Mediul Arctic

7/23/2019 Mediul Arctic

http://slidepdf.com/reader/full/mediul-arctic 1/17

Universitatea din Bucure tiș

Facultatea de Geografie

MEDIUL ANTARCTIC

Marica Elena-Irina

Marinescu Ioana

Nstase Costina-Elena

Gru!a "#$

Bucure ti %#"&ș



Mediul geografic este no iunea cu sfera cea 'ai larg( un siste' )n care se gsesc aseț ș

co'!onente )n interac iune( )ntre care e*ist legturi structurale i func ionale care ofer unț ș ț

caracter dina'ic+

Cele ase co'!onente sunt,ș

-reliefosfera

-cli'atosfera

-.idrosfera

-/iosfera

-!edosfera

-antro!osfera+

Mediul geografic constituie o/iectul de studiu al geografiei( ur'rit fie la nivel glo/al( fie

la nivel regional( local+

Mediul înconjurător este o no iune care se refer la totalitatea condi iilor ț ț naturale de

!e 0'1nt sau dintr-o regiune a sa( )n care evoluea2 fiin eleț sau lucrurile+ Dintre aceste condi iiț

fac !arte at'osfera( te'!eratura( lu'ina( relieful( a!a( solul etc+( !recu' i celelalte fiin e vii+ș ț

Mediul are un rol foarte i'!ortant )n !rocesul evolu ieiț fiin elor vii( care( la r1ndul lor( sunt unț

factor de transfor'are a 'ediului+



LOCALIZARE

Antarctica( nu'ita astfel !entru a o deose/i de !artea o!usa a glo/ului - 2ona arctica -se )ntinde du!a !aralela de 3# de grade latitudine sudica+ Cel 'ai a !ro!iat 4vecin4 al eise gaseste la "+### de 5' si este A'erica de 6ud( ur'ata de Australia si Africa( la %+&##si 7+### de 5' de!artare+ Cea 'ai 'are !arte a teritoriului sau se )ntinde )n e'isferaestica( )n !artea vestica se gaseste 0eninsula Antarctica( )ntindere ce a!ro!ie continentulde A'erica de 6ud+ Cel 'ai )nalt v1rf de !e continent atinge &+"7# ' 8)n 'asivul 9insondin !artea vestica:( iar )nalti'ea sa 'edie este !utin 'ai 'are de %+### de 'etri( ceea ce

)l face continentul cu cea maimare înaltime medie+

Antarctica are o su!rafatatotala de "$+";<+### 5' !atrati( fiindastfel 'ai 'are dec1t Euro!a siAustralia+

MORFOGENEZA

Relieful Antarcticii este un

relief glaciar+

G.eata este !rinci!alul

co'!onent al !eisa=ului Antarctidei+

A!aritia g.etii aici a fost datorata

interde!endentei dintre te'!eratura si

u'e2eala aerului+ 6caderea accentuata si constanta a te'!eraturii( conco'itent cu scaderea

u'e2elii aerului a contri/uit la for'area g.etii+ Desigur( !ri'a scadere a !reci!itatiilor solide in

se2onul rece nu !oate conduce la transfor'area acestora in g.eata+ Tot in acest sens se !oate

afir'a ca in ceea ce !riveste continutul de va!ori de a!a din din at'osfera Antarctidei desi =oaca

un rol i'!ortant in for'area g.etii( nu i se !oate acorda un rol deter'inant+ 9a!ori de a!a se

intalnesc in toata at'osfera( in cantitati 'ai 'ari sau 'ai 'ici+ La ecuador( de e*e'!lu(

continutul in vaori de a!a este de &-"# ori 'ai ridicat decat la !ol( dar cu toate acestea aici nu se

for'ea2a g.etari decat la atitudini 'ai 'ari de 7&## '( unde sunt intrunite conditiile de

te'!eratura+ Daca se iau in consideratie 2onele cli'atice de !e glo/( se !ote constata ca g.eata

se for'ea2a in 2onele cu cele 'ai sarace cantitati de !reci!itatii+ In ca2ul Antarctidei s)nt

intrunite cele 'ai favora/ile conditii ter'ice de for'are ag.etii( cu valori 'edii 2ilnice(



