A n u l X X X I X Blaj, Sâmbătă, 23 Februarie 1929 Numărul 8

DIRECTOR: D r . A L E X A N D R U R U S U

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA KLA1 - ]UD. TÂRNAVA MICĂ:

I N S E R A T E : Un şir g a r m o n d : 6 Lei. La pub l ică r i repe ta te d u p ă

:: :: învoială ::

REDACTOR: D r . A U G U S T I N P O P A

A B O N A M E N T U L Pe un an . . . 200 Lei P e 6 luni . . . 100 Lei Pen t ru s t r ă i n ă t a t e 400 Lei

Foaie bisericească-politkă — Apare în fiecare Sâmbătă

La cittâ Vaticano Publicarea acordului dintre Vatican şi Quirinal — O declaraţie a Sfân<

tului Părinte asupra acestui acord — Amănunte din tratatul • politic şi concordatul italian

i

{=) Marele eveniment istoric, anunţat şi co­mentat încă în numărul trecut, al împăcării Italiei cu Sfântul Scaun, se cunoaşte azi în toate amănuntele lui. Adevărat, că actele di­plomatice semnate în sala Papilor dinpala-tul Lateran, la 11 Februarie c. au să fie pu­blicate în întregime abia după semnarea lor din partea celor doi Suverani contrac­tanţi, respectiv dupăce — în termin de cel mult patru luni de zile — vor fi trecut peste formalitatea ratificării, dar comuni­catul oficial al guvernului italian, făcut prin agenţia Ştefani, ne lămureşte în de­plină măsură asupra cuprinsului acestor acte de covârşitoare importanţă.

Mai la vale dăm şi noi în întregime aceste lămuriri, comentate pe larg de în­treagă presa mondială, care şi-a dat per­fect de bine seamă, că soluţionarea „che­stiunii romane" întrece tn importanţă orice altă chestiune la ordinea zilei. Internaţio­nala albă a catolicismului celor aproape .• patru sute milioane credincioşi ai Sfân- f tului Părinte din Roma, este un factor atât de important în lume, încât un eve­niment care pentru ea are o importanţă atât de uriaşă, cum este cazul acestui acord, preocupă, în chip firesc, întreagă opinia publică.

„Biserica — spune C o r r î e r e D e l l a S e r a , într'un număr recent — tinde azi mai mult decât oricând să desfăşure o acţiune universală. Forţa ei de expansiune nu numai că nu a scăzut în timpul din urma, dar mizeria morală a civilizaţiei moderne îi da puteri cu totul nebănuite. Zi de zi, biserica câştigă noui terenepână prin cele două Americi şi Australia; câştigă în contul protestantismului şi este pe calea de a vrea să absoarbă pe disi­denţii greco-ortodocşi. Misiunea ei apare tot mai complexă şi, nici spiritualminte, nici poli­ticeşte, ea nu se poate sprijini numai pe anumite ţîţîni tradiţionale europene, dintre cari unele au slăbit binişor, iar restul au ajuns pradă operei disolvante a anticlericalismului masonic".

Iar dacă este aşa, şi este, va înţelege ori­cine, că miile de telegrame, cari s'au trimis din acest prilej sfântului Părinte din toate părţile

C

S. S. PAPA PIUS AL Xl-LEA

lumii — putând înşira, între ele, cu multă plă­cere şi ambasada noastră din Londra —, nu sunt numai expresiunea politicoasă a unor sen­timente convenţionale, ci înfăţişează o mare realitate, pe aceea a prestigiului imens de care se bucură, în toată lumea civilizată, Sfântul Scaun al Romei.

Urmările recunoaşterii suveranităţii papale

şi din partea Italiei, până acum ostile, se vor putea simţi abia mai târziu, dar crearea şi de drept a noului stat papal, aşa redus în proporţii

cum este, înseamnă chiar de pe acum cea mai mare biruinţa pe care putea s'o reporteze biserica Domnului. O simte aceasta orice catolic, dar o simt şi cei de altă confe­siune şi atacurile ce-au şi început să curgă din partea adversă, sunt o dovadă sigură că o simt şi duşmanii bisericii.

Nime nu poate s'o simtă însă mai mult decât însuşi capul acestei biserici, S. S. Papa Pius al Xl-lea, căruia îi re­vine în întregime meritul acestei mari bi­ruinţe. Fie-ne deci permis, ca, înainte chiar de-a veni cu lămuririle comunicatului ofi­cial al guvernului italian—şi aici amintim

fk că seni;oficiosul Vaticanuluin'a înregistrat, m în ediţia-i specială de Marţi, decât însuşi ^ faptul semnării acordului —, să prezintăm m cititorilor noştri declaraţiile deosebit de 4k importante ale acestui mare Papă. (?J Ele s'au făcut într'o audienţă, pe care fUf Sf. Părinte a acordat-o, în aceeaşi zi de

Luni, 11 Februarie c. şi simultan cu actul semnării din palatul Lateran, predicatorilor de sfintele Paresimi şi preoţimei din Roma şi sunt, în rezumat, următoarele:

1

D E C L A R A Ţ I A PAPEI Făcând aluzie la evenimentul

istoric care s'a complinit, Sf. Părinte le"a vorbit despre tratatul şi con-' corelatul încheiat, menite a recunoaşte Scaunului papal o suveranitate a d e vărată, proprie şi absolută, care corn/ pete atât de evident celuice, în vnv

tutea mandatului său divin, nu poate fi supus nici unei puteri temporale.

Papa nu vrea să între în detalii, fiindcă ora şi momentul nu i o permit, precum nu i-o permit nici consideraţiile faţă de statul italian, dupăce la semna*-tură plenipotenţiarilor trebuie să se mai adaogă aceea a Suveranilor. Este un

Pag. 2 U N I R E A N r . " 8

moment, pe care/l ignorează ceice aşteaptă, ca Papa să binecuvinteze deja: U r b i c t O r b i .

Sf. Părinte trece apoi la criticile ce s'au forumlat la adresa acordului, atât în Italia, cât şi în străinătate. Aceste nedu-rneriri şi critici îl lasă cu totul liniştit, cu toate că îl privesc direct pe el, fiindcă răspunderea pentru cele ce vor urma este întreagă a lui şi singur a lui.

N u mai puţin decât de treizeci de luni, chestia a fost obiectul studiilor, me--ditaţiilor şi rugăciunilor sale personale şi a atâtor suflete bune. Una dintre nedu­meririle emise îndată Ia început priveşte faptul, că, prin mijlocirea Cardinalului secretar de stat, a ţinut să informeze despre noua situaţie, înainte de toate, pe membri Corpului diplomatic, acreditaţi pe lângă Sf. Scaun. Cu ce intenţie a făcut Papa acest lucru? Pentru a cere poate o autorizare sau un asentiment prealabil, ori poate pentru a-şi procura o garanţie a puterilor în favorul nouei stări de lucru? N u . Incunoştiinţarea Cor/ pului diplomatic a fost pentru Sf. Părinte o datorie elementară, şi numai atât, fiindcă diplomaţii aceştia reprezintă pe lângă Scaunul său nu numai interesele ţărilor lor, ci şi prietinia atâtor puteri.

N'a fost deci vorbă de a cere dela aceştia nici asentiment, nici consentiment, n ;ci garanţii. Papa ştie foarte bine şi este adânc convins, că adevăratele garanţii ale noului aranjament nu pot fi căutate decât în conştiinţa proprie, în simţul de dreptate al poporului italian şi, mai ales, în asistenţa indefectibilă promisă de Mântui' torul bisericii sale şi vicarului său. Şi aceasta pentrucă în ce priveşte alte ga­ranţii şi stabilitatea lor vorbeşte, nu se poate mai convingător, noua hartă geo-grafică a Europei.

In cât priveşte apoi ceeace poate să se întâmple ca mâine, Sf. Părinte este încă şi mai liniştit şi anume pentru m c tivul că nu'i este dat să ştie aceasta. Ştie însă, că viitorul este în mâna lui Dum/ nezeu, şi, aşa fiind, ţine să spună şi să proclame, că oricari ar fi dispoziţiile vii-toare al Provedinţei ele vor urma, în chip necesar şi fără a ţinea seamă de even-tualele garanţii temporale, cari puteau fi eventual culese în plus faţă de celece i/s'au dat din partea Italiei.

Alte critici pot fi împărţite în două categorii: Unele, cari spun că Papa a cerut prea puţin şi altele cari susţin, din' potrivă, că a cerut prea mult. Unii spun, că teritoriul noului stat papal este prea mic. Dar e bine să se ştie, eă Papa a voit să aibă anume cât mai puţin posi-bil, şi aceasta pentru motive, cari i-se par bune şi grele. înainte de toate, el a voit să arate că este un părinte, care tratează cu fiii săi şi a voit deci să uşureze situa­ţia cât mai mult cu putinţă. In locul al doilea, a voit sâ desarmeze toată alarma şi toate recriminările cari puteau să se aducă pe chestia întregităţii teritoriale a Italiei. Iar al treilea motiv este, că I apa a vrut să arate tuturor, că nu-i animat de nici un sentiment de cupiditate, ci singur de conştiinţa suveranităţii pe care o deprinde în numele lui Dumnezeu. N 'a voit, deci, decît ceeace i-s'a părut absolut indispensabil pentru a validita această suveranitate. In feliul acesta, speră că va fi lămurit pentru oricine, că vicarul iui Hristos a limitat pretensiunile sale

de ordiu material strict la necesităţile celui spiritual.

Teritorul acesta e mic, dar este totuşi cel mai mare din toată lumea, dacă se ia în considerare ce relicvii şi ce comori de artă şi de ştiinţă cuprinde. Nu există pe lume un te­rilor mai preţios.

Celor ce afirmă, că aceasta e prea puţin, li-se poate răspunde foarte liniştit cu avantagiul, pe care mulţi nu/1 văd, de a nu adaoge adecă preocupărilor de ordin spiritual nici cele mai mici preo-cupări de ordin material.

S'au făcut obiecţiuni şi în ce pri-veste chestia despăgubirii materiale. Ceice vin cu acestea, sau lăsat impresionaţi de sonoritatea anumitor cuvinte, fără a re­flecta la conţinutul lor real. In adevăr, dacă se compută şi se capitalisează tot ce se datoreşte patrimoniului sf. Petru, se va ajunge la o sumă enormă. Iar Sf. Scaun a trebuit să se îngrijească de inte­resele spirituale pe cari le reprezintă, şi cari, o ştie oricine, nu pot fi slujite după-cum trebuie şi se aşteaptă, fără o îndem-nizare, care să asigure independenţa eco-nomică a Sf. Scaun. Văzând oscilaţiile economice, cărora suntem martori, nime nu poate şti ce ne aşteaptă ca mâine. Şt apoi lumea uită, se vede, că oricare ar ti despăgubirea ce se primeşte, capi-talul are să rămână neatins şi va trebui să ne mulţumim numai cu interesele, cari, în chip firesc, vor avea să scadă.

De încheiere, sf. Părinte a spus că sunt minunate căile Domnului, şi că orice s'ar întâmpla, el se lăsa în mâna lui Dumnezeu, către care îşi îndreptă necontenit cuvântul de rugăciune: Facă'se voia T a !

II

A C O R D U L POLITIC Cuprins într'un preambul şi 27 articole, acordul

politic menit „a rezolva şi elimina" aşanumita „che­stiune romană", poate fi rezumat, după comunicatul oficial dat de guveruul italian, prin agenţia Ştefani, în următoarele:

Catolicismul în Italia Acordul s t ab i l e ş t e î na in t e de toa te , că

înal te le Păr ţ i con t r ac t an t e au r e c u n o s c u t n e c e -s i ta tea de a e l imina toa te cauze le de r e sen ­t imen te ex i s ten te între ele, reînviind pr incipiul c o n s a c r a t pr in ar t icolul prim al Const i tuţ ie i i ta l iene din 4 Mar t ie 1848, în sensu l că ru ia re l igiunea catol ică , apos to l ică şi r o m a n ă es te s i ngu ra re l ig iune a s ta tu lu i .

N o u l stat papal T r a t a t u l r e c u n o a ş t e apoi dep i ina p r o p r i e ­

t a t e , a u t o r i t a t e a esc lus ivă şi abso lu t ă şi iu r i s -d ic ţ iunea s u v e r a n ă a Sfântului Scaun a s u p r a Vat icanulu i , a şa cum es te azi cons t i tu i t , creînd a ş a - n u m i t a „Cit tâ del V a t i c a n o " , şi s t ab i l i nd că în ter i tor iu l aces tu i „ s t a t " nu se va pu tea p r o d u c e nici o inger inţă a s ta tu lu i i tal ian şi că în el nu va fi nici o altă au to r i t a t e decâ t aceea a Sf. Scaun . P ia ţa S a n - P i e t r o , făcând si ea pa r t e din te r i tor iu l a ş a numi te i „Cit tâ del Va t i cano" , va con t inua să fie în ch ip normal de sch i să pub l i cu lu i şi s u p u s ă puter i i pol i ţ ie ­neşt i a au to r i t ă ţ i lo r i ta l iene

Margini le aces tu i nou s ta t p a p a l sunt f ixate în t r 'un plan a lă tura t la t ra ta t , cup r inzând în afară de te r i tor iu l s t ăpân i t până acum n u ­mai „cu d r ep t de fo los in ţă" şi po r ţ i unea de ter i tor dela s t â n g a basi l icei San P ie t ro p â n ă la Viale Va t i cano şi P o r t a Caval leggier i , fiind deci o con t inua re , în l inie a p r o a p e d reap tă , de la colţul a p u s e a n al g răd in i lo r va t i cane până la p ia ţa S a n - P i e t r o .

