Lumea Apicola_2011_12

8/2/2019 Lumea Apicola_2011_12

1/30

A n u l V , N r . 3 2 ,O C TO M B R IE D E C E M B R IE 2 0 1 1P re t: 6 ,5 le i

Revista dedicatii crescdtorilcr de albine din Rom ania

si mierea...pag. 18Congresul APIMONDIA,Buenos Aires ..Argentina...pag.4


2/30

Oferta de produsea maga21iJ1uluinostru cuprinde:Sttlpi ~iaccescrf pentru stupiEchlparnerrt de protectle pentrulucrulcu albineleAfulllatoare ~iburdufur l de schimb

~~'!e>- Unelte pentru luerul in stupinaCentr ifuge ~iuhelte pentrudescapacltMaturatoare ~i reciplentlpentru miereFaguri , cu ceara la sch1mb ~i la l iberMedicamente psrrtru albine.din import ~iale"J,C.DAHrana profesional


3/30

Redac t i a :D ire cto r: C on sta ntin D obre scuR e da cto r: C orn eliu O sta hieC ola bo ra to ri: G he org he D obre ,. Irin a D ra me scu!j'i e uro co re sp on de ntii n ostr iF oto : N ico le ta lo n, C on sta ntin D obre scu ,B oth C sa ba T ibo r, O cta via n B ac iu ,D ra qo s C r is te sc uE d ito r: EUR OHON IG B eeV ita l S RLG ra fic a : P ress Im age S RLA dre sa re da ctie i:S t ra d a C o r n elia ; nr , 30,.eta j 1, sec tor 4, Bucuresti,cod pos t a l 040 181Pe ntru 'm esa Je te le fo nice sa u tr lrn lta rl fa x, varuqa rn sa u tlllza tl n u rna ru l d e te l. 0244 337 133Cand {asap un mesaj va rugam s a specificaJinume/e si nr. de te/efon /a care puteti fi contactat.E -ma i l: lum e a a p ic o la@gma il. com 'W e b site : www. l umeaap i co l a . comISSN 1843-0996Pentru anunturi de MARE PUBLfCITATEva rugam sd contactaJi redacfia pe e-mail.Subscriptions from abroad for 12 Euro /year. Please contact us by e-mail.Rugaminte catre cititor i: Nu ne Irimileti scrisori recomandate, prioriposl sau cu

confirmare de pr im i te care ne maresc inutil volumul der nunoa , Cititi cu mare atentie conditiile de abonare sau co-rnanda a superoferlei. Sumele achilate eronat in con-tul revistei, nerespectand conditii le publicate, se recu-psreaza de catre platltor de la sediul nostru, Daca va aflati in situatia de a fi platit abonamentulpentru revlsta, iar aceasla nu v-a parvenil inca, sun-teti rugali sa contactati redactia penlru clarificareasilualiei. Important. La pla ta prin banca so licita li tnsaioree intoele d e v ars am an t a localita,tii fji a num elu i du mne a-voastra . T rim iterea talonului dvs. de abonam ent, corectcom pleta t, este cond i,tia obligatarie pentru validareaabonamentului.

SUMAR Editorial I n actualitate I n dialog cu autoritatlle Din lumea aplcolaa Cercetare stiintifica apicola

"a Vest l de la asociatll Tehnologie apicola Tehnica apicola Calendarul tarqurilor apicole Calitatea mierii Mica publicitate Flora melitera Apicultura sl media Legislalie apicola Seminar apicol Plata mierii

pag. 2pag. 4pag. 6pag. 7pag. 10pag. 11pag. 12pag. 13pag.14pag. 16pag. 19pag. 20pag. 22pag. 24pag. 26pag. 28ee

Culorile de marcare a reginelor (anii 2009-2014)Cuprinsul tuturor articolelor publicate in revista noastra de la infi-

lntare pana azi este disponibil pe WWW. lumeaapi,;QI(!I.wmAsteptarn cu placere scrisorile cilitorilor, ne lntarsssaza pare rile

dumneavoastra despre materialele publicate. Dorim sa venim intntarnplnarea asteptarllor, dorintelor si sugesli ilor de imbunalatire aacestei reviste co se adreseaza intn3gii bresle careia ii apartinem.

NT IMPORTANTAcest numar se publica integral pe internet pe web

site-ul nostru: www.lumeaapicola.comin anul 2012 revista Lumea apicola apare trimeslrial,in cursul primei jumiita\i a lunilor martie, iunie, septembrie ~i

decembrie. Abonamentele sunt anuale, costul unui abona-ment pentru cele 4 apartll din 2012 este de 26 lei, numarul depagini fiind de 28. Abonarea integrala pe parcursul anulul pre-supune si expedierea catre dvs. a numerelor anterioare dinanu12012.

r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - TALON DE ABONAMENT --INume (sau pers. juridid\,) -5-CNP (sau cod fiscal) Localitalea CComuna Strada nr B1. ~.Sc .Et Ap Jude! Cod po~tal......... C.Tel. fix; , tel. mobil . C 'DBifa~i casuta corespunzatoare: 9 t.- Solicit abonarea la revista .Lurnea apicola"pe anul2012 (4 aparltll ). c : : rAm platit pretul abonamentului in surna de 26 lei.D ~- Ca nou abona t , solicit si achizifia superofertei lunii _(Volumul "APICULTURA, organizare, structuri, loqistica.) C 'Dla pre! promotional de 20 lei. . "t:IAm achitat suma de 46 lei ce include abonament nO.!:!..iuperoferta.D tD- Ca abonat achizitionez oferta lunii platind 20 lei.U C iAm facut plaia in cantul firmei Eurohonig-Bee Vital S.R.L. _(CUI: RO 22283757), deschis la Raiffeisen Bank-Aqenfia Baneasa ~cont R035 RZBR 0000 0600 0951 0807, cu documentul nr....... .!........Ta /onu / camp /e tat se t rim it e p ri n e-mail lalumeaapico/[email protected].

~I p rin p o~ /a a dre sa: R evista "L um ea ap icalif~ S trad a C om elia , nr. 3 0,c I o etaj 1, sector 4, Bucure~ti, cod P D?fal 040181 ssu fax la : 0244 337133.Lumea apicola nr. 32 decembr ie 2011
http://www.lumeaapicola.com/http://www.lumeaapicola.com/mailto:e-maillalumeaapico/[email protected]:e-maillalumeaapico/[email protected]://www.lumeaapicola.com/http://www.lumeaapicola.com/


4/30

Apicultura maneascfata cu absorbtla fondurilor europene ,i natlonaleCu pu tln tim p In u rm a, D i~re cti a G en er als P olitic i inZoo tehn ie si J nd ustrle A li~rnen ta ra d in cad ru l M in is~te ru lu i A gric ultu rii ~ i D ez vo l-ta rii R u ra le a d at pu bllc lta tliu n com un ica t de p resa re fe~rito r la situ atia a bso rb tie l to n-du rilo r a loca te pen tru anu l2011 p rin P ro gr am u l N a tio na lAp ico l (PNA) 2011-2013.C eea ce se evtdent laza, la 0p rim a le ctu ra a com un ica tu -lu i, consta , pe de 0 par te , lnfa ptu l c a re sp ec tiv ele fo nd ur ia u fo st a bso rbite in p ro po rtlede 84,88%, ia r pe de a ltap arte tn d eg aja re a p srsp ec -tive i p en tru u rm ato rii d oi a ni,In ca re sum ele de ban i desti-

na te sec to ru lu i ap ico l se vo rsitua cam la aoe lasi n ive l cuce le d in acest an . Astfe !,daca in 2011, p rin P NA 2011~2013, apicu l tura rornaneascaa be ne fic ia t d e fo ndu ri to ta leinsumand 3.437.395 de eu ro( fondur ieu ropene)~ i 14.701.144le i (fondu ri na tlo na le ), in2012, acestea vo r fi d e3.462.218 e uro sl 14.653.837le i, re spec tiv de 3.446 ..343euro sl 14.586.646 le i in an ul2013. A ju to ru l fin a nc ia r, lnstru c tu ra m a i sus ara ta ta(fondu ri eu ropene sl fond u rina tio na le ), a fost a co rda t in2011 pen t ru urrnatoarelec in c i m asun m en ite sa con-

tribu ie la m o de rn iz are a sl d ez vo lta re a se cto ru -lu i ap ico l: tlp a r irea G hidu lu i de bune p rac tic ip en tru a pic ultu ra ~ i a m a te ria le lo r in fo rm a tive ,r es pe c tiv fla ye re , aflse, brosuri; achlzltla deme d ic ame n te , s up lim e n te n u tr itiv e, b io stlm u la -tor i ~ifu n du ri d e s tu p i p e ntr u c on tr al/a n tiv ar oo apen tru rase de a lb ine om ologa te In Roman i ad in ap icu ltu ra conven tlona la sl ecoloqlca:ach lz itia de m atc i, ro iu ri la pache t sl fam ilii d ea lbine d in rase om ologa te in R om an ia ; a ch i-z it ia d e stu pi ln v e de re a r efo rm a r il st up ilo r uzafin u rm a dep lasa rii a cesto ra in pasto ra l; e fe c -tu are a a na liz elo r fiZ ic o-c him ic e c are sa a te stec a lit at ea m i e rii .Daca in ceea ce p rlveste p rim am asu ra nu sun t p rea m ulte de spus, ban ii a lo -ca tl - destinaf e xc lu siv tip arir ii (d in p aca te , n u~ i e la bo ra ril u nu i a stfe l d e in dre pta r d e u tilita tep ra ctica l G hid ulu i de bu ne p ra ctic i p en tru a pi-o ultu ra , p re cum ~ i p en tru d iv erse a lte m a te ria lein fo rm a tive - fiin d che ltu it l in p ro cen t de85,11% (12.594,08 le i, fa ta de 14.796,82 lei),a ltfe l stau luc ru rile in cazu l ce le i de -a douam a su rl - a eh lz ltia d e m e dic am e nte , su plim e nten utr itiv e, b io stim u la to ri s l fu nd uri d e stu pi p en -tru con tro l/an tiva rooa . M are le sem n de in tre -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...................................................... . ...................................................... ..... ba re ca re se rid lca ln ca zu l a ce ste i rn asur l.......................... ..... v izeaza fap tu l ca d in 8.869559, 28 le i alocaf.......................... . : a u fost chelnilf doa r 3.732 ..774,83 le i. Asta n e

Ca abona ta l rev iste iLurnea apkola" com an dpa ch et ea 100 de etic he tepe ntru I sp u n e c a, d in n efe ric i re , a pic uto rii ro m an i c on -borcaneumlere, con formsup ero ferteix t inse,upacumu rme aza. I tin ua sa . fie , in tr-o p ro po rtie T ng rijo ra to are , m u ltN uma rpa ch eteetic he tem od el1: bue., I p rea dez i nteresaf de unu l d i ntre aspec te leN uma rpa ch eteetic he tem od el2: buc.; I e se ntla le a le a picu ltu rii, ~ i an um e san ata tsaN uma rpa ch eteetic he tem od el3: buc.; INuma rachete etic he tem od el : buo ., lit I 5 h t I a lbine lo r. Fap t ca re deno ta ca acestla nu auN - h ch d I 5 boa = pac e eum arpac e teen e tem o e : uc ., I ounosnnte e le m e nta re re fe rito are la 0 a stfe l d eN uma rpa ch eteetic he tem od el6: buc .; p roblem a vita la , sau daca Ie au Ie igno ra o r i p u rN uma rp a ch e tee tic h et emo d e l? : b uc .;N uma rpacheteetic he tem od el8: buo., I ~i sim plu nu Ie iau in se rio s, ceea ce rep rez in -N uma rpa ch eteetic he tem od el : bue.; ~ ta un r isc pe rm anen t pen tru p rop riile stup ine ,T alo nu l c om pJ eta t s e t rim it e p rin e -m ail la lumeaapico [email protected]. r./'Q2 p r i n f J O t 8 /a eaese: Rev is ta L umee a pic ola ~ s tra da C ome lia , n r: 3 0, e ta j 1 , sector 4, Bucure!?ti, cod fXJ!?tal040 181 sau fax l a: 0 2 44 337 133. Lum ea ap lco la n r. 3 2 ' decem brie 2 011 :

TALON DE COMANOA
mailto:[email protected]:[email protected].


