Editorial

sumar noiembrie 2010

A fost o perioadă în care era la modă să se vorbească despre iminenta pierdere a identităţii naţionale odată cu creşterea pro-cesului de globalizare. Dădea bine să alături ăste două cuvinte. Cel care o făcea avea impresia că spune ceva interesant însă de cele mai multe ori călca în străchini. Nimic mai penibil decât situaţia în care se bagă cineva care vorbeşte în necunoştinţă de cauză. Pierderea identităţii naţionale nu are nimic în comun cu globalizarea, cu accesul mult mai facil la informaţie, turismul cultural sau interacţiunile dintre culturi. Globalizarea este, dacă vreţi, o competiţie prin care fie-care încearcă să scoată în valoare identitatea propriului popor iar cei care se lasă pradă unor in-vazii te obiceiuri şi tradiţii de pe alte meleaguri nu fac decât să evidenţieze un caracter (naţional) slab şi incapabil de a-şi proteja propriile valori. Din tot acest fenomen – al globalizării - au de câştigat cei care ştiu să apre-cieze valorile (fără frontiere!) şi cei care au făcut un mod de viaţa din asta. Cel mai bun exemplu de astfel de valori vor urca pe scena sălii Thalia peste două săptămâni în cadrul “World Music Days”. Atunci vom putea vedea o adevărată îmbinare de valori autentice tradiţionale din toate colţurile lumii, o îmbinare de identităţi naţionale armonios împletite şi simplu intitulate.

LaurenŢiustrauŢ

Director editorial

CRONICĂDESPRE DON JUAN

Muzeul Naţional BrukenthaltransiLVaniaPitOreasCĂ

EVENIMENTBaLKaniC ZePPeLin

EXPOZIŢIA DE BAZĂ„CaHLe transiLVĂnene. seCOLeLe XV-XiX”.

EVENIMENT FestiVaLuL siBiu WOrLD MusiC

CAlENDARul evenimentelor lunii nOieMBrie

DireCtOr eDitOriaL laurenţiu Străuţart-DireCtOr Adrian Oprea (adiophoto.com)reDaCtOri - Florina Badea, Bogdan Feldman, Aliza Adam, Daniel GârleanuCOLaBOratOri - Teodora Cîrciumaru, Roxana Pepelea

instituŢii Partenere

Casa de Cultură a Municipiului Sibiu , Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM Astra

pg. 12-13

pg. 8

pg. 14-1 5

pg. 6

pg. 7

pg. 9

pg. 10-1 1

Puterea identităţii naţionale

eDitOr:

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11Sibiu, Romania

Tel: 0369/440101 numarul 23noiembrie 2010

INTERVIu cu Ştefan BĂniCĂ jr.

stiri 4

Festivalul ”Om bun” Ediţie aniversară – 20 ani

Târgul de Crăciun din Sibiu îşi deschide porţile în 27 noiembrie!

În ultimii trei ani, Târgul de Crăciun s-a bucurat

din plin de aprecierea comercianţilor, a vizitatorilor lo-

cali şi a turiştilor români şi străini. Datorită acestui succes

organizatorii prmit şi pentru anul acesta un eveniment

bogat în oferte de calitate: produse culinare tradiţionale,

articole de îmbrăcăminte pentru sezonul rece, decoraţiuni

de Crăciun, dulciuri, jucării, produse artizanale, bijuterii,

obiecte religioase şi obiecte de artă, toate acestea fiind

prezentate în cele 65 de căsuţe de lemn. La atmosfera de

sărbătoare, alături de paleta bogată de produse contribuie

şi bradul oraşului, împodobit festiv, ieslea cu personaje în

mărime naturală şi animale vii, dar şi scena care va găzdui

spectacole de teatru, concerte de colinde, spectacole pen-

tru copii, dansuri populare şi multe alte surprize. Târgul

de Crăciun din Sibiu este unul dintre cele mai cunoscute

evenimente ale anului din oraş. Primul târg tradiţional de

Crăciun deschis în România a fost organizat pentru prima

dată în 2007, în Piaţa Mică a Sibiului şi a pus la dispoziţia

vizitatorilor 38 de standuri. În anii următori, 2008 şi 2009,

Târgul de Crăciun s-a mutat în Piaţa Mare, unul dintre cele

mai frumoase locuri din centrul istoric al oraşului. Anul acesta Târgul de Crăciun va fi deschis între

27 noiembrie 2010 şi 2 ianuarie 2011, zilnic, între orele

10.00 şi 21.00.

Ozzy Osbourne confirmat la Wacken 2011

“Car cu boi” de Nicolae Grigorescu

expus la Brukenthal.

În această iarnă, Festivalul OM BUN va avea un caracter special,

datorită aniversării celor 20 de ani de existenţă, ediţia aniversară a festi-valului urmând a avea loc pe data

de 12 Decembrie, la Sala Palatului din Bucureşti. Cu 20 de ani în urmă, Fundaţia Culturală "Om Bun" lansa

prima ediţie a Festivalului Naţional de muzică folk "Om Bun", eveniment

artistic menit să desemneze în fie-care an cele mai bune noi creaţii folk

autohtone şi cele mai promiţătoare de-buturi, precum şi să readucă în atenţia spectatorilor, prin recitaluri de ţinută, marile nume ale genului din România. Popularitatea festivalului a crescut de

la un an la altul, devenind principala manifestare folk din ţara noastră, la acesta participând an de an cei mai

valoroşi artişti folk din România. Artiştii care vor susţine recita-

luri în cadrul acestei ediţii a festiva-lului sunt personalităţi incontestabile ale folk-ului românesc: Nicu Alifantis,

Alexandru Andrieş, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, George Nicolescu, Vic-

tor Socaciu, Doru Stănculescu, Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă. De asemenea, vor participa la acest eveniment spe-cial si câştigători ai unor ediţii ante-

rioare printre care: Ada Milea, Daniel Iancu, Maria Gheorghiu.

