MIXUL DE MARKETING ŞI POLITICA DE PROMOVARE LA

MCDONALD’S

MIXUL DE MARKETING ŞI POLITICA DE PROMOVARE LA MCDONALD’S

Ca termen marketingul a fost folosit pentru prima data in S.U.A. intre anii 1901-1916

insa ca activitate a aparut din sec al XVII-lea odata cu dezvoltarea activitatilor comerciale desi

termenul de marketing a fost utilizat si inainte de cel de al II-lea razboi mondial adevarata

explozie in teoria marketingului a fost inregistrata dupa cel de al II-lea razboi mondial cand

asistam la modificari substantiale in economia mondiala determinata de dinanismul economic-

social.

Unele din definitiile date marketingului sunt:

• Marketingul semnifica organizarea procesului de conceptie a produselor, productia, desfacerea

si activitatea de service si postvanzare, pornind de la ideea de cunoastere a cerintelor

consumatorului sau utilizatorului, in scopul satisfacerii celor mai exigente cerinte ale acestuia.

( A. Zamfir, Marketing, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974)

• Marketingul reprezinta proiectarea, punerea in practica si controlul programelor elaborate in

vederea influentarii acceptarii ideilor si implica consideratii privind planificarea produselor,

stabilirea pretului, comunicarea, distributia produselor si cercetarea de marketing. (Kotler si

Zalman, 1980)

• Marketingul este analizarea, programarea si controlul resurselor diferitelor firme producatoare,

politica si activitatea lor de productie si desfacere in vederea satisfacerii cerintelor diferitelor

grupe de consumatori si a obtinerii de profituri. (Kotler, P. , Marketing-Management -; Analysis,

Planning, and Control, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ,1990)

• Marketingul este un concept fundamental, o noua optica economica, un nou mod de a gandi, de

a pune centrul de greutate pe obtinerea de beneficii de catre intreprindere prin satisfacerea

cerintelor consumatorilor pe calea adaptarii produselor, preturilor, distributiei si a altor activitati

teoretice si practice, programate si organizate prin folosirea unor metode si tehnici stiintifice. (P.

Stefanescu, Bazele marketingului, Bucuresti, 1995) Definitia data de asociatia americana de

marketing (American Marketing Association-AMA) este:

1

• Marketingul reprezinta procesul de planificare si executie a conceptiei, stabilirii pretului,

promovarii si distributiei de idei, bunuri si servicii in vederea crearii de schimburi care satisfac

obiectivele organizationale.

In istoricul marketingului se pot identifica trei mari perioade:

-1930 era productiei: marketingul dirija fluxul de bunuri si servicii de la producator la

consumator (informarea, luarea comenzilor, distribuirea produselor)

- 1930-1960 era vanzarilor: marketingul era definit ca un sistem de activitati referitoare la

promovarea si distribuirea produselor/ serviciilor menite sa satisfaca cerintele consumatorilor

actuali si potentiali ( reclama, responsabilii cu vanzarile, luarea comenzilor, distribuirea

produselor)

- 1960 era marketingului total: intensificarea eforturilor tuturor departamentelor din firma spre a

satisface cerintele consumatorului ( cercetarea de piata, diferentierea, promovarea, responsabilii

cu vanzarile, luarea comenzilor, distribuirea produselor) Mixul de marketing este un element

foarte intalnit in domeniul marketingului, acesta reprezentand principalul element al tacticii de

marketing. Elemetele Mixului de marketing sunt cunoscute sub numele de "Cei Patru P", acestia

fiind: Pret, Produs, Promovare, si Distributie (Din englezul Placement) Pentru a indeplini

obiectivele de marketing este important ca aceste elemente sa fie luate in considerare. Faptul ca

unul dintre cele patru elemente ale mixului nu a fost conceput corect va rezulta o strategie esuata

de marketing. La conceperea acestui mix principalul factor ce trebuie luat in considerare este

piata tinta. Managerul trebuie sa cunoasca care sunt dorintele si nevoile clientilor, si sa combine

aceste elemente pentru a crea strategi si planuri de marketing ce vor satisface clientul.

Asadar Mixul de marketing trebuie sa indeplineasca sau sa depaseasca obiectivele

organizatiei din perspectiva clientului. Un mix de marketing separat, este acela conceput pentru

fiecare produs sau pentru fiecare segment de marketing, in functie de structura organizationala a

companiei. Exista numerosi factori care dicteaza felul in care elemenele mixului de marketing sa

fie proportionate.

Cei 4 P trebuie luati in considerare atunci cand se doreste realizarea unei strategi de

marketing sau a unui plan de marketing. Pe termen lung toate cele 4 varibile ale mixului pot fi

modificate, insa pe termen scurt este dificil de modificat distributia sau produsul.

2

Promovarea - componentă a mixului de marketing

Y. Castagnol,in lucrarea sa, (Y. Castagnol, “Principes et pratiques de la promotion des

ventes”, Paris, Delmas et Cie, 1972) defineste promovarea ca fiind : “o practică a marketingului

ce constă în adăugarea temporară a unei valori suplimentare produsului sau serviciului, ce oferă

un avantaj specific cumpărătorilor vizaţi în funcţie de un obiectiv precis şi măsurabil”.

Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acţiunii marketingului, se

exprimă în “ansamblul de acţiuni şi mijloace de informare şi atragere a cumpărătorilor potenţiali

către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor şi dorinţelor acestora şi implicit a

creşterii eficienţei economice a activităţii întreprinderii producătoare” (D. Patriche “Marketing

industrial” Ed. Expert, Bucureşti 1994, p.215). In perioada actuală, în care, atât complexitatea

ofertei şi a ofertanţilor, cât şi a volumului şi structurii nevoilor cresc într-un ritm alert, pentru

producător este foarte important să comunice posibililor clienţi datele necesare, pentru a

cunoaşte avantajele ce le oferă produsele lui, iar pe de altă parte să recepţioneze reacţiile

acestora, care sunt surse de informaţii pentru activitatea lui viitoare. Amplificarea fenomenului

promoţional îşi găseşte explicaţia în: “accelerarea concurenţei, aglomerarea pieţelor, saturarea

consumatorului faţă de numărul excesiv de comunicaţii publicitare, banalizarea produselor şi

mărcilor, preferinţa pentru rezultate obţinute pe termen scurt, exigenţele noilor forme de

distribuţie etc.” (Pl. Dubois, A. Jolibert. op. cit. p.233), ceea ce face ca promovarea permanentă a

produselor să devină cerinţă majoră, un factor indispensabil al oricărui proces de vânzare,

indiferent de natura mărfii. Ca formă de comunicare folosită pentru a informa, convinge sau

reaminti publicului despre bunurile, serviciile, imaginea, implicarea în comunitate a unei

persoane sau organizaţii, promovarea are adesea rolul decisiv în procesul de realizare a

obiectivelor stabilite. În economia de piaţă modernă, nu contează că produsele sunt de calitate,

dacă potenţialii consumatori nu le cunosc, este puţin probabil să se vândă. În mod tradiţional,

promovarea avea ca scop atragerea de noi clienţi. În prezent este cel puţin la fel de important,

dacă nu chiar mai important să reaminteşti clienţilor avantajele oferite de produsele proprii, faţă

de cele ale concurenţilor şi să-i convingi de acest lucru, îndrumându-i să-şi satisfacă raţional

nevoile, cumpărând produsele tale. Astfel, promovarea modernă va stimula, dezvolta şi orienta

nevoile consumatorilor.