5/30

Editorialdar ~i pentru cele ale vecinilor,bolile albinelor trscand cu u~urintade la un stup la altul.o sltuatie slmilara se Tnre-gistreaza ~i in ceea ce prlvesternasura a cincea ~ efectuarea ana-lizslor flzico-chlrnlce care sa atestecalitatea mlerli. in mod normal,fiecare apicultor ar trebui sa fie catse poate de interesat de testarearnleril pe care 0 produce, pentru averifica pe calea analizelor de la-borator calitatea acesteia ~i, infinal, a stl cu siguranla ce atuuriare ea in tata cllantllor, Mai rnult,teoretic vorbind, nlclun sortimentde miere nu ar trebui sa poata ficornsrclallzat fara 0 testare preala-bila. in ciuda acestor constatari deabsolut bun-simi, ne contruntamlarasl cu 0sltuafle demobilizatoare:din suma de 335.848, 87 lei destl-nata etectuarll analizelor flztco-chimice, s-au platlt doar 1.467,42lei, adlca de aproxlrnatlv 230 de orimai putlnl Sunt de idantlflcat aielcel putin doua cauze. in prlrnulrand, este Yorba despre acelasldezinteres al unei parti Tnsemnate

a apicultorior rornani lntalnit ~i inprivinta sanatatii albinelor, lar tn aldoilea rand este Yorba despre tap-tul ca, prl n PNA 2011-2013, s-aaprobat sustlnersa flnanclara aunul pachet compact de clncl ana-liza, care trebuie deci tacute Tmpre-una, dar, tiplc romanesct, una din-tre ele, respectiv determinareaculorll rnlerii, nu se poate face dincauza faptului ca Tn laboratoareledin tara nu se gase~te un instru-ment, slrnplu] de alttel, nurnit co-lorimetru!

Rezultate bune in ceea cepriveste absorbtla fondurilor tntal-n irn In cazul r n a su r li n u r na r u l patru- achlzltia de stupl in vedereareformarll stupilor uza] Tn urma de-pi asarf acesto ra In pastoral(7.273.740,22 lei, fala de8.821.571,20 lei), dar aid este evi-dent pentru toata lumea ca aplcul-torll autohtoni au mers pe princlplulce-i in mana nu-l rnincluna,

Cat prlvsste rnasura a trela- achlzltla de material biologic(rnatcl, farnllil de albine, roluri lapachet, roiurl pe faguri), suma

sollcltata a fost de 22.802.807,26lei, fata de 11.360.512,50 lei,suma aprobata prln Decizia U-nlunll Europene din 14.09.2010,adlca de doua on mal mare! Arputea tl, acesta, un motiv sa nebucuram in sfarslt de ceva, dacanu ne-ar lncoltl in minte 0serie denedumeriri ~i lntrebarl, precum arfi cea referitoare la capacitateaaplculturll rornanestl de a produceun nurnar atat de mare de rnatclsau cea care vlzaaza crlterllle destablltre a preturllor, avand tnvedere ca farnllllla de albine s-auvandut cu 190 de lei bucata, dar ~icu 550 de lei, in tlrnp ce rnatcilas-au achizltlonat, conform decon-turilor depuse de diferite asoclatllcu 30, dar ~i cu 70 de lei exem-plarul. in concluzie, analiza deta-liata a sltuatiel absorbtlsi fonduriloralocate prin PNA 2011 - 2013 inacest an ne arata ca apiculturarornaneasca mal are tnca multe defacut ~i de indreptat prin propriileprisaci pentru a se allnla in modrealla cea europeans.

Lum ea ep lco la nr. 3 2 . de cem brie 2 01 1


6/30

APIMONDIA 2011BUENOS AIRES. ARGENTINAseptember . eR espectand regula conform ca-. reia congresele Faderatlel In-tsrnatlonals a Asociatillor Apicole-APIMONDIA - se desfasoara 0data la fiecare doi ani, alternativlntr-o lara europeana, urmata de 0lara de pe alt continent, In 2011acest eveniment a avut loc in capl-tala Argentinei, Buenos Aires.Reamintim ca in 2009 gazda con-gresului a fost orasul francezMontpeliier, iar tn 2013 va fi capita-la Ucrainei, Kiev.

Se pare ca Argentina sl-adorlt cu ardoare sa organizeze unastfel de eveniment, concurand tnrepetate rand uri cu alte erase pen-tru acsasta onoare, care lrnpllcainsa i 0 mare responsabilitate. Areusit in cele din urrna sa convlnqaadunarea general a a APIMONDIAabia in 2007 (Tntotdeauna sevoteaza orasul in care va avea locurrnatorul congres cu 4 ani Tnainte),satlsfacandu-sl 0 nazuinla pedeplin indreptalita de lrnportantape care 0are In apicultura mondia-la, fiind unul dintre marii produce-tori de miere.

Obiectiv fiind, trebuie saremarc tnsa faptul ca, In ciuda efor-turilor depuse de organizatori, laMontpeli ier, Franta a facut 0 figuramai buna, Cea mai mare nernultu-mire a fost cea a sxpozantllor laApiexpo, care sl-au pus sperante Incea mai mare sxpozltle aplcolarnondlala, asteptata cu mult interes

4Lu me a a pico la n r. 3 2' d ece mbrie 2 01 1

de toata lumea. Problemele auaparut din partea autorltatllorvamale, care au pus condltll catso-data practic lrnposlbll de Tndeplinitpentru eliberarea din varna a marflldestinate expozltlel, asa ca uniidintre sxpozantl, veniti de la maridlstants, cu eforturi considerabile,s-au aflat In situ alia de a-si umplerafturile standurilor cu prospecte ipostere, in loc de exponate reale.$i filndca tot vorbim de Apiexpo,probabil ca dlstanta constderabtla atrant elanul multor firme de pe altecontinente, mai ales al celor eu-ropene, de a participa, asa ca, tncao data spun, la Buenos Aires parcaau fost ceva mai putlne lucruri devazut decat la Montpellier.

Probabil ca a!iia s-a expll-cat i lipsa expozantllor din Ro-mania, eu personal fiind, din caterni-arn dat seama, singurul romanprezent la un stand ca expozant,dar raprezentand firma BeeVitaldin Austria. Trebuie sa remarc, tnschimb, nurnarul mare de vizitatorldin Romania. Frecvent, am auzitprin oras oameni vorbind rorna-neste, din dlscutlila lor, surprinsefara voie, Tntelegand ca erau venilila AP1MONDIA. Prezanta oficialilorrom ani la congres a fost consisten-ta, alaturt de ACA - aceasta avandcei mai rnultl partlclpantl -, atlandu-se i rsprszsntanf ai altor organi-zalii rornanestl mai nou acceptateca membri APIMONDIA. Pe langa

acestla, au fost martori la eveni-ment i cativa apicultori care nuaveau nicio lnsarclnare oficiala icare au venit din pura curiozitate ipentru simpla lor placers, achltan-du-si, blneinteles, cheltuielile dinproprlul buzunar.

In atara de Apiexpo, lacongresele AP1MONDIA importanteste i programul tiinlific: confe-rlnte, simpozioane, mese rotundesau prszsntart de postere In cadrulcarora crema cercetaril stlinfiflceapicole mondiale participa cu do-rlnta de a afla ce este mai nou i, Inrnasura In care are ceva importantde comunicat, de a impartai dinpropriile realizari, Centrul expo-zilional "La Rural", care a gazuit Inintregime congresul, a oferit con-ditii generoase sutelor de aseme-nea prezentarl: multe sali spa-lioase, sonorizare i redare videoin general de calitate. Programulstllntlflc a fost dens, partlclpantl i seputeau decide cu greutate la ce saranunte i la ce sa fie prszsnti. $iaici ar trebui rernarcata partlcl-parea unor csrcetatorl din Ro-mania, in general cu prezantari detip poster, dar i cu prezentarea Inplen, de lnalta linuta tiinlifica, a dr,Nicoleta Ion de la lCDA, care aavut ca terna .Jntluenta conditlilorclimatice din sudul Hornanlel asu-pra sscretlel de nectar la floareasoarelui".

Congresele AP1MONDIA


7/30

au tnsa drept sarcina prlncipaladezbaterea problemelor de primalrnportanta ale momentului dindomeniul aplculturll si adoptareaunor decizii de interes general. Inacest an, adunarea generala aaprobat un nou statut prin care,printre altele, se llrnlteaza nurnarulde mandate prezldsntlale la doua:;;i a decis lnfllntarea de cinci noicomisii pentru coordonarea actl-vitalii APIMONDIA pe cele cincicontinente cu lrnportanta aplcola,Dar, de departe cea mai asteptatadecizie a congresului a fost de-semnarea larii care va gazdui con-gresul APIMONDIA Tn 2015. Aucandidat numai doua dintre stateleasiatice: China :;;i Coreea de Sud.Cornpetltla a fost acerba, candidatlis-au Tntrecut din rasputari in acapta interesul celor care urmau saTi voteze prin prszsnta, pe toataperioada congresului, In punctele-cheie ale cladirf "La Rural", laApiexpo, la intrarea Tn sallle deconterlnts ori tn curtea de la in-trare, deftland in costume tradl-tionale, lntrand In verba cu toatalumea :;;i chiar oferind mici atentil,Concurenta a fost fara menja-mente, atinqand adesea limitelefirescului, totul culrnlnand cu ten-siunea sxplozlva din momentele dedinaintea votului. China si-a tinutdiscursul final al campaniei saleaslpurandu-l pe totl membrii fede-ratlai ca vor beneficia de cele mai

bune condlfil la Beijing. A urmatCoreea de Sud, care a mars sl maideparte, oferind detalii esentlale:scutirea de taxe vamale a expo-zanfllor, gratuitali la cazarea dele-gali1or, sponsorizarea biletelor deavion pentru partlclpantll din tarileIn curs de dezvoltare etc. Re-prezentantii Chinei au protestatvehement :;;i au solicitat presedln-telui congresului sa Ii se acordeInca 0 data cuvantul, desl acestlucru contravenea regulamentului,pretlnzand ca :;;i ei aveau pregatitun program assrnanator pentrupartlclpantl, dar ca nu l-au expuslnalnta de vot pentru ca nu Ii s-aparut moral.

Votul final a dat ca:;;tig decauza Coreei de Sud, al 44-leacongres urrnand sa se destasoarela Daejon, al 5-lea ora~, ca rna-rime, al Coreei de Sud. In mod cert,congresele mondiale ale APIMON-DIA reprezinta mize importante nunumai pentru aplcultura, dar sl pen-

tru orasela care Ie gazduiesc,starnlnd rivalitati pasionale. Impor-tant este tnsa ca, pana la urrna,lumea apicola nu are nimic de pier-dut din acsasta cauza, ci, dim-potrlva, de castiqat,

In 2013, la Kiev, cu sigu-ranta ca se va ajunge mult maiusor din Romania, mai ales ca iorganizatorii ucrainieni au prom is,la randul lor, Inca In urrna cu doiani, diverse facilital i sxpozantl lor,Congresul APIMONDIA din capita-la Ucrainei va reprezenta 0oportu-nitate pentru apicultorii rornani, maiales pentru cei care nu au avutposibilitatea sa vada pana acum.pe viu" un asemenea eveniment.Poate cei care au varsta potrlvltaIi amintesc de congresul de laBucurestl din 1965, dar Tntre timps-au schimbat atat de multe inRomania, in lume i In aplcul-tura ...

Constantin Dobrescu

ptSe

5


8/30

in dialog cu autorttatlleJModalitati de acordare a sprijinului financiarpentru apicultori prln rnasurlle 1.4.1. ~i 1.1.2.Interviu cu ing. Adrian Moceanu, consilier la Directia pentru Dezvoltare Rurala lifo v- Gand se preconizeszs ca va avealoc Iansa rea urmstoerei sesiuni dedepunere de proiecte pe Masura1.4.1. ?- Asa dupa cum s-a anuntat deja, atatpe site-ul Ministerului Agriculturii iiDezvoltarii Rurale, WINW.madr.ro,catii pe cel al Aqentiei de Plali pentruDezvoltare Hurala ii Pescuit,www.apdrp.ro.adouasesiune.ca-re trebuia sa se destasoare In lunaoctombrie a.c., a fost arnanata pen-tru Inceputul anului 2012 ..Data lan-sarii ii durata urrnatoarei sesiunipentru Masura 141 vor fi stabilite decatre Comitetul de Monitorizarepentru PNDR ii vor fi anuntate pecele doua site-uri menponate,

Dosarul Cererii de finantareeste depus personal de catre soli-citant sau de catre un membru alfamiliei din aceeasi exploatatie agri-cola prin proeura notariala la Com-partimentul de Dezvoltare Rurala[udetean al AM-PNDR, Inainteadatei-l irnita care fiqureaza In anun-tul privind lansarea sesiunii decereri de proiecte.- Gare este programul de desfa$u-

rare al Masurii 1. 1.2., acum $i inperioada urtnetoere?- Referitor la Masura 112, lncepandcu 28.11.2011 ii pana pe13.01.2012 este deschisa a II-a se-siune de depunere de proiecte pen-tru anul 2011. Ultima zi de depune-re a proiectelor este 13.01.2012,ora 12. Calendarul sesiunilor vii-toare pentru anul 2012 urrneaza ase stabili de catre acelasi Comitetde Monitorizare pentru PNDR laInceputul anului 2012 ii va putea ficonsultat pe aceleasi site-uri.- Gare sunt modiiiciuite care au sur-venit in anul 2011 $i ce nouta{i nerezerve anul 2012 in ceea cepriveste condi{iife de obtinere asprijinului financiar pentru apieultoriprin aeeste doue mesuti alePNDR?- I n ceea ce priveste schirnbarilecare au aparut, cea mai irnportanta,valabil a atat pentru Masura 141, catii pentru Masura 112, este modifi-carea rnodului de calcul al dimen-siunii economice a exploatatiei agri-cole, deoarece anurni]] coeficien]iUDE (atat pentru unele culturi, cat

ii pentru anumite rase de animale)au suferit unele schirnbari (unii s-aumajorat, al lii s-au rnicsorat), Pentrufermele apicole, noul coeficient decalcul al dimensiunii economiceeste de 0,076 UDE/familie de a t-bine.Pent ru accesarea Masu rii 141,dimensiunea fermei trebuie sa fiecuprinsa tntre 2 ii 8 UDE, adica :- minim 27 familii de albine x 0,076UDElfamilie = 2.,052 UDE ;- maxim 105 familii de albine x0,076 UDE/familie = 7,98 UDE.Pentru accesarea Masu rii 112,dimensiunea termei trebuie sa fiecuprinsa lntre 6 ii 40 UDE, iar volu-mul sprijinului nerambursabil estecuprins intre 12.000 de Euro pentruminim 6 UDE 9i crests cu 4.000 deEuro pentru fiecare UDE, dar nupoate depasi 40.000 de Euro, subrezerva aprobarii ulterioare a aces-tuia de catre Comisia Europeana,I n tabelul de mai jos este exempli-Iicata interdependenta dintre di-mensiunea econornica a exploa-tatiei agricole, nurnarul de stupi 9ivaloarea sprijinului.

