Manevra navei cu motor - seanergya.ro

Manevra navei cu motor

Curs de pregătire pentru obținerea certificatuluiinternațional de conducător de ambarcațiune de

agrement categoria B

Efecte ale vântului asupra navei

Dacă vântul bate dinaintea traversului, acesta produce micșorarea vitezei și derivăde vânt.

Dacă vântul bate din travers, acesta produce derivă de vânt.

Dacă vântul bate din prova tribord, acesta produce micșorarea vitezei și derivă de vânt la babord.

Dacă vântul bate din prova babord, acesta produce micșorarea vitezei și derivă de vânt la tribord.

Sensul și efectele legăturilor navei la cheu

springul prova – înapoi, springul pupa – înainte;parâma prova – înainte, parâma pupa – înapoi;parâma de etravă - înainte, parâma de etambou – inapoi.

parâma prova - deplasează ambarcatiunea în ax spre prova, apropie prova de cheu, departează pupa;parâma pupa - deplasează ambarcatiune în ax spre pupa, apropie pupa de cheu, departează prova;traversa prova - apropie prova de cheu, depărtează pupa;traversa pupa - apropie pupa de cheu, departează prova;springul prova - deplasează ambarcatiunea spre înapoi, apropie prova de cheu, departează pupa;springul pupa - deplasează ambarcațiunea spre înainte, apropie pupa de cheu, departează prova;

parâma de etravă/etambou - deplasează ambarcațiunea spre înainte/înapoi de-a lungul cheului.

Manevra navei pe fluviu

Manevra navei pe fluviu, în dispozitiv de separare a traficului (DST) și în ape mici

Manevra navei pe fluviu, precum și în DST sau în ape mici va ține cont de:• conditiile speciale create de adancimea apei sub chila, • efectul curentului asupra calitatilor de manevra ale navei• particularitatile unor astfel de zone ce pot influenta nava.

Manevra navei pe fluviu

Manevra navei pe fluviu, treceri înguste

Pentru conducerea navei pe fluviu sau pe o trecere îngustă trebuie săse aibă în vedere următoarele:• să se navigheze cât mai aproape posibil de limita exterioară din

dreapta a șenalului sau pasei respective de acces;• sa evite traversarea șenalului sau a pasei dacă prin aceasta

stânjenește trecerea unei nave care nu poate naviga în siguranțădecât prin pasa de acces sau prin șenal;

• sa emită semnalele cerute de regulament în momentul în care depășirea unei nave ajunse din urmă se poate executa în siguranțădoar dacă nava ajunsă din urmă manevrează pentru a face loc;

• sa emită un semnal lung și să navige cu prudență în apropiereaunui cot sau a unui loc aflat pe șenal sau pasa de acces unde uneleobstacole pot masca prezența altor nave.

Manevra navei în DST

Manevra navei în dispozitiv de separare a traficului

Când o navă navighează într-un dispoziJv de separare a traficului trebuie:• să navigheze pe pasa de navigație corespunzătoare direcției generale a

traficului pentru această pasă și să se îndepărteze pe cât posibil de zona de separație;

• să se angajeze sau să iasă dintr-o pasă pe la una dintre extremități iar atuncicând intră sau iese lateral să o facă sub un unghi cât mai mic;

• pe cât posibil, să evite să traverseze pasele, iar atunci când este obligată săo facă, să ia un drum perpendicular pe direcția generală a traficului;

• să nu intre în zona de separare a traficului decât în cazul situațiilor de urgență;

• în cazul în care navighează în vecinătatea unui DST, să o facă cu atențiesporită;

• să evite pe cât posibil ancorarea în DST sau în vecinătatea lui;• sa se îndepărteze cât mai mult de DST în cazul în care nu îl folosește.

Acostarea si plecarea navei

Acostarea și plecarea navei la fluviuAcostarea navei la fluviu se face cu prova în curent. În momentul apropierii de cheu se va evita ca nava sa fie izbita de curent, folosindu-se din Jmp cârma și eventual mașina.

Plecarea se execută folosind cât mai mult curentul: se ține pe un șpring pupa cârmabandă în afară și se molează prova, astfel încât să fie prinsă de curent. După ce prova navei a fost suficient deschisă se molează șpringul pupa și se pune mașinaînainte.

