CONSOLIDARE ŞI RESTAURAREBISERICA BANU–IAŞI

PARTEA a II - a

arh. Ioan Sasu

A. În prima parte, susţinută la Simpozionul Naţional"Monumentul - Tradiţie şi viitor" ediţia a II-a, Iaşi,septembrie 2001, s-au prezentat următoarele:

− Capitolul 1 – Scopul şi metoda studiului− Capitolul 2 – Investigaţii

2.1) Cercetări istorice, bibliografice şi de arhivăB. În partea a II-a se va prezenta subcapitolul Cercetarea

cartografică.

CAPITOLUL 2 - INVESTIGAŢII2.2) CERCETAREA CARTOGRAFICĂ

În cadrul studiului de cercetare cartografică s-au utilizaturmătoarele planuri ale oraşului Iaşi şi ale Moldovei.

Anexa 2.2 - 1● Reţeaua drumurilor la finele secolului al XV-lea(1 + 13 puncte de frontieră)Sursa: Constantin Mihăescu, Moldova 1359 – 1859, p. 48.Se poate observa plasarea oraşului Iaşi în Moldova

secolului al XV-lea, şi la intersecţia drumurilor comerciale E - V şiS - N.

Anexa 2.2 - 2● Flota lui Iacob Castaldo din 1584 - Valahia.Sursa: N.A Bogdan, Oraşul Iaşi, p. 8.

Anexa 2.2 - 3● Harta din Notitia Orbis Antiqui de Christophor Cellarius,

1701 - Pannonia, Moesia, Dacia. Sursa: N.A Bogdan, Oraşul Iaşi,p. 5.

2

Se poate observa zona unde este amplasat oraşul Iaşi, peharta Moldovei.

Anexa 2.2 - 4● Fragment din Harta lui I.M. Hosius din 1744 în care e

scris Iossy (Municipium Iassiorum).Sursa: N.A Bogdan, Oraşul Iaşi, p. 12.

Anexa 2.2 - 5● Planul oraşului Iaşi în secolul XVIISe poate distinge zona unde va fi amplasată biserica Banu,

între "Locul Mişeilor" şi "Uliţa Sârbească".Sursa: ***, Istoria oraşului Iaşi, Editura Junimea, Iaşi,

1980.

Anexa 2.2 - 6● Planul oraşului Iaşi înainte de 1780 (publicat de F.I.

Sulzer în 1781 - Viena)Sursa: N.A Bogdan, Oraşul Iaşi, p. 21.

Anexa 2.2 - 7● Planul oraşului Iaşi din 1790Sursa: N.A Bogdan, Oraşul IaşiPlanul este orientat spre E. Parcelarul zonei vechi a

oraşului Iaşi este în mare parte format - se disting Uliţa Mare(Bulevardul Ştefan cel Mare), Uliţa Goliei, Uliţa Hagioaiei(Bulevardul Independenţei).

Anexa 2.2 - 7a (prezentată în articol)● Planul iconografic al oraşului Iaşi, 1819, întocmit ing.

Joseph Bayardi.Sursa: Arhivele Statului Iaşi. Planul a fost reorientat spre

N. Se poate distinge acurateţea planului. Pe acest plan se găseşteBiserica Banu alături de alte construcţii şi biserici importante dinzona înconjurătoare: Casa Catargi (Muzeul Unirii), BisericaCuvioasa Paraschiva, Casa Beldiman-Penescu, Biserica Tălpălari,Casa Calimachi (Universitatea Veche), Ansamblul Spiridoniei etc.

3

Anexa 2.2- 8 (prezentată în articol)● Planul oraşului Iaşi, 1857, de Frederic Peytavin.Sursa: Arhivele Statului IaşiZona centrală a oraşului avea fronturi continui ale străzilor.

Biserica Banu avea în incintă, conform planului, construcţii anexe.

Anexa 2.2 - 10● Planul conductelor de apă executate de Mihailiuc de

Hodocin în 1843-1947.Sursa: N.A Bogdan, Oraşul Iaşi, p. 389.Pe acest plan au fost desenate unele din cele mai

importante construcţii considerate pentru perioada respectivă. Înzona Lăpuşneanu-Banu, este amplasată Biserica Banu, foarteaproape de Casa Catargi (Muzeul Unirii).

Anexa 2.2 – 11● Planul oraşului Iaşi 1896-1897 (completat cu lucrări

executate în 1899), autor inginer Grigore Bejan.Sursa: Arhivele Statului IaşiDeşi este executată la o scară mare (1:10.000) se poate

distinge Biserica Banu alături de Biserica Mitocul Maicilor (filia abisericii Banu). Oraşul se dezvoltă mult spre N, V şi spre luncaBahluiului datorită amplasării Gării Iaşi în 1871. Extinderea spreN, pe dealul Copou, a avut loc după anul 1827 când mareleincendiu din 19 iulie al aceluiaşi an a distrus o mare parte din UliţaMare, având de suferit Mânăstirea Trei Ierarhi, Curtea Domneascăşi Târgul de Jos.