Un i m p o r t a n t art icol al t ra ta tu lu i înş i ră t oa t e servici i le pub l ice , cu cari va fi do ta t noul s t a t p a p a l prin îngri j i rea s ta tu lui i ta l ian . E vorba a n u m e de o gară de linie ferată, ca re se va cons t ru i în m a r g i n e a grădini lor va t i cane de căt re „Por t a Ange l ica" , p r ecum şi servicii d i rec te , ch ia r şi cu al te s ta te , de poş t ă , t e l e ­graf, telefon, şi radio. T r a t a t u l p r evede de a s e m e n e a şi a d m i t e r e a pe ter i tor iul i ta l ian a mi j loace lor de t r a n s p o r t a p a r ţ i n ă t o a r e noului s ta t p a p a l .

Libertăţi personale şi imunităţi teritoriale Alte c lauze ale t ra ta tu lu i p rec i sează ca­

tegori i le de p e r s o a n e s u p u s e autor i tă ţ i i Sfân­tului Scaun , r e spec t iv pe r soane lo r car i au rez idenţă s tabi lă în a ş a numi ta „Cit tâ del Va t i cano" . Se e n u m e r a apoi l iber tă ţ i le pe r -

•sonale , de cari se vor b u c u r a , chiar şi dacă nu rezidă în s ta tul papa l , demni ta r i i biserici i şi pe r soane l e a p a r ţ i n ă t o a r e Curţi i papa le , în s p e ­cial funcţionari i de carieră, dec la ra ţ i din p a r t e a Sf. Scaun ind i spensab i l i pen t ru func ţ iona rea servici i lor sale .

De a s e m e n e a se s t ab i l e sc prin aces t t r a ­ta t imuni tă ţ i l e ter i tor ia le ale bazi l ice lor p a t r i a r ­hale şi a câ to rva edificii s i tua te afară de s ta tu l papal , da r în cari Sf. Scaun a ins ta la t , sau va ins ta la , Congrega ţ i i l e sa le , p r ecum şi oficiile şi servic i i le necesa re pen t ru func ţ ionarea nor ­mală a admin i s t r a ţ i e i sa le .

Relaţiunile diplomatice Italia r e c u n o a ş t e Sfântului Scaun d rep tu l

activ şi pas iv de lega ţ iune , în conformi ta te cu regulele d rep tu lu i in te rna ţ iona l .

îna l te le Părţi con t r ac t an t e se anga jează să s t ab i l ească în t re ele legături d ip lomat i ce normale , prin i n t e r m e d i a r e a unui a m b a s a d o r i ta l ian, ac red i t a t pe lângă Sf. Scaun , şi a unui Nunţ iu apos to l i c , pot r iv i t cu dispozi ţ i i le f ixate în congresu l dela Viena din 1815.

Comor i le de ar tă şi ş t i in ţă din s ta tu l papa l şi din pa la tu l La te ran vor fi şi pe viitor accesibi le savan ţ i lo r şi vizitatori lor.

0 a l tă d i spoz i ţ ie a t ra ta tu lu i p r e v e d e , că la ce re rea Sfântului Scaun , Italia va p e d e p s i pe ter i tor iul său del ic te le ce s 'ar fi comis în a şa numi t a „Ci t tâ del V a t i c a n o " , şi Sf. S c a u n , Ia rândul său, va e x t r ă d a s ta tu lu i i tal ian pe ceice se vor fi refugiat în s ta tu l papal şi vor fi acuzaţ i de a fi comis pe ter i tor iul i tal ian ac te , soco t i t e d rep t del icte d? legile a m b e l o r s ta te .

Neutralitatea noului stat

în t r 'un alt a r t icol , t r a t a tu l f ixează d e c l a ­ra ţ ia Sfântului Scaun , că vrea să r ă m â n ă şi că va r ă m â n e a s t ră in faţă de litigiile t e r i t o ­riale dintre alte s t a t e , p r e c u m şi faţă de C o n ­grese le in te rna ţ iona le convoca te în aces t s cop , afară de cazul când păr ţ i le l i t igante ar face un apel comun la mis iunea sa pac i f ica toare , şi r eze rvându-ş i pen t ru toa te cazur i le , d r ep tu l de aşi pu tea validita a u t o r i t a t e a sa mora lă şi sp i r i tua lă . In consec in ţă , ter i tor iul a ş a numi te i „Cit tâ del V a t i c a n o " va fi socot i t t o t d e a u n a şi în toa te cazur i le , d rep t un ter i tor iu neu t ru şi inviolabi l .

Declaraţia de încheiere T r a t a t u l înche ie pr in dec la ra ţ ia că Sf.

Scaun soco teş t e , că pr in învoiel i le s e m n a t e la 11 Feb rua r i e c. i -se ga r an t ează , în ch ip a d e c ­vat, tot ce-i es te necesa r pen t ru a-şi d e p r i n d e s u v e r a n i t a t e a , cu l iber ta tea si n e a t â r n a r e a , car i sunt i n d i s p e n s a b i l e în câ rmui rea pa s to r a l ă a d iecezei Romei şi a biser ici i ca to l ice din I tal ia şi din lumea î n t r e a g ă .

El dec l a ră c h e s t i u n e a romană definit iv şi i revocabi l rezolvi tă şi în consec in ţă e l imina tă

N r . 8 U N I R E A Pag. 3.

şi r ecunoaş t e r ega tu l I ta l ie i , sub d inas t i a Case i de Savoia , având R o m a d rep t cap i t a l ă a s ta tu lu i italian.

La r â n d u l s ău , Italia r e c u n o a ş t e s ta tu l „Cittâ del V a t i c a n o " s u b suve ran i t a t ea P o n t i ­ficelui s u v e r a n .

III

N O U L C O N C O R D A T I T A L I A N

Iscălit deodată cu acordul de mai sus, concorda­tul italian poate fi socotit drept un concordat-typ şi de aceea credem că e bine să dăm cu acest prilej şi din cele 45 articole ale lui, următoarele puncte mai im­portante :

Concorda tu l î n c e p e p r in o d e c l a r a ţ i e , c a r e , sublini ind c a r a c t e r u l s a c r u al R o m e i — s c a u n u l ep i scopesc al Pont i f icelui s u v e r a n şi cen t ru al lumii ca to l ice —, angajează g u v e r n u l i ta l ian să împiedece în Roma o r i c e man i fes t a re p o t r i v n i c ă aces tu i c a r a c t e r s a c r u al o r a ş u l u i .

Urmează apo i d ispozi ţ i i le p r i v i n d : 1. L i ­beru l exerc i ţ iu al min i s t e ru lu i p a s t o r a l p r in membr i c l e ru lu i , p r e c u m şi conspec tu l z i l e lo r de s ă r b ă t o a r e s tab i l i t e de b i se r i că şi r e c u n o ­scu te de s t a t ; 2. Chest i i le r e f e r i t o a r e la as i ­s ten ţa sp i r i tua lă dela for ţe le a r m a t e a le s ta tu­l u i ; 3. Revizui rea epa rh i i l o r î n sensu l , că t e r i ­toriul l o r să concadă , pe câ t n u m a i posibi l , cu acela al o rgan iza ţ i i lo r a d m i n i s t r a t i v e a le s t a tu lu i .

N u m i r e a e p i s c o p i l o r

Pr iv i tor la n u m i r e a t i t u l a r i l o r s i ngu ra t i ­ce lo r eparh i i se f ixează şi a ic i n o r m e l e c u n o ­scu te din convenţ i i l e s i m i l a r e înche ia te cu al te s u t e , s t ab i l indu-se t ex tu l j u r ă m â n t u l u i , pe care-1 vor depune , în t ru toa te la fel cu ace la din con­cordatul po lon . — la tă aces t j u r ă m â n t :

. I n faţa lui D u m n e z e u şi a s f in te lo r lu i „Evanghel i i j u r şi promi t , c u m se cuv ine unu i „episcop, f idel i tate c ă t r e s ta tu l i ta l ian. Jur şi „promit a r e spec t a , şi a face să se r e s p e c t e z e „din par tea c l e ru lu i meu , r e g e l e şi g u v e r n u l a ş e ­z a ţ i dupa legi le cons t i t u ţ i ona l e . Mai ju r şi „promit apoi , că n u voiu p a r t i c i p a la nici un „fel de a c o r d nic i nu voiu as is ta la v r e - o con -, v e n i r e , c a r e a r pu t ea păgub i s t a t u l i talian şi „ord inea publ ică , şi că nu voiu pe rmi te c l e r u ­l u i meu p a r t i c i p ă r i de a c e a s t ă na tu ră . P r e o ­c u p a t de b ine le şi i n t e r e s e l e s t a tu lu i i t a l i an „voiu cău ta să p re in t impin o r i ce p r imejd ie , c a r e „ar putea să-1 a m e n i n ţ e " .

O altă dispozi ţ ie p r evede , că Dumineca şi s ă rbă to r i l e se va face la l i tu rgh ia s o k m n ă , în toate b i se r ic i le u n d e oficiază un capi t lu , r u g ă ­ciunea l i tu rg ică obişnui tă pen t ru p rospe r i t a t ea rege lu i şi a s t a tu lu i i ta l ian .

C o n g r e g a ţ i i l e r e l i g i o a s e

Urmează apoi o s e r i e de a r t i co le deosebi t de impor tan te p r iv ind congrega ţ i i l e r e l ig ioase , p r in ca r i ac tua l e l e legi po l i t i co -b i se r i ceş t i a l e Italiei se modif ic i , aducându - se în a r m o n i e cu r ecen tu l t ra ta t . In ace s t e a se r e c u n o a ş t e în t r e al tele pe r sona l i t a t ea iu r id ică a c o n g r e g a ţ i i l o r re l ig ioase , din c a r e de r ivă , în chip f i resc, c a ­pac i t a tea a c e s t o r a de-a achiz i ţ iona aver i , în c o n ­formitate cu legi le în v igoa re pen t ru p e r s o a n e l e m o r a l e .

C ă s ă t o r i a r e l i g i o a s ă

Impor tan ţă spec ia l ă r e v i n e a r t i co lu lu i p r i ­v ind căsă to r ia . S e spune în a c e s t a , că s ta tu l i ta l ian r e c u n o a ş t e toa te efec te le c iv i l e pen t ru s a c r a m e n t u l căsă tor ie i , r e g l e m e n t a t d in p a r t e a d r ep tu lu i canon ic . Căsători i le se publ ică pa ra l e l a tât în b i se r i c i l e pa roh ia l e , cât şi Ia p r i m ă r i i , î n d a t ă după pub l i ca rea căsă to r i e i , p r e o t u l va expl ica mi r i lo r e fec te le civile a le ace s tu i a ş e ­zământ , c i t indu- le a r t i co le le codului r e fe r i toa re Ia d r e p t u r i l e şi da to r in ţe l e c e l o r căsă to r i ţ i şi va r e d a c t a ac te le de căsă to r i e , din ca r i va t r imi te , in t imp de 5 zi le , o copie au ten t ică

au to r i t ă ţ i i c o m u n a l e , s p r e a fi î n sc r i s ă în r e ­g i s t r e l e s tă r i i c iv i le .

E x a m i n a r e a c a u z e l o r p r iv ind nu l i t a tea c ă s ă t o r i e i şi d i spense le , p r e c u m ş i ches t i a că să ­tor ie i c e l e b r a t e , da r n e c o n s u m a t e , sun t r e z e r ­va te c o m p e t e n ţ e i t r i b u n a l e l o r b i se r i ceş t i . D e c i -z iun i l e şi s en t i n ţ e l e r e f e r i t o a r e la ches t i i m a t r i m o n i a l e s e v o r s u p u n e , sp r e a a junge def ini t ive , con t ro lu lu i unui t r i buna l s u p r e m al S igna tu re i , c a r e s e va p r o n u n ţ a d a c ă dispozi ţ i i le d r ep tu lu i c a n o n i c au fost, o r i nu, r e s p e c t a t e în t oa t e p r iv in ţe l e . Definit ive oda t ă , a ce s t ea se v o r t r a n s p u n e la Cur t ea de ape l , compe ten tă după t e r i to r iu , c a r e le va da p u t e r e execu t ivă în ce p r i v e ş t e e fec te le c iv i le şi va d i s p u n e să fie i n t r o d u s e în ac t e l e s t ă r i i c ivi le pe m a r g i n e a ac tu lu i de c ă s ă t o r i e .

In ce p r i v e ş t e c a u z e l e de s e p a r a r e v o l u n ­ta ră , Sf. S c a u n a c c e p ţ i ca e le s i fie j u d e c a t e de a u t o r i t a t e a c ivi lă .

A l t e d i s p o z i ţ i i

In ce p r i v e ş t e i n s t r u c ţ i a re l fg ioasă s e p r e v e d e ca p r o g r a m a ei să fie s tab i l i t ă de c o m u n a c o r d în t re au to r i t a t ea b i s e r i c e a s c ă şi c iv i lă .

O al tă c lauzu lă r e m a r c a b i l ă es te aceea , pr in c a r e s t a tu l r e c u n o a ş t e o rganiza ţ i i l e ex i s t en te a le „Acţ iuni i ca to l i ce i t a l i ene" , a tâ ta t imp, câ t e le vo r l uc ra po t r iv i t cu ins t ruc ţ iun i l e Sf. Scaun , în afară de o r i c e o rgan iza ţ i e pol i t ică ş i s u b c o n d u c e r e a imedia tă a i e r a r h i e i b iser iceş t i , numa i pen t ru r ea l i za rea i d e a l e l o r b i se r iceş t i .

D r e p t î n c h e i e r e , C o n c o r d a t u l p r e v e d e , că în caz de v r e o n e î n ţ e l e g e r e p roven i t ă din i n t e r p r e t a r e a aces t e i conven ţ i i , Sf. Scaun şi statul i ta l ian v o r cău ta de c o m u n a c o r d o În ţe legere amica l ă .

C u m s'a aranjat chestiunea despăgu­birii. Intre d o c u m e n t e l e s e m n a t e la 11 Februa r i e c. în pa la tu l La t e r an este şi o conven ţ iune f inanciară , meni tă a regu la ches t i unea d e s p ă ­gubir i i da to r i t e Scaunu lu i p a p a l , în sch imbu l r enun ţă r i i de b u n ă voie Ia fostul s ta t p a p a ) , avut îna in te de 1870.