Acostarea si plecarea navei

Acostarea și plecarea navei la geamandură

Legarea la geamandură este o manevră care prezintă următoarele avantaje față de ancorare:1. Spațiul pe care girează nava variază între puțin mai mult decât LOA sau deloc;2. Creșterea siguranței pe timpul staționării;3. Simplitatea manevrei de plecare.Nava vine la geamandură pe cât posibil în vânt sau curent. Pentru ușurarea legării esteindicat a veni cu prova la înălțimea geamandurii lăsând-o în bordul în care urmează a se face legarea. Dacă condițiile nu permit această prezentare, se poate veni și cu pupa în vânt caz în care nava trebuie ținută pe loc din mașina când ajunge în dreptulgeamandurii.Legarea la două geamanduri:1. geamandurile pe direcția vântului sau a curentului -> se leagă nava întâi cu prova

la geamandură din vânt apoi cu pupa la geamandură de sub vânt2. vântul are altă direcție decât linia gemandurilor -> se manevrează astfel ca pupa

navei să se poată lega înainte ca nava să cadă sub vântul geamandurilor.

Manevra navei în ciclon

Manevra navei în ciclonÎn emisfera nordică

Nava în semicercul periculos - nava va ține vântul 1-4 puncte (până la 45 grade) în prova tribord schimbând de drum la tribord pe măsura ce vântul virează.Nava în semicercul manevrabil sau pe traiectoria ciclonului - nava va ține vântul înapoiatraversului în tribord schimbând de drum la babord pe măsura ce vântul rămâne în pupa.

Nava surprinsă de ciclonîn emisfera nordică se aflăîn semicercul periculosdacă vântul girează în sensretrograd.

Manevra navei în ciclonIn emisfera sudică

Nava în semicercul periculos - nava va ține vântul 1-4 carturi (până la 45 grade) în prova babord schimbând de drum la babord pe măsură ce vântul rămâne în urmă.Nava în semicercul manevrabil sau pe traiectoria ciclonului - nava va lăsa vântul înapoiatraversului în babord schimbând de drum la tribord pe măsura ce vântul virează.

Nava surprinsă de ciclonîn emisfera sudică se aflăîn semicercul periculosdacă vântul girează în sensdirect.

Manevra navei în ciclon

Semnele precursoare ale unui ciclon tropical

Semne caracterisEce: valurile de hulă, scăderea medie orară a presiunii atmosferice.

Semne secundare:• Oscilații anormale ale presiunii atmosferice;• Creșteri superioare ale presiunii atmosferice;• Nori cirrus aruncați de ciclon sub formă de lamele divergente care tind să se unească

într-un punct după orizont; • Nori cirostratus arămii la răsărit și apus;• Masă mare de nori cumulonimbus;• Manifestări electrice;• Paraziți în aparate;• Umiditate crescută.

Manevra de ancorare

1. Să fie adăposJt de valuri și de vânt, în special când se sta mult Jmp la ancoră;2. Adâncimea apei să fie de cel mult o pătrime din lungimea lanțului;3. Natura fundului sa fie favorabilă. Se va evita, dacă este posibil, ancorarea pe fund

stâncos, pietriș mare și nisip fin. Sunt bune argila și nisipul amestecat cu scoici și pietriș;

4. Ancora folosită trebuie să fie adaptată la Jpul fundului;5. În apropierea locului de ancoraj să se afle repere care să facă posibilă aterizarea și

controlul poziției navei la ancoră;6. Plecarea de la ancoră să fie posibilă pe orice vreme;7. Să nu încurce manevra altor nave (intrări, ieșiri din port, șenal navigabil);8. Chiar dacă ancora ar grapa, spațiul din jur să fie suficient;

Alegerea locului de ancoraj

Manevra de ancorare

Manevra de ancorare cu o singură ancoră

Spre locul de ancoraj se vine, pe cât posibil, cu prova în vânt, curent sau pe rezultantacelor două.

Mașina se stopează din timp. În locul unde trebuie ancorată nava, se pune mașinaînapoi. În momentul în care nava începe să se deplaseze spre înapoi se fundarisește ancora. Dacă adâncimea apei este mai mare de 20-25 m, ancora se filează întâi dinvinci cu o lungime de lanț egală cu adâncimea apei mai puțin 10 m, se strânge frâna, se decuplează barbotinul și se fundarisește ancora normal din frână pentru a se prindebine pe fund.