În planul executat în 1899, Biserica Banu nu se mai aflăamplasată excentric, la marginea oraşului, acesta extinzându-sespre lunca Bahluiului, atât datorită lucrărilor de asanare a bălţilor şide regularizare a râului Bahlui, cât şi amplasării Gării Iaşi înaceastă zonă, elemente care au determinat schimbarea circulaţieimajore a oraşului.

Anexa 2.2 – 12● Planul oraşului Iaşi, primul deceniu al secolului XX,

autorul nu este indicat, se presupune că este ing. Grigore Bejan.Sursa: Arhivele Statului Iaşi.

4

Scara este tot 1:10.000.Apar elemente noi: - linii de tramvai - existente şi

propuneri;- propuneri pentru canalizarea râului Bahlui.Biserica Banu este în acest plan alături de alte construcţii

importante, zona fiind considerată de maxim interes pentru oraş.

Anexa 2.2 – 13 (prezentată în articol)● Plan de situaţie, 2 planşe A4, scara 1:1000, zona

Lăpuşneanu, 1950.Sursa: arhiva S.C. Habitat Proiect S.A Iaşi.Se poate remarca cu claritate că Biserica Banu este

înconjurată la N şi VSV de clădiri ale parohiei. Pe latura de S esteamenajat un parc ce a funcţionat până în anii 60.

Pe strada Banu nu erau amplasate linii de tramvai, accesulspre Copou făcându-se prin Piaţa Unirii şi BulevardulIndependenţei. Strada Banu nu a fost supusă unei lărgiri şiretrasări.

Anexa 2.2 – 14 (prezentată în articol).● Plan de situaţie scara 1:1000, zona Banu - Lăpuşneanu -

Piaţa Unirii, ridicare topografică întocmită în anul 1984.Sursa: arhiva S.C Habitat Proiect S.A Iaşi.Faţă de planul 1950 se poate remarca:- plasarea liniilor de tramvai pe strada Banu;- modificarea traseului străzii şi lărgirea carosabilului;- demolarea clădirilor ce aparţineanu parohiei din imediata

vecinătate a bisericii Banu;- construirea pe latura de S a bisericii a restaurantului

Corso, cu terasă de vară, foarte aproape de biserica Banu.

Anexa 2.2 – 15 (prezentată în articol)● Plan cadastral, scara 1:1000, zona Banu-Lăpuşneanu-

Piaţa Unirii, întocmit în 1990.Sursa: arhiva S.C Habitat Proiect S.A Iaşi.Urmare a executării Sediului ROMTELECOM şi a

blocurilor de locuinţe cu spaţii comerciale la parter de pe latura de

5

N la distanţa de ≈15 m, biserica a fost lipsită de spaţiul necesarunui monument istoric.

Anexa 2.2 – 16 (prezentată în articol)● Plan topografic scara 1:500, zona bisericii Banu,

reactualizarea planului topografic al zonei Bisericii Banu, realizatîn martie 1999.

Sursa: Parohia Banu.Se poate observa că lucrările la blocurile amplasate pe

latura N a bisericii şi supralărgirea străzii Banu au avut dreptconsecintă:

- mutarea limitei V a parcelei, dinspre strada Banu, cu ≈7,5 mspre biserică;

- executarea unui pietonal pe latura de N a bisericii, culăţimea de 8-10 m şi la o înălţime faţă de cota trotuarului bisericiiîntre 0,50 şi 1,70 m, plasat cu jardiniere din beton la 4-7 m demonument;

- accesul pentru aprovizionarea restaurantului Corso, ahotelului Traian şi a restaurantului Iaşul se face cu mijloace auto demare tonaj prin dreptul intrării in biserică, fiind elemente depoluare sonoră şi chimică a incintei Bisericii Banu.

Accesul auto prin dreptul intrării în biserică, poluareasonoră şi chimică sunt incompatibile cu activitatea religioasă ce sedesfăşoară în interior.

Anexa 2.2 - 17● Plan - Iaşi, evoluţia teritorialăSursa: Barbu N. şi Ungureanu Al., Geografia Oraşului

Iaşi, 1987.Teritoriul oraşului Iaşi cuprinde, pentru secolele XVI–XVII,

perimetrul zonei unde este amplasată biserica Banu, la marginea deNNV a oraşului, iar pentru secolul al XVIII-lea indică formareaMahalalei Calicilor, în zona Râpa Galbenă.

6

CONCLUZII - cap. 2.2 - Cercetare cartografică

Din cercetarea succesivă a planurilor prezentate pot rezultaunele concluzii cu caracter de ipoteză, putând fi completate şicontrolate prin alte tipuri de investigaţii:

● Oraşul Iaşi este atestat la 6 octombrie 1408, într-unprivilegiu dat negustorilor din Liov (Lwow) din care se deduceprezenţa unei vămi la Iaşi.