decadale( lunare si anuale ce oscilea2a intre -%# si -<# C+ 0e continent( u'e2eala aerului si

te'!eraturi sint in stransa interde!endenta cu altitudinea reliefului+

Gradul de aco!erire cu g.eata al diferitelor su!rafete nu este unifor' si de!inde de for'a

reliefului( !e de o !arte( ca si de caracterul 'aselor de aer cu care vine in contact su!rafata

activa( !e de alta !arte+ In Antarctida su!rafetele neaco!erite cu g.eata coincid cu !eisagele

geografice in care li'/ile g.etarilor se o!resc intr-un relief stancos+ De ase'enea( circulatia(

!redo'inant nordica in 0eninsula Antarctidei crea2a conditi favora/ile ca !e tar'ul nordic al

acesteia sa a!ara si !ortiuni fara g.eata+

Ti!urile !rinci!ale de g.eata in Antarctida sint !re2entate( !e <#> din su!rafata sa( de

g.eata s/ for'a de cu!ola( iar !e restul su!rafetei( !rin g.etari de ti! !enat( g.etari liniari(

g.etari !re'ontani( g.etari su/ for'a de li'/i( g.etari radiali etc+

Invelisul de g.eata al Antarctidei consta din !artea continentala 8g.etarii de ti! scut si

g.etarii de ti! cu!ola: si dintr-o !arte !lutitoare 8dintre care cei 'ai re!re2entativi sunt g.etarii

de slef:+ 6-a sta/ilit ca( in 'edie( fiecare centi'etru din su!rafata de g.eata a Antarcctidei

!ri'este intr-un an "$-"7 g de !reci!itatii solide+ 0reci!itatiile sunt ras!andite neunifor' si( de

regula( se 'icsorea2a de la $#-<# g in 2ona de tar'( !i'a la $ g?c'!?an in 2onele interioare+

I'!artirea g.etarilor Antarctidei se !oate face in !ri'ul rand !e criteriul !o2itiei

geografice in, g.etari situati deasu!ra uscatului 8scutul de g.eata sau cu!ola de g.eata: si g.etari

situati deasu!ra oceanului sau 'arilor /ordiere 8g.etari de slef si as/erguri:+

Cupola de gheata. @cu!a cea 'ai 'are !arte din Antarctida de Est si o !ortiune din

Artactida de 9est+ Grasi'ea cu!olei varia2a intre 7## ' si &## ' 8in unele gro!i unde co/ore

su/ nivelul 'arii:+ Aceasta uriasa cuvertura aco!era un relief ase'anator unei cladiri cu

'arginile ridicate su/ for'a unor 'unti( ce doar in cateva locuri stra!ung scutul de g.eata+ Dinaceasta !arte centrala 'asiva( g.eata se de!lasea2a s!re !eriferie cu o vite2a 'ai 'are sau 'ai

'ica

Ghetarii de slef - sunt situati , indeose/i a 'arilor Ross si eddell+ EI !re2inta grosi'i de

%##-$## '+ Du!a ulti'ele cercetari s-a constatat ca uneori li'/ile g.etarilor continentali se !erd



in g.etarii de slef cu care adesea se confunda+ De ase'enea( este foarte de !reci2at li'ita intre

g.etarii de slef si g.etarii !lutitori care contiua in 'are !e !ri'ii+

Aisbergurile- r e!re2inta g.eturile !lutitoare( !rin care se !roduc !rinci!ala !ierdere de

g.etata din 2ona cu!olei+ Cercetatorul sovieticL+D+Dolgusin a!recia2a ca intr-un an( de !e

intregul continent se scurg in 'are ";## 5'c de g.eata care se transfor'a in ais/erguri( adica

a!ro*i'ativ ec.ivalentul a"&## 5'c de a!a dulce+

CLIMA

0o2itia !e latitudine si )nalti'ile ei 'ari fac din Antarctica cel mai rece continent +Cu

toate acestea se deose/esc doua anoti'!uri+n anoti'!ul rece te'!eratura )n 2onele

intercontinentale !oate scadea su/ -<#C( )n ti'! ce )n anoti'!ul cald te'!eratura se !oateridica( )n aceleasi 2one( !1na !este -$#C+ n 2onele de coasta se !oate a=unge( )n se2onul cald( la

te'!eratura de )ng.et 8#C:( dar si aici valorile negative sunt ridicate )n !erioada rece+

Antarctica detine si recordul temperaturii negative. În anul 1960, la statiunea ruseasca

de cercetare "Vostok" s-au înregistrat -89,2º C .