In baza ace s tu i documen t , I ta l ia se obl igă să dea , iar Sf. S c a u n să a c c e p t e — d r e p t a-ranjare defini t ivă a r apo r tu r i l o r f inanc ia re d i n ­tre cele d o u ă s t a t e , p roven i t e din even imente le de la 1870 — suma de 750 milioane lire ita­liene în bani gata, precum şi un stoc de rente pentru o valoare nominală de un miliard lire italiene, o s u m ă , care , în t o t a ­l i ta tea ei, es te mul t infer ioară sumei , pe care s ta tu l i ta l ian ar t rebui s'o p lă t ească Sfântului S c a u n , în baza anga jamen tu lu i legii de garan ţ i i dela 13 Maiu 1871.

In scopu l f inanţăr i i aces te i convenţ i i , se va l a n s a , înda tă d u p ă ra t i f icare , un î m p r u m u t , numi t împrumutul împăcării, ca re va fi a c o ­per i t , cu s igu ran ţă , în p r imul sfert de ceas d u p ă l a n s a r e .

Două scene istorice^ Roma, îl Februarie

F i i n d r e c o n c i l i e r e a d in t r e St. S c a u n şi I ta l ia un fapt împl in i t , l umea va dor i , fără în­doială , să aibă câ t eva p r e c i s i u n i a s u p r a s c e ­n e l o r i s to r i ce a a c e s t o r din u r m ă z i le .

I

Notificarea făcută puterilor Miercu r i , în 6 F e b r u a r i e s e a r a , d ip lomaţ i i

a c r e d i t a ţ i p e l ângă Sf. S c a u n au fost infor­maţ i , că a doua zi, la o r a z e c e j u m ă t a t e , Ca r -

*) Sub titlul acesta s'a publicat în numărul dela 16 Februarie c. al ziarului »La vie catholique< din Paris o descriere plină de viaţă a momentelor, cari au însoţit

dina lu l G a s p a r r i d o r e ş t e să - i p r i m e a s c ă pen t ru a le face o c o m u n i c a r e i m p o r t a n ţ i . F i ind o a t a r e î n t run i r e a şaz i când fără p r e c e d e n t , n i m e nu se îndoia că a c e a s t ă c o m u n i c a r e se va r e ­feri Ia s o l u ţ i o n a r e a ches t iun i i r o m a n e .

La o r a fixată, a m b a s a d o r i i , miniş t r i ş i în­să rc ina ţ i i de a f a c ; r i s e g ă s i r ă în Vatican, , unde au fost i n t roduş i in a p a r t a m e n t u l s e c r e ­t a ru lu i de stat . E i lua ră loc în ju ru l unei m e s e lungi din sala , unde se ţin de c o m u n ş e d i n ţ e l e Congrega ţ i e i a face r i lo r b i se r iceş t i e x t r a o r d i ­n a r e .

Un m o m e n t mai t â rz iu a p ă r u şi C a r d i ­na lu l G a s p a r r i , însoţ i t de Mgr . P izza rdo , s u b ­st i tut al S e c r e t ă r i e i de stat . S e c r e t a r u l de s ta t p ă r e a foar te m i şca t şi avea în mână câ teva file de hâ r t i e . E l sa lu tă pe d ip lomaţ i şi se a şeză î n t r ' u n fotoliu r ă m a s gol la capă tu l mese i . C o l a b o r a t o r u l său se opr i in p i c ioa re , la câ ţ iva paş i î n d ă r ă t u l lui .

Card . G a s p a r r i citi apoi , în i t a l i eneş te , o notă , p r i n c a r e d e c l a r ă că Sf. S c a u n a r euş i t să ap l aneze confl ictul ce exis ta de la 1870 în t r e el şi s ta tu l i ta l ian. La in i ţ ia t iva dlui Mussol inî î n c e p u r ă , sunt doi ani , t r a t a t i ve , ca r i au a juns să s f â r ş e a s c ă cu î n c h e i e r e a unu i a co rd , cu ­pr inzând , afară de un t r a t a t de r e c u n o a ş t e r e a suveran i t ă ţ i i r e a l e şi mani fes te a Sf. Scaun , şi un C o n c o r d a t ce r egu lează în chipul cel mai mu l ţumi to r s i tuaţ ia b iser ic i i în Italia. S e c r e t a r u l de s ta t rugă pe d ip lomaţ i i p rezen ţ i să notifice aces t a c o r d g u v e r n e l o r lo r r e s p e c t i v e şi îş i a r ă t ă năde jdea , că aces t e g u v e r n e vo r c o n t i ­nua sâ în t re ţ ină cu Sf. S c a u n re la ţ iun i l e c e l e mai c o r d i a l e .

După a c e a s t ă c i t i re , Ca rd ina lu l G a s p a r r i în t rebă , dacă d ip lomaţ i i d o r e s c s i Ji-se c i ­t e a s c ă şi o v e r s i u n e f ranceză a notei , pe c a r e o ci t ise în i t a l i eneş te . Răspunsu l fiind af irma­tiv, Card ina lu l se e x e c u t ă numai decât .

U r m a r ă apoi c â t e v a cuv in te a l e a m b a s a ­do ru lu i Brazi l ie i , fo rmulând , în cal i ta te de d e ­can al co rpu lu i d ip loma t i c , fe l ic i tă r i şi făcând u r ă r i de p r o s p e r i t a t e la a d r e s a Sfân tu lu i -Scaun , punând şi câ t eva în t rebăr i , la car i r ă s p u n s e S e c r e t a r u l de s ta t , amin t ind că s e m n a r e a d o ­c u m e n t e l o r d i p l o m a t i c e se va face D u m i n e c i , în 10 F e b r u a r i e . S e m n a r e a aceas t a s'a amâna t , p e u r m i , cu 24 o r e .

Aşa a fost c e r e m o n i a , c a r e a d e c u r s în Va t i can , Joi, în 7 F e b r u a r i e . Cum se v e d e , a fost foar te s implă şi foar te s c u r t ă . Diplomaţ i i s 'au r e t r a s apoi n u m a i decâ t , s p r e a te legraf ia g u v e r n e l o r r e s p e c t i v e ves tea cea m a r e .

In aces t t imp s 'au t r imis t e l e g r a m e p r i n agenţ i i şi c o r e s p o n d e n ţ i i de z ia re şi p r e s e i s t r ă ine , d a r pub l i cu l i ta l ian con t inua a fi ţ inu t în i g n o r a n ţ a e v e n i m e n t e l o r , d u p ă c u m i g n o r a s e comple t şi n e g o c i e r i l e , în ju ru l c ă r o r a l umea se pas iona a tâ t de mul t în a fa ra pen insu le i .

II

Semnătura din palatul Lateran Abia în z iua de Viner i a începu t să s e

r ă s p â n d e a s c ă ves tea , cu mai mul tă o r i mai pu ţ ină e x a c t i t a t e , p r i n m i n i s t e r şi p r in maga ­zinele de ţ e să tu r i , unde au începu t să se facă m a r i c u m p ă r ă t u r i de ma te r i a l a lb şi ga lben , în v e d e r e a pavoază r i i ins t i tu ţ i i lor pub l i ce .

Cu toa te aces t ea , abia câ t eva su t e de p e r s o a n e se a d u n a r ă azi c ă t r e ameaz i pe p ia ţ a c a r e se în t inde în t re pa la tu l L a t e r a n şi sp i t a lu l Sf. Ioan . Un se rv i c iu de o r d i n e , sus ţ inu t p r in câ ţ iva poli ţ iş t i civil i , a jutaţ i de ca r ab in i e r i ş i de so lda ţ i ai mili ţ iei na ţ iona le , ţ inea l i be r a c c e s u l la pala t , în v r e m e c e în ju ru l m a r e l u i

marele eveniment al împăcării Sfântului Scaun cu Quirinalul, pe care o dăm aici şi noi pentru a reliefa şi prin această importanţă deosebită a celor petrecute săptămânile trecute la Roma. N. R.

P a g . 4 U N I R E A N r . 8

por ta l al pa l a tu lu i se îmbulzea un g r u p de ju rna l i ş t i ş i de fotografi .

Pu ţ in d u p i o r e l e u n s p r e z e c e , a u t o m o b i l e au î n c e p u t să a d u c * pe p l e n i p o t e n ţ i a r i : C a r d i ­na lu l G a s p a r r i , însoţi t de Mgr. Borgong in i -Duca , s e c r e t a r u l Afacer i lo r b i se r i ceş t i e x t r a o r d i n a r e ; Mgr. P i zza rdo cu a v o c a t u l F r a n c i s c Pace l l i , calif icat ca iu r i sconsu l t al Sf. S c a u n ; d. Mus-soi ini , în t o v ă r ă ş i a dlui R o c c o , min i s t ru l jus t i ţ ie i ; d. G r a n d i , s u b s e c r e t a r de s t a t la e x t e r n e şi d. Giunta , s u b s e c r e t a r de s tat la p rez iden ţ i a Consi l iu lui . Toa te a ce s t ea p e r s o a n e fură p r imi te de Mgr . E r c o t e , d i r e c t o r u l muzeu­lui La te ran , fi indcă s e m n a r e a avea s t s e facă în t r ' una din şa l e l e muzeului mis iun i lor , în m a r e a sa l ă a Pap i lo r .

Aici p len ipo ten ţ ia r i i au luat Ioc în j u r u l une i m a r i m e s e de l emn din Phi l ip -p ine . c a r e a putut fi văzu tă în 1925 la expozi ţ ia va t i c ană a mi s iun i lo r .

î n c ă îna in te , Ca rd ina lu l G a s p a r r i şi d. Musso l in i ş i -au s t r â n s c o r d i a l mani le , p rezen tându- ş i împrumuta t co l abo ra to r i i . Apoi , p r i m m i n i s t r u l rege lu i V ic to r E m a -nue l a ci t i t d o c u m e n t e l e c a r i s t ab i l eau împu te rn i c i r i l e p l en ipo ten ţ i a r i l o r Italiei . Mgr. B o r g o n g i n i - D u c a a ci t i t la fel ac te le p r i n car i Papa P ius a l X I - l e a împu te rn ic i se pe" C a r d i n a l u l G a s p a r r i şi pe d ign i t a r i i ca r i îl î n so ţeau să t r a t eze în n u m e l e său.

Ver i f i cându-se astfel împu te rn ic i r i l e , se p u r c e d e la s e m n a r e a d i v e r s e l o r ins t ru­men te d ip lomat i ce . E s t e amiaza . T u n u l bu­buie pe Janicol şi, în c lopotn i ţa vec ină , c lopo tu l sună Angelus, cum se face în fiecare zi la a c e e a ş oră , ia r pe p ia ţă un g r u p de seminar i ş t i in tonează un Te Deum, în v r e m e c e so lda ţ i i fascişti î ncep să cân te „E ia" şi „Ala la" în c ins tea Papei , a R e g e ­lui şi a Ducelu i .

Câ t eva m o m e n t e mai târz iu , a e î a m a -ţiuni în t impină pe p l en ipo ten ţ i a r i i , c a r i p ă r ă s e s c vech iu l pa la t pen t ru a se în­t o a r c e îa o r a ş . D e o d a t ă î ncep şi ur l ic i i să anun ţ e j u r n a l e l e , c a r i au a juns să poa t ă pub l i ca în sfârş i t ves tea cea m a r e . E a se r ă s p â n d e ş t e r e p e d e pe ce le două ma lu r i a le T ib ru lu i , t r ez ind aici r u m o a r e şi bună dispozi ţ ie în a ş t ep t a r ea mar i l o r mani fes ta ­ţii, pe c a r i va fi dat să le vadă , ca mâine , S a n - P i e t r o şi Urbea e t e r n i , din pr i le ju l c e l e b r ă r i i ce le i de a ş ep t ea a n i v e r s ă r i a î n c o r o n ă r i i S. S. P i u s al Xl - lea , Pontif ice ş i S u v e r a n în „Cit tâ dela Va t i cano" .

E d u a r d D e v o g h e l

Un cuvânt înţelegător Ce spune în chestiunea acordului zia­

rul principal al guvernului*) Bise r i ca sf- lui P e t r e cu ce le pes te 300

mi l ioane de suflate, c a r i îi r e c u n o s : s u p r e m a ­ţia p â n ă la s en t imen tu l n imicir i i , a b i rui t t im­purile- cu conş t i in ţa n e p ă s ă t o a r e a veşn ice i s a l e mis iuni .

P r i n ce î n c e r c ă r i , p r in ce lup te şi h a r ţ e , pr in ce a l t e rna t ive de s c ă d e r i şi m ă r i r e , nu a t r ecu t papa l i t a tea sub ce i 269 de i e r a r h i , ca r i de la împăra tu l C laud ius î ncoace au ocupa t t r o n u l sf-lui P e t r e , toţ i u rmăr ind să afirme sup rema ţ i a Sfântului Soaun, a sup ra c e l o r lu ­m e ş t i ? Cu ma i mul t sau mai pu ţ in n o r o c , cu mai mul tă sau mai puţ ină p r i c e p e r e , conducă ­

tor i i t o r m ' d a s i l î m b r ă ţ i ş ă t o a r e i poli t ici papa l e , au î nd rep t a t toţ i s fo r ţă r i l e lor c o n v e r g e n t e s p r e ţelul u n i c al t r iumfulu i Romei , Romei ca to l i ce , veşnice . Şi aceas l ă Romă a avut zi le de b i ru in ţă , z i le de triumf; ia r când a t r e c u t p r in înf rânger i , conş t i in ţa n e p ă s ă t o a r e a veşn i ­ciei ei a făcut -o să r abde , c o n v i n s * că t impul va fi to tuş i al său .