Raportul comunicare-promovare

            Comunicarea permanentă între ofertanţi şi consumatori, care de regulă sunt despărţiţi

spaţial şi temporar, este o necesitate, deoarece o informare corectă şi promptă stimulează

cererea, o orientează către anumite produse şi  influenţează consumul raţional, provoacă

3

modificări în mentalităţile şi atitudinile posibililor cumpărători, ceea ce se va reflecta în creşterea

volumului de bunuri vândute şi pe această bază a profitului, ca unic scop al producătorului.

            Comunicarea “se află în centrul a tot ceea ce întreprinde firma şi este prezentă în toate

activităţile acesteia”, (M:J.Baker, op.cit. p.387) marketingul modern are la bază ipoteza

comunicării bilaterale eficiente – consumatorii comunică firmelor ce doresc, iar firmele îi

informează pe consumatori cu tot ceea ce au de vânzare.

            În sens larg (M.Wayne Dehoziere, “The Marketing Communication Process”, McGrow-

Hill, 1976), comunicarea vizează toate variabilele mixului de marketing împreună cu toate

activităţile întreprinderii.

            În sens restrâns (E.J.McCarthy şi W.D.Perreault jr., Basic Marketing, ed. a 8-a, Irwin,

1984), comunicarea de marketing e considerată o activitate promoţională, legată de vânzarea

personală şi de masă, în care sunt incluse publicitatea, reclamele, precum şi promovarea

vânzărilor.

Pentru Ph.Kotler (Ph.Kotler, op.cit. p.815-816) comunicarea eficientă a organizaţiei

depinde de modul în care ea rezolvă următoarele probleme: dacă trebuie să comunice sau nu, cât

şi cum să cheltuiască pentru comunicare. Răspunsurile la aceste întrebări se obţin în cadrul

sistemului de comunicaţii în marketing, pe care şi-l organizează orice firmă importantă, sistem

ce include ansamblul comunicărilor cu intermediarii, consumatorii, organisme publice separate,

dar şi între ele.

            Principală activitate de comunicare a firmei este mixul promoţional – programul

comunicaţiilor de marketing – ce constă în “combinaţia specifică a instrumentelor de publicitate,

vânzarea personală, promovare a vânzărilor şi relaţii publice, utilizate de aceasta pentru a-şi

îndeplini obiectivele de marketing şi publicitate”. Dar, pentru ca impactul comunicării să fie

maxim, întregul mix de marketing al firmei nu numai promovarea, ci şi produsul trebuie să fie

coordonat în aşa fel, încât, să se asigure o difuzare completă a informaţiei şi o recepţionare a

modului în care acestea sunt apreciate.

            În concluzie, sistemul de comunicaţii de marketing constituie cadrul general în care se

desfăşoară promovarea (sub mixul promoţional) cu cele patru instrumente  promoţionale:

publicitatea, vânzarea personală, promovarea vânzărilor şi relaţiile publice, care urmăresc

prezentarea organizaţiei, a produselor şi serviciilor sale, sensibilizarea potenţialilor clienţi şi

bineînţeles creşterea vânzărilor pentru a se obţine un profit mai mare.

4

Promovarea, considerată ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori acţiune de

marketing, ori formă de comunicare, urmăreşte depăşirea unui nivel al vânzărilor prin captarea

atenţiei şi atragerea cumpărătorilor potenţiali, de către punctele de vânzare, informarea,

convingerea, formarea şi menţinerea unei clientele atrasă de produs şi întreprinderea

producătoare.

            Ea se desfăşoară în două direcţii principale:

            1. promovarea produselor – prin totalitatea mijloacelor şi metodelor utilizate în

orientarea, informarea potenţialilor clienţi asupra produselor noi sau îmbunătăţite, începând de la

ideea de produs nou şi până la lansarea lui pe piaţă, pentru dezvoltarea unei  atitudini pozitive

faţă de produs.

5

            2. promovarea vânzărilor – prin ansamblul acţiunilor şi mijloacelor de captare a atenţiei

potenţialilor cumpărători, de către punctele de vânzare, în scopul impulsionării vânzărilor. Se

realizează prin mai multe tipuri de acţiuni, denumite mijloace sau forme promoţionale, cum ar fi:

publicitatea, promovarea directă, relaţii publice, marchandising, promovarea vânzărilor, alte

acţiuni.

            Dacă avem în vedere maniera de desfăşurare a acţiunilor promoţionale distingem:

            - acţiuni promoţionale realizate prin mass-media (ex. publicitate).

            - acţiuni promoţionale la locul vânzării (ex. promovare directă).

            De asemenea, dacă ţinem seama de iniţiatorul activităţilor promoţionale, distingem:

            - promovarea activă – când producătorul este cel care-şi asumă responsabilitatea de

promovare, pe care o exercită direct în rândul consumatorilor finali, în vederea creerii şi

stimulării preferinţei pentru produsul său.

           -promovarea pasivă – când distribuitorul, intermediarul îşi asumă responsabilităţile cu

privire la metodele şi tehnicile pe care le foloseşte în domeniul promovării.

            Managerul cu responsabilităţi în domeniul promoţional este cel care va decide formele,

metodele şi tehnicile utilizate, când şi în ce măsură.

Obiectivele şi rolul promovării

            In ultima vreme, mai ales în ultimul deceniu, se constată accentuarea preocupărilor în

domeniul promovării produselor dar mai ales a vânzărilor. Aceasta a condus la amplificarea

rolului promovării în cadrul activităţilor de marketing şi ca urmare la diversificarea obiectivelor

promoţionale.

            Rolul promovării rezidă în conţinutul complex al conceptului de promovare, ce relevă

faptul că scopul general este influenţarea comportamentului oamenilor, în aşa fel încât, să

sporească volumul vânzărilor bunurilor respectivului producător. De aceea, promovarea

îndeplineşte o serie de funcţii economico-sociale, ce evidenţiază utilitatea sa cum ar fi: (Şt.

