25
DISCIPLINA : MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL SINTEZA ANUL II CAPITOLUL I – MANAGEMENTUL FUNCTIONAL AL FIRMEI 1.1. Procesul de management consta in ansamblul fazelor si proceselor prin care: - se determina obiectivele organizatiei, firmei si ale sibsistemelor sale, resurselor si proceselor de munca necesare realizarii lor si executantii acestora; - se integreaza si controleaza munca personalului, folosind un complex de metode si tehnici in vederea indeplinirii cat mai eficiente a obiectivelor propuse; - o parte a resursei umane (managerii – “resurse calde”) actioneaza asupra celeilalte parti a resursei umane (personalul condos) cu scopul de a atrage organizatia/firma la realizarea obiectivelor dorite. Esenta procesului de management este data de exercitarea functiilor sale fundamentale, identificate si analizate pentru prima oara de Henry Fayol si anume : previziunea, organizarea, comanda , coordonarea si controlul. Literatura de specialitate, in cea mai mare parte, le prezinta ca atare, existand insa si variante ale fucntiilor procesului de management. Cel mai des intalnite sunt : previziunea, organizarea, comanda (decizia) – antrenarea-motivarea, coordonarea si control-evaluarea. Aceste cinci functii formeaza un ciclu logic al desfasurarii oricarei actiuni umane. Procesul tip de management se poate structura in trei etape principale si anume: - etapa previzionara - etapa operationala - etapa de comensurare si interpretare a rezultatelor Principalele trasaturi ale unui process de management sunt: a) dinamismul b) stabilitatea c) continuitatea d) repetabilitatea 1.2. Functiile managementului Functia poate fi definite ca fiind un grup de oameni responsabili in directionarea si mersul unei organizatii. In opinia majoritatii autorilor de specialitate, cele cinci functii ale procesului managerial sunt: 1) Previziunea – ca functie a managementului consta in ansamblul proceselor prin intermediul carora se determina obiective ale firmei si componentele sale, precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor.

Manag Financiar Contabil

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Managementul financiar contabil

Citation preview

DISCIPLINA : MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

DISCIPLINA: MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

SINTEZA ANUL II

CAPITOLUL I MANAGEMENTUL FUNCTIONAL AL FIRMEI

1.1. Procesul de management consta in ansamblul fazelor si proceselor prin care:

- se determina obiectivele organizatiei, firmei si ale sibsistemelor sale, resurselor si proceselor de munca necesare realizarii lor si executantii acestora;

- se integreaza si controleaza munca personalului, folosind un complex de metode si tehnici in vederea indeplinirii cat mai eficiente a obiectivelor propuse;

- o parte a resursei umane (managerii resurse calde) actioneaza asupra celeilalte parti a resursei umane (personalul condos) cu scopul de a atrage organizatia/firma la realizarea obiectivelor dorite.

Esenta procesului de management este data de exercitarea functiilor sale fundamentale, identificate si analizate pentru prima oara de Henry Fayol si anume: previziunea, organizarea, comanda , coordonarea si controlul.

Literatura de specialitate, in cea mai mare parte, le prezinta ca atare, existand insa si variante ale fucntiilor procesului de management. Cel mai des intalnite sunt: previziunea, organizarea, comanda (decizia) antrenarea-motivarea, coordonarea si control-evaluarea. Aceste cinci functii formeaza un ciclu logic al desfasurarii oricarei actiuni umane.

Procesul tip de management se poate structura in trei etape principale si anume:

- etapa previzionara

- etapa operationala

- etapa de comensurare si interpretare a rezultatelor

Principalele trasaturi ale unui process de management sunt:

a) dinamismul

b) stabilitatea

c) continuitatea

d) repetabilitatea

1.2. Functiile managementului

Functia poate fi definite ca fiind un grup de oameni responsabili in directionarea si mersul unei organizatii.

