Mediul Polar rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr

7/23/2019 Mediul Polar rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr

1/18

Mediul Polar AntarticA.Mediul polar

Acest tip de mediu se intalneste in Antarctida, Groenlanda,Insula Novaia Zemlea, Insula Tara lui Franz Joseph, Arhipelagulpitz!ergen, Arhipelagul Nord"#anadian.

u!stratul se caracterizeaza printr"o participare redusa lastructurarea enviromentului, el stand su! incidenta calotei

glaciare care ii imprima nota dominanta de modelare. Inconsecinta, la aceste latitudini se instaureaza un mediumor$ogenetic de tip polar, in care $ormele de relie$ intalnitesunt reprezentate de $%eld"uri, roches moutonees, monadno&"uri,lacuri si mlastini, drumulinuri, depozite de dezagregare, platouriusor ondulate. olul este inghetat pana la adancimi mari 'inAntarctica ()) m*.

#omunitatea vie. +a nord de - lat N si /0 lat comunitatile !iotice lipsesc sau sunt restranse, in rest au odes$asurare destul de !una.

Mediul hidro"atmos$eric se caracterizeaza prin1

"temperaturi medii de "2)..."2/ # in anotimpul de vara, si de

"-)..."() c in anotimpul de iarna."iarna este incredi!il de severa, temperaturile atingand "/)..."3)# la 4imea&on, unde in ciuda acestora, regiunea este locuitasau colonizata de catre rusi5

"o alta trasatura a climatului este !ruschetea schim!arilor detemperatura, mai ales pe versantii opusi ai muntilor cu

e6punere la mare, a$ectati de o circulatie atmos$erica de tip$oehn5 aceste variatii !ruste de temperatura pot oscila iarna


2/18

intre "7)# si (# ceea ce duce la dereglarea 8ziologica acorpului uman5

"conditii speciale de luminozitate si termicitate, con$erite deinclinarea razelor solare $ata de supra$ata topogra8ca 'e6ista

doua situatii de intuneric si de lumina totala, respectiv noapteasi ziua polara, 8ecare avand o durata de circa 0 luni*5

"circulatia atmos$erica permanent descendenta, dezvoltata incadrul puternicilor anticicloni polari care determina precipitatiireduse 'su! 2)) mm9an*si su! $orma solida ,precum si prezentaunor vanturi puternice si permanente 'vanturile polare*5

In cadrul acestui mediu se di$erentiaza cateva su!medii cutrasaturi speci8ce1

a*mediul calotei glaciare , in care $actorul de semni8catie estereprezentat de platosa de gheata,la acesta asociindu"seluminozitatea alternanta,lipsa cominitatii vii.

!*mediul deserturilor reci pietroase,cu caracter dezolant

restrictiv.c*mediul de mlastina, situat in zona de contact cu mediulsu!polar.

!*Mediul su!polar4cupa 2) : din emis$era nordica, 8ind intalnit in nordul#anadei, Alas&a,

i!eria, tundrele euro"asiatice si cele ale muntilor inalti'Pamir,;imala


3/18

?intre e$ectele impuse de su!stratul inghetat mentionam1

"impiedicarea dezvoltarii unei vegetatii $orestiere5

"limitarea construirii de aeroporturi si drumuri in >usia si#anada5

"insta!ilitatea su!stratului a$ecteaza constructia de cladiri,autostrazi, cai $erate5

+a acest orizont inghetat se mai adauga molisolul,am!ele 8indcaracterizate de prezenta curgerilor soli=u6ionale, a $ormelorpozitive reziduale,a hidrolacolitilor, tur!arii !om!ate,depresiuni termocarstice, mlastini, soluri poligonale, niste nivale.

In timp ce temperatura ramane su! 2) # timp de zece luni pean, su!stratul ramane inghetat permanent, situatie cu e$ecteincalcula!ile la nivelul mediului, in general si la nivelulcomponentei umane, in particular.