● Dezvoltarea oraşului odată cu mutarea capitalei la Iaşi înnoiembrie 1564, fiind favorizată şi de plasarea la intersecţia a douădrumuri comerciale E-V şi N-S.

● În secolele XVI-XVII oraşul se extinde spre V şi NVformându-se, în Târgul de Sus, uliţe şi parcele în zona UliţeiSârbeşti şi a Locului Mişeilor.

● În Planul Bayardi din 1819 apare foarte clar BisericaBanu şi parcela, mărginită de construcţii spre Uliţa Sârbească,acestea fiind plasate pe alte parcele.

● Pe Planul Peytavin din 1857 se poate delimita conturulparcelei Bisericii Banu cu cimitirul parohial şi construcţiileadiacente bisericii.

● În Planul Bejan din 1899, executat la o scară mare, nuare indicate parcelele, dar este indicată Biserica Banu şi străzileînconjurătoare.

● Planul de situaţie din 1950, zona centrală Iaşi: ParcelaBisericii Banu apare neclară dar se pot distinge construcţiileaparţinătoare parohiei.

● Planurile din 1984-1990: prin "sistematizarea" zoneiLăpuşneanu-Banu s-au construit blocuri şi dotări plasate foarteaproape de biserică, având un regim de înălţime P + M + 5Edominant faţă de volumul bisericii.

● Suprafaţa de 3934 mp a parcelei A din parohia Banu(conform actelor din 1939) în prezent are următoarea împărţire:

a) Biserica Banu (curte) ≈1749,2 mpb) Teren ocupat de ROMTELECOM ≈818,1 mpc) Teren ocupat de Terasa Corso≈329,0 mpd) Teren ocupat - Organizare şantier ≈669,2 mpe) Teren ocupat prin lărgirea străzii Banu≈368,5 mp

7

Situaţia existentă: - Parcela A

Biserica Banu este înconjurată de clădiri executate înmajoritatea lor după anul 1960.

Pe latura de Nord a incintei s-au ridicat Centrala telefonicăşi blocul de locuinţe cu spaţii comerciale la parter şi mezanin, cucinci etaje de locuinţe, situate la ≈15 m de biserică.

Prin execuţia centralei telefonice şi a blocului s-a micşoratsuprafaţa parcelei bisericii faţă de ce din anul 1939 cu ≈818,1 m2.Terenul ocupat de terasa Corso pe latura de S a parcelei este de≈329,0 m2.

Pe latura de Vest a parcelei situaţia se prezintă astfel:- teren ocupat de supralărgirea străzii Banu ≈368,5 m2

- teren ocupat de organizarea de şantier ≈669,2 m2

Din totalul suprafeţei de 3934,0 m2 existente în anul 1939,actuala incintă a Bisericii Banu este de ≈1749,2 m2.

Propunere proiect - parcela A

Prin redobândirea terenului proprietate a parohiei, darţinând cont de situaţia existentă, parcela de 3934 m2 din stradaBanu a bisericii poate avea următoarea configuraţie:a) teren ocupat prin supralărgirea străzii Banu ≈368,5 m2

b) teren ocupat de ROMTELECOM Iaşi ≈818,1 m2

c) teren incintă propunere planşa A1 ≈2747,4 m2

(teren incintă actuală + teren ocupat deterasa Corso + teren ocupat de organizareade şantier)

Total parcela A ≈3934,0 m2

Se menţionează că suprafeţele parcelei au fost calculateconform planului de situaţie 1939 şi planului topo reactualizat, avândun grad oarecare de aproximare, măsurarea cotelor făcându-se grafic.

8

BIBLIOGRAFIE1. Bogdan N.A., Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ediţia a II-a,

Ed. Tehnopus, Iaşi, 1997.2. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, vol. I şi II, Ed.

Academiei, Bucureşti, 1965.3. Curinschi, Gheorghe, Monumente de arhitectură din Iaşi, Ed.

Meridiane, Bucureşti, 1967.4. Mihai, Paul, Contribuţii documentare la Istoria oraşului Iaşi (I), în

Anuarul Institutului de Istorie şi arheologie "A. D. Xenopol" Iaşi,vol. XXIV/1987, p.415-478.

5. Ibidem, p. 469-534.6. Arhivele Statului Iaşi – Fond stampe şi fotografii, vol. I, II, nr.

450/76; 1330/55.7. Institutul de Istorie "A. D. Xenopol", fototeca, fotografiile nr. 57, 58,

59, 76, 470, 484, 485.8. Arhiva Bisericii Banu Iaşi, acte de proprietate, planuri cu parcele

proprietate a Bisericii Banu; acte cu Hotărâri Judecătoreşti.9. Arhiva S.C. "Habitat Proiect" S.A. Iaşi, planuri cadastrale, planuri

topografice.

9

10

11