In v remi le de s c ă d e r i a le t x i l u l u i dela Avignon, pe v r emea p n s o n i e r a t u l u i papal dela F o n t a i n e b î e a u , sau a s ihăs t r i e i voi te din ziua când Piu al lX-lea, p ă r i s i t de t rupe le lui Ou-dinot, făcea ul t ima sa p l imba re in Roma c o t r o ­pită de t r u p e l e lui Vic tor E m i n u e i , papa l i t a tea a avut în to tdeauna s imţământu l , c i t r iumfuri ca cel din Canossa se pot r epe t a .

In grădin ; Ie Vaticanului: PAPA SUVERAN, pe teritoriu! său

*) Reţinem din *Dreptatea< dela 19 Februarie c. acest articol, intitulat PACEA DELA KOMA, datori t dlui Petre Ciorăneanu, care poate fi socotit , credem, drep t o expresiune a sentimentelor actualului guvern taţă de acordul încheiat între Vatican şi Quirinal. Este un cuvânt deosebit de înţelegător, care, dând şi anume orientări asupra trecutului «chestiunii romane», merită să fie cunoscut şi din acest punct de vedere. N. R.

Roma ca to l i că nu avea de c e să se g r ă -b s a s c ă ; l inişt i tă, a ş t ep ta s l - i v ină ziua.

* Şi iată că z iua ei a venit iar . In t r e Q j i -

r ina l şi Cur ie s'au re lua t d iscuţ iuni le din p u n c ­tu l unde le l ă s a s e , în 1870, K i n z l e r , g e n e r a l u l t r u p e l o r papa le şi Cadorna , c o m a n d a n t u l t ru­p e l o r lui V ic to r E m a n u e l .

L j g e a g a r a n ţ i i l o r a lui V i s : o n t i - V e n o s t a din 1871, a t i tud inea s ta tu lui i ta l ian fa;ă de congrega ţ iun i şi a v e r i l e lor, d rep tu r i l e pa t r i -monulu i p rop r iu zis al Sf-lui Pe t r e şi ce l e pe ca r i le mai r e v e n d i c ă tot c o m p l e x u l ches t iune i r o m a n e , împreună cu adve r s i t a t ea şi ag res iv i ­ta tea pol i t icei lui Piu al IX-lea, dup* 1848, expl ică n e r e u ş i t a î n c e r c ă r i l o r de a p r o p i e r e a le lui Cavour . T o t ele z»d*rn iceau şi î nce rcă r i l e lui Cr isp i , de pr in 1888, d e s p r e car i v o r b e ş t e maioru l E i g e l b r e c h , a taşa tu l mil i tar g r m a n la Roma , in t r 'un r a p o r t c ă t r e con te le W a l d e r s e e , şeful mare lu i s t a t - n n j o r ge rman , î n c e r c ă r i pe ca r i le m ă r t u r i s e a ch a r C i sp i , in 1898, in t r 'un d i s c u r s în Senat . Dânsul învinuia dea i tmin t re l i pen t ru a c e a s t ă ne reuş i t ă i n f l i en ţe l e pol i t ice e x t e r n e , c ă r o r a htoa al XUI- iea nu Se pu tuse sub t r age .

Şi apo i , t imp de 40 de ani , pa t ru pontifi pe r â n d se închid i a r în g răd in i l e V a t i c a n u l u i , pen t ru a s imbol iza smer i t a pu t e re de rez i s t en ţă

dâ rză a papal i tă ţ i i faţă de b r u t a l e l e împie tă r i a le pu ter i i s e c u l a r e .

Cel de al pa t ru l ea , P iu al Xl-lea, a d u c e a cu el un fel de s e m n al v r e m i l o r s ch imba te , când, d u p ă u l t imele sfumati ce se înă l ţau din c o ş u r i l e Va t i canu lu i , se a ră t a p o p o r u l u i r o m a n din ba lconul Sf Pe t ru , p r imind o n o r u l r e g a l din pa r t ea t r u p e l o r i t a l i ene .

E r a după războiu , şi sun t ş ap t e ani de a tunc i . Cele două pu te r i ¡ r e conc i l í a t e aveau în capul lor, p r ima pe un P iu s c a r e , cu tot n u m e l e adop ta t , e r a s t r ă in de sp i r i tu l r ăzbo in i c t r ad i ţ iona l al P i i lor , cea de a doua pe un om de s ta t deoseb i t de p ă t r u n z ă t o r al m o m e n t e l o r p s iho log ice şi î n d e m â n a t e c v â n ă t o r şi u t i l i z a t o r al t u t u r o r c o n j o n c t u r i l o r p r i e l n i c e s c o p u r i l o r

sa l e pol i t ice .

Şi în lumea a l b i , şi în lumea neag ră , i i la Q j i r i n a l t i la Vat ican , ches t iunea r o ­mană e v o l u a s e mul t ; p i e r d u s e a p r o a p e to tu l din aspe r i t ă ţ i l e ei fundamenta le , pă ­s t r ând numai un c a r a c t e r s 'ar putea z ice fo rmal .

Uni ta tea i ta l iană, în l a v o a r e a c ă r e i a mil i tase , l ibera l , Papa Piu al IX-lea, îna­in tea Iui 1848, pe c a r e apoi tot dânsu l o c o m b ă t u s e , când a l ă tu r i , c ând cont ra F r a n ­ţei s c h i m b ă t o a r e a lui Napoleon III, u n i ­t a t ea i ta l iană es te de mult un fapt împlinit , a fost autent i f icată pin î n t e m e i e r e a pl ină de p u t e r e şi înf lor i toare a Statului i ta l ian .

P u t e r e a sp i r i tua lă a Scaunu lu i papa l a câşt igat , pe de altă p a r t e , după războ iu , ene rg i i i r ad ia toa re , apo i posibi l i tă ţ i r ea ­l i za toa re nebănui te . Un val de mis t ic ism a da t ca to l ic i smului în l ume avân tu r i no i .

Po l i t i ca t rad i ţ iona lă a Va t i canu lu i , e r a p r e a fină p e n t r u a nu p e r c e p e în­t r eaga inani ta te a n e r â b d ă r e i faţă de S ta ­tul i ta l ian pu te rn i c şi definitiv înch iega t , pe c a r e la nevo ie s 'ar fi pu tu t spr i j in i .

Qa i r ina lu lu i , pe de al tă pa r t e , numai pu tea face u m b r ă pu t e r ea sp i r i tua lă a P a p e i , n ic i ch i a r cea t e m p o r a l ă , care p r i n forţa ine luc tabi lă a împre ju r ă r i l o r po l i t i ce din I tal ia nu pu tea căpă ta decât o formă p u r p ro toco la r* .

Iată pe ce t e ren p r i e ln i c s'au pu tu t în tâ ln i abi lu l om de stat , d. Mussol ini , ş i ca rd ina lu l G a s p a r r i , a u t o r u l p r imei c o d i ­ficări a c a n o a n e l o r b i se r ice i ca to l i ce s e ­c r e t a r u l de Sta t al lui Piu al Xl - lea .

S'a î nche i a t pacea dela Roma, c a r e nu a re n imic din i s tor ioa pax romana. S'a î nche ia t un a c o r d în t re Va t i can şi Q u r i n a i , un pac t de n e a g r e s i u n e , ca să î n t r e b u i n ţ ă m t e r m e n u l Ia modă . S'ar pu tea s p u n e că, faţă de anumi te con -cec in ţe po l i t i ce i n t e rna ţ i ona l e , c e nu sunt exc luse , d. Musso l in i s emnând , în n u m e l e lui Vic tor Emanue l al I I I - lea , a l ă tu r i de Ca rd ina lu l Gaspa r r i , i n numele Pape i Piu al X f - l c a , „ T r a t a t u l da conc i l i a ţ i une" , a s e m n a t un a d e v ă r a t t r a t a t de a l ianţă de fens iv i .

„In n u m e l e Preasf in te i si indiviz ibi le i T re imi , Sfinţia Sa P a p a Piu al XI lea, şi M. S. Rege l e Vic to r E m a n u e l al I II- lea al I t a l i e i , s p r e a pune c a p i t s i tua ţ iune i a n o r m a l e a Sf. S c a u n în Roma, au numit p l en ipo ten ţ i a r i cu dep l ine puter i s t înche ie o î n ţ e l t g e r e . . . "

Aşa g lăsueş te p r i m u l a r t i co l a l t r a t a t u l u i , în c a r e r e g e l e I tal iei r e c u n o a ş t e complec t a su ­ve ran i t a t e a Pape i a sup ra „Cetă ţ i i V a t i c a n u ­lui" pe o sup ra f a ţ ă , c a r e în t inde ac tua lu l domeniu al Va t icanu lu i până la P o a r t a C a v a l l t g g i e r i , cupr inzând şi p ia ţa Sf. P a t r u .

In afară de „Ceta tea Va t i canu lu i " a c e a s t ă suve ran i t a t e se în t inde a s u p r a t u t u r o r p a l a t i l o r , b i se r i c i lo r şi ins t i tu ţ iuni lor apos to l i ce din Roma. In afară din Roma , P a p a se b u c u r i o r i unde a r m e r g e de imuni ta tea d i p l o m a t i c i , legi le ţ i r i i s u s -

Nr. 8 U N I R E A P a g . 5 pendându- se î n f a v o a r e a s a . Asemenea d rep tu r i de exter i tor ia l i ta te sunt r e c u n o s c u t e tu tu lo r Ca r ­dinali lor Cur ie i r o m a n e , ca şi d ip loma ţ i l o r streini acred i ta ţ i pe l â n g i Vat ican .

Papa d e c l a r i că nu r enun ţ ă la s u v e r a n i ­tatea a supra fostului t e r i to r iu p a p a l ; de leagă însă, sp r e e x e r c i t a r e , d rep tu r i l e sa l e s u v e r a n e rege lu i I tal iei .

Ar t ico lu l ult 'm al t r a t a tu lu i g l ă s u e ş t e : „Papa recunoaş te rega tu l I ta l ie i , cu o r a ş u l

R o m a drept capitală, şi Casa de Savoia ca dina­s t i e domni toare" .

Un concorda t şi anexe complec tează „ T r a ­tatul de conci l ia ţ iune" , detal i i le aces tu i con ­cordat cu c a r a c t e r ev iden t pol i t ic nu sunt însă cunoscu te . Repe rcus iun i l e lui pos ib i le în po l i ­tica in te rna ţ iona lă nu se pot dec i m ă c a r p r e ­supune.

In sch imb, r e p e r c u r s unile ini ţ ia t ivei luate şi dusă la bun sfârş i t de d. Mussol in i , a sup ra pol i t icei in terne i ta l iene se v i d de pe acum

Regimul fascist îşi admin i s t r ează as t te l e lemente noi de î n t i r i r e . Dl. Mussol ini a văzut just, şi la momen tu l opo r tun , ce pos ibi l i tă ţ i îi oferă împăca rea , pe c a r e lumea neagră a Vati canului se afla g-ita s» o p r i m e a s c ă cu o lume i tal iană albă, „ ca re nu e r a nici m a s o n i , nici l iber cuge t ă toa re" — dupâ cum se t x p r i m i un organ catolic.

Şi î m p ă c a r e a s'a făcut. Roma ca to l ică tr i ­umfi în „ceta tea l e o n i n i " . Mare le Pontif ice este iar, necon tes ta t de n imeni , il Pupa Re.

Voi t e rmina cu c u v i n t : l e a rh i ep i scopu lu i Dubois al Pa r i su lu i , c a r e p a r e s i fi luat pa r t e act ivă la t ra ta te le î m p ă c ă r e i :

„Am s i v â r ş i t fapte mar i . Avem un Papă mare . Mussol in i es te un gen iu şi I ta l ia a re un rege intel igent . Un m i r e e v e n i m e n t s'a împlinit , mare din punc tu l de v e d e r e al i s t e r ie i şi al ca to l i c i smulu i " .

Ce spune d. N. lorga In deosebire dc organul oficial al Sibiului, care

s'a mărginit la reproducerea unui articol din >Cuvântul« unde spune, că «Suveranul pontif s'a suit in diligenta caie-1 conduce spre un nou Fontainebleau ... spre o cap tivitate care nu se ştie când şi cum va înceta», d A7

. lotga are în numărul dela 20 Februarie c. a «Neamului Românesc*, sub ti t lul: ROMA ÎMPĂCATA următoarele sire du justă apreciere a marelui eveniment:

D u p i şa izec i de ani de d u ş m i n i e , Vat icanul şi Q i i r i n a l u l se î m p a c i pen t ru m j l i ă m i r e a Italiei c r e ş t i ne şi pen t ru a rmon ia întregi i lumi catol ice . Şi a c e a s t i minune- i e ra dat d ic ta to­rului i talian s'o înfăptuiască.

De acum înain te n u m e l e lui V ic to r E m a -nuel al III- lea va fi ros t i t la r ugăc iune în toate b iser ic i le de pe pămân tu l ţ i r i i sa le şi se va vedea din nou apă rând , de Paş t i , în ba lconul ce le i mai mă re ţ e b i se r ic i a c reş t in i tă ţ i i la t ine alba fantomă a Papii b i n e c u v â n t â n d „Urbea şi to t cup r in su l pămân tu lu i " .

Câtă v r e m e Italia a fost s tăpâni tă de l ibe ra l i smul r evo lu ţ iona r , de s t â r g a negat ivă şi mater ia l i s tă , P a p a era încă învinsul , ase­dia tu l , a ce l a de a că ru i a t i tudine nu e mot iv s ă - i pese cui a r e sab ia în mână. Ce va loa re pu tea să a i b i p u t e r e a mora l ă , imponderab i lu l au tor i t ă ţ i lo r ca re au numai sufletele în pu te rea l o r ! A t rebui t o nouă concep ţ i e a vieţi i , c a r e a d e s c o p e r i t din nou energ i i le imense ca r e nu se văd ele însele, dar mişcă tot ce e s t e în r ea ­l i tă ţ i , p en t ru ca monarh ie i încon jura te de iu­b i rea unei naţ iuni sol idare să- i vmă .^de l a şeful Biser ic i i r o m a n e , dela moş t en i to ru l cu t i a ră al vech i lo r Cesa r i , o b i n e c u v â n t a r e mai mul t .