La fluviu, pentru ancorare se vine în mod obișnuit cu prova în curent. Când navamerge la vale, ancorarea se face cu curentul din pupa Td sau Bd, fundarisindu-seancora din bordul respectiv și așteptând ca nava să se întoarcă pe ancoră, întinderealanțului fiind făcută de curent.

Manevra de ancorareAncorarea în barbă (cu 2 ancore) cu prova învânt sau curent:

1. se fundarisește prima ancoră;2. se așteaptă orientarea navei după ancorare;3. se acționează mașina foarte încet înainte șise abate nava de pe poziția anterioară cu un unghi de 30 grade;4. nava se deplasează către înainte pe nouldrum până când se ajunge pe linia unde s-a fundarisit prima ancoră;5. pe timpul deplasării navei, în funcție de situație se poate recupera din lanțul filat;6. se fundarisește a doua ancoră, se acționeazămașina foarte încet înapoi, se filează numărulde chei de lanț necesare staționării în siguranțăla ancoră.

Manevra de ancorareAncorarea în barbă cu vântul dintr-un bord:

1. se navighează perpendicular pe direcția vântului sau a curentului saupe rezultanta celor doi factori;2. pe punctul de ancorare se fundarisește ancora din vânt și se filează lanț;3. din inerție se mai parcurge o distanță de 30-60m după care se fundarisește ancora de sub vânt;4. după ce nava se întoarce se acționează mașina foarte încetînapoi, permițând lanțului să se filezecât este necesar staționării însiguranță la ancoră.

Manevra de ancorare

Graparea ancorei

Graparea ancorei are loc acolo unde fundul este nefavorabil, pe vânt sau curentputernic, în special după girarea navei din cauza vântului sau dacă ancora nu a prins bine în momentul fundarisirii.

Graparea ancorei poate fi stabilită prin determinarea precisă și continuă a poziței navei.

Daca ancora grapează:• se filează mai mult lanț;• dacă vântul nu girează se fundarisește a doua ancoră; • se virează ancora și se schimbă locul de ancoraj sau în situațiile când acest

lucru nu este posibil, nava iese în larg.

Manevra de acostare pe mare calmăAcostarea cu o navă cu o singură elice

Manevra se execută cu mai multă ușurință când se acostează cu bordul opus pasuluielicei. • apropiere în unghi deschis (20-30 grade) si cu viteza mai mare; • atât timp cât nava merge înainte, cârma se pune în afară (datorită pasului elicei);• punerea mașinii înapoi pentru oprirea navei face ca pupa să se apropie de cheu sub

efectul elicei.

Acostarea cu bordul pasului elicei este și ea posibilă.• apropiere în unghi cât mai ascuțit (10-20 grade) sau, dacă se poate, chiar paralel cu

cheul;• viteză cât mai mică; • înainte de a se pune mașina înapoi, cârma se pune în afară pentru a imprima pupei

navei o mișcare de apropiere de cheu; • punerea mașinii pe marș înapoi se face cu număr mic de rotații pentru ca elicea să

aibă un efect de guvernare cât mai redus și să se evite îndepărtarea pupei de cheu.

Manevra de acostare pe mare calmă

Acostarea cu o navă cu două elici

Manevra este mult ușurată de posibilitatea folosirii mașinilor la guvernare. La acostare se poate veni într-un unghi relativ deschis. Pentru oprirea navei și apropierea pupei de cheuse poate pune mașina din exterior înapoi.

Manevra de acostare pe vânt

Cand vântul bate paralel cu cheul este indicat, acolo unde acest lucru este posibil, venirea cu prova în vânt. Prima legătura e parâma prova. Când se acostează cu pupa învânt, prima legătura este parâma pupa.

Dacă vântul bate înspre cheu, nava se va opri paralel cu cheul și va fi apropiată de efectul vântului. Se vor lua măsuri de evitare a izbirii navei de cheu prin fundarisireaancorei de la larg, folosirea baloanelor de acostare sau folosirea mașinilor si cârmei.

Dacă vântul bate de la cheu, apropierea pupei navei se poate face folosindu-se un springpupa. Manevrele pot fi asistate de unul, două sau mai multe remorchere.

Manevra de plecare

Manevrele de plecare se execută în același fel ca și manevrele de acostare, manevrând înașa fel încât să se desprindă prova de cheu, pe spring pupa, folosind bowthruster-ul, punând mașina înainte după molarea și recuperarea legăturilor. Se va ține cont de pozițiapupei față de cheu și de posibilitatea avariilor la cârma sau elice în cazul lovirii pupei de cheu.