Lucrarea “Car cu boi” de Nicolae Grigo-rescu a intrat de joi, 21 octombrie, în colecţia Muzeului naţional Brukenthal. Tabloul a fot predat instituţiei, cu titlu de împrumut, de către omul de afaceri Mircea Simion Vescan în vederea expunerii în Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu. Lucrarea a fost achiziţionată pe data de 30 septembrie 2010 de către Mircea Simion Vescan, pentru suma de 155 000 de Euro. Iniţiativa lui Mircea Vescan este una apreciabilă şi, deşi reprezintă o practică mai puţin întâlnită printre colecţionarii din momentul actual, activi în România, se încadrează într-o dimensiune de perfectă normalitate în context internaţional. "Este prima dată când achiziţionez o asemenea operă; sunt bucuros să fiu unul dintre cei care pot deţine acest tablou şi voi face toate demersurile pentru a mă asigura că nu va fi niciodată înstrăinat de România" a precizat omul de afaceri la predarea tabloului. "Carul cu boi" a devenit astfel una dintre cele mai scumpe lucrări vândute în România. Lucrarea lui Grigorescu se situează pe locul al doilea în topul celor mai scumpe lucrări de artă tranzacţionate pe piaţa românească, clasamentul fiind condus de tabloul "Aise", semnat de Camil Ressu, scos la licitaţie de Artmark şi adjudecat pen-tru suma de 160.000 de euro, în vara anului 2009.

4 5

Festivalul ”Om bun” Ediţie aniversară – 20 ani

stiri

Cel mai mare festival de metal din lume, Wacken Open Air, a anunţat recent un nou nume confirmat pen-tru ediţia din 2011: Ozzy Osbourne. “The “GODFATHER OF METAL” va fi protagonistul serii intitulate “Night to Remember” la cea de-a 22a ediţii a Wacken Open Air Festival. Aşa că pregătiţi-vă pentru un show unic cu “PRINCE OF DARKNESS” în singurul concert susţinut de acesta în 2011 în Germania! Suntem onoraţi să avem o legendă pe afişul festivalu-lui” a declarat Britta Kock, PR WOA Festival. Până în momentul de faţa mai sunt confirmate trupele: Airbourne, Apocalyptica, Avan-tasia, Blind Guardian, Mayhem şi Suicidal Tendences. Timp de 361 zile pe an, Wacken e un sătuc liniştit, cu 2000 de suflete din landul Schleswig-Holstein. Însă, timp de câteva zile, în fiecare august, populaţia lui sare de 75.000 în timpul celui mai paşnic festival de metal din lume: Wacken Open Air. Localitatea este situată la 50 km nord-vest de Hamburg. Din Hamburg există curse directe de autocarecătre locaţia festivalului, aşa numitul Metal Travel Bus, la care însă este nevoie de rezervare, în limita locurilor disponibile.

Ozzy Osbourne confirmat la Wacken 2011

concert 8interviuconcertinterviureportajevenimentinterviueveniment 6

Expoziţia:Stampe din colecţia Engber: TRANSILVANIA PITOREASCĂ

Organizatori: Muzeul Naţional Brukenthal

Locul: Cabinetul de stampe

Perioada: 1 octombrie - 12 decembrie 2010

Muzeul Naţional Brukenthal deţine una dintre cele mai valoroase colecţii de grafică transilvăneană. Din fondul de peste 3000 de lucrări au fost selecţionate pentru expoziţia pe care o prezentăm 50 de stampe, provenind din colecţia Engber.

Subiectul lucrărilor prilejuieşte o întoarcere în timp, constituind totodată o invitaţie adresată privitorului de a face o călătorie în Transilvania secolului al XIX-lea şi de a descoperi locuri pitoreşti, sur-prinse în desene de artiştii peregrini. „Vederi” ale Transilvaniei se păstrează şi din secolele XVI-XVIII, dar în cursul veacu-lui al XIX-lea a existat o adevărată pasiune pentru ilustrarea prin cuvânt şi imagine a ţinuturilor mai puţin cunoscute. Un artist precursor a fost vienezul Franz Neuhauser (1763-1836), cel care ne-a lăsat o serie de vedute ale Transilvaniei, desenate după natură, unele transpuse în litografie, editate şi difuzate mai întâi la Viena şi, ulterior, la Sibiu. În secolul al XIX-lea, editori de stampe din Viena, Leipzig, Berlin sau Darm-stadt au publicat gravuri după desenele făcute în Transilvania de artişti germani sau austrieci, precum Leopold Beyer (1784-1870), Alexander Trichtl (1802-1884), Robert Krabs (1816-1884), The-odor Glatz (1818-1871), Ludwig Rohbock (1824-1893), Carl Koller (1838-1889) şi alţii, rămaşi anonimi. Stampele, de un mare interes documentar, oferă imagini pitoreşti ale aşezărilor transilvănene, multe transfor-mate o dată cu trecerea timpului.

Curator: Dr. Maria Ordeanu

evenimentinterviu77 eveniment

EXPOZIŢIA DE BAZĂ „CAHLE TRANSILVĂNENE.

SECOLELE XV-XIX”.Muzeul de etnografie şi Artă Populară Săsească

„Emil Sigerus”Piaţa Mică, nr.12 Sibiu

www.muzeulastra.ro

Vernisarea expoziţiei de bază “Cahle transilvănene. Secolele XV - XIX” a prilejuit inaugurarea primului spaţiu expoziţional al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească “Emil Sigerus”, amenajat în subsolul imobilului din Piaţa Huet nr. 12, care adăposteşte cea mai completă şi valoroasă colecţie de cahle din România.