Prutianu…, op. cit. p.185-186)

            - furnizarea de informaţii atât cumpărătorului cât şi vânzătorului.

            - neutralizarea informaţiilor defavorabile ce se răspândesc mai ales prin zvonistică.

            - stimularea cererii este scopul direct şi imediat.

            - atenuarea fluctuaţiilor cererii mai ales în cazul produselor sezoniere.

            - diferenţierea produselor, mai ales a mărcilor.

            - reamintirea avantajelor produselor pentru a rămâne consumatori fideli.

            - contracararea concurenţilor.

6

            - influenţarea persoanelor cu putere de decizie la nivel guvernamental.

            - influenţarea comportamentului public.

            - formarea unei imagini.

            - justificarea preţurilor bunurilor şi serviciilor.

            - conştientizarea publicului cu privire la noile produse şi servicii create.

            Pe baza acestei largi palete de funcţiile ce le poate îndeplini activitatea promoţională,

fiecare întreprindere producătoare îşi stabileşte obiective pe termen scurt, dar şi mai lung,

obiective generale dar şi specifice, obiective faţă de vânzători, distribuitori şi consumatori.

            Între obiectivele generale ale promovării, cele mai frecvente sunt:

            - modificarea fluxului cererii, direct – când se modifică comportamentul cererii, indirect -

când se schimă comportamentul unui agent al circuitului de distribuţie.

            - accelerarea creşterii cererii de bunuri pe termen scurt.

            - regularizarea cererii.

            - fidelizarea consumatorului.

            Martin Bell (Martin Bell, Marketing: Concepts and Strategy Ed. a 2-a Houghton Miffein,

1972) sintetiza şapte obiective de bază ale strategiei promoţionale, astfel:

            1. creşterea vânzărilor.

            2. menţinerea sau îmbunătăţirea segmentului de piaţă.

            3. crearea sau îmbunătăţirea recunoaşterii, acceptării sau menţinerii mărcii.

            4. crearea unui climat favorabil pentru vânzările viitoare.

            5. informarea şi educarea pieţii.

            6. crearea unei diferenţe competitive.

            7. îmbunătăţirea eficienţei promoţionale.

            În funcţie de modul în care se pune accentul pe un obiectiv, se poate alcătui un mix

promoţional. De asemenea, este important de ştiut că utilizarea promovării în mixul de

marketing este favorizată după părerea lui Bell de:

            - o evoluţie favorabilă a cererii.

            - o puternică diferenţiere a produselor.

            - calităţile ascunse ale produsului.

            - motive de ordin emoţional, influenţează achiziţionarea unui produs.

            - sunt disponibile fonduri adecvate.

   Fiecare din aceste aspecte-cheie influenţează în felul lui eficacitatea promovării. Deoarece,

în cadrul activităţii de marketing cei 4P se află în interacţiune, obiectivele promovării nu se pot

izola de ceilalţi 3P şi de aceea, se stabilesc obiective în raport cu: politica de preţ, de distribuţie

şi produs.

7

            Pornind de la multitudinea ţintelor şi efectelor ce le poate avea promovarea, Y. Castagnol

a evidenţiat câteva din obiectivele ce şi le propun în mod curent întreprinderile. Astfel, ca

obiective principale apar:

            - a face încercări

            - a provoca prima cumpărare

            - a stimula indiferenţii

            - a dezvolta o nouă utilizare

            - a pune în valoare un punct al imaginii de marcă

            - a crea un eveniment.

            Ca obiective secundare apar:

            - obţinerea distribuirii mărcii

            - creşterea difuzării

            - creşterea disponibilităţii mărcii

            - obţinerea unei “prezenţe publicitare” la punctul de vânzare.

            P.L. Dubois şi A. Jolibert delimitează principalele obiective promoţionale în funcţie de

ţintele cărora li se adresează, în felul următor (P.L. Dubois, A. Jolibert, Op-cit. p.242):

            1. faţă de vânzători:

                      - stimularea forţei de vânzare

                      - accelerarea luării comenzii

                      - a face posibilă prospectarea pieţii

                      - transformarea potenţialilor cumpărători în clienţi

                      - fidelizarea clienţilor

                      - creşterea nivelului comenzilor

                      - lupta contra operaţiunilor concurenţilor.

            2. faţă de distribuitori:

                      - a face recomandarea produselor

                      - a face comenzi mai multe şi mai rapide

                      - sporirea comenzilor pentru cele recomandate

                      - a da un avantaj produsului

                      - participarea la o acţiune marketing a fabricantului

                      - a face stocuri sau a le lichida

                      - introducerea unui nou produs

                      - fidelizarea distribuitorului

8

            3. faţă de cumpărători:

                      - a face cunoscut un produs

                      - a provoca o atitudine favorabilă produsului

                      - a face din consumatori, oameni de acţiune.

            Managerul este în măsură să definească de fiecare dată obiectivele promoţionale şi să

stabilească şi tehnicile promoţionale ce se vor utiliza pentru atingerea obiectivelor propuse.

            Cele mai uzitate tehnici promoţionale sunt:

            1. vânzarea cu prime – în mai multe variante: primă încasată, directă, amânată, cu

eşantion, înglobată etc.

            2. tehnici de joc – concurs, joc, loterie etc.

            3. reduceri de preţ – ofertă specială, bon de reducere, 3 din2 sau 4 din 3, vânzare grupată.

            4. încercări şi eşantioane – cadou gratuit, demonstrare, eşantion etc.

            Este foarte important, pentru orice întreprindere, să se ţină seama de faptul, că activitatea

promoţională trebuie să se desfăşoare în anumite limite, întrucât ea are şi efecte negative în plan

economic şi mai ales pe termen lung, ce se concretizează în scăderea cotelor de piaţă şi

accelerarea concurenţei peste limitele admisibile.

            Practica arată că nu este de loc simplu de stabilit cadrul practicilor promoţionale pentru:

consumatori, legiuitori şi profesioniştii în domeniu.

Strategii promoţionale

            Atingerea obiectivelor stabilite se poate realiza, numai, dacă în contextul strategiei de

marketing se elaborează şi o strategie adecvată în domeniu promoţional.        

            Se practică două tipuri de strategii promoţionale:

            1. strategia de împingere – vizează trecerea produsului în canalele de distribuţie,

obligându-l pe distribuitor să găsească soluţiile pentru a vinde mai repede produsul. Se utilizează

mai ales pentru bunurile industriale, efortul promoţional suportându-l în special distribuitorul,

spre el împinge producătorul bunul său. Producătorul foloseşte cu predilecţie vânzarea personală

şi promovarea comercială, iar intermediarul publicitatea, promovarea vânzărilor, vânzarea

personală.

