta de dialog

de umplereul sau cara

clic pe lana Umplere.

area de fund

ă culori, facde model în

te speciale,dient. espund ceri

pe care doriţastaţi numeruraţie, Lum

ţiilor

nte şi operaconstante:

ntroduceţi fo

iţi să le formrmătoarele:

lui, faceţi cl

Culori standa

re de fundal

matice dispope care dorig Culori.

e unei culoracterele la

satorul case

dal pe care

ceţi clic pecaseta Stil m

faceţi clic

nţelor dvs.,ţi. Aveţi porele RGB (R

m-Luminozit

atori de cal

ormula.

mataţi cu alt

lic pe săgea

ard, faceţi c

l de text, fa

onibile şi celiţi să o utiliz

ri de fundacare doriţi

etei de dialo

doriţi să o u

altă culoarmodel.

pe Efecte d

faceţi clic posibilitatea sRed-Roşu, Gtate) pentru

lcul

tă culoare d

ata de lângă

clic pe culoa

aceţi clic pe

le standard,zaţi în fila S

al să aplicaţi

og Formata

utilizaţi.

re în caseta

de umplere,

pe Mai mulsă selectaţi şGreen- Verda obţine ex

6

de fundal.

Culoare

area de

Culoare de

faceţi clicStandard

i o culoare

are font

Culoare

apoi pe

lte culori. şi un de, Blue-xact nuanţa

62 

Informa 

 

CreareaFormule

Exemp =SUM =AVE

1. Faceţ

2. Pentrformule3. Seleccaseta Sreturnea4.Introd

Restrân

lucru, ap5. Când CreareaFuncţiilsă imbr(G2:G5returnea

Funcţiil1. Faceţ

2. Pentrde form3. Seleccaseta Sreturnea4. Intro

- pl

f

- pae

- pcf

atică

a unei formele următoa

plificare for

M(A:A)

ERAGE(A1:ţi clic pe ce

ru începeree. ctaţi funcţiaSe caută funază funcţia Sduceţi argum

ngere dialog

poi apăsaţi d terminaţi f

a unei formle imbricateicaţi până l) numai dacază valoarea

le AVERAGţi clic pe cel

ru începereamule. ctaţi funcţiaSe caută funază funcţia Sduceţi argu

pentru a intlângă argum

foaia de luc

pentru a inargumentuleditare Valo

părţile formcare aţi selfuncţie afişe

mule cu funare conţin fu

rmulă C A

:B4) F

elula în care

a formulei

a pe care dorncţia care săSUM) sau smentele. Pen

g (care a

pe Extinderformula, apă

mule cu fune utilizează ola 64 de nivcă media alta 0.

GE şi SUM lula în care

a formulei c

a pe care dorncţia care săSUM) sau smentele

troduce refementul dori

cru, apoi apă

troduce altăui dorit. Deoare_dacă_a

mulei afişatlectat-p în pează argum

ncţii uncţii:

Ce face

Adună toate

Face media t doriţi să in

cu ajutorul

riţi să o utilă descrie ceesă răsfoiţi cantru a introd

ascunde tem

re dialog ăsaţi pe EN

ncţii imbrico funcţie caveluri de futui set de nu

sunt imbricdoriţi să int

cu ajutorul f

riţi să o utilă descrie ceesă răsfoiţi ca

erinţe la celit (care ascu

ăsaţi pe Ext

ă funcţie cae exemplu, aadevărat din

te în casetapasul anteri

mentele funcţ

numerele în

tuturor numntroduceţi fo

l funcţiei, f

lizaţi. Aveţiea ce doriţi ategoriile diduce referin

mporar case

. NTER.

cate a unul din arncţii. Formumere (F2:F

cate în funcţtroduceţi fo

funcţiei, fac

lizaţi. Aveţiea ce doriţi ategoriile di

lulă ca arguunde tempo

tindere dialo

a un argumaveţi posibin funcţia IF

a de dialogior. De exeţiei IF.

n coloana A

merelor din zormula.

faceţi clic p

i posibilitatesă faceţi (din caseta Se

nţe la celule

eta de dialo

rgumentele mula următoaF5) este mai

ţia IF. ormula.

ceţi clic pe I

i posibilitatesă faceţi (din caseta Se

umente, faceorar caseta d

og .

ment, introdulitatea să ad

F.

g Argumenemplu, dacă

A

zonă

pe Inserare

ea să introdue exemplu,

electaţi o ca ca argumen

og), selectaţ

altei funcţiiare însumeai mare decâ

Inserare Exp

ea să introdue exemplu,

electaţi o ca

eţi clic pe Rde dialog),

uceţi funcţidăugaţi SUM

nte funcţieă aţi făcut c

funcţie

uceţi o între„adunarea n

ategorie. nte, faceţi c

ţi celulele d

i. Aveţi posază un set d

ât 50. Altfel,

pert funcţie

uceţi o între„adunarea n

ategorie.

Restrângere selectaţi ce

ia în caseta M(G2:G5) î

reflecteazăclic pe IF, A

6

pe bara de

ebare în numerelor”

clic pe

din foaia de

sibilitatea de numere ,

pe bara

ebare în numerelor”

dialog lulele din

în caseta de

ă funcţia peArgumente

63 

”

”

Informatică 

 

64 

Crearea unei formule cu referinţe şi nume Următoarele formule conţin referinţe relative la alte celule şi nume ale altor celule. Celula care conţine formula este cunoscută ca celulă dependentă când valoarea sa depinde de valorile din alte celule. De exemplu, celula B2 este o celulă dependentă dacă ea conţine formula =C2.

Exemplificare formulă

Ce face

„C2”

Utilizează valoarea din celula C2

=Foaie!B2

Utilizează valoarea din celula B2 de pe Foaia2

=MijlocFix-Obligaţie

Scade o celulă numită Obligaţie dintr-o celulă numită MijlocFix

1. Faceţi clic pe celula în care doriţi să introduceţi formula. 2. În bara de formule, tastaţi = (semnul egal). 3. Variante disponibile:

- pentru a crea o referinţă, selectaţi o celulă, o zonă de celule, o locaţie din altă foaie de lucru sau o locaţie din alt registru de lucru. Acest comportament este denumit semiselecţie. Aveţi posibilitatea să glisaţi bordura selecţiei de celule pentru a muta selecţia, sau să glisaţi colţul bordurii pentru a extinde selecţia.

 Figura 76

Prima referinţă de celulă este B3, culoarea este albastru iar zona de celule are o bordură albastră cu colţuri pătrate. A doua referinţă de celulă este C3, culoarea este verde, iar zona de celule are o bordură verde cu colţuri pătrate. Dacă nu există colţuri pătrate într-o bordură codată în culoare, înseamnă că referinţa este către o zonă denumită

- Pentru a introduce o referinţă la o zonă denumită, apăsaţi F3, selectaţi numele în caseta Lipire nume, apoi faceţi clic pe OK.

4. Apăsaţi tasta ENTER. Crearea unei formule matrice care calculează un singur rezultat Aveţi posibilitatea să utilizaţi o formulă matrice pentru a efectua câteva calcule pentru a genera un singur rezultat. Acest tip de formulă matrice poate simplifica un model de foaie de lucru prin înlocuirea câtorva formule diferite cu o singură formulă matrice. 1. Faceţi clic pe celula în care doriţi să introduceţi formula matrice. 2. Tastaţi formula matrice.

Informatică 

 

65 

Exemplul următor calculează valoarea totală a unei matrice de preţuri de stoc şi acţiuni, fără să utilizeze un rând de celule pentru calculul şi afişarea valorilor individuale pentru fiecare stoc.

 Figura 77 ‐ formulă matrice ‐ returnează rezultat unic

Atunci când introduceţi formula ={SUM(B2:C2*B3:C3)} ca o formulă matrice, se înmulţesc Acţiunile şi Preţurile pentru fiecare stoc, apoi se adună rezultatul tuturor calculelor pentru a obţine o valoare totală de 9500. 3. Apăsaţi CTRL+SHIFT+ENTER. Microsoft Office Excel inserează automat formula între { } (acolade). Când editaţi formula matrice, acoladele ({ }) nu apar în formula matrice şi trebuie să apăsaţi din nou CTRL+SHIFT+ENTER. Crearea unei formule matrice care calculează rezultate multiple Unele funcţii ale foii de lucru returnează matrice de valori sau necesită o matrice de valori ca argument. Pentru a calcula rezultate multiple cu o formulă matrice, este necesar să introduceţi matricea într-o zonă de celule care are acelaşi număr de rânduri şi coloane ca şi argumentele matrice. 1. Selectaţi zona de celule în care doriţi să introduceţi formula matrice. 2. Tastaţi formula matrice. De exemplu, dacă se dă o serie de trei cifre de vânzări (în coloana B) pentru o serie de trei luni (în coloana A), funcţia TREND determină valorile în linie dreaptă pentru cifrele de vânzări. Pentru a afişa toate rezultatele din formulă, introduceţi matricea în trei celule din coloana C (C1:C3).

 Figura 78 ‐ formulă matrice

Când introduceţi formula =TREND(B1:B3,A1:A3) ca formulă matrice, aceasta produce trei rezultate separate (22196, 17079 şi 11962), bazate pe cele trei cifre de vânzări şi pe cele trei luni. 3. Apăsaţi CTRL+SHIFT+ENTER. Excel inserează automat formula între { } (acolade). Când editaţi formula matrice, acoladele ({ }) nu apar în formula matrice şi trebuie să apăsaţi din nou CTRL+SHIFT+ENTER. Copierea unei formule 1. Selectaţi celula care conţine formula pe care doriţi să o copiaţi. 2. În fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Copiere. 3. Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a lipi formula şi orice formatare, în fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Lipire.