#omunitatea vie se adapteaza la conditiile aspre si estereprezentata de muschi,licheni,alge si chiar plante pitice.Fauna

este $oarte !ine reprezentata inapa'moluste,$oca,morsa,salcie*,iar pe uscat intalnim ursulpolar,renul,cari!u,pasari.

?intre adaptarile speci8ce ale plantelor si animalelor amintim1hi!ernarea animalelor, migrarea sezoniera a pasarilor.

#omponenta hidro"atmos$erica este reprezentata de1

"temperaturi medii anuale de apro6imativ )#, iar in scurta varapolara de cca./" #, consecinte ale iluminarii si incidenteio!lice a razelor solare care determina reducerea cantitatii decaldura a!sor!ita de sol si de aerul din imediata apropiere asupra$etei topogra8ce5

"e6istenta noptii polare ca o consecinta a climatului, impune o

conditionare tuturor $ormelor de viata5


4/18

"precipitatiile mai a!undente ca in mediul polar '7))"/))mm9an*, dar tot su! $orma de ninsoare5

"iarna este anotimpul in care soarele nu se ridica deasupraorizontului, noaptea continua e6tinzandu"se pe perioada catorva

luni5 aceasta e6plica temperaturile $oarte reduse ale aerului inimediata vecinatate a polilor terestrii5

"in=uenta ciclonilor su!polari a caror activitate este mai intensape oceane.

olurile sunt reprezentate de cele poligonale de tundra,scheletice, cu pro8l ingust, acide, lipsite de $ertilitate si care se

a=a mai mult in stare inghetata.Procesele geomor$ologice sunt dominate de eolizatie ,criotur!atie, geli$ractie.

i in acest mediu se di$erentiaza mai multe su!medii1

a*mediul su!polar de tundra mlastinoasa

!*mediul su!polar cu perma$rost sezonier

c*mediul su!polar $ara perma$rost in anotimpul cald.

CONCLUZII:

In anasam!lu, mediile de viata reci se caracterizeaza prin1

"veri scurte si ierni lungi si aspre5

"termicitate si luminozitate, care conditioneaza in comunitatileumane variate stari de depresie, neurastenie, tul!urari phisice5

"procesele glaciare si cele periglaciare domina mor$ogeneza sipedogeneza5

"adaptarea vietuitoarelor la mediul aspru si auster estere=ectata de numarul indivizilor si speciilor, dimensiuni,mor$ologie, $unctiile si comportamentul acestora5


5/18

"cresterea surprinzatoare a numarului de insecte si mami$ere lalatitudini inalte

Aceste conditii se re=ecta si la nivelul componentei umane prinmigrari sezoniere. Populatia este restransa ca numar si

reprezentata de comunitati de es&imosi 'cca 7/).)))*,laponi'cca -/).))) *,ia&uti 'cca 2)).)))"27/.))) *. Modul de viataeste primitiv si, in unele cazuri, chiar mizer. Toate materialele deconstructie, o!iectele de uz personal si hrana acestorcomunitati umane stau su! incidenta componentei naturale.

;a!itatul nu gaseste conditii prielnice pentru dezvoltare,atat numarul cat si dimensiunea asezarilor 8ind redus.

#omunitatea umana se caracterizeaza prin anumite convingerireligioase, conceptii despre lume si viata, avand un sistem socialaparte.

>esursele mediilor de viata. ?esi mediile de viata reci sunt aspresi austere, ele prezinta totusi, o paleta destul de variata deresurse1

"!lanurile animalelor,care au constituit de multe ori vectori decolonizare a unor teritorii5

"carnea si grasimea animalelor5

"zacamintele de minereuri rare care au atras omul cu activitatilelui de e6tractie si de prelucrare, determinau implicit constituirea

unor ha!itate cai de comunicatie5Pentru om viata este di8cila sau aproape imposi!ila mai alesatunci cand el nu dispune de o serie de mi%loace solide care sa"ispri%ine modul de viata.Temperaturile $oarte scazute, $urtunile dezapada si vanturile violente se constituie in hazarduri si riscurienviromentale care pun in pericol sistemul nervos si !alantatermica a corpului uman.

