Istoria Bisericii Universale (Cauzele Schismei Din 1054)

8/3/2019 Istoria Bisericii Universale (Cauzele Schismei Din 1054)

1/13

: : ":.,se.vlndecesera'de criza iconoctasta, ctnd, in a doua jurnatate Ii

IXleas-a petreeut un fapt nou cu antecedente mult mai vechi, care aavut . - 5 1 . are pina azi. urmar-i trjste pe~)tru l lU jtat ea Bisei icji lpj l-i~-"--Dupa porunca Domnului Hr istos [Matei 28, 19 20), inva\iUuracrestina trebuie propovaduita tuturor neamurl lor deopotrlva, nira schim-bdri seu adauqlri, care s a duca la deosebiri intre membrii Biserici!sale, in ceea ce privests dogma, cultul sl rinduielile disciplinar-cano-nice, pentru ca loti crestinii sa doblndeasca mintuirea in aceeasi masura.

Oriee inovatie unilaterala in credinta, cult st practice Bisericii,tara stirea 5i aprobarea intreqll Bserici, II fost suspectata totdeauna~.~.ere:z.ie~,au schisms st lnlaturat~ prin hotdrir i le Siuoadelor ecume-ntGe~autecale.

lncepinddin a doua jwnatate a secolulu; al IX-~a,s-a ajuns, insa.la unele nein elegeri do mance cultice'ii canoni intre Bi~WDLJlli-siiritului ,i Biserica Apusului. Ele erau mal vechi sl au Iost-semnalateinC;,a,de)a Sinodul , II trulan-san Q]]jnisext de la Cons.tai1tinopol~n6.91.~692, care a dat pentm inlatura' 102 can' ' e. trmarea aces-'tor neinjelegeri a ost regretabila ruptur a dinlre ,Biserica Apusului siBiserica Rasaritului, nurnita ~'. ~"

Prima faza a schismei a inceput in s~colul al'IX.:lea, iar a douaei faza s-a consumat la~16-iulie-iO~i4;' cind cardinalul Humber~__sI1lJl-c~tarll] cqtedraletSHnia SQfj~~ djn "CQ~~~'!:matizare asupra patriarhnlui ~~~ __.,a R1isaritului.- - V i n a s_chiS~~~i.si-o erunca recp~9s!_gre~,i.i~~i.latinii~. ~o atfibuie "ino\ialii1o("ratihe~-lar !sliiliLo atribuie separatismului .16~, Despartirea BJSericilor din seco]ele.!.~"a fastinsii, 'opera unor patriarhi de Constantinopol, .Fotie [secolul IX) sau~'1ihail Cerularie (secolu! XI), ici efectul urii ~atini,sau rez'iIltota:l unor ambitii si veleitati grece>ti

Capitol recactar de Pr. . prof. Joan RimUT~U1..l1 ~i Pi". prof. 111.P. ';-;"SIII"I

pe greci contra latinilor, aeoareceBiserica' Rasdrltului' cu cele palm:patriortu! ale ej n-o fast supLlsaniciodalii jurisdictiei Bisericii Romano-"Catolice, cum pre l ind sl sustin In mod CU, totuleronat sl lenden\iosistoricii romano-catolici. C :::J !.ll~ antecedentele dezbinari i Biserici lor din secolele IX sl)(1 _ " J l fost in ~e ordli1..1!!.: ' It mar ~o~-Schismadin\!: doua Bi er ic i ere 0 cauzal ita te, multmai comp'!g:alg, _muTtmai intinsa,.i mar veche decit-fOl;t~l., petrecl).te-iil s e c o e e ' J' )C]L: '> 'T 'Ca~~;_.:;j-S~din secolul aiIll-Iea. '~ pOlitk;.schisma se poa!e co~;i~ta si or ;; '"ri mai bine, incade~i ' -mparatnl Diocletian~a impihtit. Imperi~! in ~doua, inan 'g86"'cel de Rasar it "i eel de Apus: Prin acest act, Diocletian inte-Jegea cexist .. a IUlI le orienlal ii cn concep\i i1e "i menlal ita tea ei , deose~,b' ade't'Fa occidenteta. ,'-"- " ' , ," " " 'i~"-l ucn.lFadetermi~at pe Constantin celMare_fl.06-332f..-sli.

- m u t e ,C l ip r la la : 7I a -II ural 3jO~~de_lgJ


2/13

direct ,se aflamult rna; departe ,puterea bi5ericeas~a ~cbnte!i~ta in ._

mina pap~~._ . _ .,:,' _ '., _ , _ ," _ ;'::: '"'--r;;~;~iasmu]acot1di!ion~t, de asemene", schisma pr_2,n\ \ i t l l 1 elio m1i\' fi l! ie de Cd1Ugaft Qt1t1tttSlll'llrl>~ ~atji U;o~~!i-din Bizan] pentru: cui lui iQID>el""",~,.gittHn--secolu1-VnIlaRo~a,und~t bme priini{i "i lrata;i de ditre_ pjjp}L_ ,_ , - --o discordie si mai mare Inlre Roma sl Coustantinopol a produsIn special rnasura pe care 8, IU81-0 in. .z :u.._ impilfa tul LeoD III Isaurul~ de a trece provincii_le Ilirlcului orielltal, I ~ a . _ l i a _ de su~ Citlabria) . SiCI18 $1Cte[aSuo ,'urisdic\ia patriarhului de stantmoPQl,care p na'a unci-seaflau sub jurlsdic\iapapel, conflscind ttifodata mo-