Manevra de ținere la capă

A ține la capă înseamna a menține nava într-o astfel de alură față de val și vânt și a lua o astfel de viteză încât siguranța navei împotriva răsturnarii, ambarcării de apă sauprovocării de avarii la bord să fie maximă.

Capa cu vântul la 20-40 grade din prova:Se merge cu viteză adecvată stării mării, nava derivând sub vânt. Această alură de capăeste obișnuită navelor cu mașini.

Capa cu vântul fix din prova (nerecomandată):Se merge cu viteză redusă astfel ca nava să poata guverna. Se ambarca apă la prova. Mașinile sufera din cauza ieșirii din apă a elicei sau din cauza variației mari a imersiunii. Nava se menține greu cu prova pe val din cârmă și mașină.

Capa cu vântul de travers. Nava între valuri (contraindicată pentru ambarcațiuni): Țin bine în această alură navele cu bordul liber și suprastructurile înalte. Acestea se mențin înclinate în bordul de sub vânt, ambarcă cu greu apă în bordul din vânt și au o derivă mare. De asemenea, este o alură indicată pentru navele care au suportat o avarie la prova.

Manevra de remorcare

Metode de remorcaj:• Remorcajul în siaj pe mare - se execută în mare largă la trecerea prin canale,

fluvii sau la remorcajul în radă și în porturi atunci când nava remorcată este tractată în siajul navei remorcher;

• Remorcajul la ureche - se mai numește și cuplat și se execută pe distanțe scurte în porturi, fluvii sau pe canale atunci când nava remorcată e acostată bord la bord cu nava remorcher;

• Remorcajul prin împingere - se execută pe fluvii sau canale atunci când nava remorcată e legată rigid în pupa navei remorcher, tracțiunea realizându-se prin împingere;

• Remorcajul la edec - se gasește pe canale, fluvii și râuri. Nava remorcată este tractată de pe mal cu ajutorul unor vehicule rutiere sau feroviere (Ex.canalulPanama);

• Remorcajul mixt (combinat).


Pe Jmpul marșului la remorcă:

• trebuie asigurată o lungime corespunzătoare a remorcii trebuie să fie egalăcu lungimea de undă a valului sau cu un mulJplu al acestei mărimi, aceastase poate ajusta, dacă este cazul; pe fluvii, lungimea este mai mică.

• pentru a evita ruperea unei parâme de remorcaj pe Jmpul marșului de lungădurată se folosesc parâme de remorcaj rezistente, lungi, grele și suficient de elasJce;

• schimbarile de drum nu trebuie să fie mai mari de 5 - 8 puncte la cârmă;• se va face conJnuu supraveghere permanentă a remorcii și se va asigura

respectarea vitezei de remorcaj, fără a se face variații mari ale acesteia, mărirea vitezei făcându-se din nod în nod;.

• daca remorcherul trebuie sa întoarcă, ambarcațiune remorcata nu trebuie săorienteze cârma în bordul întoarcerii, excepția este în cazul remorcajuluicuplat;

• se vor executa aprinderea luminilor, ridicarea semnelor și darea semnalelorde remorcaj, conform COLREG, ca măsuri de siguranță.


Remorcajul în siaj pe mare

Este o metodă de remorcaj foarte des utilizată atât în acvatoriile portuare, cât și la mare pe distanțe mari. Avantajul acestei metode constă în faptul că pot fi folosite ca navă remorcher și nave comerciale obișnuite (nespecializate pentru remorcaj).

Procedee de remorcaj:

a) Remorcaj cu prova înainte – nava remorcată poate să-și utilizeze propria instalație de guvernare, iar rezistența la înaintare este mai mică decât în cazul remorcajului cu pupa înainte;b) Remorcaj cu pupa înainte – este utilizat mai rar și atunci când se utilizează, remorcajul se desfășoară pe distanțe scurte și în spații restrânse. În cazul în care la nava remorcată s-a produs o gaură de apa în prova, atunci se va proceda la acest sistem de remorcaj.


