Ioan Sasu - Biserica din Bacu.pdf

8/16/2019 Ioan Sasu - Biserica din Bacu.pdf

1/12

Biserica ortodox# „Sfântul Ierarh Nicolae”

din satul Bâcu, comuna Ipatele, jude&ul Iai

Ioan Sasu

1.Investiga iiAu fost întreprinse cercetri istorice, bibliografice $i de arhiv,

cartografice $i de arhitectur .Cercetarea de arhitectur a impus studiul la fa#a locului, inclusiv

decapri de tencuial pe anumite zone, în scopul descifr rii unor problemelegate de etapele de construire a bisericii. Decaprile $i sondajele au oferitnoi informa#ii, privitor la etapele de construire $i interven#ii lamonument.

S-au analizat releveul cu situa#ia existenta întocmit de seful de proiect de la SC Proganex 2005 SRL Ia$i, în august 2007.

Pentru aceste cercetri s-au folosit ca surse principale lucr rilemen#ionate în bibliografia anexat. Informa#iile culese din surselemen#ionate, corelate cu alte materiale bibliografice permit o sintez a

principalelor evenimente legate de evolu#ia bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”.

2.Cercet !ri istorice, bibliografice $i de arhiv! a. Biserica din satul Bîcu, comuna Ipatele, având hramul „Sfântul

Ierarh Nicolae” este înregistrat în lista Monumentelor istorice, actualizat în anul 2004 - la nr. curent – 1309, Cod- IS-II- m-B-04099, avânddenumirea – Biserica ,,Sfântul Nicolae”: sat Bâcu, comna Ipatele, jud. Ia$i.

b. AdresaÎn lista Monumentelor istorice figureaz cu adresa : sat Bâcu,comuna Ipatele, jud.Ia$i.

c. Amplasarea bisericiiBiserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Bâcu este amplasat

într-o zon cu vestigii arheologice, toate amplasate în imediata vecintatea satului. Aceste situri $i a$ezri sunt urmtoarele, conform ListeiMonumentelor istorice, actualizat în anul 2004:

- nr.curent 105-cod IS-I-s-B-03531– Situl arheologic de la Bâcu, punct „Doschina” la cca 1 km NE de sat- nr. curent 106- cod IS-I-s-B-03531.01 – A$ezare „Doschina” la cca

677


2/12

Ioan Sasu

1 km NE de sat, secolul III-IV Epoca Daco-roman - nr. curent 107- cod IS-I-s-B-03531.02 – A$ezare „Doschina” la cca

1 km NE de sat, secolul III-IV – Cultura geto-dacic - nr. curent 108 - cod IS-I-s-B-03532 – Situl arheologic de la Bâcu,

punct „Beci” la 500 m E de sat- nr. curent 109 - cod IS-I-s-B-03532.01 –A$ezare „Pe Beci” la 500

m E de sat – secolul XVI-XVII – Epoca medieval - nr. curent110-cod IS-I-s-B-03532.02 –A$ezare -„Pe Beci” la 500m

E de sa – secolul V-VI – Epoca migra#iilor- nr. curent111-cod IS-I-s-B-03532.03 –A$ezare - „Pe Beci” la 500m

E de sat – secolul IV – Epoca Daco-roman - nr. curent112-cod IS-I-s-B-03532.04–A$ezare-„Pe Beci” la 500m E

de sat – secolul II-III – Latène târziu- nr. curent 13 -cod IS-I-s-B-03532.05 –A$ezare -„Pe Beci” la 500m

E de sat – Epoca bronzului tîrziu, cultura Noua.Amplasarea bisericii este în perimetrul administrativ al satului

Bâcu, în mijlocul parcelei cimitirului stesc, cota zero ±0.00=199,28 laaproximativ 2,40-5,40 m diferen# de nivel fa# de drumul stesc DS 583.Percep#ia bisericii este favorabil dinspre toate drumurile ce trec prinzon.

3. Cercetarea arhitectural !

3.1 Descrierea st !rii actuale a monumentuluiBiserica este conceput în plan dreptunghiular, având absida

altarului exprimat spre est în exterior. Dimensiunile totale ale bisericiisunt de 17,96 x 8,12 m conform releveului executat în perioada octombrie– noiembrie 2007. Împr #irea interioar la parter este: pridvor, pronaos,naos, altar $i cele dou ni$e laterale – proscomidiar $i diaconicon. .