In opinia majoritatii autorilor de specialitate, cele cinci functii ale procesului managerial sunt:

1) Previziunea ca functie a managementului consta in ansamblul proceselor prin intermediul carora se determina obiective ale firmei si componentele sale, precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor.

In functie de orizontul de timp si gradul de detaliere, rezultatul previziunii se poate materialize in;

- prognoze (pe minim 10 ani, au caracter explorativ, nefiind obligatorii);

- planuri / planificare;

- programme / programare.

2) Organizarea defineste ansamblul proceselor de conducere prin intermediul carora se divizeaza activitatea ansamblului, stabilindu-se si delimitandu-se subactivitatile si sarcinile corespunzatoare, avand in vedere resursele disponibile si utilizarea lor cat mai eficienta.

Realizarea acestei functii este conditionata de doua aspecte;

a) stabilirea structurii organizatorice sau formale

b) stabilirea si organizarea principalelor compartimente ale unitatii

3) Coordonarea consta in ansamblul proceselor prin care se sincronizeaza deciziile si actiunile personaluli unei firme si ale subsistemelor sale, in cadrul previziunilor si organizarii stabilite anterior.

Rolul coordonarii consta in dirijarea resurselor astfel incat, acestea sa fie disponibile la timpul necesar, in cantitatea si calitatea stabilita, in scopul atingerii obiectivelor firmei.

Coordonarea imbraca doua forme:

a) bilaterala: manager-subordonat;

b) multilaterala: manager mai multi subordonati.

Directiile de actiune pentru realizarea functiei de coordonare sunt:

- coordonarea personalului;

- coordonarea prin politica de personal a firmei;

- coordonarea prin conferinte sau sedinte;

- coordonarea prin rapoarte asupra rezultatelor obtinute (bilant, contul de profit si pierdere, situatii statistice etc.);

- coordonarea prin actiuni.

4) Antrenarea-motivarea Accentul in cadrul acestei functii cade, pe de o parte, pe antrenarea si motivarea personalului, iar pe de alta parte, pe luarea deciziei.

Decizia (comanda) defineste ansamblul proceselor prin care se schimba natura si continutul resurselor firmei, contribuind la modificarea sistemului de nevoi si urmareste realizarea optimului economico-social al acesteia.

Fundamentarea antrenarii il reprezinta motivarea.

Motivarea asigura corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite.

Pentru o antrenare eficace este necesar ca procesul motivarii sa intruneasca simultan mai multe caracteristici:

a) sa fie complex utilizarea combinata a stimulentelor materiale si morale;

b) sa fie diferentiat motivatiile si modul de folosire sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si ale fiecarui colectiv de munca;

c) sa fie gradual sa satisfaca succesiv necesitatile personalului si in stransa corelatie aportul sau.

5) Control-evaluarea consta in ansamblul proceselor de urmarire, prin care performantele firmei sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabiliteinitial, in vederea eliminarii deficientelor constatate si integrarii abaterilor pozitive.

Functia de control-evaluare are patru etape:

E1: evaluarea rezultatelor;

E2 : compararea rezultatelor cu standardele;

E3 : identificarea cauzelor perturbatiilor;

E4 : corectarea deviatiilor inregistrate.

1.3. Firma si functiile sale

Prin firma/intreprindere se intelege un grup de personae organizate potrivit anumitor cerinte juridice, economice, tehnologice si manageriale, care concept si desfasoara un complex de procese de munca, folosind anumite mijloace de munca, concretizate in produse si servicii in vederea obtinerii unui profit cat mai mare.