Remorcajul în siaj pe mare calmă

Remorcajul în siaj pe mare agitată


Remorcajul în ureche (bord in bord) – se face pe mare calmă și în interiorul porturilor

• apropierea remorcherului paralel cu nava avariată până în dreptul pupei acesteia, când se va pune cârma stânga (dreapta) pentru a-și apropia prova de nava avariată;

• când prova remorcherului este la 5 – 10 metri de nava avariată se stopează mașina;

• se efectuează legaturile „în cruce” (în prealabil s-au manevrat bandulele pentru darea parâmelor de legătură);

• între nave se vor amplasa baloane de acostare (trancheți, etc) pentru protejarea navelor;

• plecarea convoiului se va face cu viteza „FOARTE ÎNCET ÎNAINTE”, viteza mărindu-se treptat.

După o coliziune

În general, o coliziune produce avarii la corpul navei care generează găuri de apă. Apaambarcată prin aceste găuri poate provoca următoarele situații la bord:

1. canarisirea navei;2. apuparea sau aprovarea navei;3. creșterea uniformă a pescajului navei.

Consecințele schimbării liniei de plutire sunt reducerea flotabilității și a stabilitățiinavei și reducerea calităților manevriere ale navei.

După o coliziunePrimele măsuri după coliziune:

• se anunță comandantul,• se determină dacă există pericolul unei explozii sau producerii unui incendiu la

bord și să se ia corespunzător măsuri;• se evită a se mai face orice manevră cu nava colizionată;• se dau mesajele corespunzătoare situației pentru a cere de la caz la caz ajutor,

asistență sau pentru a avertiza navele din zonă;• se închid sau se controlează închiderea porților etanșe;• se inspectează vizual opera moartă pentru stabilirea avariilor;• se fac sonde la toate tancurile de balast, santine, magazii pentru determinarea

avariilor la opera vie;• se inspectează vizual magaziile de marfă, compartimentul mașină pentru

depistarea eventualelor fisuri sau găuri de apă;• se evaluează pierderile;• se stabilesc mijloace de comunicare (radio) pentru identificare și pentru stabilirea

de comun acord a manevrelor următoare;• se pregătește instalația de salvare.

Defecțiuni la sistemul de guvernare

Măsuri imediate:

• se informează comandantul;• se semnalizează situația;• motorul principal se oprește;• se pregatește guvernarea de avarie, instalațiile de ancorare și remorcaj;• se informează autoritatea cea mai apropiată și ambarcațiunile din

vecinătate.

Guvernarea de avarieIn cazul navelor de mici dimensiuni se poate recurge la improvizarea unei carme prin urmatoarele mijloace:• remorcarea a doi scondri sau schele intarite legate in ambele borduri si folosite

alternaJv;• prin remorcarea unei parame pluJtoare in pupa si manevrarea ei in borduri cu

ajutorul a doua brate;• lasarea la apa cu ajutorul gruielor sau bigilor a unor obiecte care sa opuna

rezistenta la inaintare;• folosirea unei carme improvizate din bocaporJ impreunaJ rezistent si legate

pentru susJnere si manevra cu lanturi si sarme de manevrare.In cazul navelor de mari dimensiuni folosirea uneia din metodele descrise mai susse poate dovedi adesea ineficienta de aceea se va cauta reducerea derivei navei.Daca adancimea apei este prea mare pentru ca ancora sa aJnga fundul lasarea la apa a 5-6 chei de lant la una sau ambele ancore va reduce deriva si caderea naveisub vant. Ancorele pot avea efectul unei ancore de furtuna si pot Jne nava cu prova in vant. Recuperarea a 5-6 chei de lant este de cele mai multe ori posibilafiind in limitele construcJve ale celor mai multe vinciuri de ancora.

Man over board! (Om la apă!)

1. Strigă „om la apă” pentru a alerta echipajul;2. Apăsă butonul MOB de pe GPS;3. Aruncă Danbouy-ul, colacul de salvare si orice obiect care plutește;4. Marchează MOB cu o geamandură fumigenă;5. Desemnează un membru al echipajului pentru a indica continuu poziția omului la

apă;6. Trimite o alertă DSC de primejdie și un apel MayDay în situația în care consideri

că recuperarea nu este ușoară și ai nevoie de ajutor;7. Nu pierdeți din vedere MOB;8. Porniti motorul după ce v-ați asigurat că nu sunt parâme în apă;9. Pregătiți o parâmă de aruncare;10. Pregatiti parâmele sau sistemele de recuperare;11. Skipperul va aduce barca alături de MOB, cu prova în vânt și elicea oprită.12. Recuperați omul pe bordul de sub vânt.