Dimensiunea econornlca Numar familii de albine Valoarea sprijinuluia exloatatiei agricole

Tntre .~~6~,~9~9~~~ d-.e~l_a~7~9~f~a_m~i~lii~p~a~n~a~l~a~9~2~fa_m~il~ii~~~~~ ~7,99 la 93 familii ]:lana la 105 familii8,99 de la 106 familii pana la 118 familii

0=--;-:-;;:=9,99 de la 119 familil Rana la 131 tamiliiTntre 10,99 de la 132 familii panala 144 familiiIntre 11,99 de la 145 tam iIii pana .Ia 157 fami Iii

12 ii 12,99 de la 158 familii pana la 171 familii13 UDE Reste 172 famiHi

ATENTIE! in eadrul exploata1ii1orapico/e, tinerii fermieri nu pot faoeaohfzitii de fami/ii de a/bine, roiuri lapaohet, roiuti pe faguri $i mete! prinProgramul Na[ional Apiool 2011-2013, dupa momentul depunerifGererH de Finan[are $i pe toataperioada deru/arH contrectutui ouAPDHP. Solioitan[ii oare ecceseezeIn para leI alte programe pentruaohfzitii de fami/ii de a/bine, roiuti fapaohet, roiuri pe faguri $imetci sunt

Lu me a a pico la n r. 3 2' d ece mbrie 2 01 1

12.000 de Euro16.000 de Euro20.000 de Euro24.000 de Euro28.000 de Euro32.000 de Euro36.000 de40.000 de

deolarati nee!igibili $f vor returnsintreguf sprijfn aoordat.La verffioarea pe teren,

toate exploata[iile agrioole cere i$itormeeze oaloulul UDE din stupitrebuie s a introduce sistemuf defdentifioare $i fnregistrare a stupilor$i stupinelor, constend In pfaoutede identifioare pentru fieoare stup $ipanourf de identifioare a stupinelor,in oonformitate ou Ordinul MADRnr.119/ 25.05.2011 pentru apro-

barea Sistemului unitar de identifi-cere a stupinelor $i stupilor.

Pentru intormsti! privind!ista dooumente/or neoesare tntoc-mirii proieotului sau alte deta/ifprivind aooesarea oelor doua me-surf, oonsulta[i atat Ghfdul solioitan-tului aferent tiecere! masuri, oat $ianexe/e corespunzeioere, pe cereIe gasiti pe site-ul www.madr.ro.

Constantin Dobrescu
http://www.madr.ro./http://www.madr.ro./


9/30

-Din lumea apicola

NIA Dr.Adrian Dumitrueurocorespondentpentru euroregiuneaSud-Munteniae-mail:[email protected]

2011 - un an bunpentru apicultorii prahoveniAnu, 2011 a fost pentru apicul-torii prahoveni, mai ales pentrucei cu familii puternice :;;i sana-toase, un an de top In ceea cepriveste produetia, obtinandu-secantita] importante de miere dintoate sortimentele. Nu la fel de bineau stat lucrurile, poate, In cazulcelor care s-au deplasat In DeltaDunarii, la menta, unde a avut locdoar un cules de intretinere si undeconditlile meteorologice nu au fostdintre cele mai favorabile. Cu toateca anul acesta a fost unul cat sepoate de bun, ceea ce ar induceautomat ideea ca toate lucruri le aumers ca pe roate :;;i ca nu suntprobleme, apicultorii nu trebuie sascape din vedere starea de sana-

tate a albinelor. Multi dintre ei credca singurul pericol cu care se con-trunta albinele este Varroa, iaratunci cand aceasta apare In-cearca sa 0 rezolve prin metodedeja Invechite. Doar apicultoriitineri :;;idornici de pertorrnante, cumentalitate schirnbata, lncearca satina pasul cu ultimele nouta] Indomeniu. Dar, cea mai mare pro-blema a unora dintre apicultori,problema a carei rezolvare tre-neaza, pare sa fie Nosema. Uniiproprietari de stupi nu doresc nicirnacar sa taca analize albinelor, cutoate ca pentru Varroa, de exem-plu, acestea sunt gratuite, speriin-du-se de birocratia adrninistrativasau de tearna ca nu vor mai fi

acceptati de eeilalti apicultori, Incazul in care teste Ie se vor dovedia f pozitive. Ceea ce nu stiu Insamulti dintre apicultori este faptul capana :;;i un grad mic de intestatie,coroborat cu conditiile de clima :;;iigiena favorizante, poate afecta Inmare rnasura albinele si , In con-secinta, :;;ipe noi. Pe de alta parte,apicultorii sunt din ce In ce maiingrijora1i de starea vremii, care nupare sa fie propice pentru culesulde lnceput al anului 2012. Dar, cutoate acestea, trebuie sa nepastrarn optimismul :;;i sa intarn-pinarn anul ce bate la u:;;a cu spe-ranta ea el ne va aduce numai sa-tistactii !?i Impliniri pe toate pla-nurile.

in urma unei tragedii produse lntr-o stuplna,un apicultor sollclta opinia revistei noastreR ecent, la redaetia revistei noas-tre a sosit a scrisoare expedia-ta de catro domnul Mi:;;u Ghena,apicultor din comuna Brastavatu,judetul Olt, In care acesta ne re-lateaza despre un nefericit eveni-ment ce a avut lac In lunaiunie aanului 2010. Ce s-a petrecut Inmod concrtet atunci? Ei bine, atunci amurit un am, ca urmare a unor ln-lepaturi de albine. Cum domnulGhena detine albine, dupa un ande la tragedie, acesta a fast vizitatde politisti, care l-au cercetat Inleqatura cu decesul persoaneirespective.

Atacul insectelor s-a petre-cut cam la 50-60 de metri distantade casa dlui Ghena, la a fantanaunde albinele, nu numai ale sale,intrucat mai exista i alti proprietaride stupi prin preajrna, se adunapentru a bea apa din micile bal-toace ce se forrneaza In jurul ghiz-durilor. Tnalta ordine de idei, stupiicu cele opt familii de albine alecorespondentului nostru erau pla-sati la vremea aceea la 0distanta

de 6-7 metri fa1a de gardul de lastrada, gard care are a Tnal1imede1,70 metri.

Avand In vedere toateaceste aspecte, dl Miu Ghena s-aadresat redaetiei noastre, cerandu-ne a opinie referitoare la situafia lncare se afla, '[inand cant de gravi-tatea Intamplarii, soldata cu pier-derea unei vieti umane, am consi-derat ca a sirnpla parers nu estesuficienta, ba chiar ca ar fi inopor-tuna, asa ca am apelat imediat lalege, pentru a vedea ce spuneaceasta.

Astfel, Legea nr. 89, din 28aprilie 1998 - Legea apiculturii -, cuadauqarile i rnodificarile ulte-rioare, stipuleaza In capitolull, art.7, pct. (3) urmatoarele: "Amp/a-sarea stupilor de albine pe te-renuri/e detinute de apicultori, cuorice tit/u, se face la 0 distan/a decel puJin 5 m fata de ceite ferate,drumurHe pub/ice sau hotarele pro-prieta/Hor din domeniul public saudomeniul privat, intravi/an sauextra vi/an ."

Potrivit aceleiasi legi, capi-tolul 1, art. 7, pct. (3): "Daca dis-tanta fa/a de obiectivele prevezutela alin. (3) este mai mica de 5 m,stupii de a/bine trebuie sa fiedesparfiJi de acestea printr-ungard, zid, piasa ori alt obstacol princare albinele sa nu poata patrundeIn zbor, cu 0 lnalJime minima de 2m, masurata de fa nivelul sofului, !jicare sa continue pe eceees: finieInca 2 m dincolo de stupii am-pfasaJi fa extremitaJi/e stupinei."Intrucat din cele relatate Inscrisoarea dlui Miu Ghina selnteleqe ca stupii pe care Tidetineala momentul accidentului erauarnplasaf la a distanta mai marede 5 m de gardul ce delimiteazaproprietatea sa atat fa1a de drumulpublic, cat i fa1a de celelaltevecinatati, rezulta ca domnia sa nuare nicio responsabilitate In raportcu situatia In care se presupuneca, din pacate, a persoana a dece-dat din cauza Tnlepaturilor unoralbine. Corneliu Ostahie

Lumea apicola nr. az decembrie2011
mailto:[email protected]:[email protected]


10/30

Din lumea apicola

Membrii Cooperativei"Apicultorul oltean"au motive sa fie optlrnlstl

Octavian Baciueurocorespondentpentru euroregiunea(Sud-Vest O/tenia) Craiovae-mail:[email protected], . . .Indata de 18.11.2011. a avut locprimul simpozion apicol de am-ploare din Municipiul Caracal,prin stradan ia Coope rativei.Aplcultorul Oltean" ~i cu sprijinulconsistent al Prlrnarlel Caracal,carela ii rnultumlrn pe acsastacale.

Au participat peste 300de apicultori dornici de informare~i de tmpartaslra a experienteiproprii. Acestora Ii s-au alaturatdr. ing. Cristina $urlea ~i l.etltlaBranaru de la APIA,ing, Petre

Barbu de la OARZ Olt ~i ing,Mihai Stancu de la Camera deConsultants Agricola.

A fost 0 actiune bineprlrnita de catre apicultori, pecare avem intentla de a 0 repeta,la scara ceva mai mare, ~i anulurrnator, profitand de expsrientaacestui debut.

P rivind retrospectiv lamodul in care a decurs anul2011, putem spune ca In zonanoastra lucrurlle au decurs Ingeneral bine, floarea-soarelui ne-

a oferit 0 productls buna, de 14-15 kg de miere pe familia dealbine, dupa 0 pauza de patrusezoane In care apicultorii ulta-sera de gustul acestela.

La ora actuala, familiilede albine au suficiente rezerve dehrana ~i prazlnta 0 populatledestul de nurnsroasa In cornpara-tie cu altl ani, starea de sanatatspare sa fie in general buna, prinurmare, daca ~i vremea va tinecu noi, avem motive sa privim cuoptimism catre 2012.

Veronica Irina Migaeurocorespondentpentru euroregiunea(Centru) Alba luliae-mail: [email protected]

Apicultorii din judetul Alba,lnteresatl de finantariledin fonduri publice, . . .Inanul 2011, culesu I la salcarn In. centrul \arii a fost bun, stupllfoarte puternici au avut pana la 43kg rnlars-marta, dar media pe farnl-lie a fost in jur de 25-26 kg, dupaaprecierea mai multor apicultori. Lapolltlora, din cauza secetei, sepoate spune ca aproape nu a fostcules. Stuparii care au dus albinelela munte au avut un cules foartebun, unii dintre ei au extras mierea~i de doua ori. Cei care au rarnas la

Tulcea -simpozion consacratrelansarll apiculturiiPe data de 9 octombrie 2011, dupao pauza de trei ani, laTulcea s-audesfasurat lucrarile celei de-a IX-aeditii a simpozionului apical cu tema.Bslansarea apiculturii cu sprijinul fon-durilor europene ~i al banilor de labugetul national". Acest eveniment s-adestasurat pe nava de croaziera"MOLDOVA", pe traseul Tulcea _Sfantu Gheorghe din Delta Dunarli,


munte dupa 15 august au avut sur-prlza unul cules la mana, aparent inprincipal de la stejar, care nu aputut fi scos din faguri, ceea cenecesita acordarea unei atentlisporlte in prlvlnta rezervelor deiernare.