#el mai teri!il inamic uman in aceste tinuturi sunt viscolele care!ulverseaza aproape toate activitatile umane.


6/18

In aceste conditii viata umana este o continua si permanentalupta de supravietuire care lasa perioade prea scurte de timppentru satis$acea unor nevoi umane mai ridicare sau pentruprogresul catre atingerea unui standard inalt de civilizatie.

Caracteristici generale

Al saptelea continent ca marime , al Terrei, Antarctica este celmai sudic, mai rece, mai @ndepartat si mai recent descoperitcontinent, 8ind pentru prima oara detectat la @nceputul secoluluial I"lea. Acoperita aproape @n totalitate de gheata si $ara a

avea o populatie umana sta!ila, ea @ncon%oara Polul ud. +arBndul sau Antarctica este @ncon%urata de C4ceanul AntarcticD,

@ntindere de apa creata din zonele de sud ale oceanelor Paci8c,Atlantic si Indian, dar 8ind considerat un ocean separat decelelalte datorita temperaturii mai scazute a apei si a salinitatiimai mici.

Antarctica detine @n %ur de E): din gheata e6istenta pePamBnt. anchiza ce @ncon%oara continentul are apro6imativ 7Emilioane &m cu!i de gheata.

ntindere

Antarctica, numita ast$el pentru a o deose!i de parteaopusa a glo!ului zona arctica se @ntinde dupa paralela de 0)de grade latitudine sudica. #el mai a propiat CvecinD al ei segaseste la 2.))) de &m si este America de ud, urmata deAustralia si A$rica, la 7./)) si (.))) de &m departare. #ea maimare parte a teritoriului sau se @ntinde @n emis$era estica, @npartea vestica se gaseste Peninsula Antarctica, @ntindere ceapropie continentul de America de ud. #el mai @nalt vBr$ de pecontinent atinge /.2() m '@n masivul Hinson din partea vestica*,


7/18

iar @naltimea sa medie este putin mai mare de 7.))) de metri,ceea ce @l $ace continentul cu cea mai mare @naltime medie.

Antarctica are o supra$ata totala de 2-.23.))) &m patrati, 8indast$el mai mare decBt uropa si Australia.

Clima

Pozitia pe latitudine si @naltimile ei mari $ac din Antarcticacel mai rece continent.#u toate acestea se deose!esc douaanotimpuri.n anotimpul rece temperatura @n zoneleintercontinentale poate scadea su! )#, @n timp ce @nanotimpul cald temperatura se poate ridica, @n aceleasi zone,pBna peste -)#. n zonele de coasta se poate a%unge, @nsezonul cald, la temperatura de @nghet ')#*, dar si aici valorilenegative sunt ridicate @n perioada rece.

Antarctica detine si recordul temperaturii negative. n anul 2E0),la statiunea ruseasca de cercetare CHosto&D s"au @nregistrat

E,7 #. Interiorul Antarcticii este un desert polar @n care !atvBnturi moderate ce rareori ating -) &m9h, @nsa ele se @ntetesc sidevin mai persistente @n apropierea coastelor. HBnturi e6trem dereci, compuse din aerul a=at @n partea in$erioara a versantilora!rupti din interiorul regiunilor muntoase, !at spre pantele degheata mai mici.

Zona este $oarte saraca @n precipitatii, un dintre cele maiuscate zone de pe glo!, apro6imativ /) mm de precipitatiicazBnd aici anual. Acestea cresc cu cBt ne apropiem de tarm,atingBnd @n zonele apropiate de coasta 7)) mm9an. Precipitatiilesunt $ormate @n mare masura din caderi de zapada aduse decicloni. ?e o!icei ele cad su! $orma de zapada sau gheata, dar

uneori se @nregistreaza si ploi, @n zonele litorale. 6ista mai multe tipuri de climat @n Antarctica, toate suntreci, dar di$era @n severitate. +a $el ca si precipitatiile climatul se


8/18

@m!lBnzeste cu cBt latitudinea scade. Peninsula Antarctica estezona @n care se @ntBlneste clima cea mai !lBnda, aicitemperatura putBndu"se situa @n timpul sezonului mai cald @n

%urul valorii de )#.