            2. strategia de atragere – vizează direct consumatorul final, pe care trebuie să-l atragă,

determinându-l să cumpere. Se utilizează cu predilecţie pentru bunurile de larg consum, folosind

pe scară largă publicitatea. Dacă produsul se vinde, consumatorii vor cere produsul membrilor

canalului de distribuţie, care îl vor cere producătorului şi în acest fel, cererea de consum atrage

produsul pe canalele de distribuţie.

            Care din strategii se va utiliza, va decide managerul în funcţie de condiţii specifice ale

organizaţiei. Se poate utiliza una din strategii sau ambele în combinaţie.

9

            S-a remarcat la nivelul general, orientarea firmelor producătoare spre strategia

împingerii, care a condus la accentuarea concurenţei prin preţ.

            Strategia aleasă de firmă îşi va găsi reflectarea în planul acţiunilor promoţionale, în

bugetul promoţional şi binenţeles în conţinutul mixului promoţional.

STUDIU DE CAZ: POLITICA DE PROMOVARE LA MCDONALD’S

Date generale despre McDonald's

McDonald’s este cel mai mare şi mai cunoscut lanţ de retaurante cu servire rapidă din

lume, operând peste 30.000 de restaurante în 121 de tari.

McDonald's Corporation (listată la Bursa de valori din New York sub codul MCD)

este cel mai mare lanţ de restaurante de tipul fast-food din lume, vânzând cu prioritate

hamburgeri, pui, cartofi prăjiţi, amestecuri de băuturi răcoritoare pe bază de lapte (aşa numitele

milkshake-uri) şi băuturi carbo-gazoase. Mai recent, a început să ofere şi salate, fructe, snack

wraps şi carrot sticks.

Viziunea McDonald’s este de a fi recunoscut ca restaurantul cu servire rapidă ce oferă

cea mai buna experienta clientilor sai. A fi cel mai bun inseamna atingerea si mentinerea unor

standarde de calitate, servire si curatenie (QSC ) deosebite, astfel incat sa faca pe fiecare client

care trece pragul restaurantelor sale sa zambeasca si sa se simta bine.

Totul a inceput cu cei doi frati, Mac si Dick McDonald, in restaurantul lor din San

Bernardino, California.In mod corect, acestia au intuit ca limitand meniul, scazand preturile si

sistematizand procedeele de pregatire a produselor in bucatarie vor putea servi mai multi clienti

in timp cat mai scurt. Ei au folosit aceasta idee pana au reusit intr-adevar sa serveasca fiecare

client in mod rapid si eficient.

McDonald’s Europa este formata din doua divizii: divizia de vest coordonata din Viena

si divizia de est coordonata din Moscova.

McDonald’s intră pe piata Europei Centrale în anul 1988, ajungând în prezent să deţină

unitaţi de productie în Polonia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, România, Ucraina, Rusia, Cehia,

Slovenia, Letonia, Estonia si Slovacia.

Fiecare nou restaurant McDonald’s din Europa Centrala creeaza in medie 100 noi locuri

de munca. Acest numar este mai mare decat se astepta in mod normal de la un restaurant clasic.

Mai mult, fiecare deschidere a unui restaurant McDonald’s inseamna contracte semnificative cu

10

firmele locale de constructii si de instalare de echipamente.Asfel, McDonald’s este un partener

important pentru firmele locale de prestari servicii.Aceasta se incadreaza in politica companiei

de a face contractele de planificare, constructie si instalare in aceeasi zona din care vor fi clientii.

Restaurantele McDonald's din Europa vor avea pana la sfarsitul anului o alta infatisare,

scrie International Herald Tribune. Arcurile aurii vor capata un alt look, iar "mobilierul" din

plastic alb si galben va fi inlocuit cu scaune proiectate de culoare verde si tapiterie din piele de

culoare inchisa. Schimbarea se datoreaza dorintei companiei de a crea o atmosfera mai

sofisticata, mai relaxata, specifica gusturilor consumatorilor europeni. Aceasta este cea mai mare

schimbare de aspect a companiei din ultimii 20 de ani, pentru care McDonald's planuieste sa

cheltuieasca mai mult de 600 de milioane de euro (806 mil. dolari), renovand 1.280 de

restaurante europene pana la sfarsitul lui 2007.

Primul restaurant McDonald's, în ţara noastră, şi-a deschis porţile în data de 16 iunie

1995 la parterul Complexului Comercial UNIREA, deschidere ce a coincis cu stabilirea

recordului de tranzacţii în ziua deschiderii la nivel central european.

Pana la sfarsitul anului 1995 erau deschise 4 restaurante.

În 1996 s-au deschis alte 9 restaurante

In 1997 s-au deschis 15 restaurante

In 1998 s-au deschis 7 restaurante

In 1999 s-au deschis 8 restaurante

In 2000 s-au deschis 3 restaurante

In 2001 s-a deschis 1 restaurant

In 2002 s-a deschis 1 restaurant

In 2003 s-au deschis 2 restaurante

In 2004 s-a deschis 1 restaurant

11

In 2005 s-a deschis 1 restaurant

In 2007 s-au deschis 3 restaurante

In 2008 s-au deschis 6 restaurante

In 2009 s-au deschis 2 restaurante.

La scurt timp, McDonald's a adus în România şi un nou concept de servire a clienţilor,

direct din maşină. Primul restaurant Drive-Thru a fost deschis pe Drumul Naţional 1 Bucureşti -

Ploieşti, în faţa Complexului Comercial PRISMA, în data de 29 decembrie 1995.

În anul 1999 a fost construit şi primul restaurant McDonald's mobil, succesul înregistrat

de acest restaurant pe roţi determinând compania să înceapă construcţia unei noi unităţi de acest

fel.

Din dorinţa de a veni mereu în întâmpinarea consumatorilor noştri şi de a le oferi

acestora noi experienţe, s-a trecut la construirea sau amenajarea de restaurante tematice. În

Bucureşti şi Tg. Mureş functionează deja restaurante McDonald's cu specific Rock-n-Roll si

Cinema.

Având încredere în potenţialul şi viitorul ţării noastre, McDonald's a investit, într-un

interval de timp relativ scurt, peste 54.000.000 USD, astfel încât la ora actuala funcţionează un

număr de 52 de restaurante în principalele oraşe din România.

Prin aceste investiţii care vor continua şi în anii următori, s-au creat aproximativ 2.500 de

locuri de muncă, în special pentru tineri, McDonald's fiind unul din cei mai importanţi angajatori

din ţara noastră.