Ca o v i c to r i e a spi r i tu lu i e te rn o s a l u t ă m şi noi , aceş t i Lat ini ai depăr t a tu lu i Răsă r i t de a l t ă a l c ă t u i r e re l ig ioasă .

• •

Ortodoxia şi Papa Cu prilejul praznicului ortodoxiei şi apropos de împăcarea

dintre Vatican şi Quirinal de A. C. A L B Î N U S

Or todox ia jubi lează azi . După lup ta în­de lunga tă ce s'a dat în t re sd rob i to r i i şi c ins t i ­tor i i i coane lor , d r ep t e r ed inc ioş i i v ic to r ioş i au bo tă r i t ca, an de an, în intâia D u m i n e c ă din pos tu l m a r e , să se p r i z n u i a s c ă aces t t r iumf al d rep te i c r ed in ţ e , p raznicu l o r todox ie i .

Ca anu l 842, data bi ruinţ i i definitive a-s u p r a i conoc l a ş t i l o r , î n t r ' adevă r , s'a î nch i s o e p o c ă g ' o r i o a s ă de luptă pur ta tă pen t ru pă­s t r a r e a c u r ă ţ e n i e i c r ed in ţ e i . D a c ă vom cum­păni g rav i t a t ea pr imejdi i lor , p r in c a r e a t r e c u t c r e ş t in i smul în c e l e d imâi opt veacu r i , vom fi nevoi ţ i să spunem, că p r imejd i i l e ex te rne , pe r s ecu ţ i i l e s â n g e r o a s e din pa r t ea E v r e i l o r şi p i g â n i l o r , au fost mai puţin g r a v e , decâ t l u p ­te le i n t e rne , a t a c u r i l e î n v e r ş u n a t e ale e r ez i a r -h i lo r con t r a c red in ţe i c r e ş t i ne ş t i .

Ş ; , c r e ş t i n i s m u l a ieşi t b i ru i to r , î n c u ­nuna t cu o mai v ie s t r ă l u c i r e , din a cea s t ă î n c e r c a r e . î nv ingând pe t oa t ă linia, b i s e r i ca d r e p t e r e d i n c i o a s ă a putut s» a ş t z e în 842, p r o ­g ramul o r t o d o x i e i , ca o m in u n a t ă piat ră de hotar , de unde putea să p r i v i a s c ă cu m â n d r i e ia ca lea ce a p a r c u r s , Ia î nce rcă r i l e p i i n ca r e a t r ecu t , şi cu î n c r e d e r e la vi i torul c a r e a s c u n d e a noui lupte şi nou i înv inger i .

Dar, până ce c r e ş t in i smul a a juns la a-ceas tă b i ru in ţă , cât sânge s'a vă r sa t , şi de câ t s'bucium şi sufer in ţă au a v u t p a r t e campioni i c r e d i n ţ e i ! In ce le dintâi t re i v e a c u r i , c â r d c red in ţ a era a t a c a ţ i de îudaizanţî şi monta-nişti , m o n a i h t n i şi adop ţ i an i , de f o r m d a b i ; a erezie gnos t i că , când b ise r ica e ra t u i b u r t t i de m a r i l e c o n t r o v e r s e p r iv i toa re la pocă in ţă , la b o t t z şi la p r ă z n u i r e a Paş t i lo r , a c t s t e pr i ­mejdii e r au , p a r e c i , î n t u n e c a t e de pe r i co lu l pe rsecu ţ i i lo r .

Când , însă , b i s e r i ca s c a p ă de p r igon i r i l e păgân i lo r , când în sânu l ei s 'au s t r e c u r a t , d n in t e rese ma te r i a l e , o mul ţ ime de oameni car i s 'au „bo teza t " , da r nu s'au „şi i m b r ă c a t în H r i s t o s " , a tunc i s'a a r ă t a t î n s p ă i m â n ţ i t o a r e a p r i n u j d i e a c r e d i n ţ e l o r minc inoase . Con t r a o r t odox i e i b iser ic i i ca to l i ce a porn i t o nesfârşi tă avan-l a n ş i : a r i an i smu l cu t * g i d u i r e a dumneze i r i i Fiului , m a c e d o n i a n i s m u l , t î g i d u i n d divini ta tea Di-hilui Sfânt, donat i smul şi pe lag ian i smul , n e s t o r i a n ' s m u l , monofis i t ismul şi monote l smul şi , în fine, i c o n o c l a s m u l i m p a c t u l u i Leon Isauru l , c a r e s d r o b e ş t e ace l m ' j loc de edu­caţ ie şi c r e d i n ţ i c r e ş t i n e a s c ă , c a r i sunt i coane l e . O, e nesfârş i t numurul ce lo r ce au sch imonos i t c r ed in ţ a .

La. început , b i r u i t a a s u p r a e rez ie i s'a pă ru t u ş o a r ă . Aşa, la conc i l iu l din Niceea , unde în ş i r u l P i r i n ţ i l o r s inodal i luau loc aţâţ a confesor i ai c r ed in ţ e i , opinia publ ică a t r ecu t cu en tus i a sm de pa r t ea lor , s ă ru t ându - l e răni le sfinte şi î n g e n u n c h i â n d să p r i m e a s c ă bine­c u v â n t a r e a împă r t ă ş i t ă de mâin i mut i la te de foc. D a r în c u r â n d , v ic len i i le e r e z i a i h i i o r au ş t iut să câş t ige sp r i j inu l împăra ţ i l o r ; patria) h a l e Or i en tu lu i au fost a c a p a r a t e de ere t ic i . Şi a g - m u t lumea şi se mira văzându-se a r i ană . To t aşa , mai t â rz iu , s'a pă ru t că lumea în t reagă e ne s to r i ană , apoi monofizi tă , m o n o t e l i t i şi, mai pe urmă, v ră jmaşă i r educ t ib i l ă a i c o a n e l o r sfinte.

E p i s c o p i e re t i c i ; mi t ropol i ţ i şi pa t r i a rh i e r e s i a i h i ; împă ra ţ i sp r i j in i to r i ai c r e d i n ţ e l o r m i n c i n o a s e ! Cum de to tuş i a b i rui t o r t o d o x i a ? Un i s to r ic o r t o d o x , al că ru i m a n u a l se p ropunea îna in te cu câ ţ i va ani în l iceele n o a s t r e şi a r fi b ine s a s e p r o p u n ă şi azi, g ă s e ş t e e x p l i c a r e a

aces t e i en igme în faptul , că Papi i c a r e nu s'au a m e s t e c a t în a c e s t e d i spu te , ci au ţ inut cu t ă r i e la c r ed in ţ a t r ad i ţ i ona l ă , au câş t iga t tot mai m u l t ă au tor i ta te . G lasu l lor , în u r m a r e , a fost ascul ta t .

F i r e ş t e , exp l i ca ţ i a aceas t a e o m ă r t u r i e p re ţ ioasă , da r nu e comple tă . Cum de s i n g u r Papi i au ţ inut fără ş o v ă i r e la c r ed in ţ a t r a d i ­ţ i ona lă? Cum de g lasu l lo r , în t re a t â t ea g l a su r i a m ă g i t o a r e , a putut să r ă z b e a s c ă şi să se f a c i auz i t ? E x p l i c a ţ i a a d e v ă r a t ă o găs im în cu ­vântul D o m n u l u i a d r e s a t ve rhovn icu lu i a p o s t o ­l i lor , S imon P e t r u : „ S m o n e , iată Sa t ana v'a c e r u t pe voi să v i c e a r n ă ca g râu l . I a r eu m'am ruga t pen t ru t ine , ca c red in ţa ta să nu s c a d ă . . . " Ş ' , cel pu ţ in în c l ipe le m a r i de r e ­c u l e g e r e , c reş t in i i îşi dădeau s eama de a c e a s t a . Se g r u p a u s t r â n s pe l ângă u r m ă t o r u l l e g t i m al s fântu lu i Pe t ru , şi a t u n c i b i ru in ţa apa ren t ă a e r e t i c i l o r se prefăcea în t r 'un e şec formidabi l .

P e n t r u a c e e a găs im, că la 343 conc i l iu l din S i r d i c a — azi Sofia — dec ide d r e p t u l e p i s c o p i l o r de a ape la la Pontiful r o m a n , s i n ­guru l c a r e p o a t e să se p r o n u n ţ e în mod defi­nit iv. La o j i ,m»tate de v e a c şi mai bine, a c e -Iaş luc ru il t x p r i m ă sfântul Augus t in in s t ,hui său v i g u r o s : Roma locuta, causa finita; c â n d Roma şi-a s p u s cuvân tu l , c auza t r ebu ie s o c o ­tită definit iv t r a n ş a t ă . De aceea , Păr in ţ i i con­ci l iului e c u m e n i c din Cha lcedon , d u p â c e l i -s 'a citit s c r i s o a r e a Pape i L e o n ce l M a r e , exc l a ­m a r ă : Petrus locutus est per os Leonis! Pet ru es te ce l ce a g ră i t p r in g u r a Papei Leon . Din aceas tă pr ic ină au iscăl i t , în 519, p a t r i a r ­ha l din C o n s t a n t i n o p o l şi două mii c inc i su le ep iscopi o r i en ta l i f o rmu la ru l de c r ed in ţ ă în c a r e d e c l a r ă : „Noi v r e m să u r m i m întru toa te comun iunea S c a u n u l u i apos to l i c , unde se g ă ­se ş t e în t reaga şi a d e v ă r a t a t eme l i e a c r ed in ţ e i c r e ş t ine , unde r e l ig iunea a fost t o tdeauna n e -p r i h l n i t ă " .

Acesta es te mot ivul , pen t ru c a r e a e şua t şi lup ta con t r a i coane lo r . î m p ă r a ţ i i au po rn i t r ă s b o i u de e x t e r m i n a r e c o n t r a i conodu l i l o r ; Or ien tu l şi O c c i d e n t u l p a r e c ă e rau înfrăţ i ţ i în a c o m b i t e cul tu l i coane lo r . Şi, to tuşi , P a p a a s ta t a p r o a p e s ingur in faţa e rez ie i şi a mânie i împăra ţ i l o r . Ş<, în fine, d r e a p t a c r ed in ţ ă şi Papa înving.

In ce le d in tâ i opt veacu r i din e r a c r e ş ­t ină , Papa şi o r todox ia se confundă ; nu se pot închipui despăr ţ i ţ i . I a r s e r b â t e a r e a o r todox ie i , c a r e e s t e m e m o r i a l al t r e cu tu lu i şi p reves t i ­toa re a v i i toru lu i , ne s p u n e că a sa t r ebu ie să fie şi dela 842 î n c o a c e . Dacă ai g i s i t pe P e t r u ai găsi t o r t o d o x i a : Ubi Petrus, ibi Ecclesia!

Gra ţ i e act ivi tă ţ i i Pap i lo r , as is ta ţ i m p r o -povedu i r ea î nvă ţ ă tu r i i şi câ mui rea c r e d i n c i o ­ş i lor de D^hul Sfânt, c red in ţa o i t odoxă a r ă m a s cu ra t ă şi n e p r i h » n i l ă , în butu l t u t u r o r fur tu­n i lo r î ng roz i toa re , pr in c a r e a t r e c u t c r e ş t i ­n ismul , î ncepând cu e rez i i l e şi s ch i sme le m e ­d ieva le şi până la na ţ iona l i smu l r e v o l u ţ i o n a r dm zilele n o t s t r e .

Azi, şi in a fa ră de b i se r ica ca to l ică sun t multe î n m i ca r e cau tă cu se te i svorul o r t o d o ­x ie i şi c e a r c ă s t â n c a pe c a r e ş i -a în temeia t Mântu i to ru l b i se r i ca sa. Şi dela mulţ i och i s e ia cea ţa şi încep să vadă b iser ica , , c e t a t e a d e a ­s u p r a munte lu i s t ând" . C r e d e m , că a c o r d u l în ­cheia t , z i le le aces tea , în t re Sfântul S c a u n şi Italia, aces t e v e n i m e n t de impor t an ţ ă mondia lă , c a r e a umplu t de bucu r i e indeg j r ip t ib i l ă suf le­tul t u t u r o r ca to l ic i lo r , va ti î ncepu tu l unei s e -

P a g . 6 U N I R É A N r . 8

r i o a s e a p r o p i e r i de pă r in t e l e c reş t ină tă ţ i i . Acor ­d u l a c e s t a c a r e , după cuvân tu l Pape i , „a r e d a t I ta l ia lui D u m n e z e u şi pe D u m n e z e u I ta l ie i" , va fi, c r e d e m , p u n c t u l de p l e c a r e al unir i i tu­t u r o r c reş t in i lo r .

Din p a r t e a n o a s t r ă , să facem c e e a c e pu ­tem p e n t r u a g răb i ziua cea m a r e : „să înmul ­ţim rugăc iun i l e pen t ru un i rea t u t u r o r b i s e r i c i l o r " . Nădă jdu im, că Român i i nu v o r l ipsi din con­c e r t u l d r a g o s t e i c r e ş t i ne . Năde jdea mea a c r e s c u t foa r t e mul t , de când am auzit c u v â n t u l unui d i s t ins c l e r i c o r t o d o x din B u c u r e ş t i , c a r e

mi-a d e c l a r a t t ex tua l u r m ă t o a r e l e : „D in t r e t oa t e pa t r i a rh i i l e , una s i n g u r ă ş i -a păs t r a t v e c h e a a u r e o l ă şi au to r i t a t e . A c e a s t a es te pa­t r i a rh i a R o m e i , de c a r e n e a p ă r a t se vo r a-p rop ia toa te b i se r i c i l e c r e ş t i n e " .

Da, eu c r e d t a r e că se a p r o p i e ziua c e a m a r e , când toa tă lumea va s e r b a p r a z n i c u l o r ­todox ie i , î n c o n j u r â n d cu d ragos t e pe P ă r i n t e l e c o m u n al t u t u r o r c reş t in i lo r . Atunc i se va îm­plini cuvân tu l D o m n u l u i : „Şi va fi o t u rmă şi u n p ă s t o r " .