Informatică 

 

66 

- pentru a lipi numai formula, în fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Lipire, pe Lipire specială, apoi pe Formule.

Se pot lipi numai rezultate de formule. În fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Lipire, pe Lipire specială, apoi pe Valori. 4. Verificaţi dacă referinţele la celulă din formulă vor produce rezultatul dorit. Dacă este necesar, schimbaţi tipul de referinţă efectuând următoarele:

1. Selectaţi celula care conţine formula. 2. În bara de formule, selectaţi referinţa de modificat. 3. Apăsaţi F4 pentru a comuta între combinaţii.

Următorul tabel rezumă modul în care se actualizează un tip de referinţă dacă o formulă care conţine referinţa este copiată cu două celule mai jos şi două celule la dreapta.

Pentru o formulă care se copiază:

Dacă referinţa este:

Se modifică în:

$A$1 (coloană absolută şi rând absolut)

$A$1

A$1 (coloană relativă şi rând absolut)

C$1

$A1 (coloană absolută şi rând relativ)

$A3

A1 (coloană relativă şi rând relativ)

C3

Se pot copia formule în celule adiacente şi utilizând ghidajul de umplere După ce verificaţi că referinţa de celulă din formulă produce rezultatul dorit în pasul 4, selectaţi celula care conţine formula copiată, apoi glisaţi ghidajul de umplere de-a lungul zonei pe care doriţi să o completaţi. 3.3.6 Inserarea obiectelor Adăugarea uni text WordArt 1. În fila Inserare, în grupul Text, faceţi clic pe WordArt, apoi faceţi clic pe stilul WordArt dorit. 2. Introduceţi textul. Adăugarea unei umpleri de imagine la o formă 1.Faceţi clic pe forma în ilustraţia SmartArt la care doriţi să adăugaţi o umplere de imagine. Pentru a adăuga aceeaşi umplere la mai multe forme, selectaţi prima formă, apoi apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta CTRL în timp ce selectaţi celelalte forme. 2.Sub Instrumente SmartArt, pe fila Formatare, în grupul Stiluri formă, faceţi clic pe săgeata de lângă Umplere formă.

 Figura 79 ‐ instrumente SmartArt ‐ formatare ‐ stiluri formmă

3.Faceţi clic pe Imagine, localizaţi folderul care conţine imaginea pe care doriţi să o utilizaţi,

Informatică 

 

67 

faceţi clic pe fişierul imagine, apoi faceţi clic pe Inserare. Când selectaţi mai multe forme şi aplicaţi o umplere de imagine, fiecare formă se va umple cu toată imaginea. Imaginea nu se va întinde peste formele selectate. Crearea diagramelor în Excel Pentru a crea o diagramă de bază în Excel care să poată fi modificată şi formatată mai târziu, începeţi prin introducerea datelor pentru diagramă într-o foaie de lucru. Apoi, selectaţi datele şi alegeţi tipul de diagramă pe care doriţi să o utilizaţi din Panglică (fila Inserare, grupul Diagrame). Excel acceptă mai multe tipuri de diagrame pentru a vă permite să afişaţi datele în moduri care sunt semnificative pentru persoanele care le vor vedea. Când creaţi o diagramă sau modificaţi o diagramă existentă, aveţi la dispoziţie o selecţie largă de tipuri de diagrame (cum ar fi diagramele coloană sau diagramele radiale) şi subtipurile lor (diagrama coloană stratificată sau diagrama radială 3-D). De asemenea, aveţi posibilitatea să creaţi o diagramă combinată, utilizând mai multe tipuri de diagrame în diagrama dvs. Adăugarea la diagrame a formatărilor care atrag atenţia Pe lângă aplicarea unui stil de diagramă predefinit, aveţi posibilitatea să aplicaţi cu uşurinţă formatări la elementele individuale ale diagramei, cum ar fi marcatorii de date, zona de diagramă, suprafaţa de reprezentare grafică, cât şi numerele textul din titluri şi etichete, pentru a da diagramei dvs. un aspect care să o scoată în evidenţă. Aveţi posibilitatea să aplicaţi stiluri specifice de formă şi stiluri WordArt, dar şi să formataţi formele şi textul elementelor diagramei în mod manual. Pentru a adăuga formatări, aveţi posibilitatea să:

- umpleţi elementele diagramei: utilizaţi culori, texturi, imagini şi degrade-uri de umplere pentru a atrage atenţia asupra anumitor elemente din diagramă.

- modificaţi conturul elementelor diagramei: utilizaţi culori, stiluri de linii şi grosimi de linie pentru a accentua elemente din diagramă.

- adăugaţi efecte speciale la elementele diagramei: aplicaţi efecte speciale, cum ar fi cele de umbră, reflexie, strălucire, muchii atenuate, teşitură şi rotaţii 3-D pentru formele elementelor diagramei, care oferă acesteia un aspect finisat.

- formataţi textul şi numerele: aveţi posibilitatea să formataţi textul şi numerele în titluri, etichete şi casete text într-o diagramă aşa cum aţi face cu text şi numere într- o foaie de lucru. Pentru a face ca textul şi numerele să iasă în evidenţă, aveţi posibilitatea să aplicaţi şi stiluri WordArt.

   

Informatică 

 

68 

3.4 Microsoft PowerPoint 3.4.1 Alcatuirea unei prezentari Adăugarea unui aspect Dacă nu găsiţi un aspect standard convenabil, aveţi posibilitatea să adăugaţi şi să particularizaţi un aspect nou. Pentru a adăuga un aspect, deplasaţi-vă la vizualizarea Coordonator de diapozitive, adăugaţi un aspect nou, adăugaţi substituenţi specifici pentru texte şi obiecte, apoi salvaţi prezentarea ca fişier şablon(.potx). 1. Pe fila Vizualizare, în grupul Vizualizări prezentări, faceţi clic pe Coordonator de diapozitive. 2. În panoul care conţine coordonatorul de diapozitive şi aspectele, faceţi clic pe o locaţie de sub coordonatorul de diapozitive, unde doriţi să adăugaţi aspectul nou. 3. Pe fila Coordonator de diapozitive, în grupul Editare coordonator, faceţi clic pe Inserare aspect. 4. Alegeţi una sau mai multe dintre următoarele variante:

- pentru a elimina un substituent implicit de care nu aveţi nevoie, faceţi clic pe bordura substituentului, apoi apăsaţi DELETE.

- pentru a adăuga un substituent, procedaţi astfel:

- Pe fila Coordonator de diapozitive, în grupul Aspect coordonator, faceţi clic pe săgeata de lângă Inserare substituent, apoi faceţi clic pe un substituent.

- faceţi clic pe o locaţie din aspect, apoi glisaţi pentru a trasa substituentul. Pentru a redimensiona un substituent, glisaţi unul dintre colţurile bordurii sale.

5. Faceţi clic pe Salvare ca. 6. În caseta Nume fişier, tastaţi un nume de fişier sau acceptaţi numele de fişier sugerat. 7. În lista Tip fişier, faceţi clic pe Şablon PowerPoint, apoi faceţi clic pe Salvare. Aspectul pe care l-aţi adăugat şi particularizat va apărea în lista de aspecte standard, predefinite, aflată în Vizualizarea normală de pe fila Pornire, în grupul Diapozitive. Adăugarea manuală a titlului unei diagrame 1. Faceţi clic pe diagrama căreia doriţi să-i adăugaţi un titlu. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. Pe fila Aspect, în grupul Etichete, faceţi clic pe Titlu diagramă.

 Figura 80 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titlu diagramă

3. Faceţi clic pe Titlu centrat suprapus sau pe Diagramă superioară. 4. În caseta text Titlu diagramă care apare în diagramă, tastaţi textul dorit. Pentru a insera un sfârşit de linie, faceţi clic pentru a poziţiona cursorul în locul unde se

Informatică 

 

69 

introduce sfârşitul de linie, apoi apăsaţi ENTER. Pentru a formata textul, selectaţi-l, apoi faceţi clic pe opţiunile de formatare dorite, pe Minibara de instrumente. De asemenea, aveţi posibilitatea să utilizaţi butoanele de formatare din Panglică (fila Pornire, grupul Font). Pentru a formata întregul titlu, faceţi clic pe acesta cu butonul din dreapta, faceţi clic pe Formatare titlu diagramă în meniul de comenzi rapide, apoi selectaţi opţiunile de formatare dorite. Adăugarea manuală a titlurilor axe 1. Faceţi clic pe diagrama în care adăugaţi titlurile axe. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. Pe fila Aspect, în grupul Etichete, faceţi clic pe Titluri axe.

 Figura 81 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titluri axe

3. Efectuaţi una dintre acţiunile următoare:

- Pentru a adăuga un titlu la o axă primară orizontală (de categorie), faceţi clic pe Titlu axă primar orizontal, apoi faceţi clic pe opţiunea dorită. Dacă diagrama are o axă secundară orizontală, faceţi, de asemenea, clic pe Titlu axă secundar orizontal.

- Pentru a adăuga o axă primară verticală (valorică), faceţi clic pe Titlu axă primar vertical sau pe Titlu axă secundar vertical, apoi faceţi clic pe opţiunea dorită. Dacă diagrama are o axă secundară verticală, faceţi, de asemenea, clic pe Titlu axă secundar vertical.