Principalele componente ale firmei ca sistem sunt:

1) Obiective

- obtinerea unui anumit profit si rata a profitului

- realizarea unui anumit volum al productiei

- diversificarea productiei

2) Elemente

- materiale

- umane

- financiare

- informatii

3) Variabile

- capacitate

- parametrii de functionare

- randament

- nivel de pregatire

- valoare

- viteza de rotatie

4) Relatii

- relatii om-masina

- relatii interpersonale

5) Transformari

- privatizarea

- retehnologizarea

- modificarea structurii productiei

- modernizari informatice

6) Intrari

- materii prime, materiale

- utilaje

- forta de munca

7) Parametrii

- prevederile legislatiei privind societatile comerciale si regiile autonome

- norme de consum de materii prime

- norme de calitate

8) Iesiri

- produse

- servicii

- lucrari

- bani

- informatii

Abordata ca sistem, firma are urmatoarele trasaturi:

a) este un sistem complex

b) este un sistem socio-economic

c) este un sistem deschis

d) este un sistem organic adaptive

e) este un sistem tehnico-material

f) are un profound character operational

Functiunile firmei sunt;

A) Functiunea de cercetare dezvoltare reuneste ansamblul activitatilor desfasurate in cadrul firmelor, prin care se concepe si se implementeaza prograsul tehnico-stiintific.

Functiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde trei activitati:

a) activitatea de previzionare a functionarii si dezvoltarii firmei

b) activitatea de conceptie tehnica

c) organizarea activitatii de cercetare-dezvoltare

B) Functiunea comerciala incorporeaza ansamblul proceselor de cunoastere a cererii si ofertei pietei de procurare a resurselor materiale necesare desfasurarii activitatii de productie a firmei si de vanzare a produselor si serviciilor acesteia.

Functiunea comerciala cuprinde trei activitati:

a) activitatea de aprovizionare tehnico-materiala

b) activitatea de vanzare-desfacere

c) activitatea de marketing

C) Functiunea de productie incorporeaza ansamblul proceselor de munca prin care se transforma obiectele muncii in produse si servicii si se creaza nemijlocit conditiile tehnico-materiale, organizatorice si de deservire necesare desfasurarii fabricatiei in bune conditii.

Functiunea de productie cuprinde urmatoarele activitati principale:

a) programarea, lansarea si urmarirea productiei

b) fabricatia

c) controlul tehnic de calitate

d) activitatea de intretinere si reparare a utilajelor

e) productia auxiliara

D) Functiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei, precum si evidenta valorica a miscarii intregului sau patrimoniu.

Functiunea financiar-contabila cuprinde trei activitati principale:

a) activitatea financiara

b) activitatea contabila

c) controlul financiar intern

E) Functiunea de personal reuneste ansamblul proceselor prin care se asigura resursele umane necesare, precum si utilizarea, dezvoltarea, antrenarea si motivarea acestora.

Functiunea de personal cuprinde urmatoarele activitati principale:

a) previzionarea necesarului de personal

b) formarea personalului

c) selectionarea personalului

d) incadrarea personalului

e) evaluarea personalului

f) antrenarea si motivarea personalului

g) pregatirea si perfectionarea personalului

h) promovarea personalului

i) protectia sociala a salariatilor

CAPITOLUL II MANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABIL

AL FIRMEI

2.1. Managementul financiar-contabil al firmei este definit ca o functiune a carui scop consta in asigurarea permanenta a intreprinderii cu fondurile necesare, inregistrarea si evidenta cantitativ-valorica a resurselor materiale si financiare si controlul cu privire la rentabilitatea operatiunilor angajate cu aceste fonduri.

Pentru realizarea unui management financiar-contabil efficient intr-o economie de piata este necesar:

- asigurarea unei autonomii financiare a intreprinderii care presupune realizarea pe criterii economice reale a procesului de procurare a fondurilor;

- asezarea pe noi baze a relatiilor intreprinderii cu piata financiara interna si internationala.

2.2. Obiectivele managementului financiar-contabil urmaresc in esenta realizarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii si constau in principal in: maximizarea profitului, maximizarea valorii intreprinderii (a averii actionarilor). Managementul financiar-contabil trebuie sa caute investitiile creatoare de bogatie si sa retina acele investitii si mijloace financiare care permit obtinerea valorii celei mai mari a intreprinderii.

