Contribuia unui gnditor la dezvoltarea psihologiei

Disciplina: Istoria Psihologiei Nume: Pogacean Diana Larisa, Georgiu Patricia, Marocico Viorica Specializarea: Psihologie Anul: I Semestrul : II

tefan Odobleja(1902-1978)

CONTEXTn ciuda contribuiilor importante aduse de psihologia gestaltist i de psihanaliz, pn la Primul Razboi Mondial, psihologia a fost dominata de behaviorism. Dup razboi, interesul fa de psihologie a crescut. Instrumente sofisticate si echipamente electronice au nceput s fie disponibile i o aria mai larg de probleme a putut fi abordat. A devenit evident c abordrile teoretice iniiale erau prea restrictive.Acest punct de vedere a fost ntrit de dezvoltarea calculatoarelor, ele au oferit psihologilor o unealt foarte puternic pentru teoretizarea proceselor psihologice. Multe probleme psihologice au fost transformate in termenii modelelor de procesare a informaiei, care considerau fiina uman un processor de informaie i ofereau o abordare mai dinamic.Idei anterioare despre natura minii umane au putut fi exprimate in termeni concrei si testate cu ajutorul unor date reale.n acelai timp, progrese importante au avut loc in neuropsihologie. Descoperirile legate de creier i sistemul nervos au artat relaii clare ntre evenimentele neurologice si procesele mentale.Dezvoltarea modelelor de procesare a informaiei si a neuropsihologiei a determinat apariia unei abordri cu o orientare cognitiv extrem. Dei preocuparea ei principal este analiza tiinific a proceselor si structurilor mentale, psihologia cognitiv nu urmarete exclusiv gndirea si cunoaterea. Dup cum afirma si tefan Odobleja , exist multe analogii intre psihologia cognitiv si alte domenii, cum ar fi psihocibernetica.Pe scurt, n secolul al XX-lea obiectul psihologiei s-a conturat, s-a completat, astfel nct a strnit curiozitatea multor cercettori, ceea ce a dus la descoperiri semnificative.

BIOGRAFIELa constituirea psihologiei ca tiin bazat pe legi i apt s-i conceptualizeze descoperirile, o contribuie major a avut-o savantul romn, medicul, psihologul i logicianul tefan Odobleja.El concepe o psihologie care comunic strns cu celelalte tiine, pornind de la mecanic i fizic, trecnd prin biologie i ajungnd la moral i logic.tiina, filozofia i poezia constituie cele trei dimensiuni ale activitii tiinifice i culturale ale lui Odobleja.tefan Odobleja s-a nascut in 13 octombrie 1902 n Izvorul Anetilor, o localitate din Mehedini. Parinii lui erau oameni simpli, sraci, care nu tiau carte, i-au neles pasiunea pentru nvatur i au ncercat s l susin cum au putut. tefan Odobleja a fcut liceul la Drobeta Turnu Severin, iar apoi i-a continuat studiile la Facultatea de Medicina din Bucuresti, unde a primit o bursa imortant. La ncheierea studiilor, ajunge sa profeseze ca medic in mai multe orae si sate din Romania i ii traiete in srcie cea mai mare parte a vieii.Mic de statur, dar foarte ambiios, tefan Odobleja a fcut cu greu rost de bani pentru a-i termina coala. A ajuns, ns, s fie apreciat de ntreaga Europ. Public n 1929, studiul Metoda de transonan toracic, n care enun pentru prima dat legea reversibilitii. Obine premiulGeneral Doctor Papiu Alexandru cu La phonoscopie, aprut la Paris n 1935. n aceast lucrare erau sintetizate principiile de consonan i reversibilitate aflate la baza ciberneticii generale. Odat cu participarea la Congresul Internaional de Medicin Militar din Bucureti (1937), anun apariia operei sale capital Psihologia consonantist, lucrare prin care a fcut public prima variant a concepiei cibernetice generalizate i a demonstrat caracterul plurii i interdisciplinar al acesteia. Avnd n vedere conceptele de reversibilitate i psihologie consonantist, introduse n lucrarea Psihologia consonantist, care a aprut cu 10 ani naintea Ciberneticii lui Norbert Wiener, putem afirma fr reinere, c Odobleja poate fi considerat precursorul ciberneticii. Modelul cibernetic, pe care l propune acesta n 19381939, pornind de la observaii, intuiie i raionalitate, va fi vehiculat abia 10 ani mai trziu n literatura american de specialitate, i apoi n cea european, fiind utilizat i aplicat la o varietate de domenii.