Vegetatia

Acoperita aproape @n totalitate de un strat gros de gheata,Antarctica are $oarte putin teren disponi!il pentru $ormareasolurilor sau aparitia vegetatiei. olul e6istent s"a $ormat @nperioada mai recenta a e6istentei continentului si are uncontinut organic scazut, la $el ca si capacitatea de stocare aapei.

Antarctica 8ind izolata de alte continente, este $oarte greupentru alte tipuri de vegetatie sa se raspBndeasca pe teritoriulei. Temperatura constant scazuta, vBnturile puternice si lipsa

umiditatii descura%eaza alte plante. 6ceptie $ac plantele ce sepot adapta la aceste conditii, 8ind capa!ile sa se dezvolte activnumai cBteva zile pe an.

Acesti $actori limiteaza e6istenta plantelor @n Antarctica numai lacale din >egnul Protista 'organisme simple, de o!iceiunicelulare*1 alge, licheni si muschi. n Antarctica e6ista numai

doua specii cunoscute de plante ce @n=oresc, ele se gasesc @nPeninsula Antarctica si insulele din %urul sau.

#ontinentul nu are un echivalent al tundrei arctice, unde segasesc o mai mare varietate de plante1 cea mai !ogatavegetatie a Antarcticii poate 8 comparata mai mult cu cea dinnord, vegetatia saraca a deserturilor polare arctice. #u toateacestea petice de vegetatie cresc pe toate stBncile neacoperite

de gheata, pBna la 7E) &m distanta de Polul ud. Alge dezapada cresc pe zapada si pe supra$ata ghetii aproape de


9/18

coasta, @n special de"a lungul Peninsulei Antarctice, undepasarile de mare si !riza oceanului aduc posi!ilitati de nutritie.

Apele antarctice suporta si alte tipuri de vegetatie.uruieni de apa din zonele de coasta cresc pe si @n %urul

insulelor, aproape de continent, dar nu pot aparea aici datoritaghetii marine ce rade tarmurile. n apele reci ale oceanului ce@ncon%oara Antarctica se gasesc di$erite tipuri de alge ce plutescpe o perioada scurta, atBt cBt sa se @nmulteasca pe perioadaanotimpului cald, mai ales @n zonele unde izvoarele aduc lasupra$ata ape cu o cantitate nutritiva ridicata. Aceste algeplutitoare sunt o sursa !ogata de hrana pentru animalele

marine.

Fauna

#limatul aspru si saracia vegetatiei regiunilor de pamBntale Antarcticii accepta numai animale microscopice, insecte

primitive si alte specii de acest $el ce pot supravietui @n solurileumede. e mai gasesc si alte neverte!rate, saritoare si mici. #elmai mare animal terestru din Antarctica poate creste pBna la 27mm. n contrast cu uscatul oceanul contine o mare varietate deanimale, toate depinzBnd, @ntr"un $el sau altul, de algele ce crescla supra$ata apei.

4rganismele zooplancton, cum ar 8 viermii"sageata, pestii"%eleu,

pestii"larva, alte larve, stelele de mare se hranesc cu organisme8toplancton alge plutitoare. +a rBndul lor, organismelezooplancton sunt o sursa de hrana pentru pesti si calmari,am!ele tipuri a!undBnd @n apele antarctice. Acest ClantDcontinua, pestii si calmarii 8ind o sursa de hrana pentru $oci,!alene si pasari de mare cei mai mari si mai !uni pradatori aizonei. n acest C4cean udicD se hranesc sapte specii de !alene

si opt de del8ni5 cBteva dintre aceste specii @ntra adBnc !anchiza@n timpul sezonului cald. apte specii de $oci respira @n regiuneaantarctica, unele pe tarmurile sudice ale insulelor, altele e6clusiv


10/18

@n regiunea !anchizei. Apro6imativ () de specii de pasari de apa incluzBnd 3 de pinguini, ( de al!atrosi, cormorani, pescarusis.a. sunt raspBndite @n Antarctica, mai ales pe insule si coaste.Multa vreme vBnate pentru ulei, marile animale marine %oaca unrol important @n atragerea oamenilor spre Antarctica. n prezent

legile internationale, @n vigoare din anii 2E0), le prote%eaza.