- Pentru a adăuga un titlu la o axă de adâncime (serie), faceţi clic pe Titlu axă de adâncime, apoi faceţi clic pe opţiunea dorită. Această opţiune este disponibilă doar atunci când diagrama selectată este o diagramă 3-D reală, cum ar fi o diagramă de coloane 3-D.

4. În caseta text Titlu axe care apare în diagramă, tastaţi textul dorit. Pentru a insera un sfârşit de linie, faceţi clic pentru a poziţiona cursorul în locul unde se introduce sfârşitul de linie, apoi apăsaţi ENTER. Pentru a formata textul, selectaţi-l, apoi faceţi clic pe opţiunile de formatare dorite, pe Minibara de instrumente. De asemenea, aveţi posibilitatea să utilizaţi butoanele de formatare din Panglică (fila Pornire, grupul Font). Pentru a formata întregul titlu, faceţi clic pe acesta cu butonul din dreapta, faceţi clic pe Formatare titlu axă în meniul de comenzi rapide, apoi selectaţi opţiunile de formatare dorite. Dacă se comută la alt tip de diagramă care nu acceptă titluri axe (cum ar fi o diagramă cu structură radială), titlurile axă nu se vor mai afişa. Titlurile se vor afişa din nou atunci când se comută înapoi la un tip de diagramă care acceptă titluri axe. Titlurile axe care se afişează pentru axele secundare se vor pierde atunci când se comută şa un tip de diagramă care nu afişează axe secundare. Editarea unui titlu diagramă sau axă 1. Dacă un titlu diagramă sau axă nu se leagă la o celulă din foaia de lucru, procedaţi astfel

Informatică 

 

70 

acţiuni:

- Într-o diagramă, faceţi clic pe titlul diagramă sau axă pentru a-l activa, apoi faceţi clic din nou pe el pentru a poziţiona cursorul în text. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic cu butonul din dreapta pe titlu, apoi faceţi clic pe Editare text în meniul de comenzi rapide.

- Tastaţi textul nou. Dacă este necesar, glisaţi pentru a selecta textul pe care îl modificaţi, apoi tastaţi textul nou.

2. Apăsaţi ENTER. 3. Dacă un titlu diagramă sau axă este legat la o celulă din foaia de lucru, faceţi dublu clic pe acea celulă, editaţi textul, apoi apăsaţi ENTER. Textul de titlu corespunzător se actualizează automat în diagramă. Pentru a insera un sfârşit de linie, faceţi clic pentru a poziţiona cursorul în locul unde se doreşte întreruperea liniei, apoi apăsaţi ENTER. Pentru a formata textul, selectaţi-l, apoi faceţi clic pe opţiunile de formatare dorite, pe Minibara de instrumente. De asemenea, aveţi posibilitatea să utilizaţi butoanele de formatare din Panglică (fila La început, grupul Font). Pentru a formata întregul titlu, faceţi clic pe acesta cu butonul din dreapta, faceţi clic pe Formatare titlu diagramă sau pe Formatare titlu axă în meniul de comenzi rapide, apoi selectaţi opţiunile de formatare dorite. Legarea unui titlu diagramă sau axă la o celulă din foaia de lucru 1. Într-o diagramă, faceţi clic pe titlul diagramă sau axă pe care îl legaţi la o celulă din foaia de lucru. 2. În foaia de lucru, faceţi clic în bara de formule, apoi tastaţi semnul egal (=). 3. Selectaţi celula din foaia de lucru care conţine datele sau textul pe care doriţi să le afişaţi în diagramă. De asemenea, aveţi posibilitatea să tastaţi referinţa la celula din foaia de lucru în bara de formule. Includeţi semnul egal, numele foii, urmate de semnul exclamării; de exemplu, =Foaie1!F2 4. Apăsaţi ENTER. Eliminarea unui titlu diagramă sau axă dintr-o diagramă 1. Faceţi clic pe diagramă. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. Efectuaţi una dintre acţiunile următoare:

- Pentru a elimina titlul unei diagrame, pe fila Aspect, în grupul Etichete, faceţi clic pe Titlu diagramă, apoi faceţi clic pe Fără.

 Figura 82 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titlu diagramă

- pentru a elimina un titlu axă, pe fila Aspect, în grupul Etichete, faceţi clic pe Titluri axă, faceţi clic pe tipul de titlu axă pe care doriţi să îl eliminaţi, apoi faceţi clic pe Fără.

Informatică 

 

71 

- pentru a elimina rapid un titlu diagramă sau axă, faceţi clic pe titlu, apoi apăsaţi DELETE. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic cu butonul din dreapta pe titlul diagramă sau axă, apoi să faceţi clic pe Ştergere.

- pentru a elimina titluri diagramă sau axă imediat după ce le adăugaţi, faceţi clic pe Anulare pe Bara de acces rapid sau apăsaţi CTRL+Z.

Adăugarea unui diapozitiv 1. În fila Pagină de pornire, în grupul Diapozitive, faceţi clic pe Diapozitiv nou. 2. Selectaţi o miniatură de diapozitiv din galeria de aspecte. Schimbarea ordinii diapozitivelor Când creaţi o prezentare, este posibil să doriţi să schimbaţi ordinea diapozitivelor. 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. În fila Pagină de pornire, selectaţi miniaturile de diapozitive pe care doriţi să le mutaţi, apoi glisaţi-le în noua lor locaţie. Pentru a selecta mai multe diapozitive secvenţiale, faceţi clic pe primul diapozitiv, apoi ţineţi apăsat SHIFT în timp ce faceţi clic pe ultimul diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Pentru a selecta mai multe diapozitive ne-secvenţiale, ţineţi apăsat CTRL în timp ce faceţi clic pe fiecare diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Aplicarea unei teme de document Aveţi posibilitatea să modificaţi o temă de document care este aplicată în mod implicit în programele Office, cum ar fi Word, Excel şi PowerPoint, selectând altă temă predefinită de document sau o temă de document particularizată. Temele de document pe care le aplicaţi afectează imediat stilurile pe care le utilizaţi în documentul dvs. 1. Alegeţi una dintre următoarele:

- în Word sau Excel: În fila Aspect pagină, în grupul Teme, faceţi clic pe Teme.

 Figura 83 ‐ aspect pagină ‐ teme

- în PowerPoint: În fila Proiect, în grupul Teme, faceţi clic pe tema de document dorită,

apoi pe Mai mult pentru a vedea toate temele de document disponibile.

 Figura 84 ‐ proiect ‐ teme

2. Alegeţi una dintre următoarele:

- Pentru a aplica o temă de document predefinită, faceţi clic pe tema de document pe care doriţi să o utilizaţi sub Predefinit.

Informa 

 

- Pcn

3. Dacădupă tem4. PentrOffice OÎn Powenumai pdreapta ParticuPentru aefectelemai mudocumeParticuCulorilede hypefundal. butonul modificsunt afiş1. Alege

- î

Figura 85 ‐

- î

Figura 86 ‐

2. Faceţ3. Sub Cmodific4. Sub CSub Eşavedea cuclic pe E5. Repe

atică

Pentru a apcare doriţi snumai dacăă o temă de me pentru aru a căuta aOnline. erPoint, avepentru celepe tema de

ularizarea ua particularie de linie şiulte dintre aentul activ. ularizarea ce tematice cerlinkuri. CuSetul de cu Culori tem

caţi oricare dşate în butoeţi una dintr

în Word sa

 ‐ aspect pagină

în PowerPo

‐ proiect ‐ teme

ţi clic pe CrCulori temăcaţi. Culori temăantion, aveţium afecteazExaminare. taţi paşii 3

lica o temă să o utilizaţiă aţi creat o document p

a o găsi pe calte teme de

eţi posibilitae selectate

document,

unei teme diza o temă di umplere cceste comp

culorilor teconţin patru ulorile din bulori pe carmă reprezintdintre aceste

onul Culori tre următoar

au Excel: În

ă ‐ teme ‐ culor

oint:În fila P

e ‐ culori temă

reare noi culă, faceţi clic

ă, selectaţi ci posibilitatză culorile p

şi 4 pentru

de documei sub Particutemă sau m

pe care dorcomputerul e document

atea să aplicsau pentruapoi faceţi

de documende documenare sunt uti

ponente de t

matice culori de te

butonul Culore îl vedeţită culorilee culori pentemă şi lângrele:

n fila Aspec

ri temă

Proiect, în g

lori pentru tc pe butonu

ulorile pe cea să vedeţipe care le se

toate eleme

ent particulaularizare. A

mai multe teiţi să o utilidvs. sau în pe Office

caţi o temă ddiapozitiv

clic pe opţi

nt nt, începeţi pilizate. Modtemă afecte

ext şi de funori temă lângă numede accentua

ntru a crea pgă numele C

ct pagină, în

rupul Teme

temă. ul elementul

are doriţi săi efectul moelectaţi stilu

entele de cu

arizată, faceAceasta din ueme de docuizaţi nu estelocaţia de rOnline, fac

de documenul principaiunea dorită

prin a modidificările pează imediat

ndal, şase cu reprezintăele Culori tare şi hype

propriul set Culori temă

n grupul Te

e, faceţi clic

lui culorii t

ă le utilizaţiodificărilor purile pe care

ulori temati

eţi clic pe teurmă este oument. e listată, faceţea. eţi clic pe C

nt pentru toaal. Faceţi că.

fica fonturie care le eft stilurile pe

ulori de accă textul curetemă după cerlink pentrude culori tese vor mod

me, faceţi c

c pe Culori t

ematice pe

i. pe care le e

e le-aţi aplic

ice pe care

ema de docuo opţiune di

ceţi clic pe

Căutare pe

ate diapozitlic cu buto

le, culorile fectuaţi în ue care le-aţi

centuare şi dent şi culorice faceţi cliu acea tem

ematice, culodifica autom

clic pe Culo

temă.