Ce este cibernetica?Stiina nscut in mintea savantului roman, cibernetica, se ocupa cu studiul feedback-ului, adica efectelor care apar in cadrul unor masini, organisme vii sau organizatii. Ea analizeaz principiile si legile comune ale funcionrii sistemelor de legturi, comand si control la respectivele sisteme.Confuzia ar fi c cibernetica nseamna calculatoare, ns calculatoarele sunt cele care se folosesc foarte mult de cibernetica. Conceptele studiate de ciberneticieni includ: nvaarea, tiintele cognitive, adaptabilitatea, mecanisme de organizare intr-un grup, emergena, eficiena, eficacitatea si conectivitatea.

Psihologia consonanistPsihologia consonantist exprim o concepie original, energetist menit s nlocuiasc filosofia asociaionist care predomina n psihologie. Odobleja afirm c mecanismul declanrii i funcionrii fenomenelor psihice evideniaz c acestea nu se leag n nici un caz prin fire sau coarde, aa cum credeau asociaionitii, ci pe baz de rezonan.Psihicul uman este prezentat ca un cerc vicios de energii, o reversibilitate, un transformator de energie n dublu sens, concentrnd sau dispersnd energia sau fizicul, adic ndeplinind funcii de recepie i de reacie.Chiar i un fenomen att de complex cum este contiina, cu capacitatea ei de dedublare i reflexie are un corespondent n lumea fizic, n procesul de autoinducie. Extrem de ingenios este i punctul de vedere referitor la afectivitate, conceput ca efect al refraciei excitanilor externi prin lentila concav a subiectivitii organismului, proces n urma cruia cursul egal i continuu al energiilor externe este deviat n diferite direcii, astfel lund natere polii extremi ai neplcerii i durerii, iar ntre ei ca un optimum, ca o medie plcerea. Fenomenele psihice sunt dependente i legate n timp, intr n consonan determinndu-se unele pe altele, provocndu-se, substituindu-se i echivalndu-se reciproc: prin aciune la distan, asemenea proceselor radiofonice. Aceast asociere prin rezonan, suprapunere, este o sinonimie a sintezei, a creaiei de similitudini, o consonantizare. De exemplu, dou idei care se evoc una pe alta sunt consonante. Tot astfel, dou lucruri total diferite, datorit rezonanei pot obine similitudini prin apropierea lor n timp, cu ajutorul evocrii simultane sau succesive.