În cadrul expoziţiei, 326 de cahle sunt prezentate cronologic, ţinându-se seama de tehnicile de lucru folosite la realizarea lor, începând cu cele din secolul al XV-lea, nesmălţuite cu reprezentări biblice, mitice, animale fantastice, până la cele din secolul al XIX-lea, smălţuite cu verde şi pictate policrom cu al-bastru de cobalt, verde, galben şi brun. Cele mai frumoase şi valoroase cahle din perioada Renaşterii existente în colecţia muzeului sunt cele cu reprezentări pe fond catolic: Madona, Hristofor, Fecioara Maria cu Iisus-copil în braţe, Sf. Gheo-rghe omorând balaurul, dar şi cahla olană în stil gotic transilvănean târziu. De o mare valoare artistică sunt şi cahlele cu motive heraldice, cele habane de la Vinţu de Jos, cele realizate în tehnica sgrafito şi batic în albastru de cobalt, dar şi cele cu smalţ de plumb şi cositor produse la Braşov. Au fost reconstituite, dease-menea, şi 3 sobe complete, una săsească, datată 1891 din Drăuşeni, jud. Braşov, una secuiască lucrată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de olarul Beretzky Zsigmond, din Chişmed, jud. Harghita şi una românească din secolul al XIX-lea din Poienii de Sus, jud. Bihor. Grafica, acuarelele şi extrasele din documentele de arhivă, facilitând urmărirea progreselor tipologice, tehnice şi culturale, în acest domeniu elevat artistic al ceramicii de uz şi decorative a evului modern european, completează imaginea acestui meşteşug, sugerând modul de viaţă cotidian în care sistemele de încălzit, utilizând cahlele, ocupau un loc distinct prin plastica lor decorativă.Expoziţia oferă o perspectivă mai amplă şi generoasă asupra multiculturalităţii spaţiului transilvănean, a relaţiei de comuniune, coabitare şi conlucrare, de secole, între românii, saşii şi maghiarii din Transilvania.

8 interviueveniment p

hot

o by

Sco

tt E

ast

man

tivat de expediţia reparatorie a regăsirii logodnicei abandonate. Dar, în mod fundamental, Don Juan-ul lui Horvath e copleşit de viziunea cataclismului şi a morţii instalată ca o boală devastatoare atât în trupul cât şi în conştiinţa sa. Acum el vede diferit valorile lumii şi trăieşte lu-cid catastrofa sa. Realitatea acestei lumi răvăşite îi seamănă cu o "cutie a Pandorei" izbită cu violenţă de carâmbul cizmei şi revărsată pe caldarâmul însângerat. Dar rămăşiţele morale ale acestei lumi sunt pe cale să se coaguleze într-un nou tip de societate matriarhală, atavică şi isterică, ce se va năpusti cu energia unui cor de bacante moderne asupra bărbatului unic. Astfel, Don Juan e reabilitat în mod fa-tal în dimensiunea masculinităţii sale, care ameninţă şi va cuceri fronturile ero-tice, edulcorate, frivole şi mistificate ale sexului slab. Atunci când victoria facilă se întrevede aproape totală, el devenind bărbatul-obsesie, omnipotent, bogat, sin-gur şi liber, unicul "chiriaş al universului " feminin, semnalele morţii vor fi emise din

nou. Don Juan, captiv fatalităţii propriului mit, alungat prin mistificare la matcă, se reântoarce le fantoma logodnicei abando-nate. Fiinţa ei o dată dispărută, a îngropat cu sine în mormânt idealul iubirii abso-lute. Bărbatul decide să îşi îngheţe inima convalescentă în trupul sfâşiat de cica-tricile atâtor conflegraţii, lăsându-se să zacă pe pământul rece în întunericul unei nopţi ce se va prelungi în moarte. Îşi va aştepta iubita pe pragul dintre lumi, ca pe o logodnică imemorială şi mântuitoare.

Piesa, tulburător poem expresion-ist despre iubire şi moarte, e structurată în 23 de tablouri ce se petrec în spaţii şi timpi diferiţi, populate de multiple per-sonaje feminine, vii şi pitoreşti, care oferă realizatorilor ţinta unor creaţii de excepţie iar publicului ispita unui specta-col "seducător" în termenii irezistibili ai mitului lui Don Juan.

[Anca Bradu]

Figura mitică a lui Don Juan traversează timpul şi spaţiul, marile cul-turi europene, incitând la mediatţie, pro-vocând temperamentul artistic fantast, umorul lucid şi cinic, sau obsedanta frică de moarte, tăinuită în cele mai obscure lăcaşuri ale conştiinţei umane. El, "pururi tânăr", însingurat, "înfăşurat în manta-i" misterioasă şi teribilă, călătoreşte patetic prin Spanii abia trezite din amurgul evu-lui mediu, la Tirso de Mollina, prin Franţe baroce, paradoxale, iluminate de fulgerul raţiunii dar şi de nimbul desfrânat al decadenţei, la Moliere, prin conştiinţa faustică a culturii apusene, guvernate de apetitul pentru "Furtună şi Avânt" sau, dimpotrivă, de "dragostea pentru geom-etrie" la Max Frisch, Durenmatt, sau Odon von Horvath.

Aşadar Don Juan-ul nostru, tipol-ogie interbelică europeană expresionistă, se întoarce din război. El e un Don Juan atipic, un mit întors în conştiinţă; e tortu-rat de vina ultimei greşeli comise şi cap-

Despre Don Juan poem expresionist despre iubire si moarte

concertinterviu reportajeveniment9 Teatrul Gong este găzduieşte evenimentul MIKE GODOR-OJA & BLUE SPIRIT - ACOUSTIC ZEPPELIN, spectacol ce va avea loc pe data de 10 noiembrie la ora 20. Publicul este invitat la un spectacol muzical de excepţie: Acoustic Zeppelin, spectacol ce are la bază proi-ectul BALKANIC ZEPPELIN susţinut de unul dintre cei mai importanţi artişti de blues din România MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT.