Textul concordatului român După traducerea făcută de pe textul francez original, în cunoscuta broşură

despre concordat a dlui Vasile Goldiş

Folosind ocazia ce ni-o îmbie spaţiul mai bogat al acestui număr. închinat evenimentului epocal al îm­păcării Sfântului Scaun cu Quirinalul, publicăm şi textul concordatului —semnat la 10 Maiu 1927 din partea diui Vasile Goldiş, fostul ministru de culte în al doilea gu­vern Averescu —, care e vorba să fie ratificat în timpul apropiat. Dupăcum anunţă gazetele din capitală, chestia concordatului a eşit din sfera activităţii ministerului cultelor şi a intrat în domeniul ministerului de externe prin laturea sa internaţională, care este actul ratificării.

Când va fi socotit din partea guvernului — care a scăpat ziua de 12 Februarie — monumentul oportun pentru ratificare, o chestie pur tehnică, nu se ştie până acum, dar e mai presus de orice discuţie, că el nu mai poate întârzia prea mult, fără o gravă jignire a Vatica­nului. Acesta s'a învoit anume, ca ratificarea să aibă loc numai după promulgarea legii cultelor. Dupăce însă această lege a fost promulgată aproape de un an, la 22 Aprilie 1928, şi dupăce actualul guvern nu mai are ne­voie să încerce pe această chestiune o exploatare de circumstanţă a popularităţii sale, nimic nu mai poate justifica o amânare a ratificării.

Adevărat, că >Telegraful Român» dela Sibiiul I. Preasfinţitului Nicolae afurisise mai anul trecut pe celce, deşi ortodox sibian, a cutezat să-şi pună semnătura pe această convenţie, dar părerile s'au mai schimbat de atunci şi dacă acelaş > Telegraf* vine acum şi reco­mandă candidatura celui excomunicat, pentru un Ioc de senator la Arad, dovadă că afurisenia s'a retractat, aşa pe tăcute, şi că — poate cu excepţia habotnicului Tudor Popescu dela »Naţiunea dominantă», care se com­place îa rolul de unic apărător »dominant« al ortodoxiei — nici din partea cercurilor ortodoxe nu se vor pune piedeci în calea ratificării concordatului. La sfârşitul broşurii sale, d. V. Goldiş a pus următoarele şire: „Eu personal primesc în plin toată răspunderea înaintea istoriei şi a conştiinţei mele pentru textul Concorda­tului stabilit prin conlucrarea mea personală. Aş dori să mise arate, cari dispoziţiuni ale acestui Concordat s'ar găsi in contrarietate cu interesele Statului român, ori cu acelea ale intereselor justificate ale bisericii ortodoxe şi cari drepturi i-se dau prin Concordat bise­ricii catolice, pe cari aceasta nu le-ar fi avut până aici ? Dacă ni-se vor face reflecţiuni obiective, voiu replica tot obiectiv. Cu răutăcioşi şi pismaşi, nu discut, cu proşti, cu atât mai puţin".

Şi fiindcă, după cât ştim, d. Goldiş n'a avut până acum prilejul de a »replica (cuiva) obiectiv*, toate împo­trivirile ce s'ar încerca cu ocazia ratificării vor trebui trecute în contul »răutăţii«, »pismei«, ori chiar a »pros-tiei«. Acestea nu sunt însă greutăţi, de cari să se poată împiedeca o chestiune cu urmări atât de importante pentru binele ţării.

Şi acum iată, după traducerea făcută şi publicată de d. V. Goldiş, textul concordatului semnat, care nu credem să se fi putut schimba, decât poate in sensul unei mai bune precizări, dela semnare încoace:

Ar t . I. Rel igiunea catolică apostolică ro ­mană , de orice rit, se va pract ica şi exercia liber şi publ ic în în t reg Regatu l Românie i .

Ierarhia catolică A r t . II. In Regatu l Românie i Ierarhia ca ­

tolică va fi astfel const i tui tă :

A) Pentru Ritul Grec:

Provincia eclesiástica d e ^ îka- Iu l ia şi Fă­găraş.

Metropola : BLAJ, cu patru sufragane: 1. O r a d e a - M a r e ;

2. L u g o j ; 3. Gher la (sediul episcopal şi Capitlul a se

t ransfera d e comun acord între Guvernul regal şi Sfântul Scaun) .

4. O nouă dieceză a se înfiinţa la N o r d cu sediul episcopal d e d e s e m n a t de c o m u n acord între Guvernul regal şi Sfântul Scaun.

Din această dieceză vor face par te şi g reco-rutenii cu o adminis t ra ţ iune specială.

B) Pentru Ritul Latin:

Provincia eclesiást ica de Bucureşt i . Me t ropo la : BUCUREŞTI, cu patru sufra­

gane : 1. Alba-Iul ia ; 2. T imişoara ; 3. Sa tumare şi Oradea-Mare uni te aeque-

principal i ter . Pr in ratificaţiunea prezentului Con­cordat încetează Adminis t ra ţ iunea apostol ică şi ter i toriul Orăzii-Mari t rece sub iur isdicţ iunea Ep iscopu lu i actual dela Satumare .

4. Iaşi. La aceas tă dieceză se va ataşa Bucovina.

Ter i tor iul vechiului Regat t rece dela iu­r isdicţ iunea Congregaţ iunei de P ropaganda F ide sub dreptul comun .

C) Pentru Ritul Armean:

Un şef spiritual pent ru toţi Armenii din Rega t cu sediul Ia Gherla .

Sfântul Scaun nu va p roceda Ja nici un fel de modificaţiune a Ierarhiei mai sus s tabi­lite, nici a circumscripţ i i lor provincii lor eclesia-stice şi a diecezelor, fără prealabi lul acord cu Guvernu l r omân , afară de mici modificaţiuni parohia le ceru te de interese sufleteşti.

Ar t . III. Nici o par te din Regatu l Românie i nu va dep inde de vre-un Ep i scop , al cărui sediu s'ar găsi înafara Statului r o m â n ; tot as t ­fel nici o dieceză a Românie i nu se va pu tea ex t inde d inco lo de frontierele ţării.

Ar t . IV. Comunicarea di rectă a Episcopi lor , a clerului şi a poporu lu i cu Sfântul Scaun şi vice-versa, în chestii spiri tuale şi în afaceri ecle-siastice, va fi absolut liberă.

Ar t . V. §. 1. Aceia cari vor fi chiemaţi a guverna diecezele, p r ecum şi Coadiutor i i lor cum ture successionis, tot astfel Şeful spiritual al Ar­menilor, vor t rebui să fie cetă ţeni român i , afară de excepţ iuni le admise de c o m u n acord prin Guvernul român şi Sfântul Scaun .

§. 2. Sfântul Scamn, îna in tea numire i lor, va notifica Guvernului regal pe r soana de a aptă fi numi tă pen t ru a constata , de c o m u n acord , dacă nu cumva ar exista în contra aceleia rezoane d e ordin poli t ic .

Ar t . VI . Episcopi i , îna in te d e lua în p o ­sesiune diecezele lor, vor pres ta j u r ămân t în formula u r m ă t o a r e :

»Inaintea lui Dumnezeu şi p e s-ta Evan­ghelie, eu jur şi p romi t fidelitate Maiestăţii Sale Regelui Românie i şi succesori lor Săi şi , p recum

se cuvine unui ep i scop , de a r e spec ta şi de a face a se respec ta de căt re subal terni i m e i (

deoda tă cu fidelitatea căt re Rege, Cons t i tu ţ iunea şi legile ţări i . De altfel nu voiu în t r ep r inde ni­mic ce ar fi de na tu ră a aduce vre-o a t ingere ordinei publ ice ori integri tăţ i i Statului . Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi aceas tă sfântă Evanghel ie«.

Ar t . VII. Formula de rugăc iune pen t ru Suveran „ Domine salvum fac regem* va fi cân­tată, la servicii le divine, în conformita te cu no rme le l i turgice.

Libertatea şi dreptul la proprietate al bisericii

Ar t . VIII. Ordinar i i (Episcopi i ) vor avea depl ină l iber tate în exerci ţ ial funcţiunilor ecle-siastice şi în guvernarea diecezelor lor propr i i . Ei vor putea exercia toa te drep tur i le fi p re ro­gativele p ropr i i serviciului pastoral , în confor­mita te cu discipl ina a p r o b a t ă prin Biserica ca­tol ică şi vor fi liberi de a da instrucţ iuni reli­gioase, morale şi eclesiast ice, p r ecum o cere serviciul lor sacru . In cazul, în care acelea ar fi de-un interes genera l şi publicate p r in dânşii , ele vor t rebui tot astfel aduse la cunoş t in ţa Ministerului de cul te . De ei vor dep inde în m o d exclusiv ceilalţi membr i ai clerului în toa te acelea, cari pr ivesc numirea lor şi exerci ţ iul serviciului sacru. Numirea făcută va t rebu i adusă Ia cunoşt inţa Ministerului de Cul te .

Ar t . IX. Statul recunoaş te Bisericei ca to ­lice, reprezenta tă pr in autor i tă ţ i le sale ierarhice legitime, personal i ta tea Juridică, în conformita te cu drep tu l comun al ţării.

In consecinţă parohii le , protopopia te le , mănăst i r i le , capitlurile, starosti i le, abaţi i le, epi­scopiile, mitropol i i le şi celelalte organizaţiuni legal şi canonic const i tu i te , sunt pe r soane juri­dice şi depl ina p ropr ie ta te a bunur i lo r lor, de orice na tură ar fi, e garan ta tă pr in Stat, conform Consti tuţ iunei Rega tu lu i , Bisericei catol ice, r epre ­zentată prin autori tăţ i le sale ierarhice legi t ime.

A t t . X. Biserica catolică şi m e m b r i ei , cetăţeni români , se vor bucura din par tea Sta­tului de-un t ra tament , care nu va pu tea fi in­ferior acelui, d e care se bucnră , conform Con­st i tuţ iunei , celelal te religiuni ale Regatului .

Es te de altfel b ine înţeles, că Episcopi i d iecezani români d e ritul grec , p recum şi Arhi­episcopul latin d e Bucureşt i , vor fi senatori de drep t .

Ar t . XI . §. 1. La toate bisericile catedrale se va men ţ ine capit lul canonici lor în statul j u ­ridic şi pat r imonial , în care se găseşte actual­men te , sub rezerva dispoziţ iunilor articolului XIII. Noua dieceză va fi provăzută cu capi t lul său.

§. 2. Canonici i vor t rebui să fie cetăţeni români , afară de excepţ iun i le admise de comun acord pr in Guvernul r omân şi Sfântul Scaun

Ar t . XII. §. 1. Ordinar i i (Episcopi i ) vor fi l iberi de a înfiinţa noui parohi i , de-a stabili ori a funda biserici filiale; totuşi , dacă vor cere ajutor dela stat, ei vor t rebui să p roceadă d e acord cu guvernu l , care va da asent imentu l său, când va fi vorba de 400 familii pen t ru oraşe şi 200 familii pen t ru sa te . In cazuri spe­ciale, guvernul îşi va p u t e a da asent imentul chiar pen t ru un număr mai mic de familii.

§. 2. Numirea preoţ i lor , cari vor t rebui să fie ce tă ţeni români şi de a nu fi fost condamna ţ i pr in sent inţă definitivă pen t ru cr ime contra si­guranţe i Statului , es te d e compet in ţa exclusivă a chiriarhilor. Asen t imen tu l Guvernulu i va fi cerut în cazul, când ar fi vorba de a se numi preo t un străin, care totuşi va t rebui ulterior să-şi câştige titlul de ce tă ţean român .

Patrimoniul sacru A r t . XIII. §. 1. Un Patrimoniu Sacru inter-

diecezan se va const i tu i din titlii de rentă r o ­mână , cari apar ţ in ac tua lmen te dotaţi i lor epi -

N r . 8 U N I R E A Pag. 7

scopilor, canonicilor, preoţ i lor şi semmar i i lo r catolice.

§. 2 . Dest inaţ iunea Patrimoniului Sacru es te întreţinerea chiriaihilor şi chiriarhiilor, s emi -nariilor teologice , canonicilor şi persoanelor tn serviciul parohii lor . In cazul, în care venituri le, vizate în §. 1, n 'ar atinge suma cuvenită în în­ţelesul articolului X, Statul va întregi conform legilor în vigoare privitoare la onorari i le clerului .

§. 3 . Acest pa t r imoniu sacru va fi admi­nistrat prin Consiliul episcopi lor diecezani con­form Statutelor redigiate pr in ei înşişi şi ap ro ­bate pnn Guvern şi prin Sfântul Scaun.

§. 4. Acelaş Consiliu va adminis t ra veni ­turile rentei provenind din I'ondul general cato­lic de Religiune şi din Fondul general catolic de Instrucţiune, cari se bucură deja de persona l i ­tate juridică, conform dreptului comun a ţării.

Seminariile şi congregaţiile

Art. XIV. Proprietăţi le şcoalelor, ale insti-tuţiunilor de educa ţ iune şi ale tu turor institu-ţiunilor pioase dm fiecare dieceză, vor fi admi­nistrate prin autorităţi le d iecezane şi meni te a-celuiaş scop prevăzut şi voit prin fiecare fun-daţ iune în parte, conform modal i tă ţ i lor prevă­zute prin legile Statului .

A r t XV. Dreptur i le şi obligaţ iunile pa t ro­na tu lu i de orice categorie, sunt şi rămân aboli te fără nici-o indemni ta te .

Edificiile sacre, casele parohiale d i m p r e u n ă cu dependenţe le lor, p recum şi celelalte bunuri afectate prin pa t ron bisericei, — a) dacă sunt înscrise în cărţile funduare pe numele persoa­nelor iuridice indicate în art. IX, r ămân în deplina lor propr ie ta te , — b) dacă sunt înscrise pe numele pat ronului , r âmân în poses iunea bi­sericei spre folosul parohiilor respect ive.