Antarctida este continentul cel mai sarac din punct de vedere!iotic. #onditiile climatice deose!it de aspre, cu temperaturinegative in tot timpul anului, cu vanturi puternice si umezealarelative mica, reprezinta o piedica in calea proli$erarii vietii. +aconditiile climatice se adauga viata care acopera uscatul,

inpiedicand $ormarea solului si implicit a invelisului vegetal sianimal, cu mici e6ceptii.

Hiata animala din Antarctida este legata direct de mare,singura sursa de hrana 8ind o$erita de apele reci, inghetate, dar$oarte !ogate in plancton si peste pe seama carora vietuiescpinguini, !alenele, ele$antilor de mare si $ocilor. Pe tarmaulAntarctidei se mai intalnesc insa cateva insecte mici si alte

animale de dimensiuni reduse. Knele dintre acestea pot traiindependent in muschi si lichieni, altele isi duc viata ca parazitipe pasari si $oci.

In Antarctida nu e6ista insecte cu aripi. ingura muscadin Antarctida este elgica antarctida, specie $ara aripi,descoperita pe coasta de vest a Peninsulei Antarctidei, cu

olungime de 2 cm. Formele de viata microscopica sunt $oarte !ine adaptatela parametri climatici, alegandu"si conditiile de mediu cele mai$avora!ile, adapostite de vant si cu un grad de insolatie ma6ima.Knele dintre aceste vietuitore mici pot suporta temperaturi de /)#, iar cand temperatura co!oara si mai mult intra inhi!ernare, indi$erent de stadiul de dezvoltare in care se a=a, si

raman asa pana cand teperatura creste din nou.


11/18

Pasarile. ?intre tote animalele ce traiesc in zonaAntarcticii, cele mai numeroase sunt pasarile'2) genuri*. Intimpul verii australe, cand planctonul urca spre supra$ataoceanului, se aduna la aceasta sursa de hrana indestulatoare siinepuiza!ila, !alenele, $ocile si pasarile.

?intre pasarile Antarcticii care a%ung si traiesc si petarmurile Antarctidei, cele mai reprezentative sunt pinguinii.Pana in prezent cercetatorii au determinat 23 speci de pinguinides$asurandu"si intreaga viata,in zona apelor inghetate protr%atiiin potriva vantului de stancile granitice ale oazelor.

Solurile si resursele minerale

?esi are o @ntindere destul de mare, Antarctica are solulcompus @n ma%oritatea din gheata. n partea sa estica se gasestesu! stratul de gheata o masa de pamBnt apro6imativ demarimea Australiei, @n timp ce @n zona vestica se a=a mai multe

insule acoperite si unite @ntre ele si de continent de gheata. ?eaceea numai circa 7,( : din aria Antarcticii este roca vizi!ila,restul a=Bndu"se su! gheata. Zonele e6puse include vBr$urile acBtorva lanturi muntoase si ale altor resturi @mprastiate. eremarca aici lantul CTransantarcticD care separa partea de vest acontinentului de cea de est. e mai gasesc si niste vai glaciare,neacoperite de gheata si pastrate uscate de vBnturile ce !at din

interiorul continentului.Numai 7: din zonele costale sunt tarmuri stBncoase sau

zone litorale. >estul tarmului este $ormat din gheata ce secontinua si dupa capatul rocilor continentale. anchiza ce

@ncon%oara Antarctica, $ormata cu milioane de ani @n urma, are ogrosime medie de 7.20) de metri, @n timp ce recordul degrosime atinge (.3)) de metri. Formarea acestei !anchize s"a

produs prin suprapunerea straturilor de zapada cazute sitrans$ormarea lor @n gheata.