BALKANIC ZEPPELIN este un spectacol care a depăşit graniţele ţării devenind propunere pentru festivalurile internaţionale. Plecând de la albumul NO QUARTER şi trecând prin esenţa de blues a anumitor piese din catalogul de aur al grupului Led Zeppelin, Mike Godoroja şi colegii de la Blue Spirit explorează tărâmul exhaustiv al blues-ului şi elementele de fuziune etno ale muzicii formaţiei Led Zeppelin. "Muzica Led Zeppelin este un terito-riu extrem de vast ca modalitate de expresie, deschis multor drumuri noi si, mai ales, foarte actual", spune Mike Godoroja. "Geniul muzical al celor patru Zeppelin a lasat urmasilor o mostenire muzicala deloc

efemera, din care si-au tras seva de-a lungul anilor artisti din toata lumea". Proiectul BALKANIC ZEPPELIN este un “NOU ZEPPELIN” , un teritoriu vast ca modalitate de expresie, deschis multor drumuri noi şi mai ales foarte actual. Geniul muzical al celor patru “zeppe-lini” a lăsat liberă creaţia lor de orice constrângere, iar Blue Spirit (Mike Godoroja, Ian Chepa, Marian Mac Aciobăniţei, Marius Vintilă), dăruiesc publicului într-un show de neuitat, sentimente noi, nem-aiîntâlnite. Spectacolul este dinamic, inteligent şi plin de elemente spectaculare, publicul devenind şi el un pilon important al showului, fiind permanent angrenat în atmosfera electrizantă a muzicii de cali-tate. Acest concert face parte din turneul de promovare a albu-mului Balkanic Zeppelin al lui Mike Godoroja, unul dintre cei mai importanţi artişti de blues din România. Turneul se va desfăşura pe parcursul întregii luni noiembrie în mai multe locaţii din ţară, ur-mând ca, pe 13 şi 14 decembrie, să aibă loc lansarea albumului la Bucureşti.

Acest proiect nu este „a tribute band” în care o trupă caută să devină o „clonă” a originalului şi ca atare nu am căutat să introduc aceleaşi extrem de cunoscute şi rulate piese. Este un proiect în care factorul etno şi esenţa de blues au pro-dus efectul alegerii repertoriului. Led Zeppelin este în egală măsură electric şi acustic, de aceea albumul “No Quarter” a avut un asemenea impact, pentru că a exploatat în mare măsură zona acustică şi etno. De altfel nu am fost niciodată de acord cu eticheta pusă de diverşi compilatori de enciclope-dii în care Led Zeppelin erau „metal”... E chiar ridicol! Zeppe-lin nu înseamna în primul rând riffuri, AC/DC în schimb, da!

Mike Godoroja

Balkanic ZeppelinZeppelin world-etno experience!

01 nov. 21 - 23octombrie

ALO? (Teatru de cafenea) Oldies Pub

Astra Film Festival 2009 Organizator: Astra Film Studio

Ministagiunea de ba-let, editia a III-aCasa de Cultura a

Sindicatelor

26 octombrie-01 noviembrie

GAIŢELE de Alexandru Kiriţescu 14/10/2009

19:00 Teatrul National "Radu Stanca"

OSTATIC LA MĂTUŞICA de Mor-iss Panych 15/10/2009

19:00 Teatrul National "Radu Stanca"

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA de Victor Eftimiu

16/10/2009 19:00 Teatrul National "Radu

Stanca"

ASTĂZI NU SE FUMEAZĂ, scenariu dramatic de Gavriil Pinte, pe texte de Iustin Panţa şi Mircea

Ivănescu 17/10/2009 14:00 Teatrul National "Radu

Stanca"

ARS UNGARICA

Teatru Berlin AlexanderplatzTeatrul Radu Stanca, ora 19.00

Concertextraordinar Ştefan BĂnicĂ jr. Casa de Cultură a Sindicatelor, ora 20.00

25 - 28noiembrie

12 - 14 noiembrie

10 noiembrie

8 noiembrie

11 noiembrie

ConcertBALKANIC ZePPeLinTeatrul GONG

Festival World Music: Music

widhout borders,Sala Thalia

evenimentele lunii noiembrie

24 octombrie Festivalul International de scurt metraje "Spune pe scurt" Centrul Cultural Habitus

Festivalul International jazz & More

Teatrul "GONG"

16 - 18.10

25 noiembrie

24 noiembrie

Concert SimfonicDirijor: MiHaeLa ceSa-GOje, Solişti elevi ai Liceului de artă Sibiu Sala Thalia, ora 19.00

Concertextraordinar De cOLinDe - Stefan HruŞcĂ Casa de Cultură a Sindicatelor, ora 19.00

Festival naţiOnaL De MuZicĂ fOLk Şi POeZieTeatrul GONG

23 - 25noiembrie

evenimentele lunii noiembrie

12interviu

Ştefan Bănică jr. : „Am ajuns la maturitate artistică”

Odată cu albumul „Super-love” pe care l-a lansat de curând, Ştefan Bănică spune că, atât el, cât şi muzicienii cu care colaborează au ajuns la „maturitate artistică”. Sibiul face parte din puținele orașe care au norocul să fie trecute pe lista scurtă a turneului de promo-vare a acestui album. Totul se va întâmpla în 8 noiembrie la Casa de Cultură a Sindicatelor. În interviul acordat revistei Profil Cultural, Ștefan Bănică jr. vorbește despre acest album, despre turneu dar și despre situația actuală a segmentului muzical autohton.

Profil Cultural: În momentul de față ești actor, prezentator tv, muzician și, nu în ultimul rând, familist. Cum reușești să îmbini toate aceste elemente în viața ta și care este ordinea importanței lor?

Ștefan Bănică jr.: Îmbinarea vine dintr-o rigoare pe care am căpătat-o în ani și ani de zile și de la conștientizarea unui anumit tip de concentrare, specific pentru fiecare din aceste lucruri. Nu le confund, fiecare e un proiect separat, dar au un numitor comun: plăcerea și dorința de a le face bine. Familia are un loc cu totul special în viața mea.

P.C.: Care este, în viziunea ta, cel mai bun produs muzical semnat Ștefan Bănică Jr.?

Ștefan Bănică jr.: Nu știu să spun asta, aș fi subiectiv, gândindu-mă că sunt 13 albume, toate de autor. Dar cred că ultimul album – “Super-love” – este cel mai matur din punct de vedere artistic, având un avantaj, și anume acu-mularea de experiență din toate albumele anterioare.

P.C: Caracterizează piața muzicală autohtonă a momen-tului! Ce îi lipsește, ce abundă și care este diferența față de muzica românească de până în 1989?