 

care doriţi

fectuaţi. Pecat în docum

doriţi să le

7

ument pe isponibilă

Răsfoire

tivele, onul din

sau unul sau i aplicat în

două culori ile de ic pe ă. Când orile care

mat.

ori temă.

să îl

entru a ment, faceţi

modificaţi.

72 

Informa 

 

6. În cas7. FaceţPentru aReiniţia ParticuFonturil

butonul de text csă modi1. Alege

- î

- î2. Faceţ3. În casMostra 4. În cas5. Faceţ SelectarEfectele

tematicepentru fnu se posă-l util1. Alege

- ît

Figura 87 ‐

- î

- SalvareModificteme dealtor do1. Alege

- î

- î

atică

seta Nume, ţi clic pe Saa restabili elalizare înain

ularizarea fle tematice

Fonturi temcare este utiificaţi ambeeţi una dintr

în Word sa

în PowerPoţi clic pe Crsetele Font se actualizeseta Nume, ţi clic pe Sa

rea unui see tematice s

e , aveţfiecare set doate crea prizaţi în propeţi una dintr

în Word satematice.

 ‐ aspect pagină

în PowerPo

selectaţi efe

ea unei temcările pe care document cumente. eţi una dintr

în Word sa

în PowerPo

tastaţi un nalvare. lementele c

nte să faceţi

fonturilor tconţin un

mă , aveilizat pentru

ele fonturi pre următoar

au Excel: În

oint:În fila Preare noi fontitlu şi Font

ează cu fonttastaţi un n

alvare.

et de efecte unt seturi d

i posibilitatde efecte temopriul set dpria temă dere următoar

au Excel:În

ă ‐ teme ‐ efect

oint:În fila P

ectul pe care

me de documre le efectuapot fi salva

re următoar

au Excel:În

oint:În fila P

nume potriv

culorilor temclic pe Salv

tematice font de tit

eţi posibilitu fiecare fonentru a crea

rele:

n fila Aspec

Proiect, în gnturi pentrut corp, selecturile pe carnume potriv

tematice de efecte de

tea să utilizmatice în gre efecte teme documentrele:

fila Aspect

e tematice

Proiect, în g

e doriţi să îl

ment aţi în culorilate ca temă d

rele:

fila Aspect

Proiect, în g

it pentru no

matice la setvare.

tlu şi un fo

atea să vednt tematic sua propriul se

ct pagină, în

rupul Temeu temă. ctaţi fonturire le selectait pentru no

linii şi ump

zaţi efecteleraficul afişatmatice, aveţi.

t pagină, în

rupul Teme

l utilizaţi.

le, fonturilede documen

t pagină, în

grupul Teme

oile culori te

tările iniţiale

ont de corp

eţi numeleub numele Fet de fonturi

n grupul Te

e, faceţi clic

le pe care daţi. oile fonturi t

plere. Când

e de umplert împreună i posibilitate

n grupul Tem

e, faceţi clic

e sau efectelnt particular

n grupul Te

e, faceţi clic

ematice.

e, faceţi clic

p de text. C

fontului titlFonturi temi tematice.

me, faceţi c

c pe Fonturi

doriţi să le u

tematice.

faceţi clic p

re şi de linicu numele Eea să alegeţ

me, faceţi c

c pe Efecte t

le de linie şirizată, care p

eme, faceţi

c pe Mai mu

c pe

Când faceţi

lu şi fontul mă. Aveţi po

clic pe Font

temă.

utilizaţi.

pe butonul E

ii care sunt Efecte temaţi efectul pe

clic pe Efec

tematice.

i umplere alpoate fi apo

clic pe Tem

ult.

7

i clic pe

corpului sibilitatea

turi temă.

Efecte

utilizate atice. Deşi e care doriţi

cte

le unei oi aplicată

me.

73 

Informatică 

 

74 

2. Faceţi clic pe Salvare temă curentă. 3. În caseta Nume fişier, tastaţi un nume pentru temă. Se salvează o temă de document particularizată în folderul Teme document şi se adaugă automat la lista de teme de document particularizate.

3.4.2 Editarea si prelucrarea textelor Adăugarea unui text la un diapozitiv Se poate adăuga text la zonele următoare din diapozitiv:

- Substituent

- Formă

- Caseta text Adăugarea unui corp de text sau a unui text titlu într-un substituent Aspectele diapozitivelor conţin substituenţi de text şi obiecte într-o varietate de combinaţii. Aveţi posibilitatea să tastaţi titluri, subtitluri şi corp de text în substituenţi text şi obiect. Pentru a adăuga un corp de text sau un text titlu la un substituent din diapozitiv, procedaţi astfel: faceţi clic în interiorul unui substituent text, apoi tastaţi sau lipiţi textul. Dacă textul depăşeşte dimensiunea substituentului, PowerPoint reduce incremental dimensiunea fontului şi spaţierea liniilor în timpul tastării, pentru a potrivi textul. Adăugarea de text într-o formă Formele cum ar fi pătratele, cercurile, baloanele de explicaţie şi blocurile săgeţi pot conţine text. Atunci când tastaţi text într-o formă, textul se ataşează la formă şi se mişcă şi se roteşte împreună cu aceasta. De asemenea, aveţi posibilitatea să suprapuneţi text care e independent de formă şi nu se mişcă împreună cu forma. Adăugarea de text care devine parte dintr-o formă Pentru a adăuga text care devine parte dintr-o formă, selectaţi forma, apoi tastaţi sau lipiţi textul. Adăugarea de text independent de formă Pentru a adăuga text care se mişcă independent de formă, adăugaţi o casetă text, apoi tastaţi sau lipiţi textul. 1. În fila Inserare, în grupul Text, faceţi clic pe Casetă text. Dacă utilizaţi o limbă est asiatică, din meniul vertical Casetă text, faceţi clic pe alinierea Orizontal sau Vertical. 2. Faceţi clic pe diapozitiv, apoi glisaţi cursorul pentru a desena caseta text. Adăugarea unui text la o casetă text Utilizaţi casetele text pentru a amplasa textul oriunde în diapozitiv, cum ar fi în exteriorul unui substituent text. De exemplu, aveţi posibilitatea să adăugaţi o legendă la o imagine creând o casetă text şi amplasând-o lângă imagine. De asemenea, o casetă text este la îndemână dacă doriţi să adăugaţi text într-o formă, dar nu doriţi ca textul să fie ataşat la formă. Aveţi posibilitatea să adăugaţi bordură, umplere, umbră sau efecte tridimensionale (3- D) la text într-o casetă text. Pentru a adăuga text la o casetă text, faceţi clic în interiorul casetei text, apoi tastaţi sau lipiţi textul.

Informatică 

 

75 

Adăugarea de marcatori unei forme Marcatorii în panoul Text sunt diferiţi de caracterele marcatori aplicate la text într-un document 2010 Microsoft Office sistem. Fiecare marcator în panoul Text corespunde informaţiilor care se utilizează pentru a aranja o ilustraţie SmartArt. Fiecare ilustraţie SmartArt defineşte propria mapare între marcatorii din panoul Text şi setul de forme din ilustraţia SmartArt. În funcţie de ilustraţia SmartArt ales, fiecare marcator din panoul Text se va reprezenta ca o formă sau ca un marcator în interiorul unei forme. Un marcator în interiorul unei forme indică faptul că textul corespondent se află la un nivel inferior faţă de textul de deasupra lui.

 Figura 88 ‐ marcatori

1. Faceţi clic pe forma la care doriţi să adăugaţi formele. 2. Sub Instrumente SmartArt, pe fila Proiectare, în grupul Creare grafic, faceţi clic pe Adăugare marcator.

 Figura 89 ‐ adăugare marcatori

Aspectul pentru ilustraţia SmartArt controlează dacă există marcatori în formă. Dacă aspectul nu conţine marcatori, alegeţi alt aspect dacă doriţi să se afişeze marcatori în ilustraţia SmartArt. Nu este posibil să modificaţi stilul marcatorilor pentru text într-o ilustraţie SmartArt.

Informa 

 

FormatCând msimplifiînchide este pos

trebuie doriţi săAveţi podialog, dEste podialog înAspect

- a

- dl

Potrivir

- nb

- pf

- rv

Modific1. Selec2. În fila

Font Comand Modific1. Selec2. În fil

DimensComand Modific1. Selec

2. În filaculoarea

3.4.3 IAdăuga1. Selec

atică

tare obiect modificaţi opicând vizualcaseta de d

sibil să face

să faceţi cliă o eliminaţosibilitatea dacă nu aţi sibil să dorn acelaşi timtext

aliniere verselectaţi o o

direcţie textlistă. re automat

nu potrivi abuton.

potrivire texfaceţi clic p

redimensionverticală, as

carea fontuctaţi textul pa Pornire, în

dă rapidă de

carea dimectaţi textul pla Pornire, î

siune font dă rapidă de

carea culorctaţi textul p

a Pornire, îna dorită.