Interiorul Antarcticii este un desert !olar )n care /at v1nturi 'oderate ce rareori ating $#

5'?.( )nsa ele se )ntetesc si devin 'ai !ersistente )n a!ro!ierea coastelor+ 91nturi e*tre' de reci(co'!use din aerul aflat )n !artea inferioara a versantilor a/ru!ti din interiorul regiunilor

'untoase( /at s!re !antele de g.eata 'ai 'ici+ ona este foarte saraca )n !reci!itatii( un dintre

cele 'ai uscate 2one de !e glo/( a!ro*i'ativ &# '' de !reci!itatii ca21nd aici anual+ Acestea

cresc cu c1t ne a!ro!ie' de tar'( ating1nd )n 2onele a!ro!iate de coasta %## ''?an+

0reci!itatiile sunt for'ate )n 'are 'asura din caderi de 2a!ada aduse de cicloni+ De o/icei ele

cad su/ for'a de 2a!ada sau g.eata( dar uneori se )nregistrea2a si !loi( )n 2onele litorale+



E*ista 'ai 'ulte ti!uri de cli'at

)n Antarctica( toate sunt reci( dar difera )n

severitate+ La fel ca si !reci!itatiile cli'atul se

)'/l1n2este cu c1t latitudinea scade+

0eninsula Antarctica este 2ona )n care se

)nt1lneste cli'a cea 'ai /l1nda( aici

te'!eratura !ut1ndu-se situa )n ti'!ul

se2onului 'ai cald )n =urul valorii de #C+

AE

A!ele antarctice su!ort i alte ti!uri de vegetaie+ Buruieni de a! din 2onele de coast

cresc !e i )n =urul insulelor( a!roa!e de continent( dar nu !ot a!rea aici datorit g.eii 'arine ce

rade r'urile+

n a!ele reci ale oceanului ce )ncon=oar Antarcticase gsesc diferite ti!uri de alge ce

!lutesc !e o !erioad scurt( at1t c1t s se )n'ul easc )n !erioada anoti'!ului cald+ț

egetatia

Aco!erita a!roa!e )n totalitate de un strat gros de g.eata( Antarctica are foarte !utin teren

dis!oni/il !entru for'area solurilor sau a!aritia vegetatiei+ 6olul e*istent s-a for'at )n !erioada

'ai recenta a e*istentei continentului si are un continut organic sca2ut( la fel ca si ca!acitatea de

stocare a a!ei+

Antarctica fiind i2olata de alte continente( este foarte greu !entru alte ti!uri de vegetatie sa

se ras!1ndeasca !e teritoriul ei+ Te'!eratura constant sca2uta( v1nturile !uternice si li!sa

u'iditatii descura=ea2a alte !lante+ E*ce!tie fac !lantele ce se !ot ada!ta la aceste conditii( fiind

ca!a/ile sa se de2volte activ nu'ai c1teva 2ile !e an+

Acesti factori li'itea2a e*istenta !lantelor )n Antarctica nu'ai la cale din Regnul 0rotista

8organis'e si'!le( de o/icei unicelulare:, alge( lic.eni si 'usc.i+



n Antarctica e*ista nu'ai doua s!ecii cunoscute de !lante ce )nfloresc( ele se gasesc )n

0eninsula Antarctica si insulele din =urul sau+

Continentul nu are un ec.ivalent al tundrei arctice( unde se gasesc o 'ai 'are varietate de

!lante, cea 'ai /ogata vegetatie a Antarcticii !oate fi co'!arata 'ai 'ult cu cea din nord(

vegetatia saraca a deserturilor !olare arctice+ Cu toate acestea !etice de vegetatie cresc !e toate

st1ncile neaco!erite de g.eata( !1na la %# 5' distanta de 0olul 6ud+ Alge de 2a!ada cresc !e

2a!ada si !e su!rafata g.etii a!roa!e de coasta( )n s!ecial de-a lungul 0eninsulei Antarctice( unde

!asarile de 'are si /ri2a oceanului aduc !osi/ilitati de nutritie+

A!ele antarctice su!orta si alte ti!uri de vegetatie+ Buruieni de a!a din 2onele de coasta

cresc !e si )n =urul insulelor( a!roa!e de continent( dar nu !ot a!area aici datorita g.etii 'arine ce

rade tar'urile+ n a!ele reci ale oceanului ce )ncon=oara Antarctica se gasesc diferite ti!uri de

alge ce !lutesc !e o !erioada scurta( at1t c1t sa se )n'ulteasca !e !erioada anoti'!ului cald( 'ai

ales )n 2onele unde i2voarele aduc la su!rafata a!e cu o cantitate nutritiva ridicata+ Aceste alge

!lutitoare sunt o sursa /ogata de .rana !entru ani'alele 'arine+

Fauna

Climatul aspru si saracia vegetatiei regiunilor de pamânt ale Antarcticii

accepta numai animale microscopice, insecte primitive si alte specii de acest fel ce

pot supravietui în solurile umede. Se mai gasesc si alte nevertebrate, saritoare si

mici. Cel mai mare animal terestru din Antarctica poate creste pâna la 12 mm. În

contrast cu uscatul oceanul contine o mare varietate de animale, toate depinzând,

într-un fel sau altul, de algele ce cresc la

suprafata apei.

Organismele zooplancton, cum ar

viermii-sageata, pestii-jeleu, pestii-larva, altelarve, stelele de mare se ranesc cu

organisme toplancton - alge plutitoare. !a

rândul lor, organismele zooplancton sunt o

sursa de rana pentru pesti si calmari,

ambele tipuri abundând în apele antarctice.



"cest #lant# continua, pestii si calmarii ind o sursa de rana pentru foci, balene si

pasari de mare cei mai mari si mai buni pradatori ai zonei. În acest #Ocean Sudic# se

ranesc sapte specii de balene si opt de delni$ câteva dintre aceste specii întra

adânc banciza în timpul sezonului cald. sapte specii de foci respira în regiunea

antarctica, unele pe tarmurile sudice ale insulelor, altele e%clusiv în regiuneabancizei. "pro%imativ &' de specii de pasari de apa - incluzând ( de pinguini, & de

albatrosi, cormorani, pescarusi s.a. - sunt raspândite în Antarctica, mai ales pe

insule si coaste. )ulta vreme vânate pentru ulei, marile animale marine joaca un rol

important în atragerea oamenilor spre "ntarctica. În prezent legile internationale, în

vigoare din anii *+', le protejeaza.

"ntarctida este continentul cel mai sarac din punct de vedere biotic.

Conditiile climatice deosebit de aspre, cu temperaturi negative in tot timpulanului, cu vanturi puternice si umezeala relative mica, reprezinta o piedica in

calea proliferarii vietii. !a conditiile climatice se adauga viata care acopera

uscatul, inpiedicand formarea solului si implicit a invelisului vegetal si

animal, cu mici e%ceptii.

9iata ani'ala din Antarctida este legata direct de 'are( singura sursa de .rana fiind oferita

de a!ele reci( ing.etate( dar foarte /ogate in !lancton si !este !e sea'a carora vietuiesc !inguini(

/alenele( elefantilor de 'are si focilor+ 0e tar'aul Antarctidei se 'ai intalnesc insa cateva insecte

'ici si alte ani'ale de di'ensiuni reduse+ Unele dintre acestea !ot trai inde!endent in 'usc.i si

lic.ieni( altele isi duc viata ca !ara2iti !e !asari si foci+

In Antarctida nu e*ista insecte cu ari!i+ 6ingura 'usca din Antarctida este Belgica

antarctida( s!ecie fara ari!i( desco!erita !e coasta de vest a 0eninsulei Antarctidei( cu olungi'e

de " c'+

For'ele de viata 'icrosco!ica sunt foarte /ine ada!tate la !ara'etri cli'atici( alegandu-

si conditiile de 'ediu cele 'ai favora/ile( ada!ostite de vant si cu un grad de insolatie 'a*i'a+

Unele dintre aceste vietuitore 'ici !ot su!orta te'!eraturi de -&#C( iar cand te'!eratura

co/oara si 'ai 'ult intra in .i/ernare( indiferent de stadiul de de2voltare in care se afla( si ra'an

asa !ana cand te!eratura creste din nou+



0asarile+ Dintre tote ani'alele ce traiesc in 2ona Antarcticii( cele 'ai nu'eroase

sunt!asarile8"# genuri:+ In ti'!ul verii australe( cand !lanctonul urca s!re su!rafata oceanului(

se aduna la aceasta sursa de .rana indestulatoare si ine!ui2a/ila( /alenele( focile si !asarile+

Dintre !asarile Antarcticii care a=ung si traiesc si !e tar'urile Antarctidei( cele 'ai

re!re2entative sunt !inguinii+ 0ana in !re2ent cercetatorii au deter'inat "; s!eci de !inguini

desfasurandu-si intreaga viata(in 2ona a!elor ing.etate !rotr=atii in !otriva vantului de stancile

granitice ale oa2elor+

PINGUINI

6unt sinuurele !sri relicte( dintr-o !erioad c1nd Antarctida /eneficia de o cli' cald+

n condi iile )ng.e rii continentului( !inguinul s-a ada!tat la noile condi ii de 'ediu !entru aț ț ț ș

!rocura .rana( ari!ile sale s-au transfor'at )n e*celente )nnottoare( !asrea si' indu-se 'aiț

/ine )n 'ediul 'arin dec1t !e uscat+

Transfor'area ari!ilor in inotatoare !rivea2a !inguinii de 2/or+ De aceea( de!lasarea lor

!e g.easta sau !e uscat se face in cele 'ai 'ulte ca2uri( in !o2itie verticala (!rintr-un 'ers

leganat+ @ !articula a!arte !re2inta li'/a !inguinilor+ 0entru !rote=area s!eciei natura a avut

gri=a ca in ada!tarea noile conditii de 'ediu( li'/a !inguinilor sa se i'/ogateasca cu niste

e*crescente ase'anatoare unor s!ini de trandafir+ In ti'!ul !escuitului( daca !inguinul vrea sa se

.raneasca s!inii intra in lacasul lor in interiorul li'/ii( aceasta devine neteda si !estele au

crustaceii !atrund cu re!e2iciune !rin esofag( in sto'ac+ Cand !inguinul s-a saturat si vrea sa

!escuiasca !entru fe'ela si !uii ra'asi in colonie s!inii ies din teaca lor si se infig in !este+

Acesta ( desi se 2/ate( nu 'ai !oate sca!a si este trans!ortat uneorii cale de %-$ 5' cat des!arte



colonia de co!ca facuta in g.eata de foci sau de oc.iurile de 'are fara sloiuri create de vant sau

de /alene+ 6-a constatat ca daca !inguinului ii cade !rada !escuita !e g.eata( confor'atia

ciocului sau nu-l a=uta sa-si recu!ere2e !rada+

Hrana !inguinilor este constituita in deose/i de !este( dar consu'a cu !lacere si 'oluste(

crustacee iar !escarii de !e /alerine !ovestesc ca !inguinii 'ananca si carne de /alena+ Ei /eau

a!a direct din 'are( care in i'!re=uri'ile Antarcticii are o salinitate 'ai redusa din cau2a

to!iriig.eturilor + 6unt insa ca2uri cand isi !otolesc setea cu 2a!ada !roas!ata afanata+ Fe'elele

fac unul( 'a*i' doua oua+ Clocitul este facut de a'/ii !artenerii cu sc.i'/ul( si durea2a $#-$&

de 2ile+

!CI"#

Focile !etrec 'ult ti'! !e g.eata sau !e uscat unde !ot ra'ane ore sau 2ile intregi+

Activitatea lor( indre!tata in s!ecial catre !rocurarea .ranei( si-o desfasioara in 'are(unde se

si't cel 'ai /ine( fiind ada!tate !erfect la 'ediul de viata 'arin+ De 'ulte ori focile sau

elefantii de 'are se !ot intalni !e /locurile de g.eata in deriva sau !e cate un ais/erg !lutitor(

insotindu-l 'ii de 5' in calatoria sa !rin 'arile sudului+ 0ot atinge di'ensiuni de %-$ '+

Inotatoarele focilor au foarte de2voltate falangele degetelor " si &( toate degetele fiind unite intre

ele cu o !iele groasa( cu a=utorul careia se reali2ea2a de!lasarea in a!a+ Focile nu au g.eare ca laalte 'a'ifere+ La 'a=oritatea s!eciilor la/ele au for'a unor lo!eti( aco!erite in intregine cu

'usc.i foarte fle*i/ili+ Craniul este turtit( cee ce face sa ai/a o fata 'ica din care iese in evidenta

oc.ii 'ari( de culoare inc.isa( foarte e*!resiv( /lana este scurta si deasa+



"#U" $# %A&#

Leul de 'are este un alt re!re2entant al focilor cu urec.i+ In regiunea insulelor Georgia

de6ud( Fal5and si !e tar'ul sudic al Argentinei traiesc circa $ 'ilioane de e*e'!lare+

6!ecia este foarte usor de recunoscut du!a as!ectul e*terior( deoarece !e gru'a2 /lana

este 'ai lunga( ca un fel de coa'a de culoare neagra+ Functia de ter'oreglare este !reluata de

stratul de grasi'e de su/ !iele( a carui grosi'e varia2a intre "#-"& c'+ Hare'ul 'asculului

!oate a=unge la circa "# fe'ele( !erioada de i'!erec.ere durand din noie'/rie !ana in ianuarie+

Un fa!t inedit !entru aceste 'a'ifere este acela ca in !erioada nasterii !uilor fe'elele nu se

lansea2a la a!a+ Du!a nastere dorinta de refacere /iologica le face sa 'anance 'ai 'ult( atat

!entru refacerea greutatii( cat si !entru a avea la!te 'ult cu care sasi .raneasca !uiul+ 0uiul este

ala!tat sa!te-o!t as!ta'ani( du!a care este sa invete sa inoate si sa-si !rocure singur .rana+ Lei

de 'are se .ranesc cu cal'ari( raci de 'are si !este+ Blana leului de 'are fiind 'ai !tin

!retioasa decat a altor foci+

#"#AN'U" $# %A&#



Elefantul de 'are este cel 'ai 'are re!re2entant al

a!ele antarctice+ E*e'!larele intalnite de noi in Insula

ing George+

Ti*i 'asurau a!roa!e 3 ' lungi'e cantau $ t 'asculi si fe'ele %t+ Aceasta s!ecie se

diferentia2a de celelalte nu nu'ai !rin greutate( ci si !rintr-un saculet( s!ecific nu'ai

'asculului( for'at di' grasine( situat !e nas( care !oate a=unge !ana la <# c'+ Aceasta

e*crescenta sea'ana cu o tro'!a de elefant( ceea ce I-a facut !e cercetatori sa-l ase'ene cu

res!ectivul 'a'ifer+ Elefantul de 'are isi sc.i'/a culoarea !arului+ Daca la !uii nou-nascuti

culoarea este cafeniu inc.is s!re negru( du!a doua luni de viata devine cenusiu argintie+ 6u/

!iele( elefantul de 'are are un strat gros de slanina+ La 'asculi( !rin to!ire( se o/tin 3##-<## 5g

untura( iar la fe'ele 7##-3##5g+

"eopardul de (are



Leo!ardul de 'are este intalnit de =urul i'!re=urul

Antarctidei dar intr-un nu'ar redus de e*e'!lare+

Este vesnic !us !e .arta si-si !regateste din ti'! tinuta !t atac+

Du!a as!ectul e*terior sea'ana cu celelalte foci+ Gatul destul de lung si de fle*i/il( ca!ul este

'ic( gura este !lina de dinti( cea ce face sa se'ene cu dino2aurii erei 'e2o2oice+ A=unge !ana la

$(& ' lungi'e+ Masculul este 'ai 'ic decat fe'ela care !ote atinge 7 '+ in =urul oc.ilor are cate

o !ata rotunda al/a+

Blana leo!ardului de 'are este lucioasa sifoarte curata( ani'alul fiind foarte ingri=it su/

acest as!ect+ De o/icei traieste in gru!uri 'ici( i2olate( doar in !erioada nasterii !uilor se strangein gru!uri 'ai 'ari( a=ungand uneori la "## e*e'!lare+

Dintre foci( leo!ar2i de 'are are !erioada de gestatie cea 'ai 'ica( !uiul nascandu-se

'ai ti'!uriu - du!a o!t luni+ Leo!ar2i de 'are nascuti in insulele erguelen sau Georgia de 6ud(

a!ar la sfarsitul lunii august( adica la sfarsitul iernii australe+ 0uiul are $& 5g la nastere si !oate

a=unge la "%# c' lungi'e+ Blana sa este ase'anatoare cu cea a !aintilor inca de la nastere( fiind

doar !utin 'ai desc.isa la culoare+

)alena ucigasa

Balena ucigasa este singura /alena care a fost trecuta in fa'ilia delfinlor+ Caracteristica acesteia

este inotatoarea de !e s!ate( care are "&#' inalti'e+



Masculii a=ung !ana la "# ' lungi'e( in ti'! ce fe'elele nu de!asesc &-3 ' + Balena

ucigasa are dinti !e a'/ele 'a*ilare( s!re deose/ire de /alena in for'a cu nasul de stlica( care

are dinti nu'ai !e 'a*ilarul inferior+ La /alena ucigasa s!inarea( ca!ul si coada sunt negre( !e

cand a/do'enul este al/+

Aceasta s!ecie de /alena traieste vara( in nr+ 'are de e*e'!lare( in oc.iurile de 'are

create intre g.eturile de la tar'aul Antarctidei( fiind !rinci!alul dus'an al !inguinilor+ De 'ulte

ori( /alenele ucigase a!lica o adevarata strategie in incercuirea !inguinilor aflati la !escuit+ @data

incon=urati !inguini nu se 'ai !ot retrage !e g.eata salvatoare si ei sunt ing.ititi cu re!e2iciune

de voracele ani'ale+ In ti'!ul vanatorii de /alene( /alene ucigasa inoata in =urul /alerinelor !e

care se !relucrea2a de=a e*e'!larele ucise( ing.itind tot ce se arunca de !e nava( avand !ostul de

sanitar al 'arilor sudului+ Este cea 'ai vorace( nesfiindu-se atunci cand este info'etata sa atace /alene cu 'ult 'ai 'ari decat ea+

!olurile si resursele "inerale

Desi are o )ntindere destul de 'are( Antarctica are solul co'!us )n 'a=oritatea din g.eata+

n !artea sa estica se gaseste su/ stratul de g.eata o 'asa de !a'1nt a!ro*i'ativ de 'ari'ea

Australiei( )n ti'! ce )n 2ona vestica se afla 'ai 'ulte insule aco!erite si unite )ntre ele si de

continent de g.eata+ De aceea nu'ai circa %(7 > din aria Antarcticii este roca vi2i/ila( restul

afl1ndu-se su/ g.eata+ onele e*!use include v1rfurile a c1torva lanturi 'untoase si ale altor

resturi )'!rastiate+ 6e re'arca aici lantul 4Transantarctic4 care se!ara !artea de vest a

continentului de cea de est+ 6e 'ai gasesc si niste vai glaciare( neaco!erite de g.eata si !astrate

uscate de v1nturile ce /at din interiorul continentului+



Nu'ai %> din 2onele costale

sunt tar'uri st1ncoase sau 2one

litorale+ Restul tar'ului este

for'at din g.eata ce se continua si

du!a ca!atul rocilor continentale+

Banc.i2a ce

)ncon=oaraAntarctica( for'ata cu

'ilioane de ani )n ur'a( are o

grosi'e 'edie de %+"3# de 'etri(

)n ti'! ce recordul de grosi'e

atinge 7+;## de 'etri+ For'area

acestei /anc.i2e s-a !rodus !rin su!ra!unerea straturilor de 2a!ada ca2ute si transfor'area lor )ng.eata+

6olul ce se afla su/ g.eata este for'at din roci

'eta'orfice( aco!erite de sedi'ente din !erioadele

geologice Cretacic si 0er'ian+ Contin1nd evidente des!re

!aduri tro!icale si deserturi ce au !recedat 'ai recenta

!erioada de conditii glaciare( aceste straturi reflecta

co'!le*itatea cli'atului istoric al Antarcticii+ Ceea ce

aco!era acu' solurile continentului este o uriasa cu!ola de

g.eata ce se ridica de !e coastele acestuia si se ridica )ntr-

un !latou )nalt de !este 7+### '( aflat )nca )n crestere+

Muntii 4Transantarctici4 se )ntind !e o distanta de $+&## 5' de-a lungul flancului vestic al

Antarcticii de Est( se!ar1nd-o !e aceasta de !artea de vest a continentului+ Acest sir este un

'asiv stavilar !enetrat de g.etari !entru !latoul de g.eata al Antarcticii de Est( care( dealtfel(

contine %?$ din teritoriul continentului+

C1tiva vulcani activi( !rintre care si vulcanul Ere/us( !unctea2a coasta Antarcticii si

2onele insulare a!ro!iate+ 6olul 'ultistratificat al Antarcticii de 9est( afectat si transfor'at de

'odificarea structurii geologice( de2valuie o istorie geologica distincta a acesteia( 'ult 'ai



2/uciu'ata dec1t cea a !artii de est a continentului+ Aceasta 'ultistratificare are la /a2a un strat

din 0reca'/rian( aco!erit de sedi'ente vulcanice din 0erioada Car/onifera( si altele din

Me2o2oic si Tertiar+

Desi nu'ai a!ro*i'ativ "> din solul continentului a fost cercetat !entru 'inerale( se !are

ca Antarctica are resurse minerale bogate+ Muntii Transantarctici contin resurse considera/ile de

car/une( !recu' si cu!ru( !lu'/( 2inc( cositor( argint si aur+ n 'untii din estul Antarcticii se

'ai gasesc )nse'nate 'inereuri de fier( alte 2aca'inte se 'ai gasesc si )n 0eninsula Antarctica+

Alte 'etale !re2ente !e continent sunt cro'ul( nic.elul si !latina+ 6e crede de ase'enea( ca

e*ista si 2aca'inte de !etrol si ga2e naturale( su/ Marea Ross 8)n sud-vestul continentului:+ n

!re2ent acest !otential 'ineral al Antarcticii nu este utili2at dec1t de cercetatorii de la statiile de

cercetare !re2ente !e continent+

AC#I$I#A#EA AN#ROIC%

Construc&iile' n Arctica oa'enii forea2 'ine de !etrol( de cr/uni i altele+ Mineritul(

!escuitul i v1natul deter'in construirea de dru'uri( 'ine( !orturi( !iste de ateri2are !entru

avioane+ Acestea sc.i'/ 'ediul )ncon=urtor i !ot tul/ura viaa sl/ticiunilor

!tratul de o(on' n at'osfera 0'1ntului( un strat ga2os( nu'it o2on( !rote=ea2 !lantele i

ani'alele de ra2ele duntoare a soarelui+ n "<%( oa'enii de tiin( au desco!erit c stratul de

o2on e foarte su/ire deasu!ra Antarticii+ Ei cred c acest !rovine de la aerosili i refrigeratoare(

care e'it un ga2 CFC+



CONCLUZII

In anasa'/lu( 'ediul antarctic se caracteri2ea2a !rin,

-veri scurte si ierni lungi si as!re

-ter'icitate si lu'ino2itate(care conditionea2a in co'unitatile u'ane variate stari de de!resie(

neurastenie( tul/urari !.isice

-!rocesele glaciare si cele !eriglaciare do'ina 'orfogene2a si !edogene2a

-ada!tarea vietuitoarelor la 'ediul as!ru si auster este reflectata de nu'arul indivi2ilor si

s!eciilor( di'ensiuni( 'orfologie( functiile si co'!orta'entul acestora

-cresterea sur!rin2atoare a nu'arului de insecte si 'a'ifere la latitudini inalte+

Documents

Mediul Arctic