După cca. 12 ani de activitate, investiţiile totale ale companiei se ridicau la 62.5 mil.

dolari, investiţi în contruirea restaurantelor, în dezvoltarea infrastructurii, în implementarea de

sisteme manageriale performante si moderne. La aceste investitii directe se mai adauga si cele

ale partenerilor traditionali ai companiei care au investit in Romania 15 mil. Dolari in realizarea

12

fabricii de carne ( L&O Romania), fabricii de salata ( Eisberg) si in realizarea unui centru de

distributie ( Romdis).

Din cele 52 de restaurante deschise pana in prezent, 24 sunt situate in Bucuresti, 3 in

Brasov si Constanta, cate 2 in Pitesti, Ploiesti, Timisoara, Cluj, Oradea, si cate unul in Arad,

Bacau, Iasi, Galati, Craiova, Ramnicu Valcea, Sibiu Buzau, Deva, Targu Mures, Baia Mare si

Suceava.Astfel, McDonald’s este leader de piata pe segmentul fast food inca de la deschidere,

cota pe care o are in prezent fiind 65%.

În ceea ce priveste datele stricte ale companiei, capitalul social era de 17,6 mil. Dolari în

1998, iar cifra de afaceri a crescut de la 125,4 mld. lei în 1996, la 187,2 mld. lei în 1997,

indicând o activitate în creştere.

În 1999, McDonald’s System România şi-a schimbat numele în McDonald’s Romania

SRL.

Evoluţia vânzărilor în ultimii 5 ani arată o creştere a cifrei de afaceri:

milioane dolari

70

60

50

40

30

20

10

0

Datorita inovatiilor si eficientei sale, marketingul performant a facut din McDonald’s

liderul mondial al restaurantelor cu servire rapida din intreaga lume.Pentru a pastra aceasta

pozitie, fiecare restaurant McDonald’s este implicat in dezvoltarea si implementarea planului

anual de marketing.

Oamenii care conduc sau au in franciza restaurante le McDonald’s sunt apropiati de

clienti. In acest fel, aportul lor in dezvoltarea diferitelor campanii de marketing este foarte

important.De fiecare data cand demareaza o noua campanie, aceasta se bucura de sprijinu

intregii echipe McDonald’s.

Marketingul in McDonald’s consta in:

13

Evoluţia cifrei de afaceri a companiei McDonald’s România

2003 2004 2005 2006 2007

33.7 mil.euro

43 mil. euro

92.1 mil. euro

53 mil. euro

38 mil. euro

- oferirea unei experiente unice pentru fiecare client care vine la McDonald’s

- relatia stransa cu clientii

- implicarea in comunitate

- aducerea in atentia clientilor, atat a calitatii produselor, cat si a experientei McDonald’s

- cresterea vanzarilor si a profitabilitatii tuturor restaurantelor McDonald’s

- sporirea si imbunatatirea celor 4 domenii specifice activitatii: Calitate, Servire,

Curatenie, Valoare ( QSC&V ).

Pentru a-si atinge scopurile, marketingul McDonald’s inglobeaza o multitudine de alte

domenii.

Compania dezvoltă un concept bazat pe relaţia directă cu clientii pentru a afla

impresiile şi aşteptările lor.

Fiecare restaurant este implicat în dezvoltarea şi implementarea planului anual de

marketing. Campaniile sunt suţinute de oamenii care conduc sau au în franciză restaurante

McDonald’s. Anual, compania investeşte în publicitate 1 milion de dolari.

Marketing - la nivelul fiecãrui restaurant

Marketingul la nivelul fiecărui restaurant în parte are ca principal scop implicarea în

comunitatea în care se află respectivul restaurant.

Prin organizarea de evenimente şi activitaţi specifice, McDonald's doreşte să fie o parte a

comunităţii.

Marketingul la nivelul fiecărui restaurant constă în descoperirea de noi căi prin care

fiecare restaurant în parte să contribuie la dezvoltarea zonei în care se află amplasat.

Studiul pietei

McDonald’s are o situatie privilegiata pentru ca are contact direct cu clientii 365 zile pe

an. McDonald’s nu cumpara si apoi revinde produsele, ci se implica direct in realizarea lor iar

cand acestea sunt pregatite, le serveste clientilor.Pentru McDonald’s cel mai bun mod de a

efectua un studiu de piata il reprezint dialogul cu consumatorii.Astfel, se poate afla care sunt

impresiile si asteptarile acestora.

McDonald’s poate beneficia de toate aceste date, zi de zi si in toate restaurantele, acest

lucru ajutand in a veni in intampinarea dorintelor clientilor.

14

Mixul de marketing

1. Politica de produs

Marketingul la nivelul fiecarui restaurant in parte are ca scop implicarea in comunitatea

in care se afla respectivul restaurant.Prin organizarea de evenimete specifice, McDonald’s

doreste sa fie o parte a comunitatii.Marketingul la nivelul fiecarui restaurant consta in

descoperirea de noi cai prin care fiecare restaurant in parte sa contribuie la dezvoltarea zonei in

care se afla amplasat.

Pana la aparitia McDonald’s in 1995, piata romaneasca a poduselor fast food era formata

mai mult din pizzerii, covrigarii sau gogoserii.Primii producatori mai mari pe piata au fost

Spring Time si Pizza Hut.

Dupa 1995, odata cu deschiderea primului restaurant McDonald’s, observand potentialul

pietei, au inceput sa intre pe piata si alti competitori: Burger Ranch si KFC. Mediul de afaceri

din acea perioada si puterea de sustinere a unor afaceri in aceste conditii de catre unii din

concurentii McDonald’s, a facut ca acestia sa isi inchida afacerea in Romania ( Burger Ranch ).

Rezultatele financiare ale McDonald’s România in primii 3 ani de activitate pe piata romaneasca

nu au fost extraordinare, adevaratul tel fiind acela de a detine un segment cat mai mare de piata,

politica companiei fiind aceea de a dezvolta o afacere pe termen lung si nu de a obtine profituri

rapid.La sfârşitul anului 2007creşterea volumului total a fost cu 21% mai mare decat in 2006

generând un venit din producţie de 45 milioane dolari, cu 95% mai mult decât în 1998. Cai în

anii precedenţi, McDonald’s România reinvesteşte toate profiturile în propria afacere.

Calitatea este principiul cel mai important al McDonald's. Acesta este subliniat în mod

deosebit la selectarea şi prepararea produselor. Care este conceptul restaurantelor McDonald's?

Restaurantele oferă produse 100% proaspete şi de calitate în orice loc şi în orice moment. De

aceea multe restaurante sunt deschise până tîrziu şi chiar în zilele de sărbătoare.