'~Ie~i veniturile Rome; din aceste ~ U,on II Isaurul a luat.'astamasura ca.raspuns~ .. ' .731) 'ii Grigore ' -741), cere-f-eu anatemahzat ca eretlc IconQ-~t. Pe ~ice Intflnire ~idiscutie cu grecii, papii au preHn.'ju~a_asllpra lliricului p ierd'Jta ...m __z;u _ .

-,'In fine, dupa toate acestea, in anul 800, s-a intimplat un event-men! de rasunel european, care a concretizat schisma politica dintreRasarit~iApus, anume: incoronarea T2flpll_li t[Qne Car'! .l eel Mare (768-814) ca imE9r_


3/13

,(j Cauze reliqtoase, Trebuie sa avem mai intli In vedere eE i a existat~ixlslll o mare deosebire de conceptie sl mentalitate relativ la tnte-legerea ~i trairea. practtca a inva\aturii crestine intre greci ~i-laUni.Grecii, inclinati spre~~--:a"gma---He"hllii,analizind-o sub to a te' aspeetele, dar, prin aceasla, ei au cazut uneori~dat6rWi acestui fapt, apusenii Ii dispretuiau, socotlndu-l ~C 9 P . "erezii '_~i . c : h J a r _ eretici., Dlmpotrtvii, Iatinii, nlarpraet.ich)3e----o-cupa -de-pro me--e cU-l't-"i de iriorala,cuin se vede din inovatiile-lor \JlirQl;lJ!gJn cult. ~-----. - '----------_cf f Chiar ' cind unitatea crestlna era inteleasa:;;i exprimata sl inRa-sarrt st fn Apus la fel, au existat. totusi unele deosebiri ale _Apusulu ifaJ~~~:1t_aslirifca:~concepIia lujTer1ulian eli Biseri~iusti-t~ admin~livil:)laililnteasc_~i, ! i I ~co~stindewra~!:!!'i!lisn@_!lar~obindirea mintuirii ' , _ S ) pr~

os din conceptia Fericitulu~I~i!I.f_",-_Q~_ciYlt.ateD ei d espre civi as Dei-:R-i2. cj~a, ~pa ar_s>g l)ldU-fuu ter-,,-.a ~i~;d)a~pu[-fJ,atoriu, prin_pap~(JX1~()~~re (590-604). dupa ~Oncep\ia o.r.i.ge~n1'St a-condamnata ; e ' .introducerea ~,.~Ap~Q!~~!.mal~_c_urt~~,tl ~eptare pasealieL~~e_!1119 ul celei alexandrine, slabilita la Sinodul I e~5.

n. urma public ru - o!t1t6ii-_ultif :~"(.h,) in octornbrie 482, decatre imperatul bizantin Zeuon (474-491), pentru i~nofi-zttilor en Ortodoxia, '!-iZJ;L~~gioasa dintre ~Con-st~scllta sub d~~..;,caj'e adyr,!:! 35 de ani,~ _jJ21~~etrla-:-!lmtre celed~ __~ ,-~~ .o nouii raceala s-a produs in relatiile dintre Roma 'Ii Constantl-nopol cind patri arhul. loon IV Pos1ilowl (532-595) si-s luat litlul de

cre~tin.II Pe linga acestea.. apusenii, erau acuzatt de gTeci de uncle practicicondall1~a~E!, ~~_~~odllUGi:ulan sau quinisext din 691-692, ca: celi- ,

~_~~!"r- 'S_ll( )r (can. 51 apostolic si can. 13 trulanj, consurnaroa de~rE'~I.,-sllgr;;IIl_at_~ __~i:Ifl_~!llge_{can. 63. ~i 67 trulan) 1 po~!':'.I._d;;_:_slI!l.

ta (cau: 66 ap.", 55 trulan) 1 mincarcade oua "i brtnzatn stmbetele std~~ini~il:~~resimnor(can. 56 t':uiari)~i{(,!-;;-~~~Mi;;tlliiorj,lui' s u b ~hipulll!'.ll~Il1!E!I_(c.an.82 trulen] etc. .,. ... -----------------