Referitor la proiectele pen-tru aplcultura cu flnantare din fon-duri publice, asoclatla .Apls ValeaSebe~ului" a eliberat adeverinte inacest an pentru 24 de dosare, din

care pentru Masura 141-19 dosare,iar pentru Masura 112-5 dosare.Dar, nurnarul proiectelor este cusiguranta mal mare, daca tinemsearna de faptul ca numai In jude\ulAlba mai exlsta alte trei asoclatllapicole - la Blaj, Alba lulia ~i Sebe~- despre care, dssl nu datlnemlnformatll, este de presupus ca auavut aplcultorl membri care ausolicitat asemenea ajutoare finan-clare.

Aurelian Augustin Rapitaeurocorespondentpentru euroregiunea(Sud-Est) ConstantaTel: 0744 350497e-mail;[email protected] a fost ACA din Roma-nia, filiala Tulcea, Printre invita~ s-aunemarat Dana Chirca, consilier supe-rior T n MAD.R., Cristina $urlea, ~efcompartimen1 Masuri de piala-zootehnls, AP.IA, Irina Manole,director O,JD.R,P. Tulcea, Au partici-pat peste 200 de aplcutori din toatatara. Scopul acestei in1alniria con-

stat in informarea apicultorilor in lega-tura cu principalele prevederi aleP,N.A 2011-2013 ~i ale masurilor carepot fi accesate de cafre apicultori prinEEA D.R. (masurile 112, 141, 123,312 ~i313),

2011 a fost un an foarte bunpentru produc ta de miere, dar la on -zont se ln t revad nori negri, Dupatoamna foarte secetoasa care abia a
mailto:[email protected]:[email protected]:e-mail;[email protected]:e-mail;[email protected]:[email protected]:[email protected]


11/30

- Din lumea aplcolatrecut, supratete foarte mari de rapitaau fost Intoarse, aeeasta cuhura fiindaproape cornpromisa in partea desud-est a tarii. Salcarnul rezista bine la

seceta, se spera ca nu vor fi problemein privinta,acestuia, insa apicultorii setem ca in cazul teiului productia va fislaba, din cauza lipsei de precipitatii

inregistrate in intervalul august -noiembrie. Mai raman floarea-soareluisl flora de balta, in care stuparii dinzona iii pun mali sperante,

La data editarii acestui numer al revistei nosstre, /a solicitarea nosstre, am primit confirmarea orga-nizarii urmetoeteior evenimente apicole cu caracter comercial (targuri apicole). Acela?i tabel segase~te ~ipe pagina web a firmei Eurohonig,http://www ..eurohonig.com/i ndex. php?pag inaecalendar-apico I.Daca exista ~i al,ti organizatori de astfel deevenimente pe care doresc sa Ie faca cunoscute peecesste cale ii rugam sa ne contacteze la adresa email [email protected] pentru actualizareain tormet iei .

Calendarul manltestarllor apicole - 2012

Data Data Numele t.ccautatea Organizatordeschiderii Tnchiderii rnanltestaru10 Feb 2012 12 Feb 2012 Plevna, Partners expo Ltd.

Bulgariaaqaras S.C. I eomera S.R.Romania

24 Feb 2012 26 Feb 2012 C am p ina Asocia tia Ap ico laRomania Valea Prahovei25 Feb 2012 25 Feb 2012 AI.24-lea Targ National Apical szekestehervar. OMME

~i lntalnlre a Apicultorilor Ungaria3 Mar 2012 4 Mar 2012 Targ Apical Cluj USAMV Cluj ~iRomania Viitor Sanatos Gru10 Mar 2012 11 Mar 2012 Targul Mierii lasl 2012 lasl 1 . 1 . Ciocan Sebastian

Romania17 Mar 2012 18 Mar 2012 Targul Apicol Faget 2012 Faget, judo Timi~ Teclem Prod. S.R.l.Romania22 Mar 2012 23 Mar 2012 Sarbatoarea Mieni - BlaJ 2012 Blal Consihul Locar ~I PrimariaRomania Municipiului Blaj in colaborarecu.S C.,APJDAVA_S.R.l.

31 Mar 2012 1 Apr 2012 Targul Aplcol m ternapona l B ueurestl Fundatia APIMONDIARomania7 Apr 2012 8Apr2012 Tarpul Apical Galati Galati Agro-Dunarea S.R.l. Galati,Romania ACA Galati, PFA Saizu Matei4 Aug 2012 4Aug2012 Jaszbereny , OMMEUQgaria
mailto:[email protected]:[email protected]


12/30

Cercetare stunttnca aplcota,~....---~ SUA0..... _ I f , 1 . . . . . . . ISRAEL

Cercetare ~tiin1ificaagricolaBeeologics LLC

La ultimul congres APIMONDIA(Buenos Aires, 21-25 septem-brie 2011), una di ntre cele maiinteresante prszsnts din sferacercetarll ~tiin1ifice apicole a re-prezentat-o firma Beeologics LLC.Activitatea acesteia se destasoarain SUA ~i Tn Israel ~i reunes te uncolectiv format din unii dintre ceimai cunoscuf virusologi ~i rnicrobl-ologi ai lumii, la acsasta data fiindsingura companie care T~ipropunesa gaseasca modalitaf de a prote-ja albinele de virusuri. Din paginaweb a firmei(www.beeologics.com) cltarn:.Bseoloqlcs este 0 firma inter-natlonala dedlcata apararusanata1ii albinelor ~i protejarltviitorului polenizartl tacuts deinsecte. Dasl rolul principal este dea aduce sub control criza cauzatain apiculture de fenomenul CCO ~ivirusullAPV (Virusul ParallzielAcute Israel), misiunea noastraeste sa devenim gardianul sanata1iialbinelor pe plan mondial".

Interesant este ca acest 1elarnbitlos pare sa fie sustlnut decolaborarea unor persoane ce par,la randullor, cu adsvarat capabilesa confere substanta acestorproiecte: Diana Cox-Foster, profe-sor la Pennsylvania State Univer-sity :;;iautoarea unui faimos articol:;;tiintific despre CCO tn 2007 (vezi.Lurnsa Aplcola" nr 15, pagina 4),Craig C. Mello, biochimist de pres-tigiu ~i laureat al Premiului Nobelpentru Fiziologie ~i Medicina in2006, Jerry Hayes, unul dintre ceimai apreclatl expertl apicoli dinSUA ~i lista mai continua cu numede rszonanta din lumea acadernlca~i din aplcultura,

Tot din conflnutul slte-ulul10


rnsntlonat mai sus relinem: .Princercetare ~tiin1ifica ~i lnovatle, darcu accent pe solutii cu aplicarepractlca, Beeologics dszvolta 0linie de produse medicamentoasedestinate bunastaril de durata aalbinelor bazate in mod special petehnologia ARNi".

Ce este ARNi? Este un ter-men din genetica, este 0 abrevierece desemneaza lntsrtsrsnta InARN pornind de la capacitate acelulelor de a-sl dezactiva anumitegene. Incercand sa lntrarn in arna-nunte, asa cum foarte sugestiv seexplica in filmul prezentat la API-MONOIA de Beeologics (dar dis-ponibil ~i pe internet lahttp://www.youtube.com/watch ?v=A-18tqjm4Vg&feature=related ~ihttp :J/www.youtube.com/watch ?v=3kdh YCJ FmZc&feature=watchresponseatlarn ca tn interiorul ortcarei celule(elementul fundamental, cararnldace sta la baza structurii tuturorflintelor, fie ele plante ori animale)exista un mecanism propriu deaparara care suprirna anumitegene ce pot reprezenta 0 a-rnsnintare pentru aceasta. Meca-nismul de nurnssts dezactivare(silencing), se rnanltssta la nivelulARN :;;i face ca anumite geneendogene sa nu poata fi replicate.Mecanismul, das l Tnleles mai bineabia Tn ultimii cativa ani, exlsta decand viata pe parnant : ; ; i rsprezlntamodalitatea prin care celulele seapara impotriva virusurilor. Virusuleste cel mai mare inamic al celulei,.lntrusul" care, odata intrat intr-ocelula, pacalests ribozomii (com-ponentele care slntetizaaza pro-teinele specifice flecarel celule), Tnasa fel rncat acsstla deterrnlna

reproduce rea structuri i virusului,care invadeaza astfel celula sl, infinal, duce la distrugerea ei. Dar,sistemul destul de complex pe careil reprez ln ta celula are sl capaci-tatea de a identifica lnformatia dinARN speclflca unui virus ~i de astopa multiplicarea acestuia. Teh-nica ARNi reprezinta 0 cale princare se poate interveni intr-un modassmanator in celula, suprirnandanumite gene, tunct le de un anumittel urmarit, sl ofera un potentialinepuizabil de solutil pentru 0 pro-blematica urlasa din diverse do-menii: genetica, biotehnologii slchiar rneclclna.I n plan practic, Beeologicsdezvolta un produs numit Re-mebee TM, 0 solutle pentru pre-venirea infectarii coloniilor de al-bine cu IAPV, patogen adesea aso-ciat cu fenomenul CCD. Tra-tamentul este in curs de evaluarein SUA, in colaborare cu un numa rfoarte mare de apicultori, in ve-derea c e rt lt lc a rii c a medicament decatre FDA (Admln ls tra t ia Federalapentru Medicamente) a SUA.o stit recente vine saconfirme potentialul acestei firme,conskierete inca un startup (afa-cere la inceput de drum): Beeolo-gics a fost preluata de companiaMonsanto, unut dintre cei maiimpottem! tumizoti de so/utii $i pro-duse agricole bazate pe tehnologiinovatoare pentru sporirea produc-tivitatii fermei $i calitatea hranei.Constantin Dobrescu
http://www.youtube.com/watchhttp://www.youtube.com/watch


13/30

Asoclatla Fermelor Ap ico le de P(AFAPR A rad)Asoc ia tia Ferm elo r Ap ico le deP ro du ctie $i R ep ro du ctie a fostJnf i in ta tam ju de tu l A ra d In v ar a a nu lu i2 00 9, a va nd in itia l d oa r tre i m e m bri,c are d ore au sa a cc ese ze su bv en tiileo fe r it e p r in P r og r amu l Na t io n a l A p ic o l.Id ee a in itia la e ra a ce ea d e a e lim in aca t m a i m u lt d in blro cra tia a lto r aso -c ia ti i s im i la r e c a re e x is ta u t n p e ri oa d are sp ec tiv a .. $ i c hia r s-a re usit a ce stlu cru ! T in m in te c a in a ce l a n , c elo r d ela APIA nu Ie insp iram p rea m ultain c rede re . U lte rio r, lu c ru rile s-aus ch imb a t, In p re z en t p u ta n du -n e c on -side ra ca fiin d una d in tre ce le m aid inamice asoclet l l , As tfe l, i n 2011 ama juns la c irca 60 de m em bri, p en truca re am so lic ita t p rin PNA sum edestu l de consisten te (in ju r de240 .000 le i), pen tru m ajo rita tearna su rlo r: m ed icam en te , h ra na , a l-bin e, la zi sl fu nd uri a ntiv aro oa . la rm em brii n osrn s-a u in m u ltit $ i p ro vind eja d in ca teva zon e im po rtan te a le

t 8 ,r ii : Bucu rest i, B rasov , A rge$, A rad .C e i m a i m u lti d in tr e m em brii n ostr isu nt a pic ulto ri b io sl n e d orim 0 spe-c ia li za re a o r ga n iz a tie i n o a st re , I n a n iiu rm a to rl, In a c ea st a d ir ec tie . A vem inv ed ere c ola bo ra n c om p le xe c u a ch i-z it or ii d e p r od u se e c o lo g ic e s l cu fu rn i -z o r ii d e t ra tamen te spec if ic e ap i cu l tu r iie co lo g ic e p e ntr u a n e s pr ijin i m emb riisa in d ep lin e as ca t oa te c o nd ld lle s pe -c ifice , ca re su nt a sp re $i d in ce In cem a i rig uro s v erific ate a le a pic ultu riio rg an i ce , m a i a le s in c ee a c e p riv e$ teca li ta t ea m ie r ii .D in c ate a m a fla t, in u ltim a vre m em i jlo a ce le d e a n aliz a a r ez id u ur ilo r d esu bs ta n te n e pe rm i se In m i er ea b io a uevo lua t conside rabil, g re$e lile dete hn lca a pio ola bio su nt m a i u so r ded e p is ta t $ i s e sanct loneaza c u s e ve r i-ta te . E vid en t, vom in ce rca sa im p le -rn en ta rn u n con tro l in te rn stric tlaa pic ulto r, p en tru c a m e to do lo giile d ea plic are a tra ta m en te lo r, sp re e xem -

p lu , sa u d e u tm an re a cu le su rilo r safie c ele c or ec te . D a ca v o rn r eu $i a c es tluc ru , p robabil ca vom pu tea o fe riu no r a ch iz ito ri d e m ie re 0 s igurantam a i m a re in c ee a c e p riv este c alita te am ie rii p ro d use de m em brii n ostri sl,d r ep t c o n se c ln ta , s l 0sa nsa m a i m a rea p ic u lt or ilo r p e n tr u u n p r e1bun $ i s ig u rp rim i t in sc him bu l mM ii lo r. A v an d Invedere s l fa ptu l c a a so cla tia n u p un en ic iu n a da os la p ro du se le e um p a ra tede ca tre m em bri $ i decon ta te p rinPNA (me d ic amen te , la z i, a lb in e ), p re -cum $i renum ele ca re de ja se con -stru le ste in ju ru l n ostru , n e a ste pta rnla 0 c re ste re a n ur na ru lu d e a de re ntiin a nu l 2012 .