-Pridvorul – executat în anul 1923, conform datelor $tiute, dinfonduri donate de familia Dumitru Dnulescu, are o suprafa# util de17,21 mp. Pridvorul nu are pictur .

-Cafasul - situat la cota + 2,82 m are o suprafa# util de 17,21 mp,s-a executat în anul 1887, anul în care s-a executat turnul clopotni#.Cafasul este executat din lemn, $i din el se accede pe o scar de lemnadaptat condi#iilor de gabarit la clopotni# .

-Clopotni#a - la care se accede pe scara din lemn din cafas, are cota pardoselii la +7,62 m +i are o suprafa# util de 5,00 mp.

- Pronaosul - suprafa#a este de 13,29 mp cu înl#imea liber de2,62 m. Pronaosul este acoperit tot de o bolt în plin cintru dispus

678


3/12

Biserica ortodox! „Sfântul Ierarh Nicolae”din satul Bâcu

longitudinal bisericii cu modificri impuse de accesul la clopotni# .Trecerea spre naos se face printr-un arc în „plin cintru”.

- Naosul - este de dimensiuni mici, suprafa#a fiind de 30,60 mp $ieste acoperit tot de o bolt A'Vella dar dispus transversal bisericii.

- Altarul - având suprafa#a de 12,96 mp $i prevzut cu Proscomidiar pe latura de nord $i Diaconicon pe latura de sud este acoperit cu osemicalot aplatizat.

De remarcat pozi#ionarea $i mrimea ferestrelor bisericii, acesteafiind dimensionate în conformitate cu mrimea naosului. U$a de acces în pronaos este original, fiind executat din lemn $i placat cu tabl, avândconceput un sistem de protec#ie antifurt func#ional $i în prezent.

Acoperi$ul la corpul bisericii este de tip $arpant din lemn de

r $inoase cu astereal din scânduri de r $inoase. Atât $arpanta cât $iastereala sunt executate din materiale ce nu corespund normelor actuale,c priorii din lemn rotund fiind amplasa#i la distan#e mari. Structura$arpantei nu este consolidat, nu are contrafi$e, având dese îmbinri $i petreceri. De remarcat, c execu#ia bol#ii peste naos a fost f cut cuînglobarea în masa zidriei a tlpii longitudinale a $arpantei .

3.2 Sondaje par iale de parament

În urma lucr rilor de desfacere a tencuielilor pe anumite zone pentru cercetarea cr pturilor $i fisurilor s-au constatat urmtoarele:- Tencuiala exterioar se compune din suprafe#e de tencuial

diferite ca vechime, compozi#ie $i rezisten#.- Tencuiala veche (care este posibil s fi fost executat la

terminarea bisericii) în grosime de 3 - 4 cm, având în compozi#ie var $inisip de carier , este prezent în suprafe#e relativ mici, izolate, de regul ciobite pentru a face aderen#a cu straturi de tencuial ce s-au executat

ulterior.-

Pe suprafe#e mai mari s-a constatat existen#a unei alte tencuielitot de var $i nisip, nearmat, având în general aderen# redus la zidriedin piatr .

Aceste dou câmpuri de tencuieli erau acoperite de zugr veli devar de culoare crem.

- Aceste tencuieli erau ciobite, iar peste ele era aplicat otencuial cu ciment de aproximativ 2 cm grosime, zugr vit simplu(tencuial vizibil $i în prezent).

- Plombe mari din zidrie de cr mid de slab calitate se observ începând din axul transversal al naosului pân la altar, executate în forme

679


4/12

Ioan Sasu

neregulate $i numai la partea superioar a paramentului de la na$terea bol#ilor) putând presupune c aceast zon a fost rezidit în urma unorsurpri ale zidului.

- Solbancurile ferestrelor sint din tencuiala , iar ancadramentuldin profile trase, executate cu mortar devar ciment de slaba calitate .