Produsele McDonald's constau în ingrediente hrănitoare de bază, cum ar fi: carne de vită,

carne de pui chifle, salată, cartofi şi produse lactate. Aceste produse îşi păstrează calitatea şi

elementele naturale pe întreg parcursul procesului de gătire. McDonald's selectează pentru

aprovizionarea restaurantelor doar producători recunoscuţi de alimente.

Categoria produselor cea mai bine reprezentata in vânzari este cea a sandwich-urilor

care câstigă din ce în ce mai mult teren: 61.3% în ianuarie 2007 fata de 58% în 2006 ca volum,

iar cresterea în valoare este de peste trei procente: de la 53.8% în 2007 la 7% in 2006.Cafii

prajiti la rândul lor, reprezinta categoria de produse cea mai bine vanduta de-a lungul timpul,

fiind ales unul din produsele care contribuie la dezvoltarea marcii McDonald’s.Ca pondere in

mix-ul de produse, urmeaza bauturile racoritoare, cafeaua, deserturile.

Salatele au inceput sa detina o parte semnificativa din piata 4.1% ca pondere din totalul

produselor vandute de McDonald’s in 2007, iar trand-ul dat de preocuparea oamenilor fata de o

15

alimentatie cat mai sanatoasa cat si posibilitatea de a creste vanzarile, a facut ca departamentul

de marketing sa promoveze si mai mult acest tip de produs. Ele sunt cultivate in aer liber. In

numai cateva zile de la cules, salatele Eisberg ajung sa fie consumate proaspete in restaurantele

Mcdonald’s. Si conform normelor is reglementarilor in vigoare, nu sunt folositi nici aditivi, nici

conservanti.

Bauturile calde reprezinta o componenta de baza detinand 4.6% din totalul de produse

vandute, previziuile fiind catre 5.2% dupa inceperea colaborarii cu Kraft, prin introducerea unui

nou tip de cafea.

Sandwich-urile reprezinta componenta cu ponderea cea mai mare in structura de vanzari,

cu o cota de 25.2% din totalul de produse. Aceste sandwich-uri reprezinta o gama care se

adreseaza tuturor categoriilor de varsta ( copii, adulti, batrani ).Pentru a veni in intampinarea

preferintelor clientilor, sandwich-urile sunt de trei feluri: cu carne de pui, cu carne de vita si cu

carne de peste

Cartofii prajiti, cu o pondere de 12,6% din vanzari, datorita gustului unic, au fost

introdusi si in programul de promovare al brand-ului McDonald’s. Ei provin dinn soiuri

selectionate. Ei sunt triati, spalati, curatati de coaja si taiati, inainte de a fi pre- prajiti si inghetati.

Se pregatesc in restaurant prin prajire in ulei veghetal. In ficare zi, in restaurantele Mcdonald’s

se controleaza calitatea uleiului garantand clientului folosirea unui ulei intotdeauna

proaspat.Sunt cartofo 100%. Nu sunt modificati genetic. Nici imbunatatiti prin procese chimice.

Meniurile (formate din sandwich, o portie de cartofi prajiti si o bautura ) reprezinta

componenta product mix care aduce un plus de valoare la fiecare comanda. In McDonald’s sunt

trei metode de crestere a vanzarilor: aducerea de noi clienti prin campanii de marketing,

cresterea valorii medii a comenzilor prin stimularea clientilor de a cumpara produse cu valoare

mare – meniuri, si indesirea vizitelor clientilor existenti – heavy users – prin cupoane de

frecventa.

Bauturile racoritoare - datorita faptului ca intra in componenta meniurilor insa si

datorita calitatii acestora, bauturile racoritoare reprezinta o cota de 20.2% din totalul de produse

vandute.Acest procent este in crestere fata de anul 2007 datorita ntroducerii unor noi tipuri de

sucuri naturale.

Deserturile, cu o cota de 7.5%, acopera asteptarile clientilor indiferent de anotimp.Atfel,

vara, inghetata, Flurry si shake-ul au o pondere mult mai mare decat placinta pentru ca, in

anotimpurile reci, acest lucru sa se inverseze.

Happy Meal-ul reprezinta un pache special facut pentru copii in care este inclus un

sandwich mic, o portie mica de cartofi, o bautura racoritoare si o jucarie.Aceasta grupa de

16

produs este una foarte importanta deoarece se adreseaza posibililor clienti de maine,

McDonald’s incercand sa isi „formeze „ clientii. Acest produs reprezinta 5.1% din totalul de

produse vandute, ele fiind cumparat atat pentru calitatea produselor cat si pentru jucariile

existente in cadrul acestui pachet.Sandwich-urile care intra in componenta Happy Meal-ului

sunt: hamburger, cheeseburger, McToast, McPuisor, sau nuggets de pui.

Innoirea şi diversificarea produselor- Meniurile sunt înnoite şi diversificate continuu cu

entree-uri, deserturi şi o gamă largă de sandwich-uri, care deseori respectă tradiţiile culinare

ale ţării. Astfel, meniul nu este tipic american ci, în funcţie de ţară. Conţine produse ale

bucătăriei tradiţionale.

Ceea ce este de remarcat este faptul că înnoirea nu se orientează numai spre produsele

alimentare ci adoptă o interesantă strategie de combinare a produselor cu serviciile. Astfel,

compania construieşte şi amenajează restaurante cu tematică : Rock-n-Roll, Internet Corner,

Cinema ca şi locuri de joacă pentru copii – Trenuleţul/ tramvaiul/vaporul Birthday Party,

tobogane, Ronald Show.

McDonald’s isi structureaza vanzarile pe o calitate ireprosabila a produselor sale. Pentru

acest lucru, investeste foarte mult in pregatirea angajatilor, in utilizarea de echipamente de

ultima generatie. Partenerii ( furnizorii ) trebuie sa livreze produse de calitate, aceste

verificandu-se periodic iar in cazul in care aceste nu corespund standardelor de productie

stabilite, se inlocuieste gratuit produsul de catre producator.

2. Politica de preţ

Strategia preturilor spune ca produse de cea mai buna calitate sunt cumparate la cele mai

mici preturi posibile, fara a afecta valoarea.