In cazul, în care parohia d ispare canonic şi legal, vechiul pat ron, dacă e Statui ori o in-stituţiune de a sa, va putea d i spune liber de acestea bunur i ; dacă e un particular, edifiiciile susindicate rămân in poses iunea biserici i .

Ar t . XVI . §. 1. In fiecare dieceză, semina­rul pent ru formaţiunea clerului t iner va fi sub dependen ţa exclusivă a Episcopulu i .

§. 2. Profesorii vor fi cetăţeni români , afară de excepţ iuni le admise de comun acord prin Guvernul regal şi Sfântul Scaun.

§. 3 . Programul de studii va fi fixat prin •autoritatea eclesiástica competentă .

Jţ. 4 . In seminarii s tudiul l imbei şi istoriei na ţ ionale va fi obligator, conform programului stabilit prin conferenţa Episcopi lor diecezani de •acord cu Ministerul compe ten t , în măsura ca să nu împiedice studii le teologice şi în aşa fel, ca să fie compatibi l cu caracterul religios al ace­stor insti tute; în acest scop numitul Minister va avea cunoştinţă de programul vizat în § u! pre­cedent .

Ar t . XVII. 1. Ordinele şi Congregaţ iuni le rel igioase exis tente in '-'egat t rebuie sâ-şi aibă provincialul şi membr i lor cetăţeni români , domiciliaţi în ţară.

2. Ordur i lor şi Congregaţ iuni lor religioase, ca atare, Statul le recunoaş te personal i ta tea ju­ridică, întrucât ele îndepl inesc condiţ iuni le sta­bilite prin legile în vigoare.

3 . Veniturile, apar ţ inând Orduri lor şi Con­gregaţ iunilor religioase, vor t rebui să fie destri-bu i te conform voinţei binefăcători lor şi în con­formitate eu natura şi scopul Institutului religios.

4. Noui Orduri şi Congregaţ iuni rel igioase se vor putea stabili în România şi acelea, cari se găsesc actual aici, vor putea să desch idă noui «ase numai cu aprobaţ iunea dată de acord prin Guvernul r omân şi Sfântul Scaun.

Asistenţa şi chestiunile şcolare Ar t . XVIII . Biserica catolică are dreptul de

a provedea asistenţa religioasă de tot felul, pen­

tru credincioşi i săi, în a rmată , în spitalele civile şi mili tare, orfelinate, şcoalele corecţ ionale , pe­ni tenciare , ţ inând seamă de regulamente le ins t i -tuţ iuni lor respect ive .

A r t XIX. §. 1. Biserica catol ică are d r ep ­tul de a crea şi a menţ ine , pe spese le sale propri i , scoale pr imare şi secundare , cari vor fi sub d e p e n d e n ţ a ierarhilor respect ivi şi sub sup­ravegherea şi controlul Ministerului instrucţiunii publ ice .

§. 2. In aceleaşi condi ţ iuni , ea va putea m e n ţ i n e număru l actual de scoale normale .

§. 3. T o a t e şcoalele Ordur i lor şi Congre­gaţiunilor re l ig ioase sunt puse sub d e p e n d e n ţ a chiriarhului din par tea locului ; pr in u rmare şi ele se vor bucura de dreptul de a fixa l imba d e învă ţământ .

§. 3 . Toa te şcoalele indicate in paragrafii p recedenţ i vor a v e a dreptul de publ ic i ta te , in conformita te cu modali tăţ i le legilor în vigoare.

A r t . XX. §. 1. Biserica catolică a re d rep tu l de a da ins t rucţ iune rel igioasă elevilor catolici în toate şcoalele publ ice şi par t iculare ale Re­gatului ; această ins t rucţ iune religioasă li se va da in l imba lor maternă .

§. 2. In şcoalele s ecunda re de Stat, frec­ventate în majori tate prin catolici, învăţământul religiunei va fi dat prin inst ructor i ca tol ic i , preoţi ori laici, numiţi de c o m u n acord prin Chiriarh şi Ministerul instrucţ iunei publ ice şi salariaţi de căt re Guvern , in conformita te cu le­gile în v igoare .

§. 3 . In şcoalele p r imare de Stat , frecven­tate în majoritate prin catolici, învăţământul re­ligiunei catol ice se va da de căt re un preot de­semnat de Chiriarh şi, în l ipsa de preoţi, prin un laic catolic, care va pu tea să fie şi învăţă­torul şcoalei, în t rucât el ar fi r ecunoscu t capa­bil prin Chiriarh.

§. 4. Dacă Chiriarhul ar informa Ministe­rul, că ins t ructorul religiunei nu este potrivit pen t ru motive privi toare la doctr ină ori moral i ­tate , instructorul va fi obligat de a părăsi ime­diat învăţământul şi se va p roceda la numirea succesorului , conform §§-lor 2 şi 3 de mai sus .

§. 5. Tex te le şcolare vor trebui să fie te t astfel aproba te prin Chiriarh, care va avea şi dreptu l de a supraveghea învăţământul da t în şcoalele susnumi te .

Alte dispoziţii A r t . XXI . Bunuri le ecclesiastice s i tua te în

Român ia , dar ' apar ţ inând persoanelor jur idice ecclesiast ice şi rel igioase, cari au sediul lor în afară de frontierele Statului român şi vice -versa, vor forma obiectul u n e i Convenţiuni speciale .

A r t . XXII. T o a t e dificultăţile şi chest iuni le , cari s 'ar putea ivi cu privire la in terpre tarea acestui Concorda t vor fi rezolvate de comun acord între Sfântul Scaun şi Guve rn .

Ar t . XXIII. Prezentul Concorda t va întră în vigoare imedia t d u p ă schimbul ratificărilor între Guvernul regal şi Sfântul Scaun.

Cele două părţi cont rac tan te îşi rezervă facultatea de a denun ţa prezentu l Concorda t cu un preaviz de şase luni.

Ar t . XXIV. Schimbul ratificaţiunilor va avea loc la Roma cât mai de grabă posibil .

Ar t . A d i ţ i o n a l : Intr 'un t e rmen de două luni după ratificare, o comis iune , din care vor face par te un delegat al Guvernulu i , un altul al Sfântului Scaun, se va consti tui pent ru a p ro ­ceda , cu asistenţa unui delegat al Ep i scopa tu ­lui, la del imitarea c i rcumscripţ i i lor ecclesiast ice, p recum şt la v e r i f i c a r e a bunur i lor , cari vor forma Patrimoniul sacru conform art XIII.

Cereţi pretutindeni:

„ U N I R E A

jubileul Papei Din sc r i soa rea pas to ra lă a Preasfinţifului Ale­

xand ru a l Lugoju lu i*)

Iubiţi fii! „Creş t inu l care se a p r o p i e de Roma, de c u m v a n ' a r e in ima împie t r i t ă , e cu n e p u t i n ţ ă să nu fie a d â n c mişca t . G â n d i n -d u - n e că de n o u ă s p r e z e c e veacur i Roma es te cen t ru l , în jurul că ru ia se învâr te toa tă v ia ţa re l ig ioasă , mora l ă şi civilă a un ive r su lu i ; v ă ­zând s o l e m n e l e şi con t inue l e mani fes ta ţ iun i ale aces te i vieţi în bap t i s t e re l e , bas i l i ce le , c u ­pole le , turnuri le , obel iscur i le , în o raşu l în t reg ; î n t â m p i n â n d acolo vie şi g ră i toa re în t re ruinele Romei vechi , i s tor ia m i n u n a t ă a celei n o u i ; t oa te aces t ea ne mişcă , ne exa l t ează şi ne in ­vită la reflexiuni g r ave . P i c tu ra , s cu lp tu ra , a r ­h i t ec tu ra , r e n ă s c u t e la u m b r a Pont i f ica tu lu i , se u n e s c sp re a celebra în Roma tr iumfuri le c reş t in i smulu i , căruia , deş i în ch ip diferit, îi s lu jesc şi amint i r i le an t ice ale Capi to l iu lu i , C o -loseului , co lumne i t ra iane , a rcu lu i lui C o n s t a n ­tin şi a P a n t e o n u l u i . P a r e , că Roma p ă g â n ă mai t ră ieş te în rel icvi i le sa le nu numai sp r e a a r ă t a t r iumful a s u p r a ei a civil izaţiei c r e ş t ine , ci spre a ne sens ib i l iza o a r e c u m şi t r ans fo r ­m a r e a t r e p t a t ă a vechei civilizaţii p ă g â n e în cea c reş t ină . Cu un cuvân t dacă e x c e p t ă m P a ­lest ina, unde din cauza mis te ru lu i şi a p r e z e n ­ţei lui Hr i s tos se t ransf g u r e a z ă toa te , se s u b l i ­m e a z ă şi ne ap rop ie în mod deoseb i t de D u m ­nezeu ; nici un o r a ş din lume n 'are o is tor ie , care să se poa t ă a s e m ă n a , fie şi numai de d e ­par te , cu aceea a R o m e i ; n 'are nici unul m e ­mori i , jertfe, vir tuţ i , mărir i , glorii , cari să p o a t ă fi a s e m u i t e cu R o m a ; nici unul , care să se p o a t ă l ă u d a eu vre-o ins t i tu ţ iune , s u p e r i o a r ă în noble ţă , ex t ens iune şi g r a n d e ţ ă Pont i f icatului r o m a n ! Nici una, în sfârşit , care să-s i fi m a n i -tes ta t , prin ar te le f rumoase , cu egală s p l e n d o a r e un iunea finitului cu cel Infinit".

Aşa p r e a m ă r e ş t e Roma card ina lu l Alfonso Capecelatro în cap . VI. ca r tea I. a opere i sale sp l end ide d e s p r e via ţa sf. Fil ip Ner i .

* De b u n ă , s e a m ă nu se p o a t e s u b t r a g e n i ­

meni vrajei şi fa rmeculu i t a in ic ce se d e s p r i n d e din fiinţa Urbei e te rne , când da t îţi es te noro ­cul r a r să - i bă t ă to re ş t i p ă m â n t u l sfânt. Ţ i - s e răsco leş te tot sufletul până în cele mai tă inui te adâncur i . Dar, cum bine obse rvă eminen tu l Pur -pura t , ceeace te f rapează mai mul t şi-ţi s u b ­jugă pu te r i le sufletului, es te ins t i tu ţ ia P a p a t u l u i , faţă de care toa te mărir i le p ă m â n t e ş t i s u n t efemere şi t r ecă toa re . A c e a s t ă ins t i tu ţ ie dă v ia ţă Rome i , ea îi u m p l e cadru l , d â n d u - i o s t r ă lu ­cire n e a s e m u i t ă , şi îţi dă senza ţ ia rea lă a in­finitului . T o t ceeace vezi în Roma es te n u m a i con turu l cadrului , pe care îl urnple complec t şi d e s ă v â r ş i t fiinţa mis t ică a P a p a t g l u i . E du lce le Hr i s tos pe p ă m â n t , ca re de la Pe t ru î n c o a c e , pu r t ă to ru l cheilor ra iu lu i , prin s u c c e s i u n e a n e ­în t r e rup t ă a celor 264 de u rmaş i p â n ă la P o n ­tiful ac tua l , Piu al Xl- lea , dă v ia ţă şi pulzaţ ie şi bă ta i e vie întregei mişcăr i re l ig ioase din Roma, de unde , c a d i n încăper i l e ca lde ale inimii , se r eva r să r i tmic în toate m ă d u l a r e l e t r upu lu i mis t i c alui Isus H r i s t o s : Biser ica ca to l ică a toa tă lumea .

Vă v o r b e s c vouă, iubiţi fraţi, cari p r e a b i n e ştiţi din is tor ia alor 2 0 veacur i de c reş t in i sm, că din Roma s'a i radia t , prin Papi i săi , a s u p r a lumii, lumină şi a d e v ă r şi mora l ă şi cu l tu ră şi

*) Deşi ultima conferenţa episcopească a hotănt (

ca în chestia Jubileului Sfântului Părinte să se dea o pastorală colectivă - care nu înţelegem pentru ce mai întârzie —, Preasfinţitul Lugojului s'a simţit îndemnat să adreseze clerului şi credincioşilor săi şi câteva cuvinte a parte, pe care le găsim deosebit de potrivite pentru acest număr de serbătoare al >Unirii*

N. R.

P a g . 8 U N I R E A N r . 8

civilizaţie, t oa t e bunur i l e supe r ioa r e ale unui t raiu mai nobil şi a unei vieţi t ră i te în D u m n e z e u . D e s p r e a s t a v 'am vorbi t şi eu şi am scr i s şi de alte daţ i , nu e nevoie să vi le a m i n t e s c şi a cum. Sunt ev iden te şi c u n o s c u t e .

De câte ori deci ne v ine d in Roma din p a r t e a Sfântului P ă r i n t e d o v a d a sol ic i tudini i sale spec ia le faţă de fiii săi împrăş t i a ţ i în l umea î n t r e a g ă şi semnele e c l a t a n t e ale d ragos t e i ce ne p o a r t ă , de a t â t e a ori sufletele n o a s t r e t r e ­sa l tă de bucur i e s ince ră şi noi cu toţi ne s i m ­ţim o a r e c u m şi mai ap rop ia ţ i suf le teş te de aces t Pă r in t e comun al c reş t ină tă ţ i i , s i m ţ i n d u - n e un t r u p şi un suflet cu dânsu l .