2.3. Domeniile de abordare a managementului financiar-contabil sunt urmatoarele:

1. Activitatea financiara cu probleme referitoare la:

- politica financiara a intreprinderii: ritmul si modalitatile de crestere a capitalului, organizarea structurii financiare;

- planificarea financiara (bugetul de venituri si cheltuieli) princare se previzioneaza principalii indicatori economico-financiari;

- capitalul si fondurile unitatii patrimoniale: structura capitalului, investitiile de capital, politica dividendelor;

- creditarea pe termen scrut, mediu si lung pentru acoperirea nevoilor suplimentare de fonduri;

- politica preturilor si tarifelor pentru produsele si serviciile realizate;

- asigurarea relatiilor financiare ale societatii cu institutiile bancare si bugetul statului.

2. Activitatea contabila cu probleme referitoare la:

- gestionarea financiara a patrimoniului intreprinderii;

- contabilitatea sintetica si analitica a patrimoniului;

- determinarea rezultatuluiexercitiului si intocmirea bilantului;

- asigurarea integritatii si apararea bunurilor economice ale societatii.

3. Controlul financiar care raspunde de:

- modul de administrare si gestionare a patrimoniului societatii;

- rezultatele activitatii economico-financiare a intreprinderii.

2.4. Organizarea activitatii financiar-contabile

Organizarea interna a activitatii financiar-contabile variaza in functie de marimea si complexitatea unitatii patrimoniale.

CAPITOLUL III MECANISME, FLUXURI SI CICLURI FINANCIARE

Mecanismele financiare ale firmei sunt indisolubile relatiilor de schimb care exista intre agentii economici. Nu se poate analiza viata financiara a intreprinderii fara a o plasa in contextul economic, financiar si social careia ii apartine si la animarea caruia contribuie.

3.1. Mecanismul financiar reprezinta un system si forme de functionare a relatiilor financiare si de credit, precum si principii, metode, instrumente si organe de conducere a activitatii financiare dintr-o intreprindere.

Elementele componente ale mecanismului financiar sunt:

- sistemul financiar;

- fondurile financiare;

- institutiile si organele financiare;

- parghiile economico-financiare;

- instrumentele si tehnicile financiare;

- legislatia financiara.

3.2. Fluxuri financiare

Prin flux financiar se intelege cantitatea de bunuri sau moneda transferata intr-o anumita perioada intre agentii economici.

Se disting 2 categorii de fluxuri:

1. Fluxuri reale sau fizice de bunuri si servicii care se nasc numai dupa o prealabila acumulare de bunuri si servicii sau moneda la fiecare intreprindere si se masoara prin evaluari monetare.

2. Fluxuri financiare de moneda sau inlocuitori, astfel:

a) fluxuri financiare de contrapartida care apar in cazul cumpararii unui bun cu plata in numerar prin inlocuirea imediata a unui activ fix cu moneda si are ca efect modificarea compozitiei stocurilor unei intreprinderi.

b) Fluxuri financiare decalate care apar in situatii cand unui schimb fizic nu-i corespunde imediat un schimb financiar cumparator. Se creeaza in cazul operatiilor comerciale insotite de un credit, adica creanta, respective datoria, se vor stinge la o data ulterioara.

c) Fluxuri financiare multiple, respective activele financiare devin obiectul unor tranzactii, adica intreprinderea isi poate schimba creanta pe moneda apeland la un intermediary financiar. In acest caz apar urmatoarele fluxuri: transferal bunurilor indicate de furnizor la comparator un flux financiar in care furnizorul vinde creante unei terte personae si incaseaza contravaloarea bunurilor si alt flux financiar in care cumparatorul achita suma, adica stinge datoria fata de terti.

d) Fluxuri financiare autonome care apar in cazul operatiunilor de acordare sau primire de imprumuturi cand are loc transferal de moneda de la o persoana la alta 9fizica sau juridical).