Procedură imediată:

Recuperare Om la apă

GiraEa simplă (curba lui Anderson)

Girația simplă a navei va aduce nava în pozițiadin care a început manevra în timpul cel mai scurt:- se oprește elicea;- se orientează cârma banda în bordul în

care s-a produs evenimentul; - după ce omul căzut s-a îndepărtat,

repuneți mașina pe toată viteza înainte;- dupa o întoarcere de 250° față de drumul

inițial, se aduce cârma la zero și se stopeaza mașina;

- din inerție nava va ajunge aproximativ înpoziția inițială.


Curba lui SCHRANOW

- se oprește elicea;- se orientează cârma bandă în bordul în care s-a

produs evenimentul;- după ce omul căzut s-a îndepărtat repuneți

mașina pe toată viteza înainte;- după ce s-a executat o întoarcere de 60° cu

cârma banda în bordul în care a căzut omul, se orientează cârma banda în bordul opus pentru a se ajunge la drum iniţial inversat;

- se va naviga pe acest drum pentru găsirea omuluidin apă.


Curba lui WILLIAMSON

- se oprește elicea;- se orientează cârma bandă în bordul în care s-a

produs evenimentul;- după ce omul căzut s-a îndepărtat repuneți

mașina pe toată viteza înainte;- se pune cârma bandă in bordul în care a căzut

omul;- după o întoarcere la drumul de salvare calculat :

Ds = Di + 180°± 60°, se pune cârma în celălatbord;

- când drumul este cu 20° diferit față de drumulinitțal inversat se pune cârma în ax pentru ca navasă întoarcă pe drumul inițial inversat;

- se va naviga pe acest drum pentru găsirea omuluidin apă.


Este de preferat ca recuperarea MOB să se facă pe bordul de sub vânt.

Manevra Om la apă

Scheme de căutare

Semnale de primejdie

Urmatoarele raspunsuri pot fi date de unitatile de SAR la semnalele de pericolemise de o nava in primejdie

MESAJUL SEMNALUL

ATI FOST VAZUTI,

AJUTORUL VINE

ZIUA- Semnal cu fumigena, portocaliu sau lumina cusemnal combinat lumina si semnal sonor constand in 3 semnale lansate la interval de 1 min intre ele;

NOAPTEA - Trei semnale cu racheta albe lansate la 1 min interval.

Abandonarea navei1. Pregătește-te - Dacă aveți Jmp, luați trusa suplimentară sau grab-bag-ul cuîmbrăcăminte, pături, radio VHF de mână, mâncare, apă, EPIRB și SART (transponder de căutare și salvare).2. DesfaceJ pluta - Se verifica barbeta sa fie bine amarata la bord apoi se elibereazachingile de amaraj ale plutei si se aduce pluta la bordaj, se arunca la apa containerulconJnand pluta de salvare, se trage de capatul barbetei ramas la bord pana cand se declanseaza butelia de gaz care umfla pluta in max 1 min.3. Intrați la bordÎn mod ideal, aduceți pluta aproape de vas și urcați cu atenție la bord. Dacă trebuie, intraJ in apa cât mai aproape de nivelul mării și de plută. 4. Tăiați parama, desfaceJ ancora de furtuna, închideți pluta5. Mențineți pluta si echipajul - salvați apa, porniJ EPIRB-ul, efectuați un apel de primejdie, stabiliJ carturile pentru vegheze, ingrijiJ raniJi și luaJ pasJle de rău de mare.6. ConJnuați să comunicați – contact cu garda de coastă.7. Salvatorii - AscultaJ exact indicaJile salvatorilor.

Abandonarea navei

1. În ziua a 2-a se distribuie 1/2 din cantitatea de alimente prevăzută ca rație în barcă și0.5 litri de apă. Aceste cantități se împart în trei părți egale de câte 400 calorii și 170 ml de apă servite dimineața, la prânz și seara;

2. În ziua a 3-a și a 4-a, se distribuie cate 1/4 din cantitatea de alimente și încă 0,5 litri de apă;

3. În zilele următoare se distribuie numai 0.5 litri apă pe zi. 4. Rațiile zilnice vor fi calculate astfel încât să nu se distribuie alimente fără apă, invers

este posibil avându-se în vedere că fără apă organismul poate supraviețui 14 zile iarfără alimente mai mult.

Raționalizarea alimentelor și a apei

În primele 24 de ore de la abandonarea navei nu se distribuie hrană sau apă.

Abandonarea navei

Manevră ușoară!

Documents

Manevra navei cu motor - seanergya.ro