Datorită situaţiei economice şi inflaţiei care a marcat puternic economia românească – ca

de altfel, economiile tuturor ţărilor foste socialiste – preţurile sunt adaptate la puterea de

cumpărare a fiecărei ţări, ţinând cont şi de concurenţa locală. Fără să fie foarte ridicat, preţul

este apreciat ca fiind corect, în conformitate cu nivelul serviciului, simplificat dar rapid. Preţul

unui Big Mac la restaurantele McDonald’s constituie aproape un indicator economic pe glob,

reflectând puterea de cumpărare a populaţiei. Faţă de Austria unde preţul unui Big Mac este de 3

euro, preţul în câteva ţări, mai ales, est-europene este:

Preţul comparativ al produsului reprezentativ în ţări din Europa

România Rusia Bulgaria Cehia Croaţia Germania

2,10 2,13 1,49 1,94 2,79 3,16

17

3. Politica de distribuţie

McDonald’s isi distribuie produsele numai prin reteaua proprie de restaurante, asigurand

astfel o calitate ireprosabila a produselor sale, si un mediu placut de servire a mesei. În întreaga

lume, McDonald's încearcă să respecte principiul său de a aproviziona fiecare restaurant cu

produse ale furnizorilor locali din fiecare ţară în care restaurantul este amplasat. McDonald's

încearcă să respecte acest principiu în special în Europa .Cu toate acestea, trebuie luat în

considerare faptul că nu toţi furnizorii pot să respecte standardele de calitate stabilite de

McDonald's. De aceea, cel puţin în prima fază unele produse sunt importate

4. Politica promoţională

Publicitatea

Publicitatea este o parte foarte importanta a marketingului.Ea inglobeaza cercetarea

pietii, dezvoltarea reclamelor radio si TV, a materialelor tiparite dar si planificarea si cumpararea

spatiilor de difuzare a spoturilor.

Publicitatea McDonald’s se imparte in:

1. promovarea brand-ului – presupune atat comunicarea personalitatii brand-ului, cat si

realizarea unei stranse relatii cu clientii.Publicitatea brand-ului nu vinde doar mancarea. Ea

reflecta modul in care diferiti clienti percep experienta unei vizite la McDonald’s.

2. promovarea campaniilor – campaniile ofera clientilor un motiv in plus de a veni la

McDonald’s.Marketingul McDonald’s cauta, planifica, dezvolta si implementeaza oferte noi si

atractive precum: sandwich-uri noi, jocuri, Happy Meal etc.

Promotiile de brand si campaniile sunt concepute astfel incat sa se completeze si sa

mentina McDonald’s pe primul loc in preferintele consumatorilor.

PUBLICITATEA - componentă importantă în cadrul comunicaţiei

promoţionale,reprezintă unul dintre mijloacele cele mai utilizate din cadrul pieţei

Publicitate:

Spouri TV la posturi cunoscute cum sunt PRO TV, Antena 1, Antena 3,Prima Tv, B1,

Presă:

Reviste: 20 Ani, B 24 FUN, 7 Seri

Ziare: Capital, Ziarul financiar, Adevărul, România Liberă, Gandul

Publicitatea prin tipărituri:

Afişe - postate în restaurante

Ceiling hanger’s – afisate in restaurante

Pliante şi broşuri: se distribuie in restaurante

Agende şi calendare: distribiute agenţilor economici

18

Bannere : se afiseaza la intrarea in restaurante, la inceputul fiecarei campanii de

marketing

Publicitate exterioară

Afişajul pe panouri special concepute

Personalizarea masinilor de transport marfa a furnizorului Romdis

Umbrele pentru terasele restaurantelor

Sloganurile.

Folosite ca teme publicitare sloganurile companiei arată nu numai interesul crescând

pentru publicitate ci, prin conţinutul campaniei, însăşi evoluţia modului de gândire, a concepţiei

privind hrana, reflectând preocupările pe plan social. Astfel este evident următorul traseu:

într-o primă etapă anii 60 - 74 când atenţia se concentra pe hrană şi ambient : cantitate,

gust, satisfacţie şi atragerea familiilor:

1960 – All American Menu – a Hamburger, Fries and a Shake;

1961 – Look for The Golden Arches;

1962 - Go for Goodness at McDonald’s;

1965 – Mcdonald’s – Where Quality Starts Fresh Everyday;

1966 – McDonald’s .... The Closest Thing to Home;

1967 – McDonald’s is Your Kind of Place;

1971 - McDonald’s Sure is Good to Have Around.

după anii 74 când compania a început să fie criticată pentru continutul mare în grăsimi şi

acuzată că a promovat probleme de nutriţie la nivel naţional, atât conţinutul mâncării cât

şi sloganurile publicitare reflectă orientarea către pauză, relaxare şi atenţia exclusivă pe

care o acordă clienţilor, sănătăţii lor:

1975 – We Do It All for You;

1976 – You, You’re the One;

1979 – Nobody Can Do It Like McDonald’s Can;

1981 – You Deserve a Break Today. Nobody Makes Your Day Like McDonald’s

Can;

1983 – Together, McDonald’s and You;

1984 – It’s a Good Time for The Great Taste of McDonald’s;

1989 - Good Time, Great Taste;

începând cu 1990 este evidentă orientarea către divertisment şi atragerea adolescenţilor:

1990 – Food, Folks and Fun;

1992 – What you Want is What you Get at McDonald’s Today;

1995 – Have You Had Your Break Today?

19

1997 – My McDonald’s;

1998 – Did Somebody Say McDonald’s?

2000 – We Love To See You Smile;

2002 – Smile;

2003 – I’m lovin’it.

Ultima campanie publicitară a companiei - 2007 – „Balance Life Style” înseamnă

„Mănâncă inteligent, fii activ!” ceea ce presupune schimbarea orientării de la produs către

client către hrana sănătoasă, controlul activ al greutăţii, menţinerea aspectului fizic cu

produse naturale sănătoase, fără conservanţi, promovarea unor produse noi: salate, mere, iaurt de

băut, suc de mere. Campania este susţinută prin prezentarea pe internet a unui program de calcul

al numărului de calorii astfel încât orice client McDonald’s poate calcula ce produse să consume.

De asemenea, în sălile de mese sunt prezentate toate ingredientele produselor şi numărul de

calorii.

Mesaje vehiculate :

* Eşti acasă! Intră ! Eşti aşteptat şi bine primit- mesaj care sustine ideea lui Ray Krcok:

‘’fondatorul Mcdonald’s curăţenia tuturor încăperilor, de la antreu, sală, bucătărie, până la

grupurile sanitare, igiena impecabilă a produselor şi a meselor, operativitatea personalului şi

serviciul prietenos, ca la mama acasă.’’

*Noi suntem interesaţi să ne oferim serviciile întregii familii!

*Suntem alaturi de copii si familii la bine si la rau.

*Formăm o echipă, tânără, dinamică în care există totuşi diferenţe obţinute prin muncă,

seriozitate, performanţe.