3.3. Ciclurile financiare constau in totalitatea operatiunilor care intervin intre momentul transformarii monedei in bani sau servicii si momentul in care intreprinderea isi recupereaza moneda.

In cadrul intreprinderii distingem urmatoarele cicluri:

1. Ciclul de exploatare care asigura realizarea obiectivelor de baza ale intreprinderii, respective de a produce bunuri si servicii. Ciclul de exploatare cuprinde trei faze:

- faza de aprovizionare prin care se asigura bunuri pentru procesul de productie;

- faza de productie prin care se transforma bunurile si se obtin produsele finite;

- faza de comercializare produsele finite sunt vandute.

2. Ciclul de investitii Investitia reprezinta o cheltuiala imediata si de amploare prin care moneda este transferata in active fizice cu o durata indelungata de functionare. Prin investitie se creeaza un capital de productie compus din active fizice. Deciziile de investitii trebuie sa aiba in vedere integrarea surplusurilor monetare obtinute din investitii (respectiv pentru remanierea sau cresterea capitalului de productie).

3. Ciclul operatiunilor financiare constau in totalitatea operatiunilor si procedeelor de acordare sau luare de imprumut precum si achizitiile de titluri de plasament. Acordarea unui imprumut transforma moneda in activ financiar de la care se obtin dobanzi. Achizitionarea de titluri de plasament (actiuni si obligatiuni) constituie o alocare de moneda pentru o creanta de la care se obtine un venit financiar (dividende, dobanzi).

CAPITOLUL IV COMPONENTELE MANAGEMENTULUI FINANCIAR. PLANIFICAREA FINANCIARA

4.1. Managementul financiar cuprinde urmatoarele activitati:

- Planificarea financiara, care previzioneaza performanta firmei in termini financiari, pentru a oferi o evaluare generala a modului cum evolueaza aceasta si a furniza o baza pentru luarea deciziilor de natura financiara si pentru a procura resursele financiare necesare activitatii.;

- Contabilitatea financiara, care clarifica, inregistreaza si interpreteaza in termini banesti, tranzactiile si orice eveniment de natura financiara. Contabilitatea financiara implica inregistrarea si actualizarea tranzactiilor (inregistrarea contabila), intocmirea bilanturilor contabile si a conturilor de profit si pierdere;

- Analiza financiara, care analizeaza performantele firmei in termeni de analiza a variatiei, analiza cost-volum-profit, analiza mixului de vanzari, analiza riscului, analiza cost-beneficii si analiza cost-eficacitate;

- Contabilitatea interna de gestiune, care calculeaza costurile de productie, furnizeaza elementele de baza pentru alocarea cheltuielilor de produse si procese de productie, pregateste so controleaza bugetele financiare si se ocupa in special de contabilitatea cheltuielilor generale. Contabilitatea interna de gestiune furnizeaza datele pentru analiza financiara si pentru intocmirea bugetului si evaluarea capitalului;

- Evaluarea capitalului si intocmirea bugetului, care selecteaza si planifica investitiile pe baza rentabilitatii estimate a fi obtinute de pe urma investitiilor respective..

4.2. Principalele activitati de planificare financiara sunt:

- Previzionarea profitului previzionarea nivelurilor viitoare ale profiturilor, cheltuielilor de desfacere si a celor generale;

- Previzionarea cash-flow-ului previzionarea nivelurilor viitoare ale profiturilor, cheltuielilor de desfacere si a celor generale;

- Planificarea fiscala previzionarea incidentei impozitutlui pe profitul societatii, asupra castigurilor din capital, a taxei pe valoarea adaugata 9masura in care firma este pe ansamblul activitatii platitor net sau primitor net) si platilor catre sistemul national de asigurari.;

- Bugetarea pe termen lung pregatirea capitalului pe termen lung si a bugetelor financiare care indica ce fonduri vor fi necesare in viitor;

- Procurarea resurselor financiare a decide pe baza proiectiilor financiare si a bugetelor volumul capitalului si lichiditatilor necesare in viitor si efectuarea pasilor necesari pentru procurarea resurselor financiare si asigurarea fluxurilor de numerar;

- Planificarea profitului si a dividentelor planificarea atingerii unei rate de profit si platii de dividende, de a realiza valori ale castigului pe actiune si ale coeficientului de capitalizare a rezultatelor care sa satisfaca partenerii, mediul de afaceri si investitorii existenti.;

- Planificarea strategica furnizeaza bazele generale si rationale pentru planurile strategice ale firmei in termini de profit, crestere, achizitii, difersificare, investitii externe si planificarea portofoliului..