La acestea, s-au mai adauga! ;,!tele, pe care Ie afliim din Enciclicap~tnarhuluJ Fotie clitre scaunele arhierc$ti di n Rlislirit, din anul 867,dmtre care cea mal importanta este ihv~JjHEn! gr'e:;;ita dlS!intul Duhpurce~~_ d e Ia rats: ~i de JIlF1I~-pe c~ I~ii~ii i . : a uadaugat la SimbOlul IlIceo-constantinopolmm;c'; toate c~ la Sinodu l IIe~enic de la Constantinopol din 381, Sfinlii Pihint{ -au stabili! c~Sf~ul. OlllLpurc~qJL_n!1]11ai_.de]; TataI. ..Pentru prima-oadi,ada~sulFil.I~ql!~~te semnalat la~ de-1a Toledo, iI;t_S_Q~ni", din 447,aj)~'. 11 1 sm;.d l1 I __ ! II _ : I _ " la Toledo,.~in 589. Din-SpanG: eIDar;a adaosu luiFilioqus, s-a introili:i:~-BpOi in Franta, Anglia ,i Italia de nord. Insincdut diri noiemlmj, 809 -de la Aquisgranum (Aachen sau Aix la Cha-pelle), convocat ,i prezidat de Carol eel Mare, episcopul Teodulf deOrleans a aprobat, din ordlnul imperatului, adaosul Filioqlle_,. 10 -Sirn-b . ? iuI credinlei_._"ca~e a fost apoi impus in~PeriUl c~olingian:. ___~,_La lWiiia;' insa, papa Leon III (705-816) a protestat impotriva lui

(F~'::_I: ~.9C9tiI?:~.U~1.1!.l!_a ,d~os. _~rbi t. rar si a poruncit sa s~ gra,;eze!,~....~ua~ ___e__a~il;;bolUf __rijceo:coru;tam[fioporiranlngrece~te,llatmecte ae cumIf ~~----- .. _- ... -.~ Y_ ,- r , _ ~ a . : __ _.:~:J__~:~~steau greC1~plilci JJ_e_care le~~.~M

zat_ la lUnarea cated!~~l ~fl l1tul Ptru,_dedesuhluLcarora A l2 sa seSc~a~Le6-powi Q,: : , "1 2 _ i ls


4/13

lnovattilor Iatine in dorneniul clll tuluis-a marit cu inca una: Iolosirea azimei sa\Ll!I1~i nedospitela savtr-sirea Sfintei Euharistii, 'c~es:ageii:e-rallzat in APus::abta~-priTi-seco-lele IX-XI. In Rasarit;, 'a{oloSlTTotd-eaiinaTaSfintalmparta~anie piinedospita = . ~i~rm~Il1m~~~ _--- - .

!! > La -~indul lor, giecii erau acuza1i/ cum reiese din actul de excomu-nicare aruncat de cardinalul Humbert la 16 Iul le 1054, pe masa alta-rului catedralei Sfinta Sofia din Constenttnopol, pentru urmiHoarele:c(\ silH simoniaei , ea fae eunucii-Lridic_a _apCi la episc5'pat3"f'il..-IJ:)Rg-t~aza, cumf~~arienii, pe ceice fusesera botezaIUn .nu-IT!el~_Ii!l~T:~~~-r~tii1~la .qreci este Biserica -cea. ~d;;~~atadi -~~;~i-t-~- nicolaitii casatoda l;reofltor:red--admlt-~);i~::v~~lgniv~r~Iegea_l~i~Kl?iSI,olestemata t ~,~~~~-ni"~_i1i~p~ Fillo u -" din Simbolul ~ ea mamhell, ca _'!uIllalp~~ dii via a etc. -. ---- . .

Bi:tui .nla OrtoaoxTei asupra tuturo, erezii lor s~rbatorit~_.s~lernn inD,,~~ui Sfintelor Pastl, ~a 11 ~ar~i: 84~ m m l l : a ,deatunci Duiiiinica Or~a aduca Iiniste 1U Biserica 111-treaga. P e n f i u - a Z e a s t a ~;iUOdfC'onul, Ortodoxiei t rebuia c~n~.s_cut pre-tUti!!_'liml..Dar, din cauza 6stil itaTifTrnparatii luIDITDIcerMare fa\adeh;;!"r irile Sinodului VII ecumenic, prin asa-numitele "Libri Carolini,de caracter semiiconoclast, unportanta ,{(Duminicii Ortodoxiei nu a fastbine lntel easa si nici bine primite de Biserica Rorne i,

Din cele ar atate se vede ca fondul asa-zisci


5/13

dintre , Fotit- insilt care alunecase, fadi volalut Fotie, pina la schisms, s-a tmpletit el l tensiunea dintre Rorna si Cons-tantinopol. Prin scrisoarea stuodala trtrnisa Bisericii din Roma, patriarhul~ie instijnla f[Mesle pe papa Nicola;' I despre. alegerea sa. D~sta,am mt~utoritar, era condus d~ un singur gind: realizarea uni-V~~~El a recurs la plrustogratllie Donaiia lui c o n S l c ! " r r l ! n(dupa 7:54) si Deere/ale e lui (Pseudo) lsidor [dupa 847), pentru a impUneordo catholtcuss (P.L.,H9, 769-79 ~l1P~-'aexprlmat Reginon din Priim (P.L., 132, 86), ca un pap o cr at, in sens!e~pesteto\i. ----.;iL!_~-din Bizant, dorind sa joace rolul de jude-ciitor suprem tn Bisarica, p~a Nicolae I s-a 'dec~at pentru recunoas-terea ca patriarh a lui ignatie, pre\inzind c a aIegerea lui FOlie ~t~oc!nd f~e a foslinal\atp';;caunul de patriarhfara sll Iifacut maLinainte parte din cler. Prin procedeul acesta, elcauta s a arate inlregii lumi crestine ca numai lui, in calitate de cape-teuie suprema a cre:;;tinatatU, I] revlne, in ultima instanth, c lreptu l dea decide intr-o chestiune bisericeasca a Occidenlului si Orientului.