Adrian BerariDa te contac t:A d ria n Be ran, te l: 0 751876314 ,mail : contact@api l ia .ro .sau pe yahoo .messenge r la a dre sa :adr ianbera r i .

L ume a a p ic ola n r. a z d e cemb rie 2 01 1
mailto:[email protected]:[email protected].


14/30

Tehnologie apicota .Cum ne protejarn in stuplna

Ini1ierea Tn apieultura trebuie sa sefaca ln asa fel Incat sa fi1iferiti deTn1epaturii sa va aflati In perrnanontaintr-o deplina siguranta. Gandi1i~vainca de la Tnceput ca este absolutnecesa r ca a t a t du r nneav oas tr a , cat sieei care v a insotesc safiti cat mai binep r o te i a tl . F ir e st e , albinele inteapa maimult sau mai pufin, in functie de rasalor, de perioada anului i de vreme.Fumizorii de materiale apicole ofera0intreaqa gama de haine i materialede protectie, dar cum prin definilieapicultorul este rnester, aveti posioili-tatea sa va proteiaf i cu haine carenu sunt contectionate special pentruapicultori, doar respectand catevareguli. E de preferat sa avel i hainelargi, care sa va usureaze deplasareai munca la stupina,Prima etapa

Cand faceli primii durnnea-voastra P3iTnstupina, nu este reco-mandat sa mergeti neprote ia f i , Esteadevarat, uneori e posibil sa mergelii neprotejafi, dar asta se poateintampla numai atunci cand stupiisunt populaf cu albine blande, iardurnneavoastra sunteti apicultoriexperirnentati, care nu uitaf niciodataca trebuie sa fiti Tns01itide un afurna-tor bun. De alttel, 0 yorba din batranispune ca la stupina e mai bine sa teduci fara rnasca de protectie decatfara afurnator ,

Etapa a dauaDaca initia1ipe cineva In api -

eultura, fiti de doua ori mai precautideeat de obicei, pentru a nu risca sa-lproducef celui ln cauza 0 impresienetavorabila referitoare la activitatead u rn n ea v oa str a p re fe ra ta ,Hainele deschise la culoare sunt depreferat celor de culoare lnehisa,albinele reactionand In primul caz maiputin violent.

Nicio deschizatura nu trebuie12


sa perrnita albinelor sa patrunda pesub haine.

Este bine sa u t il iz a ti r n ast i deprotec t ie , de tip american, "Protect",care v a apa ra foarte bine i v a a siq ur ao vizibilitate excelenta,

Etapa a treiao deschizatura, oricat demica, la nivelul rnanecilor sau alpicioarelor reprezinta locul de trecereideal pentru albinele care se grabescsa atace.

De aceea, este imperiosnecesar sa izolati complet zonarnanecilor cu rnansete, chiar i tabri-cate In casa, tot de culoare deschisa,care sa acopere complet marginilehainei de protecfie i pe cele alernanus i lor .

Etapa a patraSpatiul dintre sosete i pan-taloni constituie un alt loc preferat dealbine pentru a se strecura subhainele du rnneavoas t ra ,

Pentru a evita astfel de situ-alii neplacute, cauta1i in magazinelecare desfac articole pentru praeti-carea diferitelor sporturi jambiere des-tinate schiorilor sau vanatorilor,Acestea, pe langa faptul ca sunt iet-tine i rezistente, se adapteaza latoate modelele de Tncal1aminte.Etapa a cincea

Cagula, contectionata din-tr-un material usor, permite eliminareaplasei de pe fala. Acest lucru poate ficu adevarat important, mai ales Inzonele cu vant, deoareee albinele potTn1epaprin piasa atunci cand aceastase lipeste de piele, In timp ce vadeplasaf printre stupi.

Daca albinele durnneavoas-tra sunt agresive, e bine sa va lmbra-ca1iexclusiv cu vesnmentatie proveni-ta de la furnizorii de materiale apicole.

Chiar daca durnneavoastrava sim1iti In siguranta In hainele pe

care Iepurtat i , nu uita1ide cei care seaM prin apropiere. To toda t a , aveligrija sa nu declansaf agresivitateaalbinelor prin manipulari greite sauprin favorizarea furtiagului.

Etapa a seseaPuteli folosi foarte bine

r nanus i de bricolaj sau de gradinarit,ln rnasura In care grosimea lor nupermite patrunderea acului albinei.

Spre deosebire de piele,unele tipuri de manui din materialsintetic nu re1in acele albinelor dupaTnlepaturi. Se stie ca toate acelerarnase in materialele noastre de pro-tectie sau In rnanusi deelanseazaagresivitatea albinelor prin mirosulveninului pe care TIdegaja. La ter-minarea lucrului la stupina, e indicatsa lntoarcef rnanusile pe dos pentru aIi se usca bine interiorul.True

Mulli profesionisti folosescsimpla cornbinatie de haine albe.Dupa ce coasef buzunarele, puneti-va jambiere la picioare, rnanseto larnaini i 0 rnasca ce se Tnchidebine lanivelul gatului. Ve1ifi bine protejati, cuun cost foarte mic.

PrecautllNu va depozitaf hainele de

protecfie murdare i intepate de albine ln maina sau ln camera Tncarese afla un copil mic. Veninul care sedegaja din ele favorizeaza aparitia idezvoltarea ulterioara a alergiilor.

SfatDaca va confectiona1i singuri

masca de protectie, alegeli 0 piasasau un tul negru. Culorile deschise nupermit 0 buna vizibilitate.

Gilles Fert(autorul cartii "Creterea reqmetor",

publicata de Lumee apicola'JSursa:

http://lNww.apiservices.comltiaJanicleslse_proteger.htm
http://lnww.apiservices.comltiaj/http://lnww.apiservices.comltiaj/


15/30

- Tehnica apicolaIntroducerea unei regine

pru de nta, Este suficient saplasa1i regina singura sub ungtilaj care s a nu permna tre-cerea albinelor sau intr-ocutie spedala de introduce-re a reginei de tipul "Nicol."

Gtilajul trebuie am-plasat 0 parte pe miere, 0parte pe 0 porjune cu puiet

nou. Regina incepe sa depuna pontaacolo unde se elibereaza celulelealbinelor lucratoara nou eclozate.Abdomenul sa u va creste ~i producf lasa de feromon va spoti 0 data cuponta, Dupa aproximativ doua zile,indepartali gtilajul. Daca nu aveli pos l -bilitatea de a reveni la stup pernru efec-tuarea acestei operafl l, puneti un dopde serbe t i n tr -o deschidere pract lcataintr-un coil al gtilajului care s a psrrnl taeliberarea reginei.Etapa a cinceaDupa doar cateva zile de pon-ta putem aprecia calitatea reginei. Pon-ta ei trebuie sa fie compacta ~i regula-ta , cu un singur ou In fiecare celula.Teoretic, regina poate trai 4-5 ani. Dar,de un deeeniu incoace, durata ei deviata s-a redus la maximum 2-3 ani.Factotii de mediu par sa fie cauzaacestei scurtarl drastice a duratei deviala. True

Profitati de acest moment ~iclipali aripa reginei. Veli evita astfel caroiul bazat pe acsasta regina sa seins1aleze la 20 de metti Tnaltime.

PrecautiiE foarte dificil, Tn general, careginele virgine sa fie acceptate dealbine. Daca au mai mult de doua zile,operaf lunea este cu atat mai nscanta,Reginele virgine sunt eel mai adeseaintroduse lntr-o cutie mica pentrualbine, tara puiet insofltor,

Daca vi s-a oferit a regina de catrocineva, pentru a va putea bucurade un asemenea frurnos eadou, esteabsolut necesar ca ea sa fie aoceptatade catre albinele durnneavoastra.Procesul ca atare este dificil ~i sanseleunei reusite de 100% nu prea exista Tnplus, daca regina a calator i t mai multezile in cutie sau daca nu este deaceeasi rasa cu populatia-pazda,acceptarea ei devine ~i mai compli-cata, Tn aceasta privinta, literatura despecialitate desetie atat de multe me-tode, Ineat e greu sa ne decidem pecare sa a adoptarn,

PrimaetapaPtimirea reginei. Regina dum-

neavoastra tocmai a sosit prin posta,Dam a venit cu avionul, puneti 0pica-tura de apa pe gtilajul cutiutei pentru ao reh idra ta , Imediat ce vremea a va per-mite, trecefi la introducerea ei ln stup.

Dam roiul durnneavoast ra nueste format, puteti prelungi pastrareareginei cateva zile In plus, scbimoandinsotitoarele. Tn acest scop, luati 7-.8albine lucratoare tinere pe a rama cupuiet necapacit ~i asezafi-le intr-ocutiuta de expeditie. Tn mai putin decinci minute ele vor deveni ,prfane".Urrnatoarea operatiune consta Intransferarea reginei Tncutiuta.

Indiferent de tipul de cutie lncare este transportata regina, aceastapoate calatori mai multe zile cu 7 sau 8insottoare ~i cu a mica rezerva dehrana, de regula ceva dulce, faramiere, pentru a evita transmitereabali lor, cum ar fi, de exemplu, loci Ie. Tnaeeasta perioada de izolare, fara a fiposibila ponta, abdomenul rnatcii seretrage, astfel Incat acesta poate pareacel al unei regine virgine.

Atenlie, regina T~ipoate lua zborul de indatace desehideti cutiutalPentru ca acest lucu sanu se intarnple, cea mai

sigura metoda ar fi sa bagati cut iutaTntr-o grueata cu apa pentru a eliberaalbinele Tnso1i1oare.Etapa a daua

Daoa regina nu este rnarcatacu culoarea anului Tn care suntej,momentul pottivit sa 0 "pic1ati" esteTnainte de a 0 pune in cutia deacceptare ln familia albinelor.

De asemenea, se poate sa-ldecupati putin din extremitatea uneiadintre aripile mari (procedeul senurneste clipare), cu seopul de a evitasa T~iia zborul ,

Atentie, aceasta mutilare nueste acceptata in apicultura bioiEtapa a treia

Exists. doua metode mai free-vent 1olosite de introducere a reginei decatre apicultorii avizati.

Prima dintre ele consta in in~troducerea reginei direct ln cusca detransport pozinonata Tntre doua ramesau pe a rarna cu puiet la ecloziunearnplasata intr-o cu~ de izolare aramei. Aoeasta metoda ofera avantajulde a fi mult mai rapida ca procedura,dar rata de acceptare nu este mereufoarte mare, mai ales dam se l uereazacu albine difetite ca rasa de regina.

Principiul consta in a eliminainso1i1oarele, seop ln care se lnde-par teaza pas1ila de serbet ce seeur i -zeaza cusca ~i se face a gaura inaceasta pe post de . rnorneala" .

Cusca de transport se puneintre doua rame, in centrul coloniei.Regina va iesi singura, dupa ce l uora-toarele vor fi rnancat serbetul, eli-berand-o, Etapa a patra

A doua metoda este ceva mai

Gilles Fert(autorol e a r t H "Cre$terea reglnelor ' :p ub /lc am d e L irn ee a plc o/a "Sursa : http://www.aplcufture.comlrfalarticleslintro_ reine.htm

13lum ea apico la nr, 3 2 - decem brie 2 011
http://www.aplcufture.comlrfal/http://www.aplcufture.comlrfal/


16/30

Calitatea ~i autenticitatea mierii de albinedr. Gheorghe Dobre

G arantarea calitatii mierii puse pepiata de catre apicuttori are 0mare irnportanta atat sub aspectulsanatatii publice, cat ~i In ceea cepriveste buna imagine a mierii ca ali-ment ~imedicament, precum ~ia api-culturii ca activitate eeonomiea ,

Mierea de albine face partedin categoria produselor alimentarecare pot fi supuse unei game largi detalsi t icar i prin substituiri sau adosurinepermise. Arsenalul de metode ~itehnici analitice modeme aflat la dis-pozi t ia laboratoarelor specializate per-mite scoaterea In ev ldenta a cal i taf i lorfizico-chimice ~i senzoriale, precum ~idecelarea tuturor tipurilor de falsif icari,Decelarea talsi t icar i lor se bazeaza peanalize-jnta ~i pe interpretarea aces-tora dupa mai mutte criterii.Examinarea mierii se face Inscopul aprecierii cali tati i ~i puritatii,pentru stabilirea originii, a stari i dedegradare sau de alterare, dar ~ipen-tru depistarea falsiticarilor, ~i pre-supune rnai multe etape .