4.3. Bugetul de venituri si chetuieli al unitatilor economice reflecta modul de formare, administrare si utilizare a mijloacelor financiare si asigura furnizarea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatilor respective. Prin structura sa, acesta reprezinta instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare, precum si a fondurilor necesare.

Prin buget se defineste previziunea pentru o perioada de timp data (an, trimestru, luna0 atat a veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare, cat si al echilibrului financiar, fluxurilor banesti si financiare, care asigura realizarea programelor de activitate si a capacitatii de plata a intreprinderii.

4.4. Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli

Unitatile patrimoniale, indifferent de forma de proprietate, au obligatia de a intocmi bugetul de venituri si cheltuieli, annual, cu defalcarea pe trimestre, care contine urmatoarele sectiuni:

- bugetul activitatii generale;

- bugetul activitatii de productie;

- bugetul activitatii de trezorerie;

- bugetul activitatii de incasari si plati in valuta;

- bugetul activitatii de investitii;

- imprumuturi garantate de stat;

- reserve;

- repartizarea profitului;

- principalii indicatori economico-financiari.

Bugetul activitatii generale

Formularul contine, la nivelul societatii, date privind veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare preconizate a se realize in anul current, comparative cu cele realizate sau previzionate in anul precedent.

Formularul evidentiaza rezultatul net al exercitiului ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale aferente activitatii.

Relatia de baza a formularului este:

Rezultatul net al exercitiului = Venituri totale Cheltuieli totale

Capitolele principale ale begetului activitatii generale sunt:

a) venituri totale structurate astfel:

- venituri din exploatare

- venituri financiare

- venituri exceptionale (extraordinare)

b) cheltuielile totale aferente activitatilor care determina veniturile programate a se realiza in cursul exercitiuluifinanciar sunt structurate astfel:

- cheltuieli pentru exploatare

- cheltuieli extraordinare (extraordinare)

- rezerve legale

- acoperirea pierderilor din anii precedenti

- impozitul pe profit

c) rezultatul net al exercitiului.

4.5. Principalii indicatori economico-financiari

Formularul de buget contine un numar de 17 indicatori economico-financiari.

Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite mangerilor evidentierea unor aspecte cum sunt:

- capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor de placa exigibile prin calcularea indicatorilor de lichiditate (lichiditatea globala, lichiditatea intermediarasi lichiditatea imediata);

- renabilitatea prin stabilirea indicatorilor rentabilitatii economie si financiare;

- raportul resurse probrii/ resurse straine, in finantarea activitatii pe baza indicatorilor: securitate financiara, solvabilitate patrimoniala, rata autonomiei financiae, solvavilitatea financiare, rata autonomiei financiare, gradul de indatorare.

- Relatiile cu clientii si furnizorii reflecta de stabilirea indicatorilor, perioada de recuperare a creantelor si perioada de rambursare a datoriilor.