Pentru impiicarea llein\ele erilor, impdratuI, Ia indemnul patr ia r-h ulu] Fatie. ;oiivocat un sinod general a ,lnopo-r,care-a i~.~,'it';T pe-t~ip~.t!i;u.hi.LI~ni ~i l?e~pa. Sinodul sol! deschis la mli-_locu]' Iuiiii mal 861 totLn Biserica Sfintii Apostoli, ca a doua sesiuneastnm!tll,,;-c!i :11ll5g;1i!nd' prezenti 381 de eplscopi. Papa Nicolae r afost r~prez~ntat- in 86'.(-'prjn epis


6/13

Afltnd da ucesta ectiunl ale papei Nicolae I in Bulgaria, in En-ciclicQ adt"sata in pnmavara anului 867 patriarhilor din Rasarit , j.lJh.--tri~liile latiniloJ-~i inyitB p. r i l 1 r ! ! ! !h lL~~a-rHenl la un s inod re avea. e .. ' la Constantinopol. Folie j~i ex-~~ebi indignarea lali! de telul cum a at letinii in BUl-garia, spunind ci! au intrat ca. niste lupi, nimicind toata truda sl muneapreoulorqrecl, Ei mai acuza pe latini pentru urmatoarele : I.~simhata t 2. di despaIt prjm_a saptainina a Postulul Mare--

ca - - -cetholtca, precum -~i"Filioque, alcatutnd scrteri polemice; cauttnd sarastlllmaceasdi invinuirile aduse Biserieii lor si acuzrnd pe greci de ete-rodoxii irrtolerabne.

1..a 13 noiembrie 86.z._i~sit,-paf>a---Nkruie_L~a ineheiat viata pa-mtnteasca. La C~ltillQrol, asasinarea !mparatului Mihail m , la 23~iiiorle-867. a provocatoschimbare brusca. alit a situatiei pOlitiCe--;--cit __,i"_ce.1eij)iseric.",:u. Noul Imparat, Vasile IfV!aced,'-neanu](B67-----"886), s-ainteresat, asemenea majorttattt basueilotbiz,intini, 'de treburilebisericast], Vaztnd, in~atri


7/13

papali caBulgaria .arparte din Iliricul vpapal, reprezentanjii celor patru patriarhii ortodoxe,in frunte co Ignatie, s-au pronuntat in favoarea Bisencil bizanttne, i - a rimparalul Yll~il_e I Macedoneanul Insarcina pe Iqnatie S a slinteasca pe~erici!_l(farei.iilaTillepiscop in persoa!J:ailnui ailQ!!le l~~f~izece__gpJsopi. Biserica bulgara a recunoscut dreptul de jurisdictie al P i. : --triarhiei de Constantinopol, bucurtndu-se, la rtndul ei, de 0 oarecare

. sa r!imlna in forma in 'care a fost re-dactat la ~le de)a Nieeea (3251 ~i ConstantinopoJ (3l}I), deci taxi.a~ili


8/13

, '. . ca . object chestiuni referitoare la intreaga Biseridi,CJdoarun conflict intre doua Biserici, asa ell. plna la urrna S-a renuntatla denumuea specified de sinodul al VIII-lea ecumenic, f i ind consi-derat in Rasarit ca sinodu] d'e la Sfinta Sofia, Astfel in indrumareaPatriar_hiei bizantineclHr~-c~u~ilor, diu 988, sepre-crzeeza ca trebuia S a respecte credinta ortodoxa si hotdrlrfla celorsapte s!Doade ecumenice ~i sa se fereasca de invatatura latinilor (Cro-mCQ lui Nestor, pe la anul 988). La fel, in Apus, cardinajnj Humbert,recuno~:ea, in 1054, dl in Biserica sint de respectat cele sapta sinoadeecumentcs, (P .L. CXLIII, 1004), st iind ~i el despte ortodoxie ~i ere-drnta ortodoxa,

BIBLIOGRAFIES . V. Pe r t. 11 R is tabl J.mento, del l' unione delle Ctuese nell ' 879.........ff80. 11 concilio di(P' sott rene ,stctloqtatia motierna, in Anuarium historial Conctliorum (AHC) XI.aderhorn, 1979), p, 16-37, ". , '12,_J, Meijer, The.Photian Synod of union. of 819-880 tn~CbristeliJk Ooste:o'2~ 4, 1972, p. 77-94; 150-170, .'