*Primul examen este cel

organoleptic ~i consta In apreciereacu ajutorul s ir ntu rilo r (v az , m ir es , gust)a aspectului general al produsului, aetichetei salesi a modul In care aces-ta este prezentat.

Organoleptic deterrninarnpuritatea, apreciind aspectul, consis-t enta , aroma speci l ica mierii, culoarea~i gustul dulce.Densitatea (greutatea speci-fica) se re tera la raportul dintre volum~i r nasa . Densitatea mierii este puter-nic i n t luentata de cantitatea de apa pecare 0confine, *

Pentru analizele comerciale

16Lumea apicola nr. 3 2' d ece mbrie 2 01 1

de rutina, dupa examenul organolep-tic se determina umiditatea, HMF-ul(hidroximetilfurfural), pH-ul, aciditateal ibera ~i indicele diastazic.

Continutul de apa estereglementat de norme oficiale la unmaxim de 20% pentru mierea floralasi de 23 % pentru mierea de mana. Sedetermina cu ajutorul refractometrului,prin antrenare cu solven] organici sauprin uscare la etuva, Tntre densitateamierii si continutul de apa exista 0c or ela jie d ir ec ta , A ce la si lucru se con-stata ~i intre cont inutu l de apa ~iindicele de re f racue, Aceste particula-rita!i permit calcularea unui parametrudin attul cu mare semnficatie praetica,Cel mai uso r se det r rn ina indicele derefracte. Continuful depasit de apareduce valoarea mierii ~i0predispunela fermentajie,

H idroxi metilfurfural ul i~iare originea In miere, aparand Inurma descompunerii part iale a fruc-tozei. Tn cazul unor substituiri (falsi-f icari), poate fi de origine exoqena,Valori le acceptate de HMF (hidroxi-metilfurlural) sunt de 15 mg la 1000 9de miere. Lipsa sau depasirea valo-rilor reglementate se intalnesc Incazul mierii falsificate cu sirop dezahar invertit artificial sau In cazulmierii naturale degradate.

Aciditatea libera ( t i t rabi la)se retera la totalitatea acizilor ~isarurilor cu reactie acida care se ga-sesc In miere. Valorile reglementatesunt de maximum 4,0 pentru miereade flori ~i de 5,0 pentru mierea demana.

Aciditatea activa (reala) sere tera la aciz i i In forma disoc ia ta ~i seexprirna sub forma de unitali de pH.Valorile normals ale pH se situeaza

intre 3,5-4,5. Aciditatea poate fidepasita In cazul alterarii fermenta-tive. Tn cazul falsi f icar i i cu sirop dezahar invertit, reac[a poate fi putemicacida, daea acidul folosit nu a fostneutralizat, sau neutra pana la alca-l ina In cazul neut ra l i zar i i excesive.

Indicele diastazic. Miereaare un echipament enzimatic bogat ~ivariat - in v e rta z a , a r nila z a , eata laza,Enzimele din miere c ata liz ea z a r ea cti-ile chimice care au loe In procesul detransformare a zaharur i lo r complexeIn zaharuri simple. Prezenta lor facedovada autenticita1ii ~i calitatii mierii.Pentru verificarea calita~i mierii s-aales amilaza ca indicator enzimaticglobal (indicele diastazic), deoareceeste cea mai stabila enzima In com-paratie cu celelalte. Valoarea normalamedie pentru indicele diastazic estede 10,9 (6.,5 mierea de sa lca rn -minim; 13,9 mierea de mana).

Slabirea activita1ii enzimaticese produce prin incalzirea brutala amierii sau prin pastrare la temperaturar id i cata , Lipsa activitatii enzimaticeapare atunci cand mierea provine dela albine hranite In mod intensiv cusirop de z aha r sau mierea este talsi l i-cam cu sirop de zahar invertit artificial.in c a zu l a lte r ar ii fermentative, indicelediastazie tinde spre 50 sau rnai mult.

*Un alt grup de analize se

reterala continutut de zaharuri si alteglucide din miere. Se determina inprincipal fructoza, glucoza, zaharoza,raportul t ruetoza/q lucoza ~i zaha ru linvertit.

Determinarea conjnutului dezahar invertitsi al celui de zaharozaconstituie criterii de baza pentru verifi-carea autenticita1ii mierii de albine.


17/30

Calitatea mieriiMetodele analitice curente pentrudeterminarea zaharului invertit sebazeaza pe lnsusirile reduci3.toare aleglucozei i fructozei. Pe langa zaha ru linvertit se determina mono-, di- sitr izaharidele aflate In miere. Con1inu-tul minim de zahar invertit In miereade flori trebuie sa fie de 60%, iar Incea de mana de 45%. Nofiunea dez aha r invertit are caracter conven t i o -nal, denumirea corec ta fiind de z aha rreducator exprimat In echivalentz aha r invertit.

Cristalizarea este 0 carac-t e ri sf ic a na t u ra la la aproape toate sor-turile de miere i se datoreaza faptu-lui ca majoritatea acestora este alca-tuita din solutii suprasaturate dezaharuri. Umita cristal izar i i mierii co-respunde raportului de 1,30 dintrefructoza i glucoza. La mierea pura desalcarn, acest raport este mai marede 1,30, ceea ce insearnna ca miereava cristaliza mai greu, In timp ce lacelelalte sorturi raportul este mai micde 1,30, cristal izarea producandu-semai rapid.

In functie de factorii care 0condifioneaza, cristalizarea poate fiincipienta, partial a sau total a, iarcristalele pot fi fine, potrivite saugrosiere. Cristalizarea mierii - maiales atunci cand aceasta din urrnaeste obfinuta i controlata dirijat -poate fi considerata drept 0garan1ie aautenf ic i taf i i i cal i tat i i ei.

Continutul maxim de zaha-roze este de 5% In mierea de flori ide 10 % In mierea de mana i de sal-cam. Depi3.irea limitei maxime dezaharoza contirma falsificarea.

Polizaharide (rnalto-dextri-ne) se pot gasi numai sub forma deurme fara sernnificatie cantitativa,Prezenta zaharului greu hidrolizabil(dextrine) nu este perrn isa,

*Exista atatea sorturi de miere

cate plante melifere exista, Dinbazine Ie melifere se poate recoltamiere de rapita, de salcarn, de tei, defloarea soarelui, de menta. In cantiti3.1imai mici, se recolteaza i miere dezrneura, de rnustar, de lucerna, decastan etc.

Spectrul pollnlc cons1ituiecri1eriul de baza pentru cunoastereazonei de provenienta a mierii, aperioadei de cules si, In mod special,

pentru aperecierea corecta a sortuluide miere rnonof lora , Totodata, consti-tuie un criteriu aiutator pentru dece-larea falsit icari lor.

Densitatea polinica din mieredifera de la un sort la altul. Densitateacea mai redusa se intalneste la mentai la salcarn, iar cea mai bogata lafloarea soarelui. Mierea integral falsif i-cata nu contine polen, iar la cea partialsubstituita densitatea polinica estenesernn i f l caf i va. Pentru un special ist,chiar i tentativa de adauqare depolen este usor de depistat. Miereade mana con1ine In special granule depolen proven it de la plante anemofilesi, In plus, formafiuni microscopicedenumi1e generic indicatori de mana.

Granulele de polen speci-fic raportate la nurnarul total de gra-nule de polen examinate (%) sunt unindicator important In analiza mierii.Pentru mierea rnonof lora , granulelede polen specific se considera ca tre-buie sa fie de minimum: 15% la i z rna:20% la salcarn: 25% la tei; 35% lafloarea soarelui; 55% la rapi1a etc.

Atunci cand vrem sa carac-ter izarn mai bine un sort de miere saucand suspiciunea deqradarii, conta-rn inar i i cu reziduuri sau a falsi t icar i imierii exis ta , setul de analize i para-metrii pe care Ii c a uta rn s e extind.

Culoarea se apreciaza prinexamen vizual sau cu aiu toru l colo-rimetrului (indice de culoare). Indicelecolorimetric se expr i rna In unita1i pescara Pfund i are relevanta laaprecierea mierii de salcarn (maxim18 mm) i a mierii de mana (minim 55mm).

Conductivitatea electrlcaes1e unul din parametrii cu care severif ici3. autenticitatea mierii de mana.Mierea de mana c onnne 0 cantitatemare de substante minerale, de acizii de substante azotoase. Mierea areun continut redus de substante rni-nerale (0,1% mierea de flori, maxim1% mierea de mana). Depasirea limi-telor maxi me se In1alne1e In cazullncare se lucreaza neglijent la extractiei mierea se impurifici3. din cauza pra-fului sau cand mierea are un contactprelungit cu suprafete metalice neac-cep1ate. in cazul talsificarii mierii cusirop de zahar invertit arti ficial, datoritaneutralizari i acidului falosit la invertire,

cont inutu l de substante minerale ialcalinitatea cenusii depasesc valori lenormale.

Substantele azotoase ex-primate In echivalent proteina se ga-sesc In miere sub 1% (0,25 la miereade salcarn i de i z rna i 0,6% Inmierea de mana).

Substantele insolubile Inapa nu trebuie sa depaseasca 0,1%.Prin examinarea sedimentului depusde 0 solut ie de miere In apa identi-f icarn corpurile strains.

Cenu,a se determine princalcinare i nu trebuie sa fie mai marede 0,6% la mierea florala si de 1% lamierea de mana.

*lnvest ipaf i i le nu se oprescaicr , Prin tehnologii standardizate i

acredi1ate, se pot control a reziduurilede antibiotice i chimioterapeutice saude medicamen1e an1iparazitare si depesticide. Putem control a prezentametalelor grele sau a organismelormodificate genetic (OMG). Abaterilede la norme inseamna extract ie dinfaguri necapacif (cand procesul deelaborare a mierii de albine nu estefinalizat) i greeli tehnologice derecoltare, conditionare i pastrare,Pen1ru a controla starea de igiena,determini3.m nurnarul total de germeni(NTG) i canti1atea de drojdii i muce-gaiuri.

Mierea este un produs na1u-ral elaborat de albine din nectarul flo-rilor sau din sucurile dulci de pe alteparti ale plantelor. Nu intra Insa Insfera notiunii de miere produseasernanatoare cu mierea care nu suntfabricate In exclusivitate de albine inici substantele edulcorante - alteledecat neetaru Isau mana -, chiar dacasunt prelucrate de albine si depozitateIn celulele fagurilor.

Unul dintre cele mai de pre]produse apicole, mierea este consi-derata un bun cu calita1i miraculoasei este utilizata In multe domenii atatca aliment, cat i ca medicament. Dinvremuri imemoriale i-au fas1 atribuitecalita1i excepfionale, iar albinele, casimbol al harniciei si al ordinii, au fostfolosite In simbolistica pe blazoanelenobililor. Noua, ca apicul1ori, ne revinesarcina de a pastra intacte de-a lungultimpului aceasta imagine i acestecaracteristici

17Lu mea a pico la nr. 3 2 d ece mbrie 2 01 1


18/30

Calitatea mierii

Analizele efectuate la un renumit laborator din Germania indica fara echivoc:Carrefour Romania comercializeaza un fals in loc de miere!de Constantin Dobrescu

ROdul muncii de apicultor este,pentru majoritatea stupinelor,mierea. Apicultura are marele avan-taj ca, dintre toate ramurile agricul-turii, sa opereze cu un produs careposeda calitati rar lntalnlte printrealte produse ale acestui domeniude activitate: nu poate fi decat100% natural, este unul dintre ali-mentele care se consurna ca atare,t a r a alta prelucrare, sl este cel maiuser asimilabil aliment. in plus, maiare sl valente terapeutice. Aceastaeste 0 realitate, iar apicultorii sunttotal indreptatiti, tiind in interesullormajor, sa apere imaginea mieriicare, in ochii consumatorilorreprezlnta poate cel mai sanatosaliment.

Codex Alimentarius, colec-tla de standarde international ac-ceptate care stablleste liniile ca-lauzi toare pentru legislatia reteri-toare la alimente din intreaga lume,da acsasta faimoasa definitle amierii:

"Mierea este substanla na-turet dulce produsa de a/bine dinnectarul plante/or sau din secreli ilepartHor vii ale plantelor sau dinexcrelii1e insectelor care sug sevaplantelor vii, colectate de albine $itransformate prin combinarea cusubstanle proprN specifice, depozi-tata, deshidratata, pastrata $ilasata s a se matureze in fagurelede miere."

Niciun cuvant din acsastadefinitie nu este lntamplator, oricesubstanta prstlnsa a fi miere carese abate de la oricare dintre as-pectele mentlonate mai sus nefiindmiere ~i neputand ti comerclalizatasub acest nume!