Ștefan Bănică jr.: Dacă mă întrebi de o piață de vânzare a muzicii românești, de o piață de desfacere a produselor muzicale, ea este aproape nulă. Procentul de vânzare a discurilor autohtone, indiferent de gen muzical, a scăzut foarte mult în ultimii ani. Dacă acum 6-7 ani un disc de platină se acorda la 100.000 de unități vândute, acum se acordă la 75% mai puțin din cifra menționată mai sus. Cântărețul român câștigă mai mult din cântări în aer liber, fără bilet, din party-uri private, nunți sau botezuri și nu din spectacole pe bilete, așa cum ar fi normal, din păcate. Cei care încă mai vând cât de cât în România discuri sunt majoritatea din cei vechi, cu o carieră solidă în spate și cu un public constant. Muzica s-a diversificat, cum e și normal, au apărut mulți tineri talentați pe diferite genuri, dar și foarte mulți neaveniți, care folosesc muzica doar pentru imagine. Ca dovadă, după ‘89 au rez-istat pe piața muzicală doar trupele, în special cele de rock, și cantautorii, relația interpret-compozitor nemaifuncționând așa de bine ca înainte de Revoluție. Muzi-ca ușoară românească a avut și are interpreți de valoare, dar radiourile comerciale și casele de discuri au luat această decizie, de a nu o mai promova, considerând că nu le aduce profit. Dar, în situația de față, mă întreb ce le aduce profit, vânzările de discuri fiind foarte slabe la cei care sunt difuzați și se află în topuri acum. Consider că ar trebui să existe un echilibru între genurile muzicale, pentru că așa cred că trebuie să arate o piață muzicală sănătoasă, indiferent de ceea ce e la modă. Nu fac parte dintre cei care ascultă muzică ușoară, dar cred că încă mai există un public și pentru acest gen. Diferența majoră, și cu asta închei, între ce se întâmpla înainte de ‘89 și ce e acum, este că acum imaginea contează mult mai mult decât muzica.

P.C.: În luna octombrie ai lansat noul album “Super-love”. Ce aduce nou acest pro-dus în discografia Ștefan Bănică Jr.?

Ștefan Bănică jr. : “Super-love” este al treisprezecelea disc din cariera mea și conține 11 cântece noi, plus piesa „Super-love”, sunt piese care merită ascultate. Pot spune că noutatea vine, în ceea ce mă privește, și din faptul că albumul nu a fost lansat doar pe cd , ci și pe vinil, un vis mai vechi de-al meu care acum s-a împlinit. Albu-mul “Super-love” pe vinil a fost scos pe piață într-o ediție limitată de colecție, în special pentru cei pasionați. “Super-love”, chiar dacă este al treisprezecelea album de autor din cariera mea, acest lucru nu îmi poartă ghinion, ci dimpotrivă, pentru că de această dată îi pot recompensa pe cei care îmi cumpăra muzica de atâția ani în Campania Super-love, care se desfășoară pe site-ul meu: www.stefanbanica.ro. Mai multe detalii legate de Campania Super-love găsiți pe site!

P.C.: Piesele înregistrate de tine au fost – în mare parte – în limba română. La fel se întâmplă și pe ”Super-love”. De ce ai ales ca titlul discului să fie în limba engleză?

Ștefan Bănică jr.: Toate piesele compuse de mine, care au ajuns ca număr cam spre 100 de compoziții, sunt în limba română. “Super-love” e cântecul care dă și titlul albumului pentru că mi-a placut cum sună, nu neaparat că e în engleză. Mesajul reprezintă starea pe care ți-o dă acest cuvânt, o stare pozitivă, euforică, dacă vrei.

P.C.: În 8 noiembrie turneul “Super-love” ajunge și la Sibiu. La ce trebuie să se aștepte publicul sibian de la acest concert?

Ștefan Bănică jr. : Turneul care se desfășoară în lunile octombrie și noiembrie este unul de promovare a noului material discografic, recent lansat. Mi-aș fi dorit ca turneul să poată cuprinde mai multe orașe din țară, însă, din cauza programului meu foarte încărcat, acest lucru, din păcate, nu a fost posibil și a trebuit să mă rezum doar la câteva. În cadrul turneului, voi cânta împreună cu trupa cântece de pe noul album – “Super-love” - dar și cântece binecunoscute și așteptate de public. Cu această ocazie, cei prezenți la concerte vor putea achiziționa de la standurile special amenajate în foai-erele sălilor de spectacol albumul “Super-love”.

1 3 interviu

"Super Love" este disponibil pe piaţă şi în variantă vinil - primul disc din cariera sa în această formă - ideea fiind preluată de la Nicu Alifantis, care, de altfel, l-a întâmpinat pe Bănică, la lansare, cu discul de vinil în mână. Albumul "Super Love" conţine 12 piese, printre care şi hitul cu acelaşi nume. Melodiile sunt variate, de la cântece de dragoste precum "Ce frumoasă eşti azi", "Strânge-mă-n braţe", "Gustul dragostei", "Nu trece zi" sau "Dragostea doare", la piese cu puternic mesaj social - "E dreptul tău", "E beznă rău (în capul tău)!". Nu lipsesc, desigur,melodiile speciale "Cântec pentru Violeta" sau melodia dedicată naţionalei de fotbal - "România împreună". Albumul este completat de piesele "La mulţi ani de ziua ta" şi "Fă-mi loc în patul tău!".

1414eveniment

Festivalul debutează cu recitalurile ”Grigore Leşe şi Aromânii Fârşeroţi”, ”Hin-di Turya Classical” și ”Lavinia Răducanu & Rromak” „Arămânii fărşeroţi din Cogealac performează cântarea polifonică. Spre de-osebire de ţăranul român, care horeşte de unul singur, excepţie făcând colindele şi unele cântece de ritual, aromânii fărşeroţi din Cogealac cântă numai în grup. Isonul gutural însoţeşte linia melodică susţinută

a fost lansat în Romania în cadrul Progra-mului “Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană. World Music = muzica lumii – este un concept muzical-coregrafic lansat pe toate scenele lumii în ultimii 30 de ani. Evenimentul de la Sibiu se constituie ca un festival al bucuriei şi al toleranţei între comunitãţile etnice din România și restul Lumii, un exemplu viu a ceea ce înseam-nã convieţuire, spaţiu intercultural şi in-teretnic.