O. Bertolini, Ramo e i Longobardi, Rome. 1972.P. Lemer 1e, Le pfemJer bumanisme byzonlln, Paris, 1971.

J h G. M0r a v c s t k, DJe NalhenJ is te der bulqatlnehen Gesandlen am Koncll voma ire 8~9-870, in Stu~ia Budapestlnl. 1967, p. 121-138. P.358B$~~lmCyer~TuChle~Vica,ire, op. c tt ., 1. 2.1963, p. 194-108 st blblloqrafta,paris,Gi9~.S t r 0 g 0 r s k V, Histclre de I'Etat byzantin. Tred. I ran cal se p ar J. Goulllard,

E.. ~ m~ n n, L'epoqu~ caroIingienne, t. VI de l'Hietcire de J'E lise PUb1ieeSQUS~a direction de Aug. Fllche et V. Martin, Paris, J941, p. 465-501. gVII d' l~~a~n, A~g .. Duma~~ L'Eglise au pouvo tre des kxicuee (888~105tJ, t.Paris, ~940,1::.O~;~~~5~,Egl1Se publiee sous 1


9/13

a reluatpi-letenie cu Bizantul , iar d in 927, inrudtndu-ss cu ceide la curtea lmperiala, 'prin c~satoria sa cu 0 prlncipasa bizantina.',M'ariaLekapena, Biserica bulgari ! a .rupt definitiv lega~iJe eu ~ica ~~!lngind din lara pe tOli preojh latinl.

Papalitatea S-a arnestecat ~i in eer turi le ivi te la Constanl inopol in[urut ocuparn scaunujn] patriarhal, mar ind asUel ura RasaritulUi orto-dox contra Apusului catol ie.

l,:*aratul Roman 1 LeJ:i!penos J919-944), coregentul !mp,hatuluiConst ntin VII Poriirooenenu (913-,919; 944-959), imitind pe tmpa-ratn) Leon VI Filozoful, a ridieat pe sceunul patriarhal In 933 pe fiulsau Teoiilact (931-956), inlaturind 'pe. venerabilul patriarh Triton, care,de la 928, detinea aceaslii demn'itaie. Pentru ca acliunea lui sa fie ce-nontca, el. a crezut potrivtt s a " se adreseze Bisericii Romei, rugind pepapa loan XI (931-936) sa recunoasca pe noul palriarh. Papa s-a gra-,bit sa satisfaca ,dorinla imparalului. Dupe moartea nevrednicului Teo-filac!, patriarhii urmalorin_au voit sa'se supuna Romei,. lncit dezacor-dul dintra Roma $i Constantinopol, a devenit ,imai pronuntaj. Patri-arhii Sisinie II (996-998) ~i Setqiu II f999-l0ll)), au lunoit EncicJjealui FOlie din anul 867 contra latinilor, raspindind-o in Biserrca Orto-doxa, Din . alriarhului Se.rgiu II, numele papej..aJ'lll.~s dindiptlcele Il iser ic ii de Cons an l llopal . Motivuj ce I-a delerminat pep;,"-.!~_r __ ergiu IIla aces! faPL~t prov_c>cal,JIe_jldpa..!lenedkt_y[[[(1012-H124t;-cdle, la Illsistenjele im~aratulUi germa~ ~enric IJ (1002-t Q t . i l . ! ~ a admis intrQducerea adaoslJlJ; HFjJil;queu jpC~-edinteil.d~~OI4,

Atmosfera dintre Rorna ,iConstantino pol a devenit lot mat incar-cata, cind orientalii au Iuat cuno,lin\il, la inceputul secolutu; XI, Cdin Biserita de Apus, pe Hnga IincfUnlare, de s~nncene" c . bola tit la lupta eu adversaruria scaunulul sau, Mihail Cerulane era C ,toate cii pu,ter-,' d te toate obstacolele. .usan de In Rorna, Ireem pes. . laborator pe eelL IX al Romei ave a conicul sau adversar, papa eon I' tfblzantin 'cardinalul Hum-mai intransigent reprezentant a1 curentu UI an 1 1. Ibert Mihail Cemlarie nu S-a intimidat. . t ti 0 01 a pornitr .' ,,', R . Cons an m pConfhctul din secolul XI dll1l~e oma d~Id ute de ani intereselede la Iaptul ca in Sicilia ~i ill !laha de su, e s , ci ale monarhilor" , au cu cele ale papel .,1Bizantulul orlodox se ciocne . I I IX-X cine;. . 1 C stantinopcl avea l!1 seeo e eapuseni. Patriarhia C eons '.. hiepiscopi a gre-mitropolii si 31 de eplscopii sulragane orgaruzale III ar I ,coasca din sudul Italiei. ' , . urrnat dnp'"

Profitind de sUibicinnea imparatilor bizal~tm~: e~e 'l~n si !talia deVasile II Bulqaroctonul (:J7.6-10~5), D~;man~'~ ~nal~,~~aa pe arabi, ausud, chemaji aiei de papa Il1 ~ecolul pte,; ~ apal din contrul llalleLcautat sa se intinda spre nord, 111 dauna sta u ui p d id ologia refonna-