12/18

olul ce se a=a su! gheata este $ormat din rocimetamor8ce, acoperite de sedimente din perioadele geologice#retacic si Permian. #ontinBnd evidente despre paduri tropicalesi deserturi ce au precedat mai recenta perioada de conditiiglaciare, aceste straturi re=ecta comple6itatea climatului istoric

al Antarcticii. #eea ce acopera acum solurile continentului este ouriasa cupola de gheata ce se ridica de pe coastele acestuia sise ridica @ntr"un platou @nalt de peste (.))) m, a=at @nca @ncrestere.

Muntii CTransantarcticiD se @ntind pe o distanta de -./)) &mde"a lungul =ancului vestic al Antarcticii de st, separBnd"o pe

aceasta de partea de vest a continentului. Acest sir este unmasiv stavilar penetrat de ghetari pentru platoul de gheata alAntarcticii de st, care, dealt$el, contine 79- din teritoriulcontinentului.

#Btiva vulcani activi, printre care si vulcanul re!us, puncteazacoasta Antarcticii si zonele insulare apropiate. olulmultistrati8cat al Antarcticii de Hest, a$ectat si trans$ormat de

modi8carea structurii geologice, dezvaluie o istorie geologicadistincta a acesteia, mult mai z!uciumata decBt cea a partii deest a continentului. Aceasta multistrati8care are la !aza un stratdin Precam!rian, acoperit de sedimente vulcanice din Perioada#ar!oni$era, si altele din Mezozoic si Tertiar.

?esi numai apro6imativ 2: din solul continentului a $ost

cercetat pentru minerale, se pare ca Antarctica are resurseminerale !ogate. Muntii Transantarctici contin resurseconsidera!ile de car!une, precum si cupru, plum!, zinc, cositor,argint si aur. n muntii din estul Antarcticii se mai gasesc

@nsemnate minereuri de 8er, alte zacaminte se mai gasesc si @nPeninsula Antarctica. Alte metale prezente pe continent suntcromul, nichelul si platina. e crede de asemenea, ca e6ista si

zacaminte de petrol si gaze naturale, su! Marea >oss '@n sud"vestul continentului*. n prezent acest potential mineral al


13/18

Antarcticii nu este utilizat decBt de cercetatorii de la statiile decercetare prezente pe continent.

Ghetarii

Gheata este principalul component al peisa%ului Antarctidei.?ealt$el, in literatura de specialitate, continentul sudic i se maispune1 continentul de gheata, continentul al! sau continentuinghetat.

Aparitia ghetii aici a$ost datorata interdependentei dintre

temperatura si umezeala aerului. caderea accentuata siconstanta a temperaturii, concomitent cu scaderea umezeliiaerului a contri!uit la $ormarea ghetii. ?esigur, prima scadere aprecipitatiilor solide in sezonul rece nu poate conduce latrans$ormarea acestora in gheata. Tot in acest sens se poatea8rma ca in ceea ce priveste continutul de vapori de apa din dinatmos$era Antarctidei desi %oaca un rol important in $ormarea

ghetii, nu i se poate acorda un rol determinant. Hapori de apa seintalnesc in toata atmos$era, in cantitati mai mari sau mai mici.+a ecuador, de e6emplu, continutul in vaori de apa este de /"2)ori mai ridicat decat la pol, dar cu toate acestea aici nu se$ormeaza ghetari decat la atitudini mai mari de (/)) m, undesunt intrunite conditiile de temperatura. ?aca se iau inconsideratie zonele climatice de pe glo!, se pote constata cagheata se $ormeaza in zonele cu cele mai sarace cantitati deprecipitatii. In cazul Antarctidei s@nt intrunite cele mai $avora!ileconditii termice de $ormare aghetii, cu valori medii zilnice,decadale, lunare si anuale ce oscileaza intre 7) si ) #. Pecontinent, umezeala aerului si temperaturi sint in stransainterdependenta cu altitudinea relie$ului.