Capacitatea intreprinderii de a face fata

Agentii economici au obligativitatea calcularii unui numar minim de 16 indicatori suplimentari, dupa cum urmeaza:

1. Pragul de rentabilitate

2. Lichiditatea globala (generala)

3. Lichiditatea redusa (intermediara)

4. Lichiditatea imediata

5. Securitatea financiara

6. Rata rentabilitatii economice

7. Rata rentabilitatii financiare

8. Solvabilitatea patrimoniala

9. Gradul de indatorare

10. Rata profitului

11. Potentialul de dezvoltare / crestere

12. Perioada de recuperare a creantelor

13. Perioada de rambursare a datoriilor

14. Rotatia stocurilor

15. Productivitatea muncii

16. Ponderea salariilor in costuri

CAPITOLUL 5 CAPITALURILE FIRMEI

5.1. Capitalul este o categorie economica care exprima totalitatea resurselor materiale care prin asociere cu factorii de productie participa la realizarea de noi bunuri economice, cu scopul de a obtine profit.

Din punct de vedere financiar-contabil, capitalurile reprezinta componente ale pasivului patrimonial si se structureaza astfel:

1. Capitaluri proprii, care cuprinde:

- capitalul social care este constituit din valoarea nominala a activelor sau partilor sociale si este de valoarea aportului in natura sau numerar, rezervele incorporate in capital si profitul repartizat pentru majorarea capitalului social. Capitalul social imbraca doua forme: capital social subscris nevarsat si varsat.

- Capitalurile imprumutate cuprind: imprumuturi pe termen lung > 5 ani, imprumuturi pe termen mediu > 1 an si imprumuturi pe termen scurt < 1 an.

5.2. Piata capitalurilor este acea piata care ofera posibilitatea intreprinderii de a-si procura resursele necesare din afara, prin confruntarea ofertei cu cererea de moneda.

Piata capitalurilor cuprinde piata financiara si piata monetara.

1) Piata financiara mijloceste legatura dintre detinatorii de disponibilitati care cauta plasamente de durata a acestora si unitatile economice care asigura o imbunatatire indelungata a disponibilitatilor si cuprinde totalitatea ofertelor si cerintelor de fonduri, pentru subscriptii la capitalul social prin actiuni si subscriptii la capitalul imprumutat prin obligatiuni.

La randul ei, piata financiara cuprinde doua piete complementare:

a) piata primara, pe care se emit titluri (actiuni si obligatiuni) pentru colectarea de fonduri pe termen lung;

b) piata secundara reprezinta bursa de valori, adica locul unde se negociaza si se schimba actiunile si obligatiunile emise de intreprindere.

2) Piata monetara asigura finantarea exterioara pe termen scurt asigurand fondurile necesare intreprinderilor pentru finantarea activitatilor de exploatare si este reprezentata de banci si alte institutii financiare care acorda credite pe termen scurt.

Pe piata de capital apar urmatoarele categorii de agenti:

a) actionarii care sunt detinatorii de titluri de proprietate asupra intreprinderii.

b) Managerii sunt agenti mandatati de actionari si au ca obiectiv principal utilizarea resurselor pentru a obtine profit.

c) Imprumutatorii percep si incaseaza dobanzile conform contractului si sunt supusi la trei tipuri de: variatia ratei dobanzii, variatia preturilor, pierderea puterii de cumparare, riscul de nerecuperare sau de faliment.

d) Statul intervine prin ficalitate.

5.3. Costul capitalurilor reprezinta rata randamentuli minim obtinut de aducatorii de capital in masura sa garanteze acestora un castig comparabil celui pe care l-ar obtine pe piata de capital cu acelasi risc.

Costul capitalului poate fi studiat sub doua aspecte:

a) costul explicit reprezinta sumele suportate de intreprindere pentru remunerarea actionarilor (dividende) si a creantelor (care isi plaseaza lichiditatile), formand fluxuri monetare de iesire.

b) Costul implicit consta in surse care se formeaza in intreprindere si se utilizeaza pe loc (fond de amortizare, profit, fond de rezerva, etc.) dar acestea nu creeaza fluxuri financiare.

Costul capitalului mai poate fi analizat sub alte trei aspecte si anume:

a) Costul capitalului imprumutat care se masoara in principal prin dobanzi, iar suma dobanzilor care se masoara in principal prin dobanzi, iar suma dobanzilor reprezinta costurile capitalului imprumutat.

b) Costul capitalului propriu care se masoara in principal prin dividende, iar suma dividendelor reprezinta costul capitalului propriu.

c) Costul total al capitalului este alcatuit din costul capitalului imprumutat si costul capitalului propriu.