* Asa es te cazul t ocmai a c u m a în acest an

jubi lar al Sf. Pă r in t e , când îşi p r ăznueş t e Jubi­leul de 50 de ani de preoţ ie . Ca semn al d ra ­gos te i sale spec i a l e voi t -a Sf. Pă r in t e , ca din aces t prilej so l emn să d e s c h i d ă tezaur i i ha ru ­rilor cereş t i pe s e a m a lumii întregi , a c o r d â n d în mod ex t r ao rd ina r favorur i le an i lor jubi lăr i , cari se dau din 25 în 25 ani , şi pen t ru anu l aces ta , cu gându l sfânt, ca poporu l în t reg cre­şt in dor i tor de a câş t iga indu lgen ţe p l ena re legate de p razn icu l aces ta ex t raord ina r , să a ibe prilej să se roage mai d inad ins pent ru b iser ică şi p a c e a a t oa t ă lumea în aces te vremur i grele prin cari t r ecem, ceeace nu p o a t e să fie decâ t sp r e b ine le indivizi lor şi a neamur i lo r , s p o r i n -du- le credinţa si pur i f icând to toda tă si v ia ţa pub l i că şi moravur i l e publ ice , în t rucâ t condi ţ ia câş t igăr i i indu lgen ţe lo r este pur i f icarea con­ş t i in ţe lor în baza s p o v e d a n i e i .

Sf. Pă r in t e d o r e ş t e ca în mod deoseb i t să profi te de a c e a s t ă an ive r sa re jubi lară preoţi i D o m n u l u i , fiind vorbă a n u m e de jubileu s a c e r ­dotal . Spe ră Sf. P ă r i n t e , că aces t prilej sacru le va fi i ndemn pu te rn ic să - ş i conformeze şi diri jeze tot mai eonş t i en ţ io s şi mai cu evlavie v ia ţa sp r e înă l ţ imea sub l imă a mis iuni i lor.

(Urmează apoi dispoziţiile speciale referitoare la Jubileu, pe cari le vom da, din lipsă dr spaţiu, abia în numărul proxim.)

Stiri măriinfe P e r s o n a l e . P. Ven. Ordinar ia t a rh id ie-

oezan a numi t pe păr. Alexandru Precup pa roh la Şeuşa, iar pe păr . Virgil Ama adm. parohial la Căpuşul mic.

— P. Ven . Ord ina r i a t de Gherla a numit pe păr. Dr. Titus Mălai p reşedinte al forului matr imonia l pen t ru vicariatul Rodne i şi proto­popia tu l Budacului , pe păr . Alexandru Chczan paroh şi adm. p ro topopesc la Târgu-Lăpuşu lu i , pe păr . Nieolae Papp paroh la Apşia de jos (beneficiul inferior), pe păr. loan Seplecan pa­roh la Reteag , iar pe păr . Florian Sonea preot II tot acolo.

— P. Ven . Ordinar ia t de Lugoj a numit pe păr. Leon I. Mânu p reo t mis ionar diecezan, iar pe păr . George Milos adm. parohial la Ne-vrincea.

„Te legra fu l" s i b i a n r i d i c ă a f u r i s e n i a a r u n c a t a d lu i V. G o l d i ş . Se ştie, că, în le­gătură cu publ icarea cărţii sale asupra concor­datului , d. Vasile Goldiş , semnatarul român al aceste i convenţ i i , de care ne ocupăm la alt loc al acestui număr , a fost excomunica t din par tea organului oficial al I. Preasfinţitului mitropoli t Nieolae al Sibiului. Multă l ume spunea chiar, că ar t icolu l -anatemă ar fi fost scris din par tea acestuia. De atunci nu ştim să se ii iăcut vre-o schimbare în at i tudinea faţă de Concordat a dlui Goldiş . S'a schimbat însă guvernul şi fiindcă noul guvern al dlui Iuliu Maniu poa te nu I în ţe lege să împlinească chiar toa te »desideratele« |

I fraţilor sibieni, «papistaşul* d. Goldis a fost re­primit în comuni ta tea or todoxie i sibiene, fiind chiar r ecomanda t (în Nr. dela 16 Februar ie al «Telegrafului*) pent ru un loc de senator la Arad. — Luăm act de acesta schimbare de front, făcân-du-ne doar cuvenitele reflexii asupra nes ta torn i ­ciei anatemelor or todoxiei noas t re dela Sibiiu.

L o c a l e . Dumineca viitoare, a treia a sfin­telor Paresimi, va predica în catedrală păr. Iuliu Maiot, profesor la liceul de băieţi .

— D u p ă c u m anun ţasem în numărul trecut, conjerenţa extensiunii universitare, ţ inută Dumi­neca d i n urmă, a iost a diu i prof. N . Drâgan, care a vorbit , 6U multă competen ţă şi căldură, despre cronicarul I. Neculce, o figură din cele mai însemnate a trecutului cultural din Moldova. Publicul întreg, dar mai ales elevii şi elevele şcolilor, au profitat foarte mult din această con-ferenţă. — Mâine va vorbi, tot la t impul obişnuit d e 10 jumă ta t e înainte de masă, d. prof. On i -sitor Ghibu despre »Vasile Pârvan, ca pedagog naţ ional*.

C o n c u r g e . Pr. Ven. Ordinar ia t a rh id iece-zan publ ică , cu terminul de 25 Martie c. con­curs la parohii le Jabeniţa (prot . Reghin) . Petre-ştii de sus (prot. Turda ) , Oieşdea şi Coşlar (prot. Alba-Iulia), Biertan (prot. Dumbrăveni ) , Ocnişoara (prot . Aiud), Baciu (prot . Cluj) şi Sânmărghita (prot. Luduş) .

— Prea Veneratul Ordinar ia t d e Gherla publică, cu terminul de 8 Martie c. concurs la parohii le Hăşmaş (prot. Vadului), llva mici şi Maieru (vicariatul Rodnei) , Chiueşti (prot . Re-teagului) , Varaiu (prot . Şomcute i ) , Ftldioara (prot. Buzei) şi Apşia de mijloc (prot . Apşelor , Cehoslovacia).

— P. Ven. Ordinar ia t de Lugoj publică, cu terminul de 15 Mart ie c. concurs la parohia Geoagiul de jos (prot. Geoagiului) .

Daruri pentru Orfelinat. In cursul anului 1928 s'au făcut Orfelinatului gr. catolic român din Blaj ur­mătoarele daruri: 1. Banca Agrară, Cluj, 50.000; 2. Elevii liceului de băieţi, Blaj, colectă, Lei 9433; 3. Elevii şcoa-lei normale de băieţi, Blaj, colectă, Lei 6080 ; 4. Banca „Patria", Blaj, Lei 6000; 5. Banca .Albina", Sibiiu, Lei 5000; 6. Banca Românească, Bucureşti, Lei 5000; 7. Banca „Goronul", Aiud, Lei 5000; 8. Teodor German, director în Ministerul industriei, Bucureşti, Lei 3000; 9. Parohia Cut, colectă, Lei 2400; „Steaua Română", Bucureşti, Lei 2000; 11. Parohia Reghin, colectă, Lei 1440; 12. Dela cununia dşoarelor Iulia şi Veronica Râş-niţa, Simeria, Lei 1318; 13. Reun. femeilor române gr. catolice, Sibiiu, Lei 1000; 14. „Naţionala", soc. de asig. Bucureşti, Lei 1000; 15. „Casa noastră", S. A Baia Mare, Lei 1000; 16. „Generala", soc. de asig. Bucureşti, Lei 1000; 17. Soc. „Petroşani", Bucureşti, Lei 1000; 18. Parohia Şincai şi filia Şincai-Negreni, colectă, Lei 630; 19. Banca „Carpaţii", Bucureşti, Lei 500; 20. Primăria Blaj, Lei 500; 21. Parohia Muntele Băişoarei, colectă,-430; 22. Păr. Dr. Iuliu Florian, Blaj, Lei 300; 23. Elevul lic Gh. Thoma, Călăraşi, colectă, Lei 130; 24. Parohia Boz, colectă Lei. 192; 25. Copiii din Ciuci-Copand, colectă, Lei 130; 26. Păr. Aurel Hărşan, Cenade, Lei 100; 27. Parohia Minthiu, colectă, Lei 100; 28. Elevul I. Corpo-dean, Bonţida, colectă, Lei 30; 29. Ing. FI. Bogdan, Reghin, Lei 20. — In total Lei 104.803.

Exprimând şi pe aceasta cale, în numele micilor orfani, cele mai fierbinţi mulţumite tuturor binefăcăto­rilor noştri, recomandăm şi pe viitor în atenţiunea ini­milor generoase acest aşezământ umanitar şi cultural. — Inspectoratul Orfelinatului.

f E m i l P . S t o i c a , director executiv al băncii >Maramurăşana* şi frate al doamnei V. Muntean, directorul băncii >Patria« din Blaj — căreia îi t r ansmi tem şi pe această cale c o n d o -leanţele noas t re —, s'a stins la 16 Februar ie c. în anul abia 36 al vieţii. — Fie-i par tea cu drep ţ i i !

publicitate de cum o are acolo — , Vă mulţumim pentru cele trimise în legătură cu soluţionarea «chestiunii ro mane«. Că noul aranjament dela Roma îşi are repercu­siunile sale în biserica noastră este numai firesc, pre­cum firesc va fi şi aceea ca din plusul de prestigiu şi de autoritate a Sfântului Scaun, să se reverse o parte şi asupra celor ce slujim în mijlocul neamului nostru aceluiaş gând, pc cât de universal, pe atât şi de naţio­nal, pe caje-1 slujeşte catolicismul francez in Franţa, cel italian în Italia şi — dacă vreţi — cel maghiar în Un­garia. >Anaţionalitatea«, de care se sperie, după »Vos-sische< d G. B. D. nu este decât o gogoriţă de mult şi definitiv combătută prin valul - să zicem aşa de naţionalism, uneori chiar şovin, care este o notă a catolicilor de oriunde şi care (ne va ierta d. G. B. D.) nu poate fi tăgăduit nici marelui nostru Bunea, care nu ştim să fi meritat apostrofa de «puţină cultură politică* — Cât priveşte apoi scrisul din numărul 40 al >Na-ţiuniic, îl aprobăm pe de-antregul şi aşteptăm şi noi răspunsul pe care-1 cere ortodoxiei române îi amintim doar, că Sibiiul a grăit, aşa că de acolo nu mai are ce aştepta.

T. Bucureşti. In audienţa acordată diplomaţilor, la 7 Februarie, din partea Cardinalului Gasparri, a par­ticipat şi încredinţatul de afaceri al legaţiunii române, care nu poate să nu-şi fi informat guvernul. Acesta a ştiut deci din bună vreme tot cc s'a făcut la Roma, şi astfel nu aceasta poate fi cauza de a nu fi îatificat Con­cordatul în momentul cel mai nimerit, când s'ar fi putut

. face ţSrii un serviciu din cele mai bune. Cât priveşte ' apoi telegramele, nu credem, că România să fi lipsit — [ chiar şi înafară de d. Titulescu — dela datorie.

M. Sibiiu. Spuneţi, Vă rugăm, prietinilor din strada Mitropoliei, că în faţa unui eveniment, cum este — o spun şi ortodocşii — noul aranjament dela Roma, nc-am fi aşteptat Ia altceva decât la ceeace au publicat sub titlul >Noul Fontainebleauc, care numai cinste nu Ie face. A tăcea, când nu ai ce spune, este un act de prudenţă, dar a publica ce-au publicat, rând lumea era în drept să aştepte cu totul altceva, e s t e . . . — suntem, credem, de acord cu d G. B. D. dela Cluj — o mare ruşine

Ofc in l parohial. Căpuşul de câmpie. Am primit abonamentul pe anul curent. Suma de 180 Lei am plă­tit-o »U. P.«

T. Nicopoi. Confirmăm primirea sumei de 200 Lei, abonamentul pe 1929. Calendarul se trimite dela »U. P.*

M. Sa l s îg Am primit 200 Lei pentru păr. Centea. Binevoiţi a ne aviza, dacă trebuie să schimbăm adresa.

Oficiul parohial. Lnpşa Am primit 200 Lei. Abona­mentul este achitat până la 31 XII 1928.

Oficiul parohial. Mireşul mare. Confirmăm primi­rea abonamentului pe o jumătate de an.

Oliciul parohial. Târnova. Chităm primirea sumei de Lei 200, abonament pe anul curent.

Oficiul parohial. Sânmihaiul Almaşulni Ara primit 200 Lei. Achitat până la 1 IV 1929.

Oficiul parohial. Terebeşti . Chităm primirea abo­namentului pe anul trecut.

Oficiul parohial .Neţeni. Am primit 400 Lei. Achi­tat până la 31 XII 1928.

C. Aiud. Confirmăm primirea sumei de Lei 200, abonament pe 1929.

B. Lăpuşel . Confirmăm primirea abonamentului pe unul curent.

Parohi a Va şad. Confirmăm primirea abonamentului pe anul curent.

B. Călineşti. Am primit suma de 200 Lei, ahona-ment pe 1928.

M. Caşeiul de jos . Am primit abonamentul pe anul trecut.

B. Măgura Chităm primirea abonamentului pe anul curent.

B. Făgăraş . Am primit abonamentul pe anuî curent.

D. Tg.-Mureş. Am primit abonamentul pe 1929. K. Şiret. Am primit abonamentul pe anul curent. M. Tămăşeşti . Am primit suma de 200 Lei.

T e l e f o n u l „Unirii"

Mai multora. Am primit cele trimise, dar, pre­ocupaţi în acest număr de alte chestiuni, vom putea să le facem loc abia în numerii următori. Vă cerem deci cuvenitele scuze.

Dr. B. Cluj. Suprimându-ni-se, probabil din mo­tive de cruţare, «schimbul* gazetei, în care se publică scrisul dlui G. B. D. — vrednic desigur de o mai largă

ATENŢIUNE! Cu o n o a r e aduc la c u n o y i n ţ a On. pub l i c

că b i r o u l m e u ed i l l -am t r ans fe r a t în J i« b o u , jud. Să la j .

î n t r e p r i n d o r i c e l u c r ă r i de c o n s t r u c ţ i i . P r e g ă t e s c planuri de biserici în c a r e s u n t specia l iza t . P r e g ă t e s c iconostase tn c e l e mai avan tag ioase condi ţ iun i .

întreprindere de construcţi i

Alexandru Floriânsics (666) 3 - 8 JIBOU

Citiţi şi răspândiţi; „UNIREA"

Tipografia Seminarului Teologic greeo-catolic — Blaj