În cadrul ediției din acest an aSIBIU WORLD MUSIC FESTIVAL (12 – 14 NOI-EMBRIE 2010) vor fi prezentate producții din repertoriul național și internațional, tradițional-folcloric, dar cu sonoritate modernă. Participanții își vor face cunoscut folclorul, prin viziunea artistului sec XXI. O combinație între instrumentele tradiționale și aparatură electronică modernă. Spec-tacolele se vor desfășura la Sala Thalia cu începere în fiecare seară de la ora 18:30. Prețul unui bilet este de 20 lei și 10 lei pen-tru elevi, studenți, pensionari. Biletele se vor pune în vânzare la intrare.

Ziua 1 Vineri 12

noiembrie

Festivalul

Sibiu World Music

Virtuozul chitarist şi talentatul compozitor, Gerardo Nunez, este unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni ai genului flamenco spaniol contemporan din lumea întreagă. El interpretează cu mare uşurinţă şi cu o viteză uimitoare genul profund emoţional al flamenco-ului tradiţional, dar se poate aventura, cu uşurinţă, în jazz, muzică latină sau alte ge-nuri. A cântat la diverse întruniri, scene şi festivaluri dedicate genului flamenco, atât la nivel naţional, cât şi internaţional: Paris, New York, Cologne, Havana, München… De asemenea, a făcut parte dintr-un cvartet de chitarişti, cu care a călătorit prin toată lumea. Compozitorul Nunez crează o muzică bogată şi complexă, care îi permite să-şi dezvăluie şi abilităţile de mare chitarist. La spectacolele sale, este acompaniat de dansatoarea şi coregraful de flamenco, Carmen Cortes, una dintre cele mai bune dansatoare ale genului atât din Spania, cât şi dincolo de graniţele ei. Împreună, cei doi realizează un specta-col de flamenco extraordinar şi captivant. Cei doi artişti combină, într-o manieră eclectică şi pasională, o vastă diversitate de aranjamente: de la un concert pur-ist pentru voce şi chitară, la o sărbătoare incandescentă.Seara va fi completată de trupa Obibase (Spania / Guinea). O nouă mişcare muzicală, care răspunde necesităţii inovaţiei în muzica din întreaga lume, Obibasé este o formaţie care îmbină rădăcinile africane cu alte genuri muzicale, pentru a crea un nou sunet şi un nou ritm afro-spaniol. Trupa Obibasé aduce o nouă generaţie a muzicii afro-spaniole, care îşi deschide orizontul spre o fuziune muzicală cu su-netele continentului vecin şi spre alte ge-nuri muzicale, precum flamenco, reggae, jazz şi latino. Grupul Obibasé a fost înfiinţat de autodidactul şi talentatul mu-sician Aboubacar Sylla (Guinea Conakry, 1982). La realizarea primului lor album, “Gènèration Muvé”, fiecare dintre muz-icienii formaţiei a contribuit cu câte o influenţă artistică diferită. Fiecare melo-die este atent armonizată cu vocea plăcută a lui Sylla, care cântă în limba sa maternă, Susú, din Guinea Conakry, cu influenţe franceze şi spaniole. Cântecele au ca teme recurente respectul faţă de femei, priete-nia, pseudo-politicienii, emigrarea, drag-ostea…

Festivalul se încheie cu recita-lurile trupelor Tariqa (Maroc, Ungaria) și Baklava (Macedonia). Formatia Baklava a fost înfiinţată în anul 2005, ca urmare a legăturii dintre experienţele muzicale individuale ale membrilor, din cadrul proiectelor lor personale, şi colaborarea cu alţi muzicieni şi cu alte trupe. Baklava este o formaţie muzicală cu o concepţie muzicală simplă: sunetul este generat de o singură voce feminină şi de două instru-mente de percuţie şi cu coarde – tambura şi bendirul. A treia provocare majoră a talentului lor interpretativ este simpli-tatea şi naturaleţea. Renunţând la formele şi orchestraţiile complexe, formaţia Baklava tinde să exprime perfecţiunea simplităţii, abordând muzica lor populară tradiţională cu reverenţiozitate şi simţul responsabilităţii. Pe lângă compoziţiile tradiţionale macedonene, viziunea aces-tei trupe asupra lumii este deschisă şi altor tradiţii populare. Cu toate acestea, provocarea esenţială este aceea de a creea muzică originală, aflată într-un viu dialog cu realizările estetice ale muzicii macedonene tradiţionale.

de cimpoi, generând o polifonie arhaică cu substrat eterofonic. Această manieră de interpretare, asemănătoare celei orientale, întâlnită la mai multe populaţii din Corsica, Transcau-cazia, Caucaz, presupune un auz muzical de excepţie, cunoaşterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum şi respectarea anumitor reguli de interpretare. Aromânii fârşeroţi din Cogealac obişnuiesc să stea jos atunci când cântă, oferind un adevărat spectacol nu doar auditiv ci şi vizual, prin expresivitatea gesturilor şi plasticitatea mişcărilor din timpul interpretării. Cântă de ascultare despre păstori, „picurari”, despre dragoste, dor, înstrăinare. ”La baza cântecelor aromânilor fărşeroţi se găseşte modul pentatonic anhemi-tonic, a cărui fundamentală este cvinta. În melodiile arhaice apar frecvent tri-tonii şi tetratonii iar în diferite stări, linia melodică, modală, se apropie de muzica gregoriană. Vocea alunecă în aşa fel încât sunetele reale sunt atinse rareori în afara cadenţelor şi cezurilor. Acest fel de pur-tare a vocii atestă marea vechime a muz-icii fărşeroţilor datând din vremea când intervalele nu erau fixate iar un sunet mai îndepărtat era atins prin alunecare” a pre-cizat Grigore Leşe.Seara va continua cu ”Hindi Turya Classi-cal”. Termenul de origine sanskrita “tu-rya” reprezintă cea de a patra dimensiune a conștiinței, iar stările ce sunt percepute la acest nivel sunt divine. Muzica Clasică Indiană este una dintre cele mai rafinate arte aparținând patrimoniului univer-sal. "Turya este o formaţie profesionistă de muzică instrumentală indiană din România, cu un repertoriu şi o tonalitate unice în lume prin altoirea sonorităţilor clasice indiene pe sufletul românesc, în-tr-o tratare la care auditorul are a se face complice, ca sanscritul sahrdaya". Turya Classical interpreteaza in principal piese din repertoriul clasic indian, dar si melo-dii devotionale (bhajanuri si qawwali). Prima seară se va încheia cu un recital de excepție oferit de LAVINIA RĂDUCANU & RROMAK. Opt rromi “pur sânge” (din Ucraina, Polonia, Serbia, România) care, dincolo de temperament, au un rafina-ment conferit de Conservator și de ac-tivitatea muzicală în teatrele din vestul țării și țările vecine. Taraf preferat de Emir Kusturica pentru animațiile din cadrul Festivalurilor în care este implicat, RRO-MAK a fost deosebit de apreciat în Franța, unde 2 ani consecutiv a făcut parte din stagiunea permanentă a Festivalului de Teatru de la Avignon. Repertoriul grupu-lui este alcătuit exclusiv din teme gitane clasice: rusești (cunoscute din “Șatra” lui Loteanu), balcanice (lansate de filmele ui Kusturica), și spaniole. Muzica lor reflectă patosul trăirilor, farmecul libertății de exprimare fără nici o îngrădire, fie ea teritorială, lingvistică sau atitudinală.