Introduceraţi un tabelctaţi diapozi

(panou Capţiunile din lizarea efect

dialog. Cu toţi clic pe Re

ic pe Anulai. să anulaţi sefectuat mo

riţi să mutaţmp.

rticală: Penopţiune din

t: Pentru a s

tă

automat: Pe

xt la depăşirpe acest buto

nare formă stfel încât te

ului pe care doriţn grupul Fo

. e la tastatură

ensiunii fonpe care doriţîn grupul F

. e la tastatură

rii fontului pe care doriţ

n grupul Fo

rea tabelelol itivul la care

asetă de texaceastă castelor modifoate acesteaevocare în a

are în ba

simultan maodificări la aţi caseta de

ntru a specilistă.

specifica or

entru a deza

re: Pentru aon.

pentru a seextul să se p

ţi să îl formont, tastaţi u

ă: CTRL+S

ntului ţi să îl form

Font, tastaţi

ă: CTRL+S

ţi să îl form

ont, faceţi c

or, diagram

e doriţi să a

xt) etă de dialo

ficărilor în ila, din momeaceastă case

ara de Acce

ai multe modaltă opţiunedialog astf

ifica poziţi

rientarea tex

activa redim

a reduce tex

potrivi cu tpotrivească

mataţi. un nume de

SHIFT+F.

mataţi. sau faceţi

SHIFT+P.

mataţi.

lic pe săget

melor si elem

adăugaţi un

og, modificălustraţia Sment ce modifetă de dialog

es Rapid pen

dificări efece din casetafel încât să v

a pe vertic

xtului într-o

mensionarea

xtul astfel în

textul: Pentîn interior,

font sau fa

clic pe o d

ta de lângă

mentelor de

tabel.

ările se aplicmartArt sau ficările se apg. Pentru a

ntru fiecare

ctuate unei de text prinvizualizaţi

cală a unui

formă, sele

automată,

ncât să se po

tru a mări difaceţi clic p

aceţi clic pe

dimensiune

Culoare fon

e tip clipart

că automat în formă, făplică instanelimina mo

modificare

opţiuni din ntre picăturiforma şi ca

text într-o

ectaţi o opţi

faceţi clic p

otrivească în

imensiuneape acest buto

e un font în

de font în

nt , apoi

t

7

la formă, ără a ntaneu, nu odificările,

e pe care

caseta de i. aseta de

o formă,

iune din

pe acest

n formă,

a formei pe on.

caseta

caseta

i selectaţi

76 

Informa 

 

2. În fila3. Aveţi

- d

- fN

4. PentrDupă cePentru aapoi apă Copiaţi1. Aveţi

- pd

- pcc

2. În fila

Figura 90 ‐

3. În prcopiaţi tDe asemfoaie de Desena1. Selec2. În filaIndicato3. Pentrglisaţi p4. Pentrgrupul DIndicato5. Selec6. Când Adăuga1. În Mi2. GlisaUrmăto

atică

a Inserare, îi următoare

deplasaţi in

faceţi clic pNumăr rândru a adăuga e introduceţa adăuga unăsaţi TAB.

i un tabel Oi următoare

pentru a codin stânga s

pentru a cocare doriţi sclic pe săgea Pornire, în

 ‐ pornire ‐ clipb

rezentarea Otabelul, apomenea, este e lucru sau î

ţi un tabel ctaţi diapozia Inserare, îorul se modiru a defini pentru a crearu a şterge oDesenare morul se modictaţi linia ped terminaţi d

area unei microsoft Clip

aţi miniaturaarea proced

în grupul Tale variante:

ndicatorul pe

pe Inserare duri. un text în cţi textul, facn rând la sfâ

Office Excele variante:

opia un tabesus a tabelu

opia un tabesă-l copiaţi, eata de lângn grupul Cli

board ‐ copiere

Office Powoi în fila Por

posibil să cîntr-un docu

itivul la careîn grupul Tifică într-unmarginile

a marginile o linie dintr-

margini, faceifică într-o r

e care doriţi desenarea ta

miniaturi înp Organizera în documedură funcţio

abele, faceţi

entru a sele

tabel, apoi

celulele deceţi clic în aârşitul unui

el 2010 sau

el dintr-o folui pe care d

el dintr-un dapoi în Instă Selectare,ipboard, fac

e

werPoint 20rnire, faceţi copiaţi şi săument.

e doriţi să aTabele, faceţn creion. exterioarecoloanei şi

-o celulă, râeţi clic pe Rradieră. să o ştergeţ

abelului face

n documentr, selectaţi mentul deschionează numa

i clic pe Tab

cta număru

introduceţi

tabel faceţiafara tabelultabel, faceţi

Office Wor

oaie de lucrdoriţi să îl c

document Otrumente ta, apoi faceţiceţi clic pe C

010, selectaclic pe Lip

ă lipiţi un ta

adăugaţi un ţi clic pe Ta

ale tabelulu a rândurilo

ând sau coloadieră sau ţ

ţi. eţi clic pe c

t miniatura deis. ai când min

bel.

l de rânduri

i un număr

clic pe o clui. i clic pe ult

rd 2010

ru Office Ecopiaţi, apoi

Office Wordabel, în fila Ai clic pe SelCopiere.

aţi diapozitiire.

abel din prez

tabel. abel, apoi fa

ui, glisaţi dor. oană din Insţineţi apăsat

elulă, apoi i

e adăugat în

niaturile de a

i şi coloane

în listele N

elulă, apoi

ima celulă d

Excel 2010,i glisaţi pen

d 2010, faceAspect, în gectare tabel

ivul în car

zentarea du

faceţi clic pe

diagonal la m

strumente tat SHIFT.

introduceţi

n documentu

adăugat apa

dorit, apoi

Număr coloa

introduceţi

de pe ultimu

faceţi clic ntru a select

eţi clic pe tagrupul Tabel.

re doriţi să

umneavoastr

e Desenare

mărimea do

abel, în fila

textul.

ul deschis.

arţin toate a

7

faceţi clic.

ane şi

textul.

ul rând,

pe celula a tabelul.

abelul pe el, faceţi

ră într-o

tabel.

orită, apoi

Formă, în

aceleiaşi

77 

Informatică 

 

78 

categorii. 1. În Microsoft Clip Organizer, selectaţi miniaturile de adăugat în document făcând clic pe o singură miniatură, apoi apăsând pe tasta CTRL în timp ce faceţi clic pe alte miniaturi. 2. Glisaţi miniaturile în documentul deschis. Unele programe vor adăuga numai câte o singură miniatură. Dacă încercaţi să inseraţi mai multe miniaturi în aceste aplicaţii, numai ultima miniatură selectată va fi inserată. Prezentare generală a adăugării de imagini Umplerea constituie interiorul unei forme. Aveţi posibilitatea să adăugaţi o umplere de imagine la orice formă, iar anumite forme din ilustraţiile SmartArt sunt proiectate să fie substituenţi pentru imagini. Utilizând un aspect cu o formă substituent de imagine, aveţi posibilitatea să obţineţi o ilustraţie SmartArt cu aspect mai profesional, deoarece substituenţii de imagine sunt proiectaţi să funcţioneze bine cu întreaga ilustraţie SmartArt graphic. Aveţi posibilitatea să utilizaţi o imagine ca fundal pentru ilustraţia SmartArt. Substituenţii de imagine nu se pot şterge, dar aveţi posibilitatea să aplicaţi o umplere pentru a le face invizibile. Dacă adăugaţi o imagine şi ulterior o ştergeţi, substituentul de imagine se întoarce. Substituenţii de imagine nu se pot copia, nu se imprimă şi nu se afişează într-o prezentare. Nu toate ilustraţiile SmartArt au substituenţi de imagine. Dacă alegeţi un aspect care nu are un substituent de imagine, aveţi posibilitatea să adăugaţi o umplere de imagine la formă sau să comutaţi la un alt aspect. Inserarea unei imagini într-un substituent de imagine 1. Faceţi clic pe substituentul de imagine din interiorul formei din ilustraţia SmartArt.

2. Localizaţi folderul care conţine imaginea pe care doriţi să o utilizaţi, faceţi clic pe fişierul imagine, apoi faceţi clic pe Inserare. Adăugarea unei umpleri de imagine la o formă 1. Faceţi clic pe forma în ilustraţia SmartArt la care doriţi să adăugaţi o umplere de imagine. Pentru a adăuga aceeaşi umplere la mai multe forme, selectaţi prima formă, apoi apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta CTRL în timp ce selectaţi celelalte forme. 2. Sub Instrumente SmartArt, pe fila Formatare, în grupul Stiluri formă, faceţi clic pe săgeata de lângă Umplere formă. 3. Faceţi clic pe Imagine, localizaţi folderul care conţine imaginea pe care doriţi să o utilizaţi, faceţi clic pe fişierul imagine, apoi faceţi clic pe Inserare.

