CAUZELE DECALAJELOR ECONOMICE

Coordonator: Student:Conf.univ.dr. Adrian FLOREA Fanea Patricia Prep.univ.drd. Diana MAGHEAR An I, MN, Gr I,  

Universitatea din OradeaFacultatea de Ştiinte Economice

Forma de invățământ: ZI

DECALAJE ECONOMICEDecalajele sunt definite sintetic drept diferenţele dintre nivelurile unor indicatori economici esenţiali:• PIB• productivitate; • producţii în unităţi naturale pentru principalele produse;• repere de consum;• consum, în mod absolut sau pe locuitor; • etc.-între diferite ţări.

Evoluţia produsului intern brut până în anul 2009

14.256.275 $ pentru SUA 161.521 $ pentru România.

Ponderea exporturilor în PIB

-trimestrul 4 2010-

Cum stăm în comparaţie cu alte tări? În Ungaria, ponderea exporturilor în PIB este de 79%, în Cehia de 71.8%, în Bulgaria de 54,9%, în Germania de 42% (Germania exportă în două săptămâni cât exportă Romania într-un an), iar în Polonia de 36,6%.

Media UE este de 37,6%.

Distanţa între economia României şi economia Zonei Euro

Noţiunea de subdezvoltare

Subdezvoltarea reprezintă rămânerea în urmă din punct de vedere economic al unui număr mare de ţări.

Subdezvoltarea desemnează ceea ce anumite societăţi nu sunt (dezvoltate) şi nu ceea ce sunt. ( inegalităţi de bogăţie şi mizerie, prin stagnare, printr-o întârziere relativă faţă de alte ţări, prin potenţialul de producţie).

Astăzi, subdezvoltarea afectează întreaga economie mondială. Ea determină dereglarea pieţelor internaţionale, conduce la dezechilibre şi instabilitate pe plan mondial.

venit mic pe locuitor, predominanţa agriculturii tradiţionale, industrie şi infrastructură înapoiate, predominarea tehnicilor depăşite moral, grad scăzut de valorificare a resurselor, investiţii scăzute şi ineficiente, ritm foarte redus de creştere a producţiei pe locuitor, nesatisfacerea nevoilor elementare ale populaţiei (nealimentaţie, subalimentaţie, boli.

Grupa ţărilor subdezvoltate se delimitează de cele dezvoltate pe

baza criteriului economic:

Cauze ale subdezvoltării

Cauze interne: resursele naturale şi umane, factorii economici şi politici. Factorii economici: structura diversificată a economiei, dimensiunea redusă a economiei şi investiţii interne, etc.

Cauze externe: o multitudine de condiţii, factori, mecanisme economice care au împiedicat dezvoltarea acestor ţări pe masura posibilităţii: asuprirea colonială, deposedarea de bogăţiile naturale, razboaie de cotropire.

Modele şi strategii ale dezvoltării economice

a) “Dezvoltarea spre interior” accelerarea creşterii economice, sporirea venitului national pe calea industrializării economiei naţionale prin substituirea importurilor cu produse proprii şi creşterea exporturilor. b) “Dezvoltarea spre exterior” accelerarea dezvoltării prin participarea cât mai intensă şi mai eficace a economiei la relaţiile economice internaţionalec) “Dezvoltările endogene” definesc dezvoltarea drept un proces complex, care integrează toate sferele producţiei sociale, toate ramurile de bază ale economiei industrie şi agricultura.

STUDIU DE CAZ: ASASINII ECONOMICI

 

“Sunt 2 metode de a cuceri si a înrobi o naţiune: una este prin sabie iar a doua este

prin îndatorare.”( John Adams)

De cucerirea şi înrobirea unei naţiuni

prin îndatorare se ocupă asasinii economici.

John Perkins, autorul cărţii “Confesiunile unui asasin economic”, dezvăluie din propria sa experienţă, modul în care procedează asasinii economici:

găsesc o ţară care are resurse;aranjează un împrumut uriaş acelei ţări de la Banca Mondială sau o altă organizaţie de acest tip;oamenii din acea ţară nu beneficiază de nimic însă întreaga ţară rămâne cu o datorie atât de mare încât nu poate să o plătească, acesta fiind şi scopul acestor corporaţii. atunci intervin asasinii economici care le spun oamenilor că nu îşi mai pot plăti datoriile aşa că trebuie sa vândă petrolul la un preţ foarte mic companiilor lor petroliere, să construiască o bază militară la ei în ţară, să privatizeze compania de electricitate sau sistemul de apă şi canalizare şi să le vândă lor sau să îi voteze la următoarele alegeri ONU. acesta este modul de acţionare al FMI sau al Bancii Mondiale. Ei îndatorează o ţară şi este o datorie atât de mare (plus dobânda) încât nu pot să o plătească.

Prima vizită a autorului cărţii “Confesiunile unui asasin economic” , John Perkins în Ecuador a fost când compania americană Texaco de-abia descoperise petrolul din regiunea amazoniana a Ecuadorului.

O conductă ce traversează Anzii, construită la scurt

timp după vizita lui Perkins, a avut de atunci scurgeri de peste o jumatate de milion de barili in fragila padure tropicală.   Din cauza lui Perkins şi a semenilor săi de la Main (firma în care Perkins activa), Ecuadorul este azi într-o stare mult mai rea decât era înainte de a cunoaşte „miracolele” economiei, finanţelor şi tehnologiei moderne.

Din 1970, în timpul perioadei denumite Boom-ul petrolier, nivelul oficial de sărăcie a crescut de la 50% la 70%, iar datoria publică a ajuns de la 240 milioane de dolari la 16 miliarde.

Din cauza proiectelor asasinilor economici,

Ecuadorul este copleşit de datoria externa, trebuind să aloce o parte exorbitantă din bugetul naţional pentru a o achita, în loc să-şi utilizeze

capitalul pentru a-şi ajuta cetăţenii săi, înregistraţi

oficial ca traind sub pragul sever al sărăciei.

Singura modalitate prin care Ecuadorul poate sa-si achite obligatiile externe este de a-si vinde padurile tropicale

catre companiile petroliere.

Ecuadorul este una dintre tările tipice, aduse de asasinii economici în dependenţă economică şi politică

totală.

Pentru fiecare 100 de dolari de petrol brut extras din padurea tropicală ecuadoriană, companiile primesc 75 de dolari. Din suma ramasă (25 $), trei sferturi trebuie să meargă în contul datoriei externe. Mare parte din ceea ce rămâne acoperă cheltuielile militare şi guvernamentale – aşadar rămân în jur de 2,5 dolari pentru sănătate, educaţie şi programe menite a-i ajuta pe săraci.

Bibliografie

Adrian Florea, Elemente de macroeconomie;John Perkins, Confesiunile unui asasin economic;Corneliu Cristescu, Macroeconomie;http://standard.money.ro/macro/distanta-fata-de-zona-euro-iii-18095.htmlwww.businesday.rowww.worldbank.org