3.3 Cercetarea evolu iei bisericii

Din materialele studiate - documente, releveul actual, descrieri de biserici $i cercetarea direct, rezult c biserica construit în anul 1789,ini#ial nu a avut pridvor.

Este posibil s existe o pisanie deasupra u$ii de acces în pronaos, probabil acoperit la lucr rile de construire a pridvorului .

În anul 1887 s-au f cut lucr ri de repara#ii $i s-a construitclopotni#a .

Rezult c biserica a avut trei mari etape de execu#ie:-1789 - construirea bisericii;-1883 - 1887 repara#ii $i înl#area turnului clopotni# deasupra

pronaosului .-1923 - repara#ii $i construirea pridvorului

3.4 Descrierea st !rii actuale a spa iului înconjur !torAmplasarea bisericii este în perimetrul administrativ al satului

Bâcu, în mijlocul parcelei cimitirului stesc $i parohial, cota zero fiind±0,00 = 199,28 la aproximativ 2,40 ÷ 5,40 m diferen#a de nivel fa# dedrumul stesc DS-583. Percep#ia bisericii este favorabil dinspre toatedrumurile ste$ti ce trec prin zon. Plasarea bisericii în mijlocul parcelei,dimensiunile reduse ale construc#iilor învecinate $i înl#imea turlei, plaseaz biserica ca un reper în zona satului Bâcu .

Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Bîcu, este amplasat într-o zon cu vestigii arheologice, toate plasate în imediata vecintate asatului. Aceste situri $i a$ezri, conform listei, sunt în numr de nou.

680


5/12


3.5 Arhitectura bisericii

Biserica face tranzi#ia între formele de tradi#ie moldoveneasc $itr sturile specifice clasicismului. De$i împr #irea interioar $i volumetriaeste tratat conform cu tradi#iile arhitecturale tradi#ionale având un plandreptunghiular cu pridvor, pronaos, naos $i absid a altarului, pronaosulfiind înl#at cu un turn clopotni#, se poate observa tendin#a de unificare $ide monumentalizare a spa#iului interior, adaptat la dimensiunile bisericii .

Pronaosul bisericii nu este foarte dezvoltat în plan $i pe vertical fa# de naos, de care este despr #it printr-un arc $i dou coloane. Fa#adaeste terminat cu o corni$ profilat $i împr #it în panouri maridreptunghiulare, corespunztoare subîmpr #irii interioare a bisericii,

pronaos, naos $i altar. Bol#ile sunt de tip „a vella” $i în plin cintru, plasateîn pronaos $i naos, dispuse atât transversal cât $i longitudinal bisericii. În jurul ferestrelor se gsesc rame profilate. Punerea în eviden# a formelorarhitecturale este realizat cu mijloace simple, utilizate atât în compunereaspa#iilor interioare cât $i dozarea profilelor din interior. Este de remarcat,c forma planului, concep#ia spa#ial $i structural au continuat s fiegândite $i realizate în spiritul $i cu mijloacele tehnicii tradi#ionale locale,elementele clasice afectând latura cea mai mobil $i receptiv a

arthitecturii - plastica decorativ.În dezvoltarea clasicismului, mai ales în arhitectura religioas, nuse poate delimita o perioad de însu$ire mecanic, de reproducere a unormodele sau prototipuri de împrumut, ci o perioad de asimilare $i deinterpretare a acestora în spirit autohton. În cazul bisericii, principiileclasicismului au afectat toate componentele arhitecturii luate în ansamblu(compozi#ia spa#ial, volumetric, $i tratarea fa#adei) cu ajutorul uneischeme de plan $i compozi#ii spa#iale ordonate $i simetrice.

În concluzie, mijloacele de expresie plastic ale ordinelor clasice,decora#ie adecvat folosit cu mult cumptare, spa#iile vaste, armonios propor #ionate, permit o raportare a elementelor cldirii la scara omului,ceea ce confer arhitecturii bisericii un caracter umanist $i totodat oimpresie de monumentalitate, de sobrietate $i echilibru. Pila$trii suntfoarte pu#in sco$i din profilul fa#adei.