Figura 91 ‐ formă substituent imagine

Informatică 

 

79 

Când selectaţi mai multe forme şi aplicaţi o umplere de imagine, fiecare formă se va umple cu toată imaginea. Imaginea nu se va întinde peste formele selectate. Adăugarea unei imagini copiate la o formă 1. Copiaţi imaginea sau fotografia pe care doriţi să o utilizaţi. 2. Faceţi clic pe forma din ilustraţia SmartArt în care doriţi să lipiţi imaginea. Pentru a adăuga aceeaşi imagine la mai multe forme, selectaţi prima formă, apoi apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta CTRL în timp ce selectaţi celelalte forme. 3. Pe fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Lipire. Adăugarea unei imagini de fundal la ilustraţia SmartArt 1. Faceţi clic cu butonul din dreapta pe ilustraţia SmartArt la care doriţi să adăugaţi o imagine de fundal, apoi faceţi clic pe Formatare obiect din meniul de comenzi rapide. 2. Faceţi clic pe Umplere, apoi faceţi clic pe Umplere cu imagine sau textură. 3. Sub Inserare de la, faceţi clic pe una dintre următoarele opţiuni:

- pentru a insera o imagine dintr-un fişier, faceţi clic pe Fişier, localizaţi folderul care conţine imaginea pe care doriţi să o utilizaţi, faceţi clic pe fişierul imagine, apoi faceţi clic pe Inserare.

- pentru a insera o imagine copiată în Clipboard, faceţi clic pe Clipboard.

- pentru a utiliza miniaturi ca imagine de fundal, faceţi clic pe Miniaturi, căutaţi fişierul pe care doriţi să-l utilizaţi, apoi faceţi clic pe OK.

4. În caseta de dialog Formatare formă, faceţi clic pe Închidere. Salvarea unei diagrame ca şablon de diagramă 1. Faceţi clic pe diagrama pe care doriţi să o salvaţi ca şablon. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Proiect, în grupul Tip, faceţi clic pe Salvare şablon.

 Figura 92 ‐ proiect ‐ tip ‐ salvare şablon

3. În caseta de dialog Salvare în:, asiguraţi-vă că este selectat folderul Diagrame. 4. În caseta Nume fişier, tastaţi un nume pentru şablonul de diagramă. Aplicarea unui şablon de diagramă. 1. Alegeţi una dintre următoarele: pentru a crea o diagramă nouă pe baza şablonului, în fila Inserare, în grupul Diagrame, faceţi clic pe orice tip de diagramă, apoi pe Toate tipurile de diagrame. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic pe Lansator casetă de dialog de lângă Diagrame din grupul Diagrame din fila Inserare.

- pentru ca o diagramă selectată să se potrivească cu un şablon, în fila Proiect, în grupul Tip, faceţi clic pe Modificare tip diagramă.

Dacă un şablon de diagramă se află într-un alt folder decât folderul Diagrame, faceţi clic pe

Informatică 

 

80 

Gestionare şabloane, găsiţi şablonul de diagramă, apoi copiaţi-l sau mutaţi-l în folderul Diagrame sub Şabloane.

- faceţi clic pe Şabloane în prima casetă, apoi pe şablonul pe care doriţi să-l utilizaţi în a doua casetă, sub Şabloanele mele.

Eliminarea sau ştergerea unui şablon de diagramă 1. În fila Inserare, în grupul Diagrame, faceţi clic pe orice tip de diagramă, apoi pe Toate tipurile de diagrame. 2. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic pe Lansator casetă de dialog de lângă Diagrame din grupul Diagrame din fila Inserare. Faceţi clic pe Gestionare diagrame. 3. Alegeţi una dintre următoarele:

- pentru a elimina şablonul de diagramă din folderul Diagrame, glisaţi-l în folderul unde doriţi să îl stocaţi.

- pentru a şterge şablonul de diagramă din computer, faceţi clic cu butonul din dreapta pe el, apoi Ştergere.

Selectarea unui aspect predefinit de diagramă 1. Faceţi clic pe diagrama pe care doriţi să o formataţi. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Proiect, grupul Aspecte diagramă, faceţi clic pe un aspect de diagramă pe care doriţi să-l utilizaţi. Când fereastra Excel este redusă în dimensiune, aspectele de diagramă vor fi disponibile în galeria Aspect rapid din grupul Aspecte de diagrame.

Pentru a vedea toate aspectele disponibile, faceţi clic pe Mai mult . Selectaţi un stil de diagramă predefinit 1. Faceţi clic pe diagrama pe care doriţi să o formataţi. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Proiect, în grupul Stiluri de diagrame, faceţi clic pe un stil de diagramă pe care doriţi să-l utilizaţi. Când fereastra Excel este redusă în dimensiune, stilurile de tabel vor fi disponibile în galeria Stiluri rapide diagramă din grupul Stiluri de diagrame.

Pentru a vedea toate stilurile de diagramă predefinite, faceţi clic pe Mai mult . Modificarea manuală a aspectului elementelor de diagramă 1. Faceţi clic pe diagramă sau selectaţi elementul de diagramă pentru care doriţi să modificaţi aspectul.

 Figura 93 ‐ format ‐ selecţie curentă ‐ elemente de diagramă

Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Aspect, alegeţi una sau mai multe dintre următoarele:

- în grupul Etichete, faceţi clic pe opţiunea dorită de aspect al etichetelor.

Informatică 

 

81 

- în grupul Axe, faceţi clic pe opţiunea de axă sau de linie de grilă dorită.

- în grupul Fundal, faceţi clic pe opţiunea de aspect dorită. Opţiunile de aspect pe care le selectaţi se aplică elementului pe care l-aţi selectat. De exemplu, dacă aveţi selectată toată diagrama, etichetele de date se vor aplica pentru toate seriile de date. Dacă este selectat un punct de date, etichetele de date se vor aplica seriei sau punctului de date selectat. Modificarea manuală a stilului elementelor de diagramă 1. Faceţi clic pe diagramă. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Format, în grupul Selecţie curentă, faceţi clic pe săgeata din caseta. Elemente de diagramă, apoi selectaţi elementul de diagramă dorit. 3. În grupul Selecţia curentă, faceţi clic pe Formatare selecţie, apoi selectaţi opţiunile de formatare dorite. Se poate aplica un stil rapid elementelor individuale sau se poate face clic pe Umplere formă, Contur formă şi Efecte formă în grupul Formare stiluri rapide din fila Format, apoi se pot selecta opţiunile de formatare dorite. Salvarea unei diagrame ca şablon de diagramă 1. Faceţi clic pe diagrama pe care doriţi să o salvaţi ca şablon. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Proiect, în grupul Tip, faceţi clic pe Salvare ca şablon. 3. În caseta de dialog Salvare în, asiguraţi-vă că este selectat folderul Diagrame. 4. În caseta Nume fişier, tastaţi un nume pentru şablonul de diagramă. Când creaţi o diagramă nouă sau doriţi să modificaţi tipul de diagramă al unei diagrame existente, aveţi posibilitatea să aplicaţi un şablon nou de diagramă.

3.4.4 Realizarea animaţiei intr-o prezentare Informaţii generale despre expunerile particularizate Există două tipuri de expuneri particularizate: de bază şi cu hyperlinkuri. O expunere particularizată de bază este o prezentare separată sau o prezentare care cuprinde câteva diapozitive ale expunerii iniţiale. O expunere particularizată cu hyperlinkuri este o modalitate rapidă de a naviga la una sau mai multe prezentări separate. Expuneri particularizate de bază Utilizaţi o expunere particularizată de bază pentru a oferi prezentări separate unor grupuri diferite din organizaţie. De exemplu, dacă prezentarea conţine cinci diapozitive, aveţi posibilitatea să creaţi o expunere particularizată denumită „Site-ul 1” care să includă numai diapozitivele 1, 3 şi 5. Apoi, se poate să creaţi altă expunere particularizată, numită „Site-ul 2”, care să includă diapozitivele 1, 2, 4 şi 5. Când creaţi o expunere particularizată pentru o prezentare, este posibil să executaţi întotdeauna întreaga prezentare în ordinea iniţială a secvenţelor sale. Expuneri particularizate cu hyperlinkuri Expunerea particularizată cu hyperlinkuri se utilizează pentru a organiza conţinutul unei

Informatică 

 