Sprijiniti de imparatii germam, dar mal ales e I e '1 dedizutedi F" anla de a reforma moravun eloare a rnlnast iri i C, luny 111' '. '1"1" papii deschid lupt a.. . ura p restiqiul papah a 11,ale clerului catolic ~I a asiq di . .. de rit latin si'I d tr aiau alaturt de ere inciosncontra normanznor, un en. . bi iul papa Leon IX.. C battnd simonia ~I concu inaj ,credinciosi de rrt gree. on: . ..' . 1 '1 ']1 sud ul Italiei de ca-care ue angajase si in actiuni rnili tare, s-a 12)1 I


10/13

. .atingeauln;,! ~i inleresele IinpertuluiPentru a a coutra normanzflor, papa Leon IX s-a aliat

lmparatu] Bizantulul Constantin IX Monomahul, fara sa poata,.alunga pe norrnanzi dinltalia de sudisl din Sicil ia. Intra anii 1051-1.054,papa Leon IX a dilatorit de patru ori in sudul !taliei, iar in 1053/Hind invins, a fost facut prizonier la Civita!e de Robert Guiscard{lOI5-I083), ducele norrnanzllor.\- Conflictul dintre papa Leon IX .i patriarhul Mihail Cerularie a Iuatna~tere din cauza act iuni i nesocotite a papei, care, in urma hotaririlorsinoadelor cai ol ice de la Sipon to din 1050 si 1053, desfiiuteez s Arhie -piscopatul grec din sudul Italiei, igs:adrjndu-lin Arhiepiscopia latina deBenevent. Faptul acesla nu-l neoga istoricii rornano-cetolicr, dar it treesub tacere. Pc Hnga aceasta, mvinuirfle aduse clerului grecesc disa -tont din Sicil ia si din sudul ltaliei, frrctiunile neincetate din tre cele douariturt, precum si Intentia papei Leon IX de a cuceri sudulltaliei, translor-mindu-I Intr-un patrtmouiu papal. eraU tot atilea motive pentru ultima

'. I upta dinaintea schismei diu 1054 a celor doua Biserici.Provocat de masurlle papet Leon, care 'a desfiintat Arhiepiscopia

greaca din sudul italiei, patnarhul Mihail Cerulerie porneste 0 luptaInversunata contra papalitzitii. Inf'ormatiile Iatine acuza pe Mihail Ce-rularie ca ar fi interzis in 1053 ritul latin Ia Constantinopol, dar elenu sint confirm ate de izvoarele qrecesti. Din Indemnul Iui Mihail Ceru-l ar ie , inva ta tu l a rh iepis cop Leon de Ohrida, i n Bulgar ia , t rimi te 0 scri-soare polemicg episcopului latin loan de Truni, in Apulia, prin carecombate erorile latinilor. Scrisoarea, ajungind in mina cardina lu lu i Hum-bert, dups ce a Iost tradusa in latineste, -a fost inmlnera papei Leon IX.De asarnnnaa, Nichita Pec tororul (Pieptosul) , st aretul mtnasttrn Stu-dion din Constantinopol, combate violent pe Iatini,\- Luind cunostinta de polernicile qrecestt. papa Leon IX, prin nistescr isort .care Intrec masura, r~spunde foarte distant patriarhului. Separe cs. atit epistola papei Leon cit sl alle doua scrisori polemice sintopera p~Hima$e a cardinalului Humbert. (~Cind cineva se desparte de

Seridl.~u treb~ies~' < l i t t d r 'tii "., ....' ... , .. ~i deBi-e. care a fast mole~mi d I,e. JP.S' . . .,. Ser tea de Ras~ri t,papa a aparat-o de atite e p aC.:T! ~, de ... . odihna, in timp cepot judeea. to ata B,'ser' a derezIJ. A~ostOlUl Petru si urmasl] lni (papii). ., rca, ar pe el nu . . d x .sus] trebuie sa fie ca un f. _ -I III eca nimenl, Imparatul in;1- Imparajul Constantin '~:~:e mtoarce Urrlilit la rnaica Sa".$i in Halia de sud und onomah~l, stiind prea bine c a in Siciliase incruCi.au de va' u" Ste esezasera normanzii le inceputul sec. XIdac nIIIeresele calor d Ii' . .. ,III considera!iuni 10]"(' a i ou nturi b,Iserice,ti, a cautat,LU1U i sinod la Constant.l l~erl s... impaca lucrurile, hoUhind canvocarealDOpO I In-care s a s dl t .a~usenilor de dtre rasariteni. Pa L e ]SCU e "Illovaliile imputateperaturuj ~i a trimis Ia Ince utnlPa . ,:on.IX a acceptal propunerea trn-la Constantinopol, In frunte cu . l ui ]anUari~ 1054, o. delega\ie papalacelaru] Frederic


11/13

(Pedoratus);. .- contra tuturor acelora, care Se"0.lemke' contra latmilor, precnm ~I, urn'care s-a strecurat.. .. , .' " " st"'pntintii de excom , . ,i i'socIa cu acestia, ae,:~." Sllnta Sofia, unde cieru] ~I ,