Ziua 2 Sâmbătă 13 noiembrie

Ziua 3Duminică 14 noiembrie

Festivalul

Sibiu World Music

evenimentinterviueveniment1 5

16eveniment

Timp de două săptămâni (20 septembrie – 2 octombrie), Festivalul Internaţional al Artei Lirice Sibiu 2010 ne-a transpus pe aripile muzicii de operă într-unul din leagănele de cultură euro-pene, promotoare magnifice ale unor „altfel” de evenimente muzi-cale. Sub semnul ineditului, şi-au dat mâna în cadrul celei de a noua ediţii reputaţi artişti români şi străini şi prestigioase ansambluri din ţară şi din străinătate. Remarcabila iniţiativă festivalieră a Filarmonicii de Stat Sibiu a fost desăvârşită anul acesta cu sprijinul şi contribuţia Universităţii Mozarteum Salzburg. Plasate în încheierea festiva-lului, cotele maxime ale ediţiei au fost atinse odată cu cele două reprezentaţii ale operei „Răpirea din Serai” de W.A.Mozart (vineri 1 octombrie şi sâmbătă 2 octombrie, Sala Thalia). Aşa cum se ştie, „Răpirea din Serai” este un singspiel cu subiect lejer şi comic şi cu cea mai mare parte a acţiunii derulate prin intermediul dialogului vorbit. Localizarea exotică şi muzica adecvată se întregesc cu multiplele elemente împrumutate din Commedia dell'Arte. Pentru a oferi un colorit autentic, dar şi actual, al operei lui Mozart, s-a făcut apel la o distribuţie internaţională şi la una din cele mai autorizate montări scenice, datorate lui Hermann Keckeis (regie) şi Marouan Dib (scenografie). După mărturisirile lui Hermann Keckeis, obiectivul primordial în realizarea scenică a fost derularea firului dramatic pe două planuri paralele şi contrastante: pe de o parte burlescul comediei muzicale de divertisment, reprezentate de Osmin, Blonda şi Pedrillo, iar pe de altă parte imaginea delicată a sentimentelor dintre Konstanze şi Belmonte. Deznodământul focal-izat pe relaţia Selim Paşa – Belmonte are, în concepţia regizorală, „semnificaţia unui act generos de iertare în sensul idealului umani-tar al filosofiei iluministe de la sfârşitul secolului al XVIII-lea” (Hermann Keckeis).

Nota de originalitate şi de modernitate a fost realizată prin decoruri de tip minimal, prin concepţia scenografică decantată la esenţă - bazată pe simplificarea volumelor cu ajutorul montajelor bidimen-sionale - şi prin delimitarea fotografică a spaţiului de joc, ingenios încadrat într-o ramă fluorescentă. Un coeficient sporit de person-alizare s-a obţinut graţie inventivităţii recuzitei: costumele (croiala pântecului lui Osmin, puritatea albului din veşmântul Konstanzei), mobilierul simbolic şi proiectarea mesajului artistic prin mijloace aparţinând videoanimaţiei. Din distribuţia diferită a fiecărei seri au făcut parte master-anzi ai departamentului de teatru muzical al Universităţii Mozarte-um: Irina Marinaş, Mirela Bunoaica (Konstanze), Se-Ri Baek, Mayumi Sawada (Blonde), Przemyslaw Borys, Vassilis Kavayas (Belmonte), David Newton, Masashi Tsuji (Pedrillo), David Steffens (Osmin), Fred-eric Böhle (Selim Paşa). Dacă unii dintre ei, precum Mirela Bunoaica, Przemyslaw Borys sau David Newton s-au remarcat mai cu seamă prin jocul actoricesc, lăsând să se întrevadă o promiţătoare carieră vocală, alţii au demonstrat, prin siguranţa lor, faptul că şi-au însuşit deja virtuţile belcantoului (Irina Marinaş, Vassilis Kavayas, David Steffens). Acurateţea realizării muzicale a spectacolului se datorează conducerii muzicale încredinţate unui veritabil profesionist, Josef Wallnig, aflat la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat Sibiu. Referinţele sale l-au recomandat drept o autoritate în dome-niul teatrului muzical, în special cel mozartian: director, pentru o bună perioadă, al departamentului de teatru muzical al Universităţii Mozarteum, prorector timp de cinci ani şi fondator al Institutului pentru interpretarea operelor lui Mozart, din cadrul Universităţii Mozarteum. Cooperarea artistică dintre Filarmonica de Stat Sibiu şi Uni-versitatea Mozarteum se încheie în prima parte a lunii octombrie, prin invitarea reciprocă a orchestrei Filarmonicii sibiene la Salzburg, în vederea unor noi reprezentaţii cu spectacolul „Răpirea din Serai”. Parteneriatul agreat de cele două instituţii consfinţeşte renumele internaţional al oraşelor cărora le aparţin: Sibiu - Capitală culturală europeană 2007 şi Salzburg - locul de naştere al lui W.A.Mozart şi locaşul unui festival muzical de tradiţie. Pentru Reinhart von Gutzeit - rectorul Universităţii Mozarteum Salzburg -, această cooperare care implică „distribuţia internaţională, de la nivelul scenei până la fosa orchestrei, are un farmec aparte şi dovedeşte că pentru tradiţia muzicală şi înţelegerea artei nu există limite.”