82 

prezentări. De exemplu, dacă creaţi o expunere particularizată principală despre noua organizare generală a firmei, aveţi posibilitatea să creaţi apoi câte o expunere particularizată pentru fiecare departament al firmei şi să legaţi aceste două expuneri din prezentarea principală. De asemenea, o expunere particularizată cu hyperlinkuri se utilizează la crearea unui diapozitiv de tip cuprins. Un diapozitiv de tip cuprins vă permite să navigaţi la alte secţiuni ale prezentării, pentru a vă permite să alegeţi secţiunile pe care să le afişaţi audienţelor într- un anumit moment. Crearea unei expuneri particularizate de bază 1. Pe fila Expunere diapozitive, în grupul Pornire expunere diapozitive, faceţi clic pe săgeata de lângă Expunere diapozitive particularizată, apoi faceţi clic pe Expuneri particularizate. 2. În caseta de dialog Expuneri particularizate, faceţi clic pe Nou. 3. Sub Diapozitive din prezentare, faceţi clic pe diapozitivele pe care intenţionaţi să le includeţi în expunerea particularizată, apoi faceţi clic pe Adăugare. Pentru a selecta mai multe diapozitive secvenţiale, faceţi clic pe primul diapozitiv, apoi ţineţi apăsat SHIFT în timp ce faceţi clic pe ultimul diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Pentru a selecta mai multe diapozitive ne-secvenţiale, ţineţi apăsat CTRL în timp ce faceţi clic pe fiecare diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. 4. Pentru a modifica ordinea de apariţie a diapozitivelor, sub Diapozitive din expunerea particularizată, faceţi clic pe un diapozitiv, apoi faceţi clic pe una dintre săgeţi pentru a muta diapozitivul în sus sau în jos în listă. 5. Tastaţi un nume în caseta Nume expunere de diapozitive, apoi faceţi clic pe OK. Pentru a crea expuneri particularizate suplimentare cu unele diapozitive din prezentare, repetaţi paşii 1 - 5. Pentru a examina o expunere particularizată, faceţi clic pe numele expunerii în caseta de dialog Expuneri particularizate, apoi faceţi clic pe Afişare. Crearea unei expuneri particularizate cu hyperlink 1. Pe fila Expunere diapozitive, în grupul Pornire expunere diapozitive, faceţi clic pe săgeata de lângă Expunere diapozitive particularizată, apoi faceţi clic pe Expuneri particularizate. 2. În caseta de dialog Expuneri particularizate, faceţi clic pe Nou. 3. Sub Diapozitive din prezentare, faceţi clic pe diapozitivele pe care doriţi să le includeţi în expunerea particularizată principală, apoi faceţi clic pe Adăugare. Pentru a selecta mai multe diapozitive secvenţiale, faceţi clic pe primul diapozitiv, apoi ţineţi apăsat SHIFT în timp ce faceţi clic pe ultimul diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Pentru a selecta mai multe diapozitive ne-secvenţiale, ţineţi apăsat CTRL în timp ce faceţi clic pe fiecare diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. 4. Pentru a modifica ordinea de apariţie a diapozitivelor, sub Diapozitive din expunerea particularizată, faceţi clic pe un diapozitiv, apoi faceţi clic pe una dintre săgeţi pentru a muta diapozitivul în sus sau în jos în listă. 5. Tastaţi un nume în caseta Nume expunere de diapozitive, apoi faceţi clic pe OK. Pentru a crea expuneri particularizate suplimentare cu unele diapozitive din prezentare, repetaţi paşii 1 - 5. 6. Pentru a crea un hyperlink de la expunerea principală la o expunere secundară, selectaţi textul sau obiectul care să reprezinte hyperlinkul.

Informatică 

 

83 

7. Pe fila Inserare, în grupul Linkuri, faceţi clic pe Hyperlink. 8. Sub Legare la, faceţi clic pe Poziţie în acest document. 9. Variante disponibile:

- pentru a vă lega la o expunere particularizată, în lista Selectaţi o poziţie în acest document, selectaţi expunerea particularizată la care vă deplasaţi, apoi bifaţi caseta de selectare Afişare şi revenire.

- pentru a lega o locaţie din prezentarea curentă, în lista Selectaţi o poziţie în acest document, selectaţi diapozitivul la care vă deplasaţi.

Pentru a examina o expunere particularizată, faceţi clic pe numele expunerii în caseta de dialog Expuneri particularizate, apoi faceţi clic pe Afişare. Pornirea unei expuneri particularizate din Office PowerPoint 2010 1. Pe fila Expunere diapozitive, în grupul Configurare, faceţi clic pe Configurare expunere diapozitive. 2. În caseta de dialog Configurare expunere, sub Afişare diapozitive, faceţi clic pe Expunere particularizată, apoi faceţi clic pe expunerea particularizată dorită. 3. Faceţi clic pe OK. 4. Deschideţi prezentarea pe care doriţi să o vizualizaţi ca expunere de diapozitive particularizată.

5. Pe fila Vizualizare, în grupul Vizualizări prezentări, faceţi clic pe Expunere diapozitive . Adăugarea unui sunet la o animaţie Pentru a adauga un efect special de imagine sau sunet: 1. Faceţi clic pe diapozitivul care conţine efectul de animaţie căruia doriţi să îi adăugaţi un sunet. 2. În fila Animaţii, în grupul Animaţii, faceţi clic pe Animaţie particularizată.

Figura 94 ‐ animaţii ‐ animaţie particularizată

3. În panoul de activităţi Animaţie particularizată, faceţi clic pe săgeata din partea dreaptă a efectului de animaţie în lista Animaţie particularizată, apoi faceţi clic pe Opţiuni efect. 4. Pe fila Efect, sub Extensii, faceţi clic pe săgeata din lista Sunet, apoi alegeţi una dintre variantele următoare:

- pentru a adăuga un sunet din listă, faceţi clic pe sunet.

- pentru a adăuga un sunet dintr-un fişier, faceţi clic pe Alt sunet, apoi localizaţi fişierul sunet pe care doriţi să îl utilizaţi.

Evidenţierea unui hyperlink cu un sunet 1. Selectaţi hyperlinkul. 2. Pe fila Inserare, în grupul Linkuri, faceţi clic pe Acţiune. 3. Variante disponibile:

Informatică 

 

84 

- pentru a aplica setările de acţiune după ce se face clic pe hyperlink, faceţi clic pe fila Clic cu mouse-ul.

- pentru a aplica setările de acţiune atunci când indicatorul se află pe hyperlink, faceţi clic pe fila Mouse deasupra.

4. Bifaţi caseta de selectare Se redă sunetul, apoi faceţi clic pe sunetul pe care îl redaţi. Adăugarea de tranziţii între diapozitive Tranziţiile între diapozitive sunt efecte asemănătoare animaţiilor care au loc în vizualizarea Expunere diapozitive atunci când vă deplasaţi de la un diapozitiv la altul. Aveţi posibilitatea să controlaţi viteza fiecărui efect de tranziţie între diapozitive şi să adăugaţi sunete. Microsoft Office PowerPoint 2010 cuprinde multe tipuri diferite de tranziţii între diapozitive, între care şi cele care urmează (enumerarea nu este completă):

 Figura 95 ‐ tranziţii 

Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul Mai

multe , aşa cum se arată în diagrama de mai sus. Adăugarea aceleiaşi tranziţii între diapozitive la toate diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe un efect de tranziţie între diapozitive. Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul

Mai multe . 4. Pentru a seta viteza de tranziţie între diapozitive, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Viteză de tranziţie, apoi selectaţi viteza dorită. 5. În grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe Se aplică pentru toate. Adăugarea unor tranziţii de diapozitive diferite la diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe efectul de tranziţie

Informatică 

 

85 

între diapozitive pe care îl doriţi pentru diapozitivul respectiv. Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul

Mai multe . 4. Pentru a seta viteza de tranziţie între diapozitive, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Viteză de tranziţie, apoi selectaţi viteza dorită. 5. Pentru a adăuga o viteză de tranziţie diferită altui diapozitiv din prezentare, repetaţi paşii 2 - 4. Adăugarea de sunete la tranziţiile între diapozitive 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Sunet de tranziţie, apoi alegeţi una dintre variantele următoare:

- pentru a adăuga un sunet din listă, selectaţi sunetul dorit.

- pentru a adăuga un sunet care nu se află în listă, selectaţi Alt sunet, localizaţi fişierul sunet pe care îl adăugaţi, apoi faceţi clic pe OK.

4. Pentru a adăuga un sunet la altă tranziţie între diapozitive, repetaţi paşii 2 şi 3. Modificarea tuturor tranziţiilor între diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe un alt efect de tranziţie între diapozitive. Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul

Mai multe . 4. Pentru a reiniţializa viteza de tranziţie între diapozitive, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Viteză de tranziţie, apoi selectaţi viteza dorită. 5. În grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe Se aplică pentru toate. Modificarea unui număr limitat de tranziţii între diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe imaginea redusă a diapozitivului pentru care intenţionaţi să modificaţi tranziţia. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe alt efect de tranziţie între diapozitive pentru acel diapozitiv. Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul

Mai multe . 4. Pentru a reiniţializa viteza de tranziţie între diapozitive, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Viteză de tranziţie, apoi selectaţi viteza dorită. 5. Pentru a modifica altă tranziţie între diapozitive, repetaţi paşi 2 - 4. Eliminarea tuturor tranziţiilor între diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe Fără

Informatică 

 

86 

tranziţie. 4. În grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe Se aplică pentru toate. Eliminarea unui număr limitat de tranziţii între diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe imaginea redusă a diapozitivului de la care intenţionaţi să eliminaţi tranziţia. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe Fără tranziţie. 4. Pentru a elimina o tranziţie între diapozitive din alt diapozitiv din prezentare, repetaţi paşii 2 – 4. 3.4.5 Derularea unei prezentari Schimbarea ordinii diapozitivelor Pentru a schimba ordinea diapozitevelor: 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. În fila Pagină de pornire, selectaţi miniaturile de diapozitive pe care doriţi să le mutaţi, apoi glisaţi-le în noua lor locaţie. Pentru a selecta mai multe diapozitive secvenţiale, faceţi clic pe primul diapozitiv, apoi ţineţi apăsat SHIFT în timp ce faceţi clic pe ultimul diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Pentru a selecta mai multe diapozitive ne-secvenţiale, ţineţi apăsat CTRL în timp ce faceţi clic pe fiecare diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Ascunderea sau afişarea unui diapozitiv Când ascundeţi un diapozitiv, aceasta rămâne în fişier chiar dacă este ascuns când executaţi prezentarea în vizualizarea Expunere diapozitive. Aveţi posibilitatea să comutaţi opţiunea Ascundere diapozitiv de la activat la dezactivat în mod individual, pentru orice diapozitiv din prezentare. 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Alegeţi una din următoarele variante:

- pentru a ascunde un diapozitiv, faceţi clic cu butonul din dreapta pe diapozitivul pe care doriţi să-l ascundeţi, apoi faceţi clic pe Ascundere diapozitiv.

Pictograma pentru diapozitiv ascuns apare cu numărul diapozitivului în interior, lângă diapozitivul ascuns.