Consonana este o interaciune cu caracter reglator: consonana este un fenomen fizic caracterizat prin similitudine, selectivitate i micare (vibraie) (. Odobleja, 1982, pp. 183), iar consonantismul este un principiu general de organizare care prezint tendina specific a diferitelor tipuri de sisteme ctre o stare de echilibru, n raporturile lor cu mediul ambiant. Consonantismul restituie gndirii caracterul su fundamental, care este dinamismul fiindc proprietatea fundamental a faptelor psihice const n aceea c ideile se evoc unele pe altele i nu c se leag ntre ele. n cadrul consonantismului interior evocarea are o primordialitate naintea tuturor celorlalte fenomene fizice de elaborare iar cauza evocrii este similitudinea. (I. Mnzat, 2007, pp. 1025).Consonana nsemnnd armonie, psihologia consonantist devine, dup expresia autorului, o logic a armoniei sau, n ali termeni, o tiin a organizrii i autoreglrii. Pornind de la aceast logic, Odobleja schieaz un vast tablou aplicativ, obinut prin derivare i proliferare din consonana psihologic. Un tablou care nu se rezum doar la descoperiri psihologice, ci care se extinde spre biologie i sociologie, economie politic i moral, terapie i pedagogie. Intitulat iniial Psychologie consonantiste, lucrarea fundamental a savantului romn a fost tiprit n limba francez la Lugoj, n dou volume, n anii 19381939 i difuzat prin Librairie Maloine, din Paris. Ea a avut numai dou recenzii: prima, ntr-o publicaie romneasc, n anul 1939, i a doua realizat de S. M. Strong, n revista american Psychological Abstracts (1941), fiind apoi ignorat foarte mult vreme. n limba romn este tradus abia n anul 1982.Prima parte a lucrrii Psihologia consonantist, cuprinde urmtoarele capitole: Introducere; Fizicul; Psihicul; Psihicul static; Psihicul dinamic; Fenomenele fundamentale; Fenomenele afective; Fenomenele de rezonan; Fenomenele de concentrare i dispersie; Fenomenele de inerie i echilibru; Legile (generalitii); Legile universale; Legile psihice. n cea de-a doua parte se regsesc urmtoarele capitole: Aplicaiile (generaliti); Psihoneurologia; Psihofiziologia; Psihopatologia; Interpsihologia; tiina; Filosofia; Estetica; Morala; Logica; Pedagogia; Psihodiagnostica; Psihometria; Orientarea i selecia profesional; Incontientul; Psihanaliza i freudismul.Lucrarea se prezint ca un imens dicionar n care apar toate noiunile unui tratat modern de psihologie, ntr-o manier condensat, cu tendine de schematizare, cutndu-se n permanen un principiu unificator, i anume: consonana. Autorul nsui afirma c aceast lucrare este fcut cu intenia de a realiza un maximum de sintez (unitate) i de analiz (pluralitate).Problematica sociogenetic a psihicului, specificul subiectiv, constructivismul i efectul de contiin sunt mai puin reprezentate n opera lui Odobleja. Autorul ntemeiaz mai curnd o logic psihologic, dect o psihologie a procesualitii psihice. Pentru Odobleja psihologia este o tiin pivot sau releu (n termeni cibernetici) sau, i mai mult, un nod interdisciplinar (n M. Drgnescu, P. Golu, prefa la Psihologia consonantist, 1982, pp. 16).

CONCLUZIIPoate ca meritul principal al lui Stefan Odobleja este de a fi descoperit caracterul general al feed-back-ului, structura fundamentala care conecteaza omul si natura, structura pe care incearca sa o puna in evidenta in cele mai variate procese si fenomene: viata nu poate exista fara feed-back, nota autorul, si mai mult: psihologia este stiinta actiunilor reciproce exercitandu-se prin stimulare, adaptare sau ajustare si raspuns, intre un organism si mediul sau (Psihologia consonantista, 1982, pp. 67). El doreste sa sistematizeze psihologia in jurul notiunii de consonanta, alaturi de obiectivul de a reduce psihologicul la fizica.Stefan Odobleja a intuit modul in care procesele cognitive umane sunt legate de schimbul de informatii dintre organism si mediu. Mai mult, el a intuit unitatea cibernetica a formelor culturii, atunci cand a aratat ca imaginatia creatoare joaca un rol marcant in stiinta, precum si pe taramul artei. Autorul ne recomanda sa gandim in idei esentiale, transdisciplinare, care instrumenteaza procesele mentale, largesc aria asocierilor si disocierilor, a jocului de idei, a jocurilor de inteligenta si a jocurilor de creatie.

Referine:

-Jurcu, Nicolae. Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and Norbert Weiner. Common and Different Features n Twentieth World Congress of Philosophy. Boston, Massachusetts, 1015 august 1998.-Mihai Buracu (28 noiembrie 2005). Savantul dr. tefan Odobleja, victima unui rapt tiinific-tefan Lpdat. tefan Odobleja, ntemeietorul ciberneticii teoretice generalizate, intervenie din edina Camerei Deputailor din 7 octombrie 2003-Fondul personal Dr. tefan Odobleja-Maria-Elena Osiceanu -Contributia unor savanti de formatie interdisciplinara la dezvoltarea psihologiei romaneti-Atkinson & Hilgard`s Introduction to Psychology (Fourteenth Edition)