*Angajaţii noştri sunt resursele noastre cele mai importante

Promovarea vânzărilor

Reducerile temporare de preţ

Primele şi cadourile: pentru fidelizarea clienţilor

Concursuri: organizate cu ocazia sarbatorilor copiilor ce isi petrec ziua de naştere,

tombole, cu ocazia unor sarbatori cum sunt Valentine’ Day, Halloween

20

Relatii publice

Programele de relatii publice sunt concepute pentru a informa in permanenta clientii

despre actiunile McDonald’s. Colaborand cu toate tipurile de media, McDonald’s reuseste sa

transmita clientilor informatii despre angajari, mediu, alimentatie, educatie si pregatire. De

asemenea, colaboreaza cu media pentru a educa oamenii despre ceea ce reprezinta McDonald’s (

de la deschiderea unui restaurant la construirea unui nou loc de joaca si decernarea unui premiu

pentru un tanar angajat .

Relatiile publice permit dezvoltarea legaturilor deja existente cu scolile,

grupurile/gruparile din comunitate, centrele de afaceri si cele de recreere si toate tipurile de

grupuri de interes special.

Relatiile publice nu reprezinta numai transmiterea unor date ci asigura faptul ca toata

lumea este bine informata in ceea ce priveste compania McDonald’s. Comunicarea interna cu

toti angajatii McDonald’s reprezinta o latura importanta a programului de relatii publice.

Ca în cazul majorităţii produselor alimentare, o dată ce barierele impuse de comerţul de

stat au dispărut, produsele livrate in sistem fast food au realizat o spectaculoasă pătrundere pe

piaţa românească. Începând din 1990, piaţa românească a evoluat după criteriul calitaţii;

producatorii nu îşi permit să facă nici cel mai mic rabat de la calitate, scopul lor declarat fiind de

a le oferi consumatorilor atât încrederea în aceste produse, cât şi posibilitatea de a le procura cu

uşurinţă, la preţuri rezonabile. Piaţa produselor fast food în ţara noastră se află cu mult sub

nivelul pe care îl înregistrează în ţările dezvoltate ale Europei.

Potenţialul de consum individual este de fapt factorul hotărâtor al dinamicii evoluţiei

acestui produs. Este evident faptul că avantajele pe care producătorii le pot exploata în folosul

propriu sunt deci cele care le permit fie costuri de producţie mici, fie materii prime de calitate la

preţuri foarte bune, fie tehnologii moderne care să reducă la minim pierderile din procesul de

producţie. Iar dacă se reuşeşte păstrarea unui anumit standard de calitate cu care consumatorii s-

au obisnuit, atunci succesul unui producător este asigurat.

5. Stabilirea bugetului

Una din deciziile cele mai importante pe care a trebuit să o adopte compania s-a reflectat

în stabilirea bugetului alocat prin metoda procentajului din vânzări.McDonald’s Romania

beneficiaza, pentru publicitate si marketing, de un procent de 4.5% din totalul vanzarilor anuale.

Implicarea in comunitate

Inca de la venirea in tara noastra, Compania McDonald’s s-a implicat major in actiuni si

proiecte cu un puternic impact social, atat la nivel national cat si local.Este in traditia firmei ca,

21

de fiecare data cand deschide primul restaurant intr-un nou oras sa faca o donatie substantiala in

beneficiul unui proiect social local considerat important de comunitate.De astfel de donatii au

beneficiat numeroase orfelinate, scoli si spitale din orase unde McDonald’s a deschis restaurante,

si nu numai.

Fundatia pentru Copii Ronald McDonald România (Ronald McDonald Children's

Charities of Romania - RMCC) a fost constituita în tara noastra, cu sprijinul si la initiativa

Companiei McDonald's, în noiembrie 1998 ca o organizatie non-profit având ca scop derularea

de actiuni menite sa îmbunatateasca situatia copiilor defavorizati din tara noastra.

Prin actiunile si programele derulate, Fundatia a devenit una din cele mai importante si

apreciate organizatii caritabile din România. Fondurile strânse, atât prin cutiile de donatii

instalate în toate restaurantele McDonald's din tara, cât si prin evenimentele speciale organizate

în acest scop sunt donate orfelinatelor si spitalelor de copii în scopul efectuarii unor reparatii sau

achizitionarii de aparatura medicala si mobilier.

De asemenea, numeroase organizatii caritabile beneficiaza de sprijin material sau

financiar din partea RMCC pentru derularea unor programe dedicate copiilor. Cele mai

importante actiuni initiate de Fundatia pentru Copii Ronald McDonald au fost:

- 1999 – vizita unei echipe de chirurgi care au operat gratuit peste 100 de copii romani cu

malformatii faciale; proiectul a fost sponsorizat de fundatie

- 2000 – prima actiune nationala de strangere de fonduri pentru Spitalul Grigore

Alexandrescu din Bucuresti

- 2000 – fundatia a modernizat si igienizat grupurile sanitare din 2 scoli generale din

Bucuresti in cadrul proiectului “Scoli curate “

- 2001 – derularea programului “Educarea Rutiera a Copiilor” – proiect derulat impreuna

cu Ministerul de Interne

- 2002 – inaugurarea unei noi unitati de primire a urgentelor in cadrul Spitalului Clinic

pentru Copii Grigore Alexandrescu, unitate infiintata cu contributia campaniilor Fundatiei

In data de 12 aprilie 2003, a avut loc celebrarea turnarii primei pietre de temelie a Casei

Ronald McDonald Romania, la care au participat Excelenta Sa, Ambasadorul Olandei la

Bucuresti, Dl. Pieter Jan Wolthers - ambasadorul Olandei, 4 angajati ai McDonald’s Olanda

impreuna cu directorul Ronald McDonald Kinderfonds Olanda - dl. Pascal Rijnders.

Aceasta casa oferind cazare temporara gratuita familiilor din provincie ai caror copii se

afla sub tratament la spital .Avand o capacitate de 30 de locuri, Casa Ronald este dotata cu o

bucatarie complet utilata, sala de mese, sufragerie, spalatorie, 15 dormitoare cu baie proprie.

Investita totala a fost de peste 500.000 euro.

22

In prezent exista 234 astfel de case in 24 de tari precum Statele Unite, Olanda, Anglia,

Argentina, Germania, Brazilia, Japonia, Australia, Franta etc. In desfasurarea in bune conditii a

activitatii Caselor Ronald McDonald (care functioneaza 365 de zile pe an fara intrerupere) sunt

angrenati numerosi voluntari. Efortul si daruirea lor reprezinta cheia multora dintre realizarile

obtinute.

Bibliografie

1. A. Zamfir, Marketing, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974;

2. P. Stefanescu, Bazele marketingului, Bucuresti, 1995 ;

3. Ph. Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1998, pag.

542-659;

4. www.mcdonalds.ro

5. www.zf.ro

23