- pentru a afişa un diapozitiv care a fost ascuns anterior, faceţi clic cu butonul din dreapta pe diapozitivul pe care doriţi să-l afişaţi, apoi faceţi clic pe Ascundere diapozitiv.

Dacă sunteţi în vizualizare Expunere diapozitive şi decideţi că doriţi să afişaţi un diapozitiv care a fost ascuns anterior, faceţi clic cu butonul din dreapta pe diapozitivul curent, faceţi clic pe Salt la diapozitiv, apoi pe diapozitivul pe care doriţi să-l afişaţi. Setarea unui film pentru redare în ecran complet 1. În Vizualizare normală, faceţi clic pe filmul care doriţi să fie redat în ecran complet. 2. Sub Instrumente film, pe fila Opţiuni, în grupul Opţiuni film, faceţi clic pe Redare pe tot ecranul.

Informatică 

 

87 

Examinarea unui film Pentru a examina un film, în Vizualizare normală, alegeţi una dintre variantele următoare:

- faceţi dublu clic pe film.

- faceţi clic pe film, apoi, sub Instrumente film, pe fila Opţiuni, în grupul Redare, faceţi clic pe Examinare.

- faceţi clic pe diapozitivul cu filmul, apoi faceţi clic pe fereastra Expunere

diapozitive din partea de jos a Microsoft Office PowerPoint 2010 sau apăsaţi F5. Dacă setaţi filmul pentru redare atunci când faceţi clic pe el, faceţi clic pe cadrul filmului.

- dacă filmul face parte dintr-o secvenţă animată particularizată, pentru a-l vizualiza faceţi clic pe Redare, în panoul de activităţi Animaţie particularizată.

- dacă există mai multe diapozitive în prezentare, utilizaţi substituentul titlu pentru a identifica diapozitivul care conţine cadrul filmului, pentru a şti pe ce diapozitiv să faceţi clic pentru redare.

- dacă aţi inserat un film ca obiect pentru redare în Microsoft Windows Media Player, trebuie să faceţi clic pe butoanele Oprire, Pornire şi Pauză din Media Player pentru a controla filmul.

Informatică 

 

88 

Figura 1  Figura 2.............................................................................................................................. 3 

Figura 3 ‐ UC ................................................................................................................................................. 4 

Figura 4 - placa de bază ................................................................................................................................ 5 

Figura 5 ‐ microprocesor .............................................................................................................................. 5 

Figura 6 ‐ memorie ....................................................................................................................................... 6 

Figura 7 ‐ dispozitive de memorie externă ................................................................................................... 6 

Figura 8‐ placă video .................................................................................................................................... 7 

Figura 9 ‐ placa de sunet .............................................................................................................................. 7 

Figura 10 ‐ placa de reţea ............................................................................................................................. 7 

Figura 11 ‐ sisteme de operare ..................................................................................................................... 8 

Figura 12 ‐ structura SO ................................................................................................................................ 9 

Figura 13 ..................................................................................................................................................... 11 

Figura 14 ..................................................................................................................................................... 12 

Figura 15 ‐ WordStar .................................................................................................................................. 18 

Figura 16 ‐ WordPerfect ............................................................................................................................. 19 

Figura 17 ‐ OpenOffice ............................................................................................................................... 19 

Figura 18 ‐ deschidere aplicaţie ................................................................................................................. 20 

Figura 19 ‐ mediul de lucru ......................................................................................................................... 21 

Figura 20 ‐ panglica .................................................................................................................................... 22 

Figura 21 ‐ deschidere document nou ....................................................................................................... 22 

Figura 22 ‐ fereastră închidere document .................................................................................................. 23 

Figura 23 ‐ panoramare .............................................................................................................................. 23 

Figura 24 ‐ antet şi subsol ........................................................................................................................... 24 

Figura 25 ‐ iniţializare pagină ..................................................................................................................... 24 

Figura 26 ‐ setări text ................................................................................................................................. 25 

Figura 27 ‐ meniu setări modificare font .................................................................................................... 25 

Figura 28 ..................................................................................................................................................... 26 

Figura 29 ‐ modificări dimensiune font ...................................................................................................... 26 

Figura 30 ‐ fila Font ..................................................................................................................................... 27 

Figura 31 ..................................................................................................................................................... 27 

Figura 32 ‐ alegere tip font ......................................................................................................................... 27 

Figura 33 ‐ setare culoare font ................................................................................................................... 28 

Figura 34 ‐ modificare font ......................................................................................................................... 28 

Figura 35 ..................................................................................................................................................... 29 

Figura 36 ..................................................................................................................................................... 30 

Figura 37 ..................................................................................................................................................... 30 

Figura 38 ..................................................................................................................................................... 30 

Figura 39 ..................................................................................................................................................... 31 

Figura 40 ..................................................................................................................................................... 31 

Figura 41 ..................................................................................................................................................... 31 

Figura 42 ..................................................................................................................................................... 32 

Figura 43 ‐ teme predefinite ...................................................................................................................... 32 

Figura 44 ‐ minibara de instrumente .......................................................................................................... 33 

Figura 45 ‐ intendări şi spaţiere .................................................................................................................. 34 

Figura 46 ‐ paragraf ‐ spaţiere .................................................................................................................... 35 

Figura 47 ‐ paragraf ‐ marcatori sau numerotare ...................................................................................... 35 

Informatică 

 

89 

Figura 48 ‐ inserare ‐ tabele ....................................................................................................................... 36 

Figura 49 ‐ inserare ‐ simboluri sau ecuaţii ................................................................................................ 39 

Figura 50 ‐ insera ‐ text ‐ WordArt ............................................................................................................. 40 

Figura 51 ‐ inserare ‐ ilustraţii ‐ miniatură .................................................................................................. 40 

Figura 52 ‐ inserare ‐ ilustraţii ‐ imagine .................................................................................................... 41 

Figura 53 ‐ deschiderea aplicaţiei ............................................................................................................... 43 

Figura 54 ‐ aplicaţia Excel ‐  mediul de lucru .............................................................................................. 44 

Figura 55 ‐ vizualizare ‐ panoramare .......................................................................................................... 45 

Figura 56 ‐ pornire ‐ editare şi selectare .................................................................................................... 47 

Figura 57 ‐ buton selecţie totală ................................................................................................................ 47 

Figura 58 ..................................................................................................................................................... 48 

Figura 59 ..................................................................................................................................................... 48 

Figura 60 ‐ pornire ‐ editare ‐ umplere ....................................................................................................... 50 

Figura 61 ..................................................................................................................................................... 50 

Figura 62 ‐ pornire ‐ celulă ‐ format ........................................................................................................... 51 

Figura 63 ‐ pornire ‐ clipboard ‐ copiere .................................................................................................... 51 

Figura 64 ..................................................................................................................................................... 53 

Figura 65 ‐ proiectare ‐ proprietăţi ‐ redimensionare tabel ....................................................................... 53 

Figura 66 ‐ pornire ‐ celule ‐ inserare ......................................................................................................... 54 

Figura 67 ‐ pornire ‐ celule ‐ ştergere ......................................................................................................... 54 

Figura 68 ‐ proiectare ‐ instrumente ‐ eliminare dubluri ........................................................................... 55 

Figura 69 ‐ pornire ‐ editare ‐ sortare şi filtrare ......................................................................................... 55 

Figura 70 ‐ pornire ‐ editare ‐ sortare şi filtrare ‐ sortare particularizată .................................................. 56 

Figura 71 ..................................................................................................................................................... 57 

Figura 72 ‐ particularizare liste ................................................................................................................... 57 

Figura 73 ‐ creare listă nouă ....................................................................................................................... 58 

Figura 74 ‐ pornire ‐ font ............................................................................................................................ 60 

Figura 75 ‐ pornire ‐ formare font celule .................................................................................................... 62 

Figura 76 ..................................................................................................................................................... 64 

Figura 77 ‐ formulă matrice ‐ returnează rezultat unic .............................................................................. 65 

Figura 78 ‐ formulă matrice ........................................................................................................................ 65 

Figura 79 ‐ instrumente SmartArt ‐ formatare ‐ stiluri formmă ................................................................. 66 

Figura 80 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titlu diagramă ............................................................................................. 68 

Figura 81 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titluri axe..................................................................................................... 69 

Figura 82 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titlu diagramă ............................................................................................. 70 

Figura 83 ‐ aspect pagină ‐ teme ................................................................................................................ 71 

Figura 84 ‐ proiect ‐ teme ........................................................................................................................... 71 

Figura 85 ‐ aspect pagină ‐ teme ‐ culori temă ........................................................................................... 72 

Figura 86 ‐ proiect ‐ teme ‐ culori temă ..................................................................................................... 72 

Figura 87 ‐ aspect pagină ‐ teme ‐ efecte tematice .................................................................................... 73 

Figura 88 ‐ marcatori .................................................................................................................................. 75 

Figura 89 ‐ adăugare marcatori .................................................................................................................. 75 

Figura 90 ‐ pornire ‐ clipboard ‐ copiere .................................................................................................... 77 

Figura 91 ‐ formă substituent imagine ....................................................................................................... 78 

Figura 92 ‐ proiect ‐ tip ‐ salvare şablon ..................................................................................................... 79 

Figura 93 ‐ format ‐ selecţie curentă ‐ elemente de diagramă .................................................................. 80 

Informatică 

 

90 

Figura 94 ‐ animaţii ‐ animaţie particularizată ........................................................................................... 83 

Figura 95 ‐ tranziţii ..................................................................................................................................... 84