CAPITOLUL VI ECHILIBRUL FINANCIAR AL FIRMEI

6.1. Echilibrul financiar este o forma de manifestare a echilibrului economic si reflecta asigurarea resurselor pe de o parte si respectarea obligatiilor de plata pe de alta parte.

Echilibrul financiar se realizeaza atunci can se recupereaza integral mijloacele consumate, respectiv atunci cand veniturile sunt egale cu cheltuielile si necesita o sincronizare intre ritmul cheltuielilor de aprovizionare si productie si cel al incasarilor din activitatea de exploatare si vanzarii productiei. Existenta echilibrului financiar reprezinta o dovada ca procesul de productie si de circulatie din intreprindere se desfasoara in conditii normale.

Ecuatia care sta la baza echilibrului financiar si exprima un ansamblu de corelatii care se formeaza in procesul de rotatie a capitalului este:

Cf + Of = Fpr + Fc

6.2. A. Lichiditatea patrimoniala exprima posibilitatea unitatii economice de a acoperi toate obligatiile pe termen scurt din lichiditatile patrimoniale curente.

Acest indicator se exprima in mai multe modalitati:

c) Lichiditatea globala (generala) exprima posibilitatea componentelor patrimoniuluicurent de a se transforma intr-un termen scurt in disponibilitati banesti pentru a se efectua platile exigibile.

d) Lichiditatea redusa (intermediara)

e) Lichiditatea imediata (testul acid)

f) Lichiditatea la o anumita data viitoare

Unitatea economica are o lichiditate:

- buna cand lichiditatea L >= 100%

- nesatisfacatoare cand lichiditatea L < 100%, adica platile > incasarile.

B. Solvabilitatea patrimoniala arata gradul in care unitatea economica poate face fata obligatiilor de plata indeosebi din surse proprii.

Acest indicator se calculeaza de asemenea in doua variante, astfel:

e) Solvabilitatea generala

f) Solvabilitatea imediata mai este denumita si capacitate de plata a agentului economic si exprima mijloacele banesti disponibile la un moment dat sau pe o perioada scurta de timp in raport cu obligatiile de plata exigibile in acelasi interval de timp.

Unitatea economica are o solvabilitate patrimoniala (capacitate de plata):

- buna cand Sp > 30%, cat mai apropiata de 100%;

- nesatisfacatoare cand Sp < 30%, iar acest lucru releva pe de o parte, un grad de indatorare mare si intreprinderii si, pe de alta parte, o situatie financiara dificila.

C. Indicatori de rentabilitate exprima eficienta unui agent economic in sensul capacitatii acestuia de a produce profit.

Se calculeaza urmatorii indicatori de rentabilitate:

a) rata rentabilitatii economice reflecta nivelul eficientei mijloacelor materiale si financiare allocate ciclurilor de functionare.

c) rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

d) rata autonomiei financiare sau rata generala a solvabilitatii

e) securitatea financiara exprima gradul in care capitalurile proprii asigura functionarea societatii

f) rata profitului

g) rata rentabilitatii capitalului propriu

h) rata rentabilitatii capitalului social

i) rata de finantare a capitalului circulant - indicatorul reflecta proportia in care fondul de rulment acopera activele circulante si arata o situatie normala cand nivelul acestuia este de 50%.

j) rata rentabilitatii in functie de costuri

k) rata de acoperire a stocurilor indicatorul arata proportia in care fondul de rulment asigura finantarea stocurilor, iar o situatie normala poate fi considerate, atunci cand fondul de rulment acopera 2/3 din totalul stocurilor.

l) gradul de indatorare exprima limita pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile proprii. Acest indicator trebuie sa fie < 100% si cu cat este mai mic (