Gradul de acoperire cu gheata al di$eritelor supra$ete nueste uni$orm si depinde de $orma relie$ului, pe de o parte, ca side caracterul maselor de aer cu care vine in contact supra$ata


14/18

activa, pe de alta parte. In Antarctida supra$etele neacoperite cugheata coincid cu peisagele geogra8ce in care lim!ile ghetarilorse opresc intr"un relie$ stancos. ?e asemenea, circulatia,predominant nordica in Peninsula Antarctidei creaza conditi$avora!ile ca pe tarmul nordic al acesteia sa apara si portiuni

$ara gheata.

Tipurile principale de gheata in Antarctida sint prezentate,pe ): din supra$ata sa, de gheata s! $orma de cupola, iar perestul supra$etei, prin ghetari de tip penat, ghetari liniari, ghetaripremontani, ghetari su! $orma de lim!i, ghetari radiali etc.

Invelisul de gheata al Antarctidei consta din partea

continentala 'ghetarii de tip scut si ghetarii de tip cupola* sidintr"o parte plutitoare 'dintre care cei mai reprezentativi suntghetarii de sle$*. "a sta!ilit ca, in medie, 8ecare centimetru dinsupra$ata de gheata a Antarcctidei primeste intr"un an 2-"2( gde precipitatii solide. Precipitatiile sunt raspandite neuni$orm si,de regula, se micsoreaza de la -)") g in zona de tarm, pima la- g9cmp9an in zonele interioare.

Impartirea ghetarilor Antarctidei se poate $ace in primulrand pe criteriul pozitiei geogra8ce in1 ghetari situati deasuprauscatului 'scutul de gheata sau cupola de gheata* si ghetarisituati deasupra oceanului sau marilor !ordiere 'ghetari de sle$si as!erguri*.

#upola de gheata. 4cupa cea mai mare parte din

Antarctida de st si o portiune din Artactida de Hest. Grasimeacupolei variaza intre ()) m si /)) m 'in unele gropi unde co!oresu! nivelul marii*. Aceasta uriasa cuvertura acopera un relie$asemanator unei cladiri cu marginile ridicate su! $orma unormunti, ce doar in cateva locuri strapung scutul de gheata. ?inaceasta parte centrala masiva, gheata se deplaseaza spreperi$erie cu o viteza mai mare sau mai mica

Ghetarii de sle$. ant situati, indeose!i a marilor >oss siLeddell. I prezinta grosimi de 7))"-)) m. ?upa ultimele


15/18

cercetari s"a constatat ca uneori lim!ile ghetarilor continentalise perd in ghetarii de sle$ cu care adesea se con$unda. ?easemenea, este $oarte de precizat limita intre ghetarii de sle$ sighetarii plutitori care contiua in mare pe primii.

Ais!ergurile. >eprezinta gheturile plutitoare, prin care seproduc principala pierdere de ghetata din zona cupolei.#ercetatorul sovietic+.?.?olgusin apreciaza ca intr"un an, de peintregul continent se scurg in mare 23)) &mc de gheata care setrans$orma in ais!erguri, adica apro6imativ echivalentul a2/))&mc de apa dulce.

Temperatura oscileaza in interiorul masei ais!ergului intre

/# si 2)# . Acesta temperatura este in=uintata de mediulincon%urator dar, la randul lui, ais!ergul in=uinteaza si el peaceasta creind in %urul lui un topoclimat speci8c. In conditiile incare temperatura apei din %urul ais!ergurilor este negativa,aceasta nu numai ca se topeste, dar chiar mani$esta tendinta dea"si mari volumul.

?isparitia ais!ergurilor se $ace pe doua cai. #ea mai desintalnita este calea naturala"prin topirea ghetii su! actiuneainsolatiei directe de la latitudine %oasa, con%ugata cu apa sarataa marii. A doua cale, mai rar intalnita, este aceea aautodistrugerii prin rasucire su! impulsul $urtunilor do la ()lat.


16/18

Ghetari


17/18

Fauna


18/18

Documents

Mediul Polar rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr