MANEVRA NAVEI.doc

PROGRAMA ANALITICA ANA

PROGRAMA ANALITIC

seria 2008 - 2012

Denumirea disciplinei

(limba romn)

(limba englez)MANEVRA NAVEI

(SHIPS MANOEUVRING)

Codul disciplineiTM 2.1.9TM 2.2.6AnulIINumrul de credite4+3

Semestrul3+4

FacultateaNavigatie si Transport NavalNumrul orelor pe

semestru/activiti

DomeniulInginerie navala si navigatieTotalCSLP

SpecializareaNavigatie si Transport Maritim si Fluvial1127042--

Aprobat,

Avizat,

RECTOR UMC Autoritatea Navala Romana

Prof. univ. dr. ing. Cornel PANAIT

DECAN

Conf. Univ. dr. Ghiorghe Btrnca

Categoria formativ a disciplinei

DF-fundamental, DD-inginereasc specific domeniului, DS-de specialitate, DC-complementarDS

Categoria de opionalitate a disciplinei: DI-impus, DO-opional, DF-facultativDI

Discipline

AnterioareObligatorii (condiionate)Pregatire marinareasca

RecomandateTeoria navei, hidrometeorologie, mecanica fluidelor, fizic, chimie

ObiectiveObiective specifice:

Cursul de Manevra Navei i propune s i nvee pe viitorii ofieri de navigaie, principiile de baz cu privire la manevrarea navelor si a ambarcatiunilor inspatii limitate (fluvii , canaluri , estuare , stramtori) si in zone acvatice cu adancimi mici , in situatii hidro meteorologice diverse , cele legate de actiunile de cautare si salvare pe mare , de esuare voluntara dar si de dezesuare , precum si cele referitoare la manevrele specifice ale navei acostare,ancorare,andocare , remorcaj oceanic, maritim , maritim-portuar, evitare a ciclonilor ,. Cursul se bazeaz pe liniile de referinta ce se gasesc , in principal, in Convenia internaional STCW 1995. Acest model de curs i propune sa ntruneasc minimul de standarde aflate n tabelul A-II/1 din STCW 1995. Acest ghid de curs respecta recomandrile anexate n rezoluiile A.160(IV) , A.426(XI), A.439(XI) , A.678(16) adoptate de IMO .

Obiective operationale :

La finalizarea cursului de manevra navei cursantii avand insusite cunostintele teoretice cu privire la cunoasterea navei si instalatiilor sale precum si a calitatilor sale natice si evolutive vor fi capabili sa :

analizeze si sa descrie situatiile de manevra a navei in conditii meteo normale dar, mai ales, in conditii nefavorabile;

actioneze conform algoritmilor, avand insusite rolurile navei, in situatii de urgenta in care se poate afla nava in largul marii, in port sau legata la chei;

actioneze in caz de esuare a navei

aplice procedurile cerute in cazul salvarii unei persoane cazute in apa, in cazul asistarii altei nave aflate in pericol

Structura cursului este conform cu cerinele IMO STCW 95 precum i a cursurilor Model IMO (7.01, 7.03), inclusiv n ceea ce privete structurarea temelor i a prilor aplicative.

Continut

(descriptori)1

Precautii de luat la esuarea voluntara a navei pe nisip

1.1

Descrieti circumstantele in care nava poate fi esuata

1.2

Esuarea trebuie sa aiba loc la o viteza mica

1.3

Vantul sau mareea din zona vor intoarce nava rapid cu un bord pe uscat

1.4

Masuri ce trebuiesc luate pentru a preveni accentuarea esuarii si pentru a ajuta ranfluarii ulterioare

1.5

Trebuiesc facute sonde tuturor compartimentelor si tancurilor si o evaluare a avariilor navei

1.6

Trebuiesc facute sonde pentru a stabili a stabili adancimea apei in jurul navei si natura fundului

2

Actiuni ce trebuiesc luate in cazul esuarii

2.1Motoarele trebuiesc oprite, usile etanse inchise, alarma generala activata si in cazul unui refluz, motoarele sa fie puse la toata viteza inapoi pentru a vedea daca nava poate fi ranfluata imediat

2.2Mecanicii trebuiesc informati pentru a schimba prizele de apa de mare la cele superioare

2.3Un mesaj de primejdie sau urgenta ar trebui transmis si ambarcatiunile de salvare a vietii pregatite

2.4Trebuiesc facute sonde tuturor compartimentelor si tancurilor si o evalaure a avariilor navei

2.5Trebuiesc facute sonde pentru a stabili a stabili adancimea apei in jurul navei si natura fundului

2.6Descrieti masurile ce pot fi luate pentru a preveni pagube ulterioare navei si pentru a ajuta ranfluarii ulterioare

2.7Explicati cum balastul sau alte greutati pot fi mutate, incarcate sau descarcate pentru a ajuta ranfluarea

2.8Descrieti cum instalatia de ancorare este folosita pentru ranfluare

2.9Descrieti cum remorcherele pot fi folosite pentru ranfluare

2.10Descrieti folosirea motorului principal in incercarea ranfluarii si pericolul de a se afunda datorita folosirii lui

3

Actiuni ce trebuiesc luate in cazul coliziunii

3.1Dupa impact motoarele trebuiesc oprite, usile etanse inchise, alarma generala activata si echipajul informat despre situatie

3.2In ape calme, nava ce a cauzat coliziunea ar trebui in general sa ramana lipita de nava lovita, pentru a-I permite acesteia evaluarea pagubelor sau a se pregati de abandon

3.3Ambarcatiunile de salvare a vietii sa fie gata de folosire pentru abandonul navei sau pentru a acorda asistenta echipajului celeilate nave

3.4Avariile proprii nave trebuiesc de terminate

3.5Daca nu se afla in pericol, nava proprie ar trebui sa acorde asistenta celeilate nave atata timp cat este necesar

3.6Descrieti masurile ce se pot lua pentru a incerca limitarea avariilor pentru a salva propria nava

3.7Toate detaliile coliziunii si actiunile ulterioare ar trebui introduse in jurnalul de bord

4

Metodele de limitare ale avariilor si salvarea navei ca urmare a unui foc sau explozii

4.1Metodele de combatere a incendiilor

4.2Racirea limitelor compartimentului unde focul a survenit trebuie continuata pana se atinge temperatura ambiebta

4.3Este important a drena spatiile si a pompa afara apa, rezultata in urma actiunii de stingere a incediului, cat mai repede

4.4Se instituie veghe pentru a preveni reaprinderea pana cand zona este rece.

4.5Nimeni nu trebuie sa intre fara aparat de respirat autonom intr-un compartiment unde un foc a fost stins, pana cand a fost ventilat complet

4.6Descrieti inspectia pentru avarii

4.7Descrieti masurile ce pot fi luate pentru a pune dopurile pe coverta, descarcarea de structuri avariate sau supuse deformarilor, repararea tubulaturilor sparte, a face sigure cablurile electrice si a limita patrunderea apei printr-o zona avariata

4.8Evidentiati masurile ce trebuiesc luate cand tubulaturile principale de gaz inert si gaz sunt sparte

4.9O veghe continua trebuie mentinuta in aria avariata si in cele cu reparatii temporare

5

Proceduri pentru abandonarea navei

5.1O nava trebuie abandonata numai atunci cand este un pericol iminent de scufundare,rupere, foc sau explozie sau alte motive ce fac ramanerea la bord imposibila

5.2

Un mesaj de primejdie ar trebui transmis prin toate modurile posibile pana la confirmare

5.3

Prezentati informatia ce trebuie inclusa in mesjul de primejdie

5.4

Descrieti alte semnale de primejdie ce pot fi folosite pentru a atrage atentia

5.5

Mancare si paturi in plus ar trebui plasate in barci cand timpul permite

5.6

Radioul de urgenta ar trebui plasat in ambarcatiunea de salvare a vietii, in grija unui ofiter radio, acolo unde este cazul

5.7

Imbracaminte calduroasa si vestele de salvare trebuiesc purtate

5.8

Descrieti lansarea barcilor si plutelor de salvare la o inclinare transversala periculoasa

5.9

Descrieti lansarea barcilor si plutelor de salvare pe vreme rea

5.10

Descrieti folosirea uleiului pentru a calma suprafata apei si explicati de ce combustibilul greu nu este corespunzator

5.11

Barcile de salvare cu motor trebuiesc folosite pentru a remorca ambarcatiuni departe de neva, a salva supravietuitorii din apa si pentru a aduna toate toate ambarcatiunile de salvare intr-un singur loc

5.12

Ambarcatiunile de salvare a vietii trebuie sa ramana impreuna in vecinatatea navei scufundate pentru a facilita detectarea si salvarea

5.13

Descrieti folosirea aparatului de lansare a bandulei si al colacului cu pantaloni de transbordare

6

Utilizarea instalatiei de guvernare auxiliar si pregatirea si utilizarea instalatiei de guvernare de rezerva

6.1Descrieti aranjamentele tipice ale instalatiei auxiliare de guvernare

6.2

Descrieti cum instalatia auxiliara de guvernare este pusa in functiune

6.3

Descrieti cum se schimba controlul de pe comanda de navigatie la cel local in compartimentul pompelor de carma

6.4

Descrieti metodele de asigurare a carmei in cazul ruperii axului de carma

6.5

In eventualitatea pierderii carmei, guvernarea de rezerva poate fi obtinuta asigurand dragarea ancorei pe oricare bord al navei

6.6

Descrieti instalatia de guvernare de rezerva folosind materialele gasite in mod normal la bordul navei

6.7

Descrieti posibilitatea construirii unei carme de rezerva, acolo unde situatia permite

7

Salvarea persoanelor de pe o nava in primejdie sau de pe o epava

7.1Este de preferat sa se astepte lumina zilei cand nu exista nici un pericol imediat

7.2

Barcile de salvare sau barcile de salvare cu motor sa fie folosite daca conditiile permit

7.3

Echipamentul inutil sa fie indepartat din barci si sa fie inlocuit cu veste de salvare, colaci de salvare, costume hidrotermice, paturi si un radio VHF portabil

7.4

Descrieti cum ambele nave pot imprastia ulei pe vreme rea

7.5

Descrieti prepararea pentru ambarcarea supravietuitorilor din barci

7.6

Descrieti cum se asigura bordul de sub vant si lansarea barcilor

7.7

Descrieti modul de apropiere al barcilor de epava si recuperarea supravietuitorilor

7.8

Descrieti recuperarea barcilor si supravietuitorilor

7.9

Descrieti metodele de salvare care pot fi folosite cand conditiile marii sunt prea periculoase pentru folosirea barcilor de salvare

8

Actiuni ce pot fi luate cand urgentele apar in port

8.1Descrieti actiunile ce trebuiesc luate in cazul unui incendiu pe nava proprie, in special referindu-se la cooperarea cu facilitatile de la uscat

8.2Un duplicat al planurilor de control al incediilor sa fie disponibil pentru personalul de la uscat ce ofera asistenta in lupta contra incendiilor

8.3Descrieti actiunile ce trebuiesc luate cand un incendiu izbucneste pe o nava sau o facilitate portuara din apropiere

8.4Enumerati situatiile in care o nava trebuie sa paraseasca incinta portuara din motive de siguranta

8.5Descrieti actiunile care pot fi luate pentru a evita o nava a carui ancora dragheaza catre propria nava, intr-o zona de ancoraj

9

Masuri pentru a oferi asistenta a unei nave in primejdie

9.1Ambele nave trebuie sa aiba totul pregatit si sa fi convenit asupra comunicatiilor inainte de a ajunge nava ce efectueaza remorcajul

9.2Descrieti cum se face apropierea fata de o nava dezafectata si stabilirea primei legaturi prin utilizarea aparatului de lansare a bandulei sau alte metode

9.3Remorcherul va trimite un socar intermediar, urmat de un zbir de virat lanturi, catre nava remorcata, pentru a vira remorca

9.4Descrieti cum se fileaza remorca sub control

9.5Descrieti metodele de asigurare a remorcii la nava remorcher

9.6Explicati de ce remorca este legata de lantul de ancora printr-o cheie

9.7Descrieti pregatirile facute pe o nava dezafectata

9.8Remorca trebuie protejata impotriva frecarilor la urechi

9.9Cablurile si sarmele trebuiesc inspectate frecvent

9.10Nava remorcata ar trebui sa fie guvernata pentru a reduce ambardeea

9.11Ambele nave trebuie sa ramana vigilente pentru semnale de la cealalta nava

9.12Descrieti cum se deconecteaza remorca la sosirea la destinatie

9.13Descrieti aranjamentele pentru remorcarea de urgenta la tancurile mai mari de 50.000 tone deadweight

9.14Enumerati informatiile ce trebuiesc transmise navei ce remorcheaza

10

Continutul si aplicarea manualului de cautare si salvare

11

Efectul diferitelor deplasamente, pescaje, asieta, viteza si adancime a apei sub chila asupra curbei de giratie si a inertiei navei

11.1Informatiile despre manevrabilitatea navei conform recomandarilor Rezolutiei A.601(15)

11.2

Definitii: avans, transfer, unghi de deriva, diametru tactic

11.3

Compararea curbei de giratie pentru nava incarcata si in balast

11.4

Curbele de giratie pentru diferite viteze

11.5

Cresterea curbei de giratie datorita scaderii adancimii apei

11.6

Reducerea vitezei pe durata giratiei la acelasi regim al masini

11.7

Compararea distantei parcurse din inertie de o nava incarcata si o nava in balast

11.8

Diferenta de inertie pentru nava incarcata si nava in balast

11.9

Efectul adancimilor mici asupra inertiei navei

11.10

Definirea stabilitatii directionale

11.11

Guvernarea unei nave ardente si a unei nave moi

12

Efectul vantului si a curentului asupra manevrei navei

12.1Pozitia punctului de rotire pentru nava stopata, la deplasare inainte si la deplasare inapoi

12.2

Semnificatia pozitiei punctului de rotire ca raspuns al navei la fortele aplicate

12.3

Modul in care efectul vantului asupra navei depinde de: forta vantului, directia relativa a vantului, suprafata velica si profilul acesteia, pescaj si asieta, de directia de deplasare a navei

12.4

Comportarea navei la deplasare inainte cu vantul din diferite directii

12.5

Efectul vantului in cazul intoarcerilor largi

12.6

Efectul vantului asupra navei la deplasarea inapoi

12.7

Efectul vantului asupra unei nave avariate

12.8

Importanta crearii de adapost in cazul abordarii unei nave mai mici

12.9

Efectul curentului asupra unei nave in miscare

12.10

Efectul curentului in zona centrala si laterala a fluviilor si a trecerilor inguste

12.11

Efectul curentului in cazul intoarceri pe un canal

12.12

Utilizarea curentului in cazul plecarii de la cheu pe un fluviu

12.13

Utilizarea ancorei in zone cu curenti

13

Manevre pentru salvarea persoanei cazute in apa

13.1Diferenta dintre situatiile "actiune imediata", "actiune intarziata" si "persoana disparuta"

13.2Manevra de recuperare utilizand curba Williamson si curba Scharnow

13.3Factori ce influenteaza manevrele standard de recuperare a omului cazut in apa

13.4Actiuni ce trebuie intreprinse cand se observa caderea persoanei peste bord

13.5Actiuni ce trebuie intreprinse cand se raporteaza pe comanda caderea omului in apa

14

Efectul de squat, efectul adancimilor mici si similare

14.1Definirea apei cu adancime mica

14.2Cresterea efectului adancimilor mici odata cu scaderea adancimii

14.3Efectele generate de adancimile mici ca: cresterea stabilitatii directionale, cresterea razei cercului de giratie, cresterea inertiei si reactia redusa la schimbarea vitezei, cresterea efectului de squat, modificarea asietei

14.4Definirea efectului de squat

14.5Dependenta dintre efectul de squat si viteza navei

14.6Definirea "factorului de blocaj"

14.7Urmarile cresterii vitezei in zone cu apa de adancime mica

14.8Efectul de banc si de pernuta

14.9Necesitatea reducerii vitezei in zone cu apa cu adancime mica

14.10Cresterea vibratiilor la deplasarea prin apa cu adancime mica

15

Proceduri corecte la ancorare si acostare

15.1Pregatirea ancorelor pentru ancoraj

15.2Apropierea de locul de ancoraj tinand cont de curent, vant si viteza deasupra fundului

15.3Pozitia ancorei pe durata apropierii de locul de ancoraj

15.4Utilizarea balizelor de ancoraj

15.5Masuri de siguranta la manevra de ancorare

15.6Lansarea ancorei si lungimea de lant lasat initial

15.7Marcarea lantului de ancora si modul de raportare pe comanda

15.8Determinarea momentului de prindere a ancorei

15.9Lumini si semnale ce trebuie afisate de o nava la ancora

15.10Proceduri de ancorare in zone cu apa adanca

15.11Metode utilizate la ancorarea navelor mari

15.12Asigurarea ancorelor la terminarea manevrei de ancorare

15.13Pregatirea si proceduri de ridicare a ancorei

15.14Manevrarea lantului de ancora la depozitarea in putul lantului

15.15Asigurarea ancorelor la post pentru voiaj

15.16Pregatiri in vederea acostarii navei

15.17Utilizarea paramelor prova/pupa, a springurilor si a treverselor

15.18Masuri de siguranta la manevra de acostare

15.19Modele tipice de acostare

15.20Utilizarea vinciurilor de acostare cu auto tensionare

15.21Importanta mentinerii paramelor de legatura in afara zonei de actiune a elicei

15.22Modul de dare a paramei la remorcher

15.23Utilizarea fenderilor la acostare

15.24Metode de acostare la baliza

15.25Metode de transmitere a paramei sau a lantului la baliza

15.26Modul de asigurare a paramei de legatura

15.27Proceduri de plecare de la cheu sau baliza de acostare

15.28Modul de depozitare a paramelor la bord pe durata voiajului

15.29Modul de prindere si luminare a scarii de pilot

15.30Echipamente ce trebuie sa fie pregatite la scara de pilot

15.31Supravegherea amplasarii scarii de pilot si a operatiunilor de imbarcare/debarcare a pilotului

16

Prevederi in cazul punerii pe uscat a unei nave

16.1Descrierea circumstantelor in care o nava poate fi pusa pe uscat

16.2Explicarea faptul ca la punerea voita a navei pe uscat este preferat un fund nisipos sau malos

16.3Compararea avantajelor relative intre punerea pe uscat in borduri sau in unghi drept direct pe prova sau pe pupa

16.4Descrierea masurilor care trebuie luate pentru a preveni inintarea catre tarm a navei si asistarea cu mijloacelede repunere in stare de plutire

17

Esuarea

17.1Afirmarea faptului ca, in momentul esuarii motoarele ar trebui oprite, usile etanse inchise, alarma generala pornita, iar, in caz de maree in scadere, motoarele ar trebui puse "tot inapoi" pentru a vedea daca nava va trece in stare de plutire imediat

17.2Afirmarea faptului ca un semnal de distres sau urgenta ar trebui transmis si mijloacele de salvare ar trebui pregatite daca este necesar

17.3Afirmarea faptului ca toate tancurile si compartimentele ar trebui sondate si nava ar trebui inspectata pentru avarii

17.4Afirmarea faptului ca orice deversare, sau probabila deversare de substante periculoase ar trebui raportate catre cea mai apropiata statie radio de coasta

17.5Afirmarea faptului ca trebuie utilizat ecosounder-ul pentru a determina adancimea apei din jurul navei si natura fundului marii

18

Dezesuarea

18.1Descrierea masurilor care pot fi luate pentru a preveni avarierea in mai mare masura a navei

18.2Explicarea modului in care balastul, sau alte greutati pot fi mutate, inlaturate sau descarcate pentru a ajuta dezesuarea

18.3Descrierea modului in care remorcherele pot fi utilizate pentru dezesuare

18.4Descrierea modului in care se utilizeaza motorul principal pentru a ajuta dezesuarea si a pericolului aparitiei aluviunilor din utilizarea lui

19

Coliziunea

19.1Descrierea obligatiilor pe care trebuie sa le indeplineasca comandantul in urma unei coliziuni

19.2Afirmarea faptului ca dupa impact motorul trebuie oprit, toate usile etanse trebuie inchise, alarma generala trebuie pornita si echipajul trebuie informat asupra situatiei

19.3Afirmarea faptului ca pe timp calm nava care a provocat coliziunea trebuie sa ramana in pozitie pentru a permite celeilate nave sa-si estimeze avariile sau sa pregateasca sa abandon

19.4Afirmarea faptului ca mijloacele de salvare ar trebui puse in pozitie de abandon sau afirmarea faptului ca ar trebui asistat echipajul celeilalte nave

19.5Afirmarea faptului ca ar trebui emis un semnal de urgenta in functie de natura incidentului

19.6Afirmarea faptului ca ar putea fi primita o cerere de informatii din partea statului din zona incidentului

19.7Afirmarea faptului ca, daca nu este in pericol, propria nava ar trebui sa fie pregatita sa ofere asistenta celeilalte nave atat timp cat este necesar

19.8Afirmarea faptului ca orice deversare, sau probabila deversare de substante periculoase ar trebui raportate catre cea mai apropiata statie radio de coasta

19.9Afirmarea faptului ca armatori trebuie informati si toate detaliile coliziunii si actiunile ulterioare trebuie inregistrate in jurnalul de bord

20

Evaluarea controlului avariilor

20.1Afirmarea faptului ca avariile propriei nave trebuie determinate

20.2Descrierea masurilor ce trebuie luate pentru a limita avariile si pentru a salva propria nava

21

Guvernarea de urgenta

21.1Descrierea sistemului de guvernare auxiliar

21.2Descrierea modului in care intra in actiune sistemul de guvernare auxiliar

21.3Descrierea modului in care se preia controlul de la puntea de comanda catre compartimentul local al sistemului de guvernare

21.4Enumerarea actiunilor ce pot fi luate de catre o nava cu capacitate de manevra redusa

21.5Descrierea metodelor de securizare a carmei in cazul defectarii carmei

21.6Explicarea faptului ca in cazul pierderii carmei numai guvernarea poate fi realizata prin utilizarea unei ancore in oricare din borduri

21.7Enumerarea mesajului de siguranta ce trebuie transmis si a semnalelor ce trebuie aratate de o nava cu capacitate de manevra redusa

22

Pregatiri de remorcare de urgenta

22.1Afirmarea faptului ca este necesara permisiunea din partea armatorilor sau a navlositorilor inainte de remorcaj cu exceptia cazului in care se salveaza vieti

22.2Afirmarea faptului ca statul in care se afla nava poate interveni atunci cand o nava cu capacitate redusa de manevra prezinta un potential risc pentru mediul in conjurator

22.3Afirmarea faptului ca o comunicatie din timp ar trebui stabilita intre nave pentru a se cadea de acord asupra metodei de conectare a remorcherului

22.4Afirmarea faptului ca cele doua nave ar trebui sa aibe totul pregatit si ca s-au inteles asupra comunicatiilor inainte de sosirea remorcherului

22.5Descrierea metodelor de securizare a paramei de remorcaj la nava care remorcheaza

22.6Descrierea pregatirilor ce trebuie facute de nava cu capacitate de manevra redusa

22.7Descrierea modului in care se deconecteaza remorcherul la destinatie

22.8Descrierea pregatirilor de remorcaj de urgenta pentru toate tancurile care nu sunt mai mici de 20 000 tdw

23

Manevrarea navei in orice conditii

24

Manevrarea navei in ape restrictionate

24.1Defineste apele putin adanci cu o adancime de mai putin de 1,5 ori decat pescajul navei

24.2Explica cum efectele apelor putin adanci devin mai evidente odata cu descresterea apei de sub chila navei

24.3Efectele apelor mici sunt:

24.3.1viteza navei scade pe timpul giratiilor

24.3.2

un efect mai pronuntat al elicei

24.3.3

cresterea directionala a stabilitatii

24.3.4

asieta navei se schimba

24.4Defineste squatul ca o reductie

24.5Explica scopul factorului de blocare in canalele restrictionate

24.6Descrie cum efectele squatului si asietei cresc cu ajutorul factorului de blocare

24.7Atesta faptul ca viteza trebuie sa fie moderata pe rauri, estuare etc. pentru a reduce efectele apelor putin adanci si pentru a asigura o rezerva de putere pentru corectia selaturii

24.8Descrie cum se face o intoarcere scurta pe un canal ingust cu sau fara vant

24.9Explica importanta navigarii cu o viteza redusa pentru a evita degradarea cauzata de catre valurile prova sau pupa ale navei

24.10Descrie cum trecerea unei nave afecteaza o alta acostata

25

Rata constanta a tehnicilor de navigatie

25.1Descrie circumstantele in care o rata constanta de giratie este adecvata

25.2Descrie cum se pregateste o rata constanta de giratie

25.3Descrie cum se judeca corect executia unei rate constante de giratie cu ajutorul mijloacelor vizuale

25.4Descrie cum radarul poate fi folosit in asistenta pentru monitorizarea unei rate constante de giratie

25.5Descrie cum o rata constanta de giratie este efectiva in ajutarea mentinerii urmei planificate a navei

26

Manevrarea in ape putin adanci

26.1Descrie utilizarea unui impuls inainte pentru a controla viteza si directia navei

26.2Explica cum o nava va raspunde la carma inainte de a mari viteza folosind impulsul

26.3Identifica pericolul de abatere in ape putin adanci si ce actiune corectiva poate fi luata

26.4Descrie cum remorcherele pot fi folosite pentru a asista in mentinerea controlului la viteza mica

26.5Descrie cum ancorele pot fi folosite pentru a asista la manevrarea unei nave in ape putin adanci

27

Interactiunea: Bancul, Canalul, Nava si Remorcherul

27.1Explica si descrie interactiunea intre nava si uscat

27.2Explica si descrie interactiunea intre nave la intalnire

27.3Explica si descrie interactiunea intre nave intr-o situatie de depasire

27.4Explica pericolele particulare ale interactiunii cand se lucreaza aproape de o alta ambarcatiune, cum ar fi remorcherele

27.5Descrie modelul de presiune schimbator in jurul carenei unei nave in miscare

27.6Explica interactiunea intre o nava si bancuri apropiate (perna bancului si suctiunea bancului)

27.7Descrie interactiunea intre navele trecatoare

27.8Descrie modalitatea de depasire a unei alte nave in siguranta intr-un canal ingust

29

Acostarea si plecarea de la cheu

29.1Descrie efectele unor elici de pas stanga sau pas dreapta la manevra

29.2Descrie scopul elicelor duble la manevra

29.3Explica avantajele si dezavantajele unor elice controlabile cu referire la manevrarea navei

29.4Descrie scopul thrusterelor laterale

29.5Certifica faptul ca thrusterele laterale inceteaza sa fie efective in cazul unei anumite viteze ce trebuie sa fie determinata prin aproximare

29.6Descrie scopul thrustelor laterale cu referire la un tip de nava si asieta, efectul probabil al vantului asupra unei nave cand se misca spre inainte si inapoi si cand este stopata

29.7Explica cum poate fi folosita o ancora sau mai multe ancore la asistarea manevrei

29.8Descrie rolul ancorelor pentru a stopa in caz de urgenta

29.9Descrie diferitele cai prin care remorcherele pot fi folosite rapid

29.10Explica cum trebuie folosite motorul, carma, remorcherele, ancorele si paramele la acostare si la plecare sub variatii ale vantului si mareei la:

29.10.1dane ale raului

29.10.2cheiuri

29.10.3ecluze

29.10.4docuri inchise

29.10.5la o baliza

29.10.6la doua balize

29.10.7la legaturi mediteranene

29.11Descrie paramele ce trebuie folosite si metodele de securizare la danele listate mai sus

30

Scopul propulsiei si sistemului de manevrare al navei

30.1Descrie metodele de folosire a unui bowthruster in cazul in care ofera asistenta la manevra

30.2Descrie metodele de folosire a unui sternthruster in cazul in care ofera asistenta la manevra

30.3Descrie utilizarea navelor pozitionate dinamic si sistemul de control al acestuia

30.4Descrie ciclurile carmei

30.5Compara eficacitatea ciclurilor carmei in cazul distrugerii sistemului

31

Ancorajul

31.1Descrie cum se realizeaza un ancoraj si enumera factorii ce influenteaza alegerea

31.2Descrie faptul ca un plan de ancorare trebuie pregatit din timp aratand directia si viteza de apropiere si pozitia de fundarisere a ancorei cu relevmente verificate

31.3Pregatirea ancorelor include retragerea ancorei pentru a ancora in ape adanci

31.4Explica cum sa verifica ca o nava este stopata si gata pentru fundarisire

31.5Explica pozitia ce trebuie obtinuta la fundarisire si cand este virata

31.6Descrie scopul ancorelor la balize

31.7Listeaza factorii ce trebuie luati in considerare pentru a determina lungimea lantului ancorei :

31.7.1natura fundului

31.7.2

forta curentilor sau vantului

31.7.3

expunerea zonei de ancoraj la vreme rea

31.7.4

spatiul alocat de a se invarti

31.8Defineste graparea si explica metoda de detectare

31.9Descrie actiunile ce trebuie intreprinse cand ancora incepe sa grapeze

31.10Explica ce se intelege prin nara murdara, si cum se intampla

31.11Descrieti procedeul de curatare a unei nari murdare

31.12Descrie procedeul de curatare a unei ancore murdare

32

Doc uscat

32.1Listeaza informatiile necesare de catre autoritatile unui doc uscat ca:

32.1.1lungime

32.1.2travers

32.1.3pescajele si asieta

32.1.4pozitionarea chilei de ruliu si apendicii, cum ar fi bulbul la prova

32.1.5daca este cu o elice sau cu doua

32.1.6greutatea si dispunerea oricarui tip de marfa la bord

32.1.7pozitionarea oricariu defect al carenei pentru inspectie si reparare

32.2Explica de ce o usoara asieta la pupa este o conditie ideala pentru andocare

32.3Explica necesitatea pentru stabilitate statica adecvata si exemplifica cand apar conditiile cele mai critice

32.4Impune ca toate tancurile sa fie masurate si citirile sa fie inregistrate cand nava este asezata cu chila pe butuci

32.5Explica de ce, pe cat posibil, tancurile sa fie umplute sau goale

32.6Explica faptul ca greutatile mobile si tancurile sa fie restaurate la conditia lor initiala inainte de a inunda docul pentru a asigura aceeasi asieta si zero bandare la reinundare

32.7Explica de ce o nava poate fi lasata partial in apa daca paguba este accesibila

32.8Explica cum o cantitate adecvata de apa furnizata pentru lupta contra incendiilor si un telefon pentru a suna la serviciile de urgenta trebuie sa fie disponibile

32.9Listeaza masurile ce trebuie luate si pregatirile ce trebuie facute inaintea inundarii docului

33

Manevrarea navelor pe timp de vreme rea

33.1Certifica faptul ca verificarea conditiilor meteorologice poate reduce numarul ocaziilor in care putem intalni vreme rea

33.2Descrie masurile de precautie ce trebuie luate inaintea intalnirii unor conditii meteorologice nefavorabile

33.3Descrie lungimea valului, perioada si perioada de intalnire a valurilor si a hulei

33.4Defineste perioada de ruliu si ruliul sincronizat

33.5Explica cum ruliul sincronizat poate fi evitat modificand viteza sau directia pentru a schimba perioada de intalnire

33.6Descrie tangajul sincronizat si metoda de prevenire

33.7Explica tangajul pronuntat

33.8Defineste apuparea si descrie conditiile in care aceasta apare

33.9Defineste deschizatura si descrie conditiile aparitiei acesteia

33.10Explica faptul ca o reducere a vitezei combinata cu o schimbare de drum pot preveni pericolul unei deschizaturi sau a apuparii

33.11Descrie modalitatea de a intoarce o nava pe o mare rea

33.12Descrie circumstantele in care fiecare din metodele de mai sus pot fi utilizate

33.13Explica situatia cand o nava poate devia sub un unghi al directiei vantului si cum directia devierii depinde din ce directie a navei bate vantul

33.14Descrie modalitatea de adapostire a unei nave

33.15Descrie cum se asista o nava sau o aeronava in primejdie

33.16Descrie operatiunile de remorcare

33.17Explica masurile de precautie ce trebuie luate in manevrarea lansarii barcilor sau plutelor pe vreme rea

33.18Descrie metode de ambarcare a supravietuitorilor din barci de salvare sau plute de salvare

34

Barci de salvare si ambarcatiuni de supravietuire

34.1Explica procedeul de a realiza adapost pentru o ambarcatiune de salvare lansata sau recuperata

34.2Descrie efectele vitezei si efectele liniilor de plutire din jurul navei

35

Caracteristici de manevra si propulsie

35.1Explica cum trebuie verificate si suplimentate informatiile din cartea de manevra a navei pentru pescaje intermediare si pentru conditii variate ale vremii

35.2Descrie cum se determina sau se ploteaza rezultatele unor incercari de giratie

35.3Cercurile de giratie in ape mici la diferite viteze de manevra trebuie inregistrare cand este posibil

35.4Detaliile unei giratii accelerate in ape mici ce trebuie realizate

35.5Explica cum incercarile unei stopari in conditii variate trebuie inregistrate

35.6Explica cum efectul vantului asupra comportamentului navei trebuie inregistrate indeosebi:

35.6.1comportarea in cazul devierii cand nava este stopata

35.6.2viteza la care manevrarea este pierduta in conditii variate de incarcare si vant

35.6.3comportamentul navei cand se deplaseaza inspre inapoi

35.7Explica de ce minumul revolutiilor motorului si a vitezei rezultate trebuie verificate

35.8Arata de ce anumite detalii ale comportamentului manevrarii ce ar putea fi utile unui pilot trebuie inregistrate

35.9Atesta ca STCW Code recomanda o pregatire aditionala pentru comandantii si capitanii de nave mari si nave ce poseda caracteristice neobisnuite de manevrare

36

Pagube produse datorita valurilor de prova si pupa ale navei

36.1Explica daunele cauzate tarmului datorita valurilor excesive de pupa si de prova

36.2Explica efectele trecerii navelor pe langa nave acostate

36.3Explica efectele trecerii navelor de-a lungul unor alte nave acostate

36.4Stabileste cum trebuie luate anumite masuri de catre navele acostate pentru a minimaliza efectul traficului de trecere al navelor

37

Navigatia in/sau in apropierea ghetii

37.1Toate informatiile in legatura cu gheata localizata in vecinatatea rutei stabilite trebuie obtinute

37.2Informatiile sunt diponibile in:

37.2.1buletine zilnice ale patrulei internationale a ghetii in Atlanticul de Nord

37.2.2avertismente de gheata de la tarile unde gheata este o problema obisnuita

37.2.3cartile pilot

37.2.4harti primite prin faximil

37.2.5avertismente de la alte nave aflate in vecinatate

37.3Termeni utilizate in avertismentele de gheata:

37.3.1gheata solida

37.3.2gheata moale

37.3.3gheata in deriva

37.3.4pachete de gheata

37.3.5iceberguri

37.4Obligativitatea comandantului de a raporta gheata periculoasa sau temperaturi de inghet ale aerului asociate cu vant puternic cauzand gheata severa asupra suprastructurilor

37.5Cand gheata este reportata pe/sau in apropierea cursului comandantul fiecarei nave este obligat sa inainteze cu o viteza moderata sau sa schimbe de drum astfel incat sa ocoleasca zona periculosa