3.6 Cercetarea comparativ! cu alte biserici similare din epoc! Unele biserici ridicate pe teritoriul Moldovei în ultimile decenii

ale secolului al XVIII-lea $i în prima jumtate a secolului al XIX-lea, neînf #i$eaz o serie de elemente de origine clasic, legate în special de

681


6/12

Ioan Sasu

plastica arhitectural, formele în plan, concep#ia spa#ial $i structuracontinuând s fie gândite $i realizate în spiritul $i cu mijloacele tehniciitradi#ionale locale, din cele dou feluri de arhitectur rezultând o sintez original $i relativ organic. Monumente caracteristice acestei categoriisunt:

-

Biserica Sf. Gheorghe (Mnstirea Neam#) 1795;- Biserica Sf. Nicolae Trife$ti 2 (jude#ul Neam#) 1798.

Exteriorul bisericilor este îmbr cat într-o hain clasicizant.Biserici ce au solu#ii de sintez (cu elemente tradi#ionale $i clasicizante)sunt:

-

Biserica Mnstirii Varatec - 1808;- Biserica Ruset (Boto$ani) - 1825.

Sistemele de boltire sunt diverse: semicalote, calote sferice platedar $i bol#i „a vella”. La bisericile din Trife$ti $i Ruset (Boto$ani) este prezent clopotni#a deasupra pronaosului cu care face corp comun,aprând ca un turn interpus între naos $i exonartex. De asemenea,clopotni#a este încoronat de un acoperi$ în form de bulb.

Bisericile ce apar #in acestei epoci se împart în 2 categorii netdiferen#iate:

- biserici cu plan central;

-

biserici cu plan longitudinal.

4. ConcluziiCercetarea direct a bisericii a furnizat informa#ii referitoare la

starea actual a acesteia, ce poate fi considerat nesatisf ctoare.Prin studierea releveului actual, în lipsa altor surse de informa#ii

(relevee f cute cu ocazia repara#iilor sau plan$e cu propuneri derestaurare) se pot determina etapele de execu#ie a bisericii, starea actual

fiind cea rezultat în urma interventiilor f cute în anul 1923Interven#iile f cute la biseric în decursul timpului au fost benefice pentru biseric, altele (de exemplu, execu#ia pridvorului f r legtur func#ional $i volumetric) au fost f cute f r luarea unor msurisuplimentare structurale.

Compara#ia cu alte biserici construite în aceea$i perioad, tot înstil neoclasic $i fiind rezolvate în plan longitudinal, duce la concluzia c acestea aveau elemente comune în compozi#ia fa#adelor, amplasareaturnului clopotni# pe latura de vest deasupra intr rii, de cele mai multe ori

cu acoperi$ terminat în form de bulb, dar rezolvri diferite în planul bisericii, având tendin#a de unificare a spa#iului interior

682


7/12


BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan, N.A, Ora $ul Ia $i-Monografie istoric! $i social ! ilustrat !, ed.anastatic, Ia$i, 1997.

2. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, vol. II,Bucure$ti, 1965.

3. Idem, Istoria arhitecturii pe teritoriul României de-a lungulveacurilor , Bucure$ti, 1982.

4. Curinschi, Gheorghe, Monumente de arhitectur ! din Ia $i,Bucure$ti, 1967.

5. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localit ! ilor $imonumentelor medievale din Moldova, Bucure$ti, 1974.

6. Ispir, Mihai, Clasicismul în arta româneasc!, Bucure$ti, 1984.7. Rusu, Liviu; Constantin, Holban; Capro$u, Ioan; Vacariu,

Dumitru; Vasiliu, Lucian, Ia $i, 1994.8. Curinschi, Gheorghe, Arhitectur ! , urbanism, restaurare,

Bucure$ti, 1996.9. Mihail, Paul, Contribu ii documentare la istoria ora $ului Ia $i, în

„Anuarul Institutului de Istorie $i Arheologie «A.D. Xenopol», t. XXIV,

1987, p. 415 - 478.10.Ciubotaru, Mircea, Comuna Ipatele, Ia$i, 2000

11. Ungureanu, Mihai, Monografie. Comuna Ipatele (manuscris),1973.

683


8/12

Ioan Sasu

684


9/12


685


10/12

Ioan Sasu

686


11/12


687


12/12

Documents

Ioan Sasu - Biserica din Bacu.pdf