Premisă pentru un succes deplin: Universitatea Mozarteum Salzburg, invitată la Festivalul Artei Lirice Sibiu 2010

de Roxana Pepelea

1717 literatura

Mă aflu la Nice, într-una din dimineţile în care mă întorc de la serviciu, după o

noapte de veghe în hotel. O noapte fără evenimente majore. Niciun irlandez beat.

Nicio fetiţă cu părul zburlit care să fie cu greu dezlipită de acvariu. Doar un pahar de

şampanie şi o poveste cu barmanii. Şi vântul, da, era să uit. Şi bărcile din faţa hote-

lului, care scârţâiau uneori, când erau legănate prea brutal.

Iau autobuzul şi mă pregătesc să traversez oraşul. Lume puţină, la început.

După a cincea staţie, lume multă. Îl văd pregătindu-se să urce pe arabul ăla bătrân

cu care am stat de vorbă săptămâna trecută. Copiii, familia, şantierul… Nu am chef de el, mă prefac că dorm. Nici nu e greu.

Am ajuns în zona centrală. Autobuzul s-a cam golit, dar se apropie o staţie

din care va urca multă lume. Îi văd agitându-se, apropiindu-se de bordură, privindu-

se cu îngrijorare, regrupându-se. Undeva, o femeie cu haine multicolore, cu un

cărucior de bebeluş. Căruciorul e plin de haine vechi, de cutii de conserve, sticle

cu suc şi alte câteva obiecte. Nu-mi dau seama ce. Un bărbat mai în vârstă aleargă

spre staţie şi se strecoară în faţă. Autobuzul opreşte, bărbatul o împinge brutal pe

femeia cu căruciorul şi urcă primul. Se aşază undeva, îşi pune geanta lângă scaun

şi respiră uşurat. Femeia urcă printre ultimii. Îşi face loc spre mijlocul autobuzului,

stârnind indignare. Parchează în faţa bărbatului şi îl priveşte, încruntată, după care i se adresează:

-Eşti nebun la cap?

Face un semn cu mâna în dreptul capului, traducând în franceză pentru public, după care i se adresează din nou:

-Ptiu, bulangiule!

Bărbatul o priveşte scurt, destul de speriat, după care întoarce privirea şi

vrea să pară preocupat de altceva. Femeia face un semn cu palmele, pentru publicul larg, explicând cum fusese împinsă.

-No pardon madam, zice ea, no nimic. Doar atât, şi face din nou semnul acela cu

mâinile. După care le explică iarăşi pasagerilor, ducând mâna la cap, că omul e

nebun, dar nimeni nu răspunde. Două tinere se privesc puţin contrariate. Una dintre

ele îi spune celeilalte că e beată. După care nimic.

Autobuzul a parcurs încă două-trei staţii. Femeia se apropie cu căruciorul de

uşă. Bărbatul pare mai liniştit, se lasă încet pe spate, ba chiar se uită spre ea, puţin

provocator. Autobuzul opreşte. Femeia se uită spre agresor, ridică un deget şi spune:-A la Rumani respe! Bulangiule! Şi coboară.

După care nimic.

Ovidiu Baron”Bebeluşul din boarfe”

dans 1 8profil 1 8

1. Ce apreciezi la Sibiu?

Sibiul este unul din locurile cele mai generoase din punct de vedere cultural, iar acest lucru nu este deloc o noutate. Tradiţia culturală şi profilul multi-etnic sunt poate principalele atuuri ale oraşului.

2. Ce crezi că îi lipseşte Sibiului?

Nu aş spune că îi lipseşte ceva în mod deosebit, ci mai degrabă că mai trebuie lucrat pentru a impune ceea ce are deja, pentru publicul naţional şi internaţional. Din fericire, instituţiile de cultură din Sibiu au deja un public fidel, destul de numeros, care le justifică, într-un fel, existenţa şi care le stimulează să meargă în direcţia cea bună.

3. Ultima carte citită ...

Am citit un Dictionar cronologic al Operei, un volum care mi-a completat informaţia într-un domeniu pe care îmi propusesem de foarte mult timp să-l aprofundez. Cumpărasem cartea de câţiva ani, dar, din păcate, mă mulţumisem să o răsfoiesc, aşa cum se întâmplă de obicei cu dicţionarele. Numai că, de curând, mi-am dat seama că între copertele ei sunt ascunse o mulţime de poveşti frumoase, pe care le pot, cel puţin în parte, şi asculta.

4. Ultimul film văzut...

Am văzut – de fapt am revăzut – Troia. E un film din care îmi plac o mulţime de lucruri, dar aştept de fiecare dată să se termine altfel. Invariabil, sunt dezamăgit. Are şi filmul limitele lui...

5. Ultima artist / melodie ascultat/ă

Ascult chiar acum, când scriu, Nunta lui Figaro, una din poveştile la care făceam referire mai sus.

Ovidiu BaronSibiu

Ovidiu Baron scriitor

Ovidiu Baron s-a născut la Rm-Vâlcea, în 1976. A studiat literatura română-franceză la Sibiu şi literatură comparată, la Nice. A lucrat, în principal, ca profesor de română şi ca muzeograf. În prezent angajat la Muzeul ASTRA, unde se ocupă de market-ing, turism şi educaţie. Îi plac literatura, muzica clasică şi şahul. A publicat un volum de proză scurtă, Nedumeriri. În prezent pregăteşte publicarea tezei de doctorat şi un roman.