37.6Explica faptul ca radarul poate sa nu detecteze icebergurile mici

37.7Nici o incercare nu trebuie efectuata pentru a patrunde intr-o regiune cu dimensiuni mici ale ghetii cand nava nu este intarita pentru astfel de zone

37.8Lista cu masurile de precautie ce trebuie efectuate cand se patrunde intr-o zona cu gheata este compusa din:

37.9Estimarea grosimii si concentratiei de gheata, estimarea navei de a putea trece in siguranta prin zona

37.10Evitarea patrunderii in zone presurizate

37.11Urmarea pistelor folosite de navele de dinainte, atunci cand este posibil

37.12Patrunderea pe partea de adapost a ghetii cand este practicabil

37.13Patrunderea sub unghiuri drepte ale ghetii pentru a evita pagube ale carenei, elicei, carmei

37.14Apropierea cu o viteza mica daca este posibil si marirea puterii pentru a mentine drumul cand prova este in contact cu gheata

37.15Metodele de siguranta ce trebuie efectuate pentru a evita distrugerea elicei si carmei cand se manevreaza pe gheata

37.16Explica modalitatea de obtinere a asistentei de la o nava de tip spargator de gheata

37.17Specifica importanta urmarii instructiunilor navei spargator de gheata referitor la viteza si manevrare

37.18Descrie precautiile ce trebuie luate pentru a preveni inghetarea masinilor si serviciilor de punte

37.19Descrie cum se procedeaza la patrunderea intr-un perimetru cu gheata

37.20Descrie necesitatea de a realiza o veghe de noapte pentru gheata aflata in deriva

37.21Descrie conditiile prin care gheata se acumuleaza pe punte si pe suprastructuri

37.22Explica pericolele ce rezulta in urma unor acumulari serioase de gheata

37.23Schimbari de curs si viteza trebuie efectuate pentru a reduce gradul de inghetare

37.24Se specifica ca orice cumul de gheata sau zapada sa fie indepartat cat de repede posibil

37.25Se descriu metode de curatare a puntilor si suprastructurilor de gheata

38

Manevrarea in TSS si VTS

38.1Cerintele colregului cu privire la schema de separatie a traficului si canale inguste

38.2Actiunile ce pot fi efectuate pentru a manevra nava in caz de urgenta

38.3Informatiile ce pot fi cerute de ofiterii VTS inainte de a intra, parasi sau manevra in interiorul zonei controlate de VTS.

Competene specifice- raspunsul la un semnal de primejdie pe mare

- coordonarea operatiunilor de cautare si salvare.

- manevra navei in toate conditiile

-conformarea monitorizarii si a controlului cu cerintele legislative si cu masurile de asigurare a sigurantei vietii pe mare si protectiei mediului marin.

-mentinerea bunei stari de navigabilitate a navei.

-operarea mijloacelor de salvare (individuale si colective)

Teste i teme de control

Stabilirea notei finale

(procentaje)- rspunsurile la examen / colocviu / lucrri practice80%

- activiti aplicative atestate / laborator / lucrri practice / proiect etc.10%

- teste pe parcursul semestrului5%

- teme de control5%

Bibliografia1. Danton, G., The Theory and Practice of Seamanship, 10th edition, London, Routledge, 1987

2. Deboveanu, M., Tratat de Manevra Navei, Vol. I-IV, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000-2003

3. Gylden, S., The Use of Constant Rate Turns, 1998 4. Hooyer, H.H., The Behaviour and Handling of Ships, Cornell Maritime Press

5. International Chamber of Shipping, OCIMF, Peril at Sea and Salvage, 5th edition,1998

6. International Labour Office, Accident Prevention on Board Ship at Sea and in Port, 2nd edition, Geneva, ILO, 1996

7. MacElvrey, D.H., Shiphandling for The Mariner, 3rd edition, Centreville, Maryland, Cornell Maritime Press, 1995

8. Merchant Ship Search and Rescue Manual (MERSAR)

9. Rowe, R.W., The Shiphandlers Guide, The Nautical Institute, London

Lista materialelor didactice necesare Man overboard (Code No 644)

Search and rescue: co-ordination (code No 574)

Theory of mooring (CoNo 615)

Shiphandling-Part 1 (Code No 95)



Interaction (Code No 13)

Ship Handling in following seas (Code No 636)

Simulator complex de manevra navei

Bilantul de ore alocatNr. capitol

Ore curs

Ore seminar

Ore laborator

Ore practice

1

212

213

214

215

216

227

218

219

2110

1111

2112

2113

1114

2115

2116

1117

2218

2119

2120

1121

2122

2123

1124

2125

2126

2227

2128

1129

2130

2131

2132

2133

2234

1135

2136

2137

2238

12Testare/

evaluare

Examen/Examen

Total 112 ore

Titular de Disciplin

Grad didactic, titlul, prenume, numeleSemntura

S.L.dr.ing. Dumitru BRNZ

ef de catedrGrad didactic, titlul, prenume, numeleSemntura

Conf.dr.ing. Paulic ARSENIE

Legenda: C-curs, S-seminar, L-activiti laborator, P-proiect sau lucrri practice

Documents

MANEVRA NAVEI.doc