... '.. . - - 6' r'105~tn biserica .' dl .hi ztua de slmbata'Of~!!A~~~.c' , hi asezind-o pesfinta masa m' ', . .v' ulteStrnta iturq .Ie, V]" intpoporul Ve,!"Se sa cv ' ' -:" s uturat pr aiul de pe inca \amm e,altar. !n'ailite de a parasl blsenca'v'i~-a c ' ~

.-. '" r da.$.l sa judcce. _ Jslriglnd: Dumnezeu sa v a , din 16 iulie 1004,;.' .. t' sau excornUTI1Care ,.i._ Prin actul de anatema Izare. I" I eVavind ea 51-:c " , atoarele gre~e I, , ~, ,"l'atiriii acnzeu pe qreci pentru unn :, l' unuci ca -valesti si-i ndlca' I - lui Dumnezeu . 2. ca ac e, .....monienil; darul 111. '. .,. la e iscopat, 3. e a reboteaza, ca

nn num..ai la demnitat i preotest i, t IS~1 t '1 P , e'lmi si mai ales. pe Iatini ,' .... ,. \,. umele fm el . r. ,a r ie ,n ii ", 'p e ' ee l botezati ~n n - . '" I r'x de Biserica greellor,. , . . . istii a in Biserica III a a " "'4,e& jnra, ca donatis n, c ,. 'H" tos si ]er tfa cea adevarata: , ' . lurr , 'Blsenca lui . i ns ,> '.. " vi).!,!~~lt91.\1toat~ uIDe;d ~I 'Iai\ildisatoria trupeasca ~I 0 apar~~i,b1

v " 'j' "ci chiar st eprscopt Cdnumai preoti casa,on I, I,. d . 1 Constantinopol din 691-in Apus, deoarece abi .. Sinodul II trulan e a

piifereaipapaila;i.do'ri\(lare 'stlaplice !p'>i'T."fi,. llnjj,eTsaJa;de Oameni, dezlipiti de griJiie familiare.~ Invinliift~accea mal grosolana, tnga, este aceea eli grecii ar fi scosdin Simbollii,creilinlei lnvalatura cl1 Duhul Srlrit' purceds ~i de lIi Flul- Filioqne 2.., dnd se stie de oricine caSfinf" C Scrlptura, Sfinji] P a -rlnt l ~i Sinoadele ecumenice vorbesc Himur i\de purcederea Sfintnlui Dnbnumai dintr-un sinqur izvor, din Dumnezeu-Tatal, iar nu din dona iz-voare, din Tatal si din Piul, cumhine observase inca din secolul IX pa-triarhnl Fotie in EncicJica sa din anul 867, cind a combstut ,inovaliileletlnllor,' < j . . . 'Adncind invinniri nelntemeiate gredlol prin actul de anatematl-' zare din 16 iulie 1054, se vede clar c~ delegatii papaJi 11n venisara laConstantinopol sa tratezs frale~te Yntr-un sinod, ci sa Impuna, In fond, .!nvf~nirile aduse erausimple pretexte, caci dmcolode diferentele dog-m'l-tic';, r itn il le .~i discipl inar -canonice, dincola de raceala snfleteasdicI1l*" cele C dona,.Biserici, dincolo de palimile poJitice ~ slabtciuntle~riiene~ti,adevilratnI rnotiv al dezbinarii religioase din 16 iulie 1054II~'anslituie oretents de jurisdic/ie universala a papi/or asupra lntreqitBiserici din Apus $1 Riisiirit, ia care papii n-au renuntat pina ozl.

Cum actul dee anajematizare era cornpus In Iatineste, a trecnt unoar.ecare timp pina sa se lacii t raducerea lui ill grece~te. Cind, in fine,s-a aflat de anatemii si de injuri ile neclrepte aduso Biserici i Rasari tnlui ,clerut ~i mnllimea credillcio,ilor, cuprins] de 0 profunda indignare, arfi von sa sfi~ie pe delegati, dar nu i-au mai putut gasi, Iiindca acestla,chiar de a doua zi dup~ aruncarea anaternei, plecasera in graba dinCOllstantinopol. Imparaun iusust inspil.imlntat de' intorsatura evenimen-telor pe Care le patronase, preCUm si de tensiuuea creata Intre cele douaBlserict, pentru a Jinisti spiri teJe, a raspuns cler icHor ~i credincio~ilorca de stia ~i de ar fi fost posibil - tara a jignr dreptul solilor _ arfi eplicat Insus] pedeapsa trimi,ilor papei, care se grabisera sa se stre-coare intre t imp atera din er-as.