Legislatia nationala roma-na prevede obligativitati specitice


stlchetaril mierii Tnvederea comer-cializar!l. Conform Ordinului Nr.5221798/317 din 11 august 2003 alMAPDR Art. 2:

Termenu/ .miere" se aplicanumai produsului definif In anexanr. I pct. 1 (NR: definiJia este ceadin Codex Alimentarius citata maisus) $i este utilizat, In cazul comer-cializarii, pentru a desemna pro-dusul respectiv.apoi:a) In cazul mierii destinate indus-triei, cuvintele .pentru gatit" apar peeticheta In imediata apropiere adenumirii produsului;b) cu exceplia mierii filtrate sau amierii destinate industriei, pe /angadenumirea produselor se mai potadauga informalii cu privire la: orl-ginea flora/a sau vegeta/a, decprodusul provine integral sau Inprincipal din sursa indicata $i pre-zintii caracteristicife organo/eptice,fizico-chimice $i microscopice alesursei;- originea regionala, teritoriala sautopografica, daca produsu/ provineintegral din sursa indicata;- criterii calitative specifice.

In luna noiembrie a.c.,trnprsuna cu un reprezentant alROMAPIS, rn-arn deplasat In call-tate de reprezentant al revisteiLumea Apicola la magazinulCarrefour Orhideea din Bucurestl,

de unde am cumparat doua bor-cane de acelasl tip a cate 500 9 demiere, pe ale carer etichete seputea cltl: "Miere de salcarn, pro-dus Tn Romania, distribuit lnex.clusivitate de Carrefour Roma-nia". Se mai adauqa !iii precizarea, ,100% natural", care, de altfel,putea foarte bine sa llpseasca, dataflind definitla mai sus rnentlonata amierii. Probabil ca 0 asemeneareferire ar fi facut mai mult raudecat bine pentru vanzaraa sortl-mentului ~i renumele comerciantu-lui, daca precizarea ar fi aparut peun produs comercializat Tntr-un altstat european, unde consumatoriisunt mai bine lnforrnatl. Adica, lnacceptiunea distribuitorului unic alacestui produs in Romania se lasaa se Tnlelege ca este de eonceputca ar putea exista ~i 0 miere, deexemplu, 60% naturals? Dar sa nuan tl clp a r n . ..

Am trimis unul dintre celedoua boreane de miere la unul din-tre cele mai renumite laboratoareeare se ocupa de analize de call-tate pentru miere, firma Intertek dinBremen, Germania. AI doilea bor-ean l-am past rat drept contraproba,eu etieheta sa oriqinala, Un prim setde analize pe care l-am solieitat avenit cu urrnatorul rezultat:

Raportul fructcza/qlucoza,unul dintre parametrii care definescmierea de salcarn, este de 1.55 ~ise lncadreaza in limitele prevazute


19/30


20/30

Flora melifera

Povestea din spatele blodlversltatllIon Nicoleta ~LaboratoruJ de Resurse MeJifere sl Po.lenizare, ICDA Bucuresti,

Sa vorbim despre biodiversitat.enu este usor , Suntem 0 partelntepranta a naturii ~i soarta noas-tra esle in stransa legata de varie-tatea plantelor, insectelor ~i anima-lelor, precum ~i de locurile tn careacestea tralesc. Cu toate acestea,biodiversitate se pierde continuu,lntr-un ritm foarte accelerat.Europa ~i 0 buna parte aplanetei trec prlntr-o crlza a blodl-versitalii, care se manifesta princapacitatea rsdusa a naturii de aoferi servicii optime din punct devedere calitativ ~i cantitativ, cum arfi polenizarea culturilor entomofilesau protectla Tmpotrivalnundatillor,Responsabile pentru polenizarea a84% dintre plantele de cultureeuropene, insectele polenizatoareofera un serviciu asentlal penlruagricultura rnodema, estimat la cca.15 miliarde euro/an, tnsa, dinpacate, indicatorii arata 0 scaderesevera a densltatll polenizatorilor.(Biesmeijer et al 2006; Potts et al2010). Recunoscand dimensiunile"crizei de polenizare" ~i legaturaacestei crize cu biodiversitatea ~icu mijloacele de exlstenta urnana,Convsntla ONU privind diversitateabiologica a tacut 0 prioritate dinconservarea ~i utlllzaraa durablla apolenizatorilor, lar Uniunea Euro-peana ~i statele sale membre, capartl contractante la ConventlaONU, s-au angajat sa opreasca,pana tn anul 2020, declinul blodl-versitalii in Uniunea Europeana ~isa retaca, pana in anul 2050, habl-tatele ~i sistemele naturale.in acest context, ComisarulEuropean pentru Agricultura ~iDezvoltare Hurala a prezentat cuceva tlrnp in urrna, In cadrul uneireuniuni cu membrii Comisiei pen-tru Aqrlcultura a ParlamentuluiEuropean, noua propunere derstorma a Politicii Agricole Comune(PAC) pentru perioada 2014-2019,prin care fermierii Uniunii Euro-peane sunt chernatl sa protejezebogalia de neInlocuit a Europei ~i


sa reduca pierderea biodlversltatll.Un aspect controversat al pro-punerii PAC este acela ca 30% dinplali vor fi retrase din clrcuitul agri-col ~i utilizate pentru a incurajaagricultorii sa aplice practiciile agri-cole ecologice (diversificarea cul-turilor, rnentinereapasunllor perma-nente) ~i sa dedice un procenl de7% din terenul agricol pentru dez-voltarea ~i conservarea biodiver-sitatii, prin lnfllntarea de banzl lnler-

bate in interiorul culturii sau la mar-ginea parcelei, de zone tampon(coridoare rnarqlnase) etc. Acsastapropunere este una dintre cele maicontroversate sl este contsstata dereprezentantul Copa-Coqeca (ceamai mare orqanizatls a fermieriloreuropeni), care consldera obiectivulca tlind prea arnbltlos, $i altegrupuri sl-au manifestat opozltiafata de "Tnverzirea"politlcli agricolecomune, callftcand-o drept "puranebunie lntr-o perioada In carepreturlla alimentelor cresc alar-mant".

Agricultorii europeni, Ingraba lor de a produce cel maimare dovleac din lume sau celemai gustoase capsuni, au ignorat

~i ignora utllltatea florilor salbatlcs,desl acestea ar trebui sa aiba unloc de frunte in orlce tsrrna, subes-tlrnand astfel ~i utilitatea insectelorpolenizatoare, desl productia plan-tatlilor pomicole de mere, pere sauciresa este in Tntregimedependsn-ta de insectele polenizatoare, iarculturile agricole entomofile, pre-cum cele de rapila sau tloarsa-soarelui, beneflclaza de un spor deproductie, indiferent cat de mare arfi procentul de autofertilitate. Agri~cultura lntensiva l-a determinat pefermierii occidentali sa are chiarpana la marginea drumurilor sau asoselelor, sllrnlnand astfel oricefa~ie de parnant pe care ar fi pututsa creases zeci de feluri deburuieni, pline cu flori, care ar fiasigurat 0 sursa lrnportanta dehrana pentru insecte, pasM ~i anl-male. Din punct de vedere statistic,speclallstli consldera ca impactulnegativ al oamenilor asupra blodl-versitalii este mult mai redus lnEuropa de Est decat in Europa deVest, dar biodiversitatea ar puteadlsparea curand ~i in stateIe eu-ropene rasaritena, daca nu vor fluate rnasuri,De ce se dore~te ecoto-gizarea fermelor agrico/e euro-pene? Pentru ca natura sa davinaaliatul fermierului. 0 tsrrna scolo-gica arata ~i se comporta aseme-nea naturii, lar natura, avand rnultalarghete, se consldera ca orice fer~mier, cu putina ingeniozitate ~i cu 0schimbare a modului de a privilucrurile, ar putea transfera 0 partedin munca sa acestui partenerbinevoitor.Agricultorii nu vor fi obligalisa adopte masurlle de ecologizarecerute de noua propunere de refor-ma PAC, Insa cei care nu Ie voradopta nuvor prlrnlsubventia supll-montara de 30%, motiv pentru caremasurlle de ecologizare nu ar tre-bui privite de fermier doar ca pe 0vulnerabilitate sau un cost penlruferma sa, cl ca fiind un potentialurias de afaceri inca neexploatat.


21/30

Prin urmare, pentru a obt ine platasup l imen ta ra de ecologizare, fie-care fermier va trebui sa taca 0serie de calcule proprii pentru avedea daca merits sa opteze pen-tru calea verde. Pentru a fi moti-vat l sa adopte masuri le de ecolo-gizare, fermierii ar trebui sa re-descopere nu numai conexiunileputernice care se creeaza intreplante, sol,insecte sl animale, ci sllegaturile uimitoare dintre ei sllumea plantelor sl insectelor dinjurul lor. Daca rostim in prezen taunui fermier cuvantul "insecta",aproape intotdeauna acesta segande~te la 0 .pacoste" care do-parteste plantele, suge seva ~i dis-truge fructele. Insa, lucrurile nustau tocmai a~a. Insectele, pa-sarile, mamiferele sl microbii suntparteneri esentiali ai fermierilor. Inlipsa lor, sareinile fermierilor arcreste lntr-o maniera coples i toare,fiind necesare, de exemplu, po-lenizarea manuals a plantatltlorpomicole sau ma cin are a m a n ua la ,pentru compost, a frunzelor cazu tepe sol.

Nu de putlne ori auzimurmatoarea intrebare: De ce pa-durile sau pasunile sunt aproapeneatinse de boll sl daunatori, su-pravletulnd foarte bine fara niciunfel de lnterventle urnana, iar intr-oterma conventionala, plantele suntatacate de tot felul de boli ~i dauna-tori? Raspunsul este simplu. Ferma

(Linaria vulgaris L. - f,.m. Scrophular: ceee)conven t iona la este asemenea unuideser t ecologic, unde legile naturiisunt ignorate,iar bolile ~i insecteleo iau razna , in schimb, intr-un habi-tat natural, fiecare specie de insec-ta dauna toa re are un dus rnan na-tural, ad ica este vana ta de 0 altaspeeie de insecte. Daoa 0 insecta-predator esueaza in lndepartareainsectei dauna toa rs , mereu se vorgasi alte specii deinsecte gata sapreia rolul de p ra da to r. A ce astaredundanta mlcsoreaza riscul e-seculu l , Dar, intr-o c am p ie lm e n sa ,p l ina cu rap ita sau cu porumb slstropita regulat cu pesticide, ce felde biodiversitate ar mai puteaaparea? Cu ce s-ar putea hraniinsectele ~i p asa rile , c an d ra plta i~iva trece floarea?

Propunerea de reformaPAC - 0 oportunitate pentruapicultori? Cu s iquranta, DA!Scaderea severa a den-sitatii insectelor polenizatoare re-prez ln ta 0 prioritate pentru multestate europene, iar una dintremodal l ta t i le de control ~i diminuarea problemei 0 reprezlnta asigurareahranei insectelor polenizatoare sllimitarea factorilor care determinaaceasta llpsa a hranei. A~adar,dedicarea unui procent de 7% dinsupralata agricola a fermei pentruinfiintarea zonelor tampon cu plan-te salbatice ca sursa de hrana pen-tru pasarl ~i insecte va aduce 0mare schimbare in bine pentru

albine sl apicultori. Indiferent careva f op f lunea fermierului. infiintareade culturi ascunse, benzi inierbateininteriorul culturii sau la margineaparcelei, zone tampon (coridoaremargina~e) sau utilizarea plantelor-insectar, toate reprez ln ta 0 oportu-nitate pentru apicultori, la careacest la niei nu visau cu ceva vremein urma.Plant-insectar? lata un ter-men necunoscut, dar folosit tot maides de speclallsf pentru a descrieplantele introduse intentionat intr-unecosistem agricol cu scopul de aatrage insectele benefice sl de a Ieasigura resursele de hrana (polen~i nectar). Rezervarea unor marginide camp care sa fie sernana te cuplante-insectar este in prezentfoarte mult dezba tu ta , fiind consi-dera ta 0 abordare de control bio-logic al daunator i lo r culturilor, farautilizarea pesticidelor. Dincolo defaptul ca insectsle benefice, pre-cum buburuzele, viespile sau fluturiide tot felul, ofera un control biolo-gic sl eficient al daunator i lo r natu-rali, ele contribuie ~i la polenizareaculturilor, motiv pentru care uti-lizarea plantelor-insectar,. ca prac-tica specitica de aqrlcultura ecolo-gica, este incuralata de PoliticaAgrara Comun i t a ra , in plus, din feri-eire, marea majoritate a plante lor-insectar face parte din clasa speci-ilor de plante cu potential melifermare sl foarte mare.

21L ume a a p ic ola n r. a z d e cemb rie 2 01 1


22/30

ra un ui p rod us ca re d aun ea za alb in elo ro televiziune din SUA acuza autorltatllede iresponsabilitateJr. Irina DramescuU rrnarindschimbul de mesaje depe lista de dlscutil pe teme apl-coleBeeL(http:/Aloneybeeworld.com/bee-I/guidelines.htm, pe care 0recornandam cu caldura tuturorcelor care cunosc limba engleza laun nivel cel putin mediu), am gasito referire la 0emisiune TV din SUAcare starnise interesul apicultorilor.Am gasit respectiva emisiune laadresa:www.brasschecktv.com/page/4731.html Subiectul acestui pamfletfoarte acid la adresa unei institu1iiamericane (EPA- Agen1ia pentruProtectla Mediului), acuzata faramenajamente de iresponsabilitatein acceptarea pe plata americana aunor pesticide care duc la deci-marea pasarilor, pestllor sl a in-sectelor, poate parea de interesnumai pentru americani. In Europa,


actiunile apicultorilor par a f maibine coordonate pentru protejareamediului, in general, sl a albinelor,in special. in numarul 25 al revisteinoastre putef gasi recenzia uneicarti relevante pentru acest subiect:,,0 prirnavara fara albine", de Mi-chael Schacker. Este de ajuns saamintim in acest sens actlunlleapicultorilor francezi care s-audovedit eficiente in cazul cel putinal unor pesticide produse de Bayer.Tot de firma Bayer esteyorba sl in filmul emisiuniila carene referim, precum sl de acuzatlldirecte de coruptle la nivel inalt inEPA. Se vorbeste despre un dosarintocmit chiar de angaja1iai EPApetema toxicitatii unuia dintre pesti-cidele vandute de Bayer in SUA,clothianidin, un produs folosit prinimpregnarea semlntel de porumb,dosar care arata clar ca produsul

supune unui risc major sl sistemicalbinele. Realizatorul emisiuniiacuza EPA ca se lasa sedusa delobby-ul practicat de firma Bayer(vanzarl in anul trecut pentru pesti-cidul in cauza de 262 milioane dedolari), dosarul rarnanand ascunsprin sertarele Agentiei. De aid ~iindignarea prezentatorului, careexplica lucrul practic atat de evi-dent la aceasta data pentruoricine ca hrana Americii depindein mod direct de polenizarea cualbine. Revenim lnsa cu intre-barea daca acest caz este de ac-tualitate numai pentru SUA. Oare lanoi cum stau lucrurile, ce pesticidese folosesc, cat de corect se aplicalegile in aosasta privin1a? Cat desiguri putem fi ca pesticidelefolosite in agricultura sunt inofen-sive pentru albinele noastre?
http://www.brasschecktv.com/page/4http://www.brasschecktv.com/page/4


23/30

automataaalbinelor,

__ - ....:c..~~i;faradeschiderea

Distribuitor unic autorizatTokes Attila BOdorheiu SecuiescStr. Bazinului nr. 5

~UROHONIGV BEEVITfil350 g r.1 sa c a 2 5 b uc .1 9 le i I sa c

~~ Reprezentant al firmelor:Logar 1iade d in S l ov en ia'--- LYSON dinPoloniaNEKTARPLAST dinUngariaBEE PROCESSING dinCanadaCOMERCIALIZAM ECHIPAMENTE,

UTILAJE APICOLERECI'PIENTE DIN PET ,ISTUP POLISTIREN,

Comercializeaza ambalajepentru miere, format ursulet.,Comenzi la tel: 0244337133www.eurohonig.com

TURTA DE ZAHAR CU FEEDB EEa cu m p ute ti c om a nd ai} i n ec esa ru l d e tu rta p en tru s tu pin a d vs .

TEL: 0758 188 490E-mail:[email protected]
http://www.eurohonig.com/mailto:E-mail:[email protected]://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/mailto:E-mail:[email protected]://www.eurohonig.com/


24/30

Legislatie aplcolaMierea ~i organismelemodificate genetic (OMG)de Constantin Dobrescu, ..

In d isc ursu l p rile ju it d e in ch eie re acong resu lu i Ap im ond ia de laB u e n os A ir es , p re sed ln te le Ap imon -d la , G ille s R a tia , in p re ze nta re a sa inP owe r P o in t d e sp re s ta re a a p ic u lt ur iila n ive l m ond ia l, a facut , cu u mo ru lca re il caracter lzeaza, 0 r efe rir e m a istrenqareasca a su pra u ne i p ro ble m ec ar e a s ta rn it in g rijo ra ri p rin tr e a p cu l-to ri la in cepu tu l a ceste i toam ne ,S punea G illes R atia : de curand, inapicul tura a iz bu cn it u n m ic in ce nd iu(in a ce st tim p , p e e cra n aparea 0ani-m atie ce rep rezen ta un foc ), da r no istlrn cum sa il stin gem (pe ec ranaparea u n p erso na j, to t d e d ese n ani-m at, ca re in truch ipa un ap icu lto r incosturnat le sp ec ific a \in an d in m a naun extin c to r cu ca re stingea to cu l),In cend iu l sim bo liza apar ltia une iho ta ra ri ju deca to resf a C urtii E u~ro pe ne d e Jusfi t le ca re a pus pe ja rlum ea ap lco la , S a speram ca p re -d ic tia lu i G ille s R a tia se va ad ever i,poa te oa e ste do ar u n fo c d e pa ie , da rih tre tim p este bine sa in te legemd esp re c e e ste Y orb a,H ota ra rsa C urtii E uro pen ede J ustit ie pune punc t unu i p ro cesin te nta t d e u n g ru p d e a pic ulto ri g er~m an i lan du lu i B ava ria , d etin ato ru luno r sup ra te te de te ren cu lt iva tee xp erim e nta l in a nu l2 00 5 cu p oru m bmod i fic a t g e n e tic ( de n um ir e a corner-ciala a acestu i po rum b este MON8 10 ), Unu l d in tre ap icu lto ri a re 0stuplna arnplasata in a pro pie re aaces to r t e renu r i s l p an a in a nu l2 00 5p ro d uc ea p rin tr e a lte le $ i p o le n desti-n a t v a nz ar ii c a s up lim e n t a lim e n ta r. in2005 , a fost const ata ta p re z en ta , pede 0 parte , a ADN u lu i de M ON 8 10 ,intr 0 propor t ie de 4,1 % In rapo rt cuAD N u l to ta l de po ru mb, $i, p e de a ltapa rte , a unor p ro te ine transgen ice(toxina B t) in po lenu l de porum bc ole c ta t in aoesf stup i sltuaf la SOOde m etri d e lo tu l e xpe rim en ta l inceuza, D eo are ce a pic ulto ru l a con-stata t ca produse le sa le nu m ai in~d e p lin e a u c o n di tii le d e c ome r ci al iz a reoblsnu ite d in cauza restr tc tillo rim p u se OMG-u rilo r in U E , $ i~ acauta td r ep ta te a i n ju s ti ti e chernand in ju d e-

24Lumea a p ic o la n r. 3 2 ' decembr ie 2011

cata p ro p rie ta ru l te re n ulu i c u ltiv a t c up lan te le cu buc lu c , in spe ran ta caacesta va fi oblig a t sa nu Ie m ai cul-t ive in v iito r. P ro ce su l a rid ica t p ro -b le me ju rid ice ca re au depasi t c om -petenta pr ime i instante $i s-a a junsp an a la C u rte a E u ro pe an a d e J u stit iep en tru a se larnur i prob lema.ina in te de a m erge m a id epa rte , sa tacem un m ic sla lomprin tre not iunl d e le gisla tie , po ateg re oi, d ar n ec esa r, p en tru a in le le gem ai bine cazu l de fa la . O rgan ismm o ditic at g en etic (OMG ) in se am n ao rice o rg an ism , cu except ia f i in lelorum ane , in ca re m ate ria lu l gene tic afost mod i t ic a t p r in t r 0mod a lita te c e n use p ro du ce n atu ra l p rin im p ere ch ere$ i/ sau recomb ina re naturale, con fo rma rtic olu lu i 2 , p un ctu l 2 d in D ire ctiva2001/18/CE. A ce e 8 $i d ir ec tiv a r eg le -menteaza in troduce rea pe p ia la aOMG-ur i lor , avand in v ed e re r is cu rilep e ca re u tiliza rea a ce sto ra Ie po atep re ze nta p en tru sa na ta tsa u rn an a $ip e ntr u me d iu .Regu lamen tu l nr. 1829/2003/CEpomeste de la aceasta d ire ctiv a $io rg an iz ea za a uto riz are a $ i su pra ve -gherea p roduse lo r a lim en ta re $i afu ra je lo r m o d ific ate g en etic , p re cumsl et ichetarea acestora. Art ico lu l 13reg lemen teaza cerlntele p riv in d e ti-c he ta re a a lim e nte lo r m o ditic ate g e-n e tic , c a re , in c o n fo rm it at e c u a r ti co lu l1 2 a lin ea tu l (1 ), se apl ica produse lo ra lim e n ta re c ar e c on lin sa u c on sta u inOMG uri, sau sun t obflnute din lsauc o n li n i ng r ed ie n te obflnute d in O MGuri, daca proportia acesto ra de -paseste 0 ,9% d in fie ca re in g re d ie n t.lntr-un fin a l, C urtea E uro -peana de J ustilie a ho ta ra t ca p ro -d use p re cu m m ie re a sl su plim e nte lea lim e n ta re c are contin ADN $i p ro -t ei ne mod i fic a te g e n e tic c o n st it ui e, ini n le l e su l a r ti co l u lu i 3 al ineatu l (1) li~te ra (c ) d in R egu lam en tu l nr.1829/2003, "p ro d u se a lim e n ta re c ar econt in in gre die nte p ro du se d in OMGuri". P rin u rm are , e le se supunc on diliilo r d e a uto riz are a p un erii p ep ia la $i de e tiche ta re spec itice a li-men t e lo r mod i fi ca te g e n e tic .

C are sun t consec in te le a~c e st ei s it ua ti i? 0 p re o cu p ar e s up li-mentara pen t ru ap i cu l to r i $ i ob li g a ti v i-ta te a u no r n oi a na liz e p en tru a se v e-r if ic a i ndep li n ir ea aces tu i nou int rodusc rite riu d e c alita te : p ole nu l c a a ta resa u c el a fla tin m ie re sa n u p ro vin a d ela OMG~u rL Din punc t de vederelegal , 0 m ie re ca re nu respec tsa csa sta e xig en la n u p oa te fi d esfa -cu ta pe p ia ta deca t dupa obtine reaune i autcrizatl l . in p lu s, e a trebu ie saf ie c o re c t e fi ch st at a , men f lo n a n du -s efaptu l ca e ste u n a lim en t m od ifica tg en etic . Tn a ce ste co nd ilii, se p un ein treba rea daoa a r m a i existacumparafrort p en tru u n a stfe l d e pro-dus . Avand in v ed ere fa ptu l ca aces-te re stric lii su nt im p use d e U E, e le n usun t atat d e in g rijo ra to a re p e ntr u a p i-cu ltu ra d in sta te le m em bre UE ,d eo are ce a ic i $ i c ultiv are a p la nte lo rm o d itic ate g en etic e ste , d in p un ct d ev ed ere le ga l, a te nt su pra ve gh ea ta .P roblem e le m a i m a ri Ie vo r aveap robabil \a rile d in Am erica de S ud ,m a i a le s A rg en tin a, u nd e OMG ~u rilesu nt to lo site p e scara la rga . in R o-ma n ia , e ste a u to riz at n uma i p o rumb ulm o d it ic a t g e ne tic , suprafetele cult i-va te fiin d destu l de m ic i. Ma i m ultcecat atat, amp la same n tu I a ce sto rseprafete p oa te fi cu no scu t de catreo r ic in e . .P e n tr u a c e a st a , e s te s uf ic ie n tsa fie desehlsa pag ina de web aMADR $i sa se in tre pe subpag inaded i ca ta ap i cu l tu r ii (PNA ), respec t ivwww.madr. ro/pages/page.php ?self=o 15&sub=O 1502& tz=015020 1,u nde , in m en iu l d in sta ng a, Ye ti g asil ink-ul "S u pra fe le c ult iv ate c u OMG".A ic i se g ase sc to ate d eta liile n ece -sa re ld en flfica rf ace sto r su pra fe tec are a r p ute a innuenta ca l it a tea m ie r iis a u a p o le n u lu i r e co lt at . L a in tr e ba r eanoastra adresata rep rezen tan tu lu iM ADR , doam na Dana C hirca , n i s-araspuns ca posta rea pe site a in fo r-ma \ i il o r r e fe r it o a re l a sup r at et ele c u lt i-va te cu po ru mb m od ifica t g en etic seva fa ce $i in acest an la tim p, astfe ltnca t a pic ulto rii sa isi p oa ta o rg an i-za pasto ra lu l in ce le m ai bune con -dit i i ,
http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http://www.nektarking.ro/http

Documents

Lumea Apicola_2011_12