12/13

,Wl,aILIW"Q'''' procedure deleqatllor papali, ar1it!nd In m~~'sobru. ~i prtnclplal eli raspunderea despart iri i dintre eel"doua Blsen~lcade pe caput deleqatilor rornani, care au plecat In graM, tara: so. ~C-'ceptetratettvele ' tn sinod. Patriarhul Mihai l Cerularie ar Ii,dont ch:"rsa cheme !napoi delega\iipapali, dar mdiqnaree elarului, ~la credm~,cicsflor, produsa de pur tarea lor , 'era PIM mare ca sa mal, poata reusiaceasta, .. In enciclica insotitoare a anatemei din 24 jul ie 1054, patr iarhul Mi-

pail. Cerularie pune din nau in circulatie acuzati ile contra la: ini~or di ll 'EncicJica patriarhului Fotie din 867.,aenza\iile aduse de'arhwplscOpulLeon de Ohrida si alte acuzutii not, ce ; raderea barbii, botezul prmtr-oslnqura cufundare, postirea cu lapte ,iallele',~E:dre,Pt eli papii urmatari, lui Leon ,IX n-a,u confirmat ~e~iunea,,~,e:

cu~etata a' cardinalului Humbert la Constantincpol, dar ruci n-au m-'firmat';';, lnxltpa in care se petreeeau aeeste t liste evenimente, papaUion IXinurise de dteva lunl , la 19 'aprt lie 1054,in Ia ta istorlel , ramtntndvlnevat i pentru temperamentul ~i purtarea lor vtolenta, cardlnalul Hum-bert srtnsotttoru sat, care, in ziua de 16 'iulie 1054, nu mai aveauniei 0 calitate formala sa reprezinte Biserica Romans.

Cantemporani i acelor zile n-au acordat impcrtanja cuveni ta eveni-mentelor consurnate Ia 16 ~i 24 Julie 1054, pentru dl lumea cre~tina deatune; era obisnuita cu freeveniele f rict iuni si dtverqente dintre Rama,si Constantinopol, Nici caderea patriarhului Mihail Cerularie, care la8 nbie~brie 1059 a fost trlmis in exil de imparatullsac Comnen (1057-1059), n-a adus vreo schimbare in raporturt le dintre Roma si Coustanti -nopol,

Este drept , cum SP1l,1l multi eereet:Hori, ci. contemporani i n-au so-cotit alit de _grave evenimentele din 1054, ci di abia mai tlrziu, princucerirea Constantinopolului, la 13 april ie 1204, de catre cavalerii occi..

Prin decleratia cciinunlt. eitiUlconcomit:ilit in 'ziua decem-brle 1 9 6 5 in C~tedrala Sfintul Petru din -Roma-s! In Catedrala Sf lntulj3heorghe a Patrlarhiai Ecumenii:e dinConstantinopol, patrlarhul ecu- .me~ic Atenagora I (1949-1972)' ~iapa 'PaUl VI (1003-1978) au ridieatanatemele rostite la'16 si 24 iulie 1054, care au provocat schisma cea

In aceasta declaratie, eei do; inalti ierarhi au sublilliat ca, sinteon~tienli cli acest act de justitie ~i de iertare ;eciproca, nu poate fide ajuns sa puna capat diferentelor veehi san recente, care subzistaintre Biserica Romano-Catolica ~i Biseriea Ortodoxa si care var fi de-pa.ite prin Iucrarea Sfintului Duh,gra\ie cmaiiei iuimilor, regretulilinedreptstnor istorice, precum .i printr-o vointa activa de a ajunge lao Inlelegere si expresie comuna a credintel $i a cer intelor ei,

Astfe! prezenuudu-sa situatia. eu toate c a anatemele din 16 si 24 ' f - -iulia 1054, au fast formal ridieate, ramtn mai departe consecinjeJesehisme! ~i deosebir ile dogmatiCe, cul tice ,i diseipl inar canonice, carevor face obieetul unor tratative viitcare intre Biserica Ortodoxa ~i Bi-serica Romeno-Catoljr-g. Numai dupa Iamur lrca si depaslrea acestor dec-sebiri prmtr-un dialog teoloqlc serios se va putea realiza apoi .i in-tercomuniunea sau comrnunicatio in sacris dintre cele doua Biserici.

BIBLIOGRAFIE_, W. d e V r ie 5 Rom und die Patriarchate des Os-t ens , F re iburg im Bre ls qau ,~unchen. 1963 i 1054---1954. L'Eg!fse e! tes Eglises. Neuts sfecles de dou/oureuse sepQrQ~uon entre J'Ortenr el J'Occidcnt, t. I-II, COlI. Irenfkon, Chevetcqnc, 1954S t eve n Run c iIna H, : the Eas tern Schism, London, 1955V. G rum e 1, Lee prldiminairs du schisme de Michel Cetutaire cu Ic questionRomaine event 1054, in "Revue des etudes byzentlnes, Paris, 1952Mar t jn Jug ie, Le ecntsme by zan un. Ape rcu l1 is to ri qu e er doctrinal, Perfs,19,11; ,Id e W, Theclcqto doamctica cbttsitancrum ub gcctesia CalholicQ atsuaemnnn,

t. I, Th'eoJogiQedogmaUcae GrQCCO -RU5S0mm O li go . .. , Perfs , 192638 - rseona bi


13/13

16Idem,qreceste, -,:". . lul 1} .o f. s e s a n , Bisettca cncdoxe In veccu' 01 ~l-~ea{ i n t

Documents

Istoria Bisericii Universale (Cauzele Schismei Din 1054)