Nou- nascutul la termen si ngrijirea luiNou- nascutul este copilul de la 0 30 de zile , deosebit de copilul de la alte vrste prin anumite particularitati anatomice , functionale si biochimice , precum si printr-o patologie caracteristica .Perioada neonatala este perioada de adaptare a copilului la viata extrauterina si se caracterizeaza prin faptul ca pe o parte unele organe intra n functiune , iar alte organe involueazaParticularitatile anatomiceTalia nou-nascutului la termen variaza ntre 48 si 52 de cm , valorile sub 47 cm indica starea de prematuritate.Fetele au n general 1 cm mai putin dect baietii .Greutatea la nastere variaza ntre 3000 si 3250 gr la baieti si ntre 2800 si 3000 gr la fete.Noi-nascutii cu o greutate ntre 2500 si 2800 se numesc sub ponderali , iar cu greutatea sub 2500 se numesc prematuri.Capul nou-nascutului reprezinta 1/4 din lungimea total,fata de 1/8la adult.n momentul nasterii craniul sufera deformatii determinate de pozitia fatului , de forma bazinului si de trecerea prin canalul pelvigenital .El se modeleaza iar dupa cteva zile ia forma normala.Perimetrul cranian masoara 34 cm , cu 3 cm mai mult dect perimetrul toracic si cu 2 cm mai mult dect perimetrul abdominal.La nou nascut , oasele craniului sunt separate ntre ele de suturi.La nivelul unirii acestora exista spatii neosificate numite fontanele , unde pielea si aponevroza epicraniana acopera direct meningele.Fontanela anterioara , numita bregmatica are o formaromboidala si masoara 3-4 cm n sens anteroposterior , si 2-4 cm n sens transversal.Ea este situata pe linia mediana , la punctual de unire a suturii sagitale cu sutura fronto-parietala.Fontanela posterioara numita lambdoida , are o forma triunghiulara , fiind deschisa la 20-25% din nou-nascutii la termen.Ea se nchide n primele 4-6 saptamni de viata si este situata la punctual de unire a suturii sagitale cu suturaparieoccipitala.Gtul nou-nascutului este scurt , iar toracele are o forma de trunchi de con.Dupa stabilirea circulatiei si a respiratiei , toracele ia o forma aproximativ cilindrica , cu coastele aproape orizontale.Membrele superioare si inferioare sunt scurte si egale ntre ele , lungimea membrelor reprezentnd 33% din talie .Pielea are o culoare roz rosiatica si esteacoperita de o substanta grasa , numita vermix caseosa , care se reabsoarbe spontan n 24-48 de ore.Pe tegumentele nou- nascutului se observa peri subtiri numiti lanugo , care dispar dupa cteva saptamni.Dupa cteva zile coloratia erimatoasa a pielii dispare si este urmata de o descuamatie.Glandele sebacee sunt foarte dezvoltate la nastere .Pe fata si mai ales pe nas se observa o eruptie formata din puncte alb-galbui numite milium .Unghiile la nou nascutul la termen , depasesc marginea libera a degetelor.Unii nou-nascuti pot prezenta chiar din primele zile de viata un exatem maculopopulos sau rujeoliform , fara febra si cu stare generala buna , denumit eriterm toxic sau eriterm alergic alnou- nascutului.Cordonul ombilical este format din vena ombilicala si artere ombilicale.Vena ombilicala duce sngele arterial bogat n oxigen si n substante nutritive de la placenta la fat.Arterele ombilicale transporta sngele venos al fatului catre placenta unde acesta se oxigeneaza .Dupa sectionare , cordonul ombilical trece prin trei faze : mumificare, formare a santului de eliminare si caderea bontului care se face ntre a 5 a si a 10 zi.Plaga ombilicala se epidermizeaza treptat , cicatrizndu-se complet dupa 3-4 saptamni.Particularitati functionaleRespiratia pulmonara se instaleaza din primul minut al vietii extrauterine.La nceput respiratia este neregulata , superficiala.Ritmul respirator variaza la nou- nascutul normal la termen ntre 55-70 respiratii pe minut , iar dupa 3-4 zile ntre 45-55 respiratii /minut.Ritmul cardiac are n primele ore o frecventa de 140-150 batai/minut , apoi la o luna scade la 100-120 batai / minut.Sngele nou- nascutului are anumite particularitati .La nastere exista o poliglobulie compensatoare datorita hipoxiei fetale .Numarul hematiilor la nou- nascut variaza ntre 5.000.000 si 6.000.000 / mm cu o hemoglobina de 19,5gr/100ml.Numarul hematiilor scade la sfrsitul primei luni la 4.500.000/mm iar hemoglobina la 13-15 gr /100 ml.Leucocitele sunt de la nastere n numar de 14.000-16.000 / mm , scad n primele zile , pentru ca sa revina ntre a 10a si a 20 a zi la 11.000-12.000/ mm.Aparatul digestive intra n functiune odata cu trecerea la viata extrauterina .Functiile digestive nu sunt nca perfecte : actul sugerii eliminarea mecaninlui si invadarea tubului digestive cu flora microbiana , caracterizeaza aceasta perioada de viata.Suptul este un act reflex cu centrul situat n bulb.El stimuleaza secretia lactata a mamei , iar la copil provoaca prin reflex conditional secretia gastrica si peristaltismul.Mecaniuleste scaunul pe care l elimina nou- nascutul din prima pna n a 3 a zi dupa nastere.El are o culoare verde nchisa , negricioasa cu o consistenta vscoasa .Dupa eliminarea mecaninlui scaunele nou- nascutului au o culoare galben aurie.Numarul scaunelor este de 3-5 n 24 ore.La nastere tubul digestiv este steril , iar din a 2a zi de viata este invadat de microbi.n scaunelecopiilor alimentati la sn predomina bacilul bifidus care are o puternica actiune de fermentatie , iar n scaunul copiilor alimentati artificial predomina colibacilul cu o puternica actiune de putrefactie.Functia renala se instaleaza din prima zi de nastere , cnd se produce prima mictiune.Sistemul nervos la nastere prezinta un grad redus de dezvoltare a scoartei cerebrale .Nou- nascutul prezinta o stare de hipertonie musculara exagerata cu persistenta pozitiei fetale.Lipsa inhibitiei corticale face posibila existentaanumitor reflexe arhaice (reflexul Moro, reflexul de agatare , reactia de cadere).Adaptarea termica . Functia de termoreglare prezinta o labilitate deosebita , datorita imaturitatii centrilor termoreglatori.Concomitent cu scaderea fiziologica din ziua a 2a , a 4a poate sa apara febra tranzitorie a nou- nascutului care nregistreaza valori ntre 38-40 C si se numeste febra de sete , ea cedeaza la un aport crescut de lichide.Incidentele din perioada de nou-nascutScaderea fiziologica sau initiala n greutate apare n primele 4 zile , atingnd 6-10 % din greutatea initiala .Din ziua a 5a copilu ncepe sa creasca n greutate astfel ca n jurul zilei a 10 a atingegreutateade la nastere .Scaderea fiziologica este provocata att de aportul hidric si alimentar redus, ct si de pierderile de lichide prin urina , scaune si respiratie .Criza genitala sau hormonala apare n a 3a si a 4 a zi de la nastere , prin tumefierea glandelor mamare , care secreta un lichid cu caracterele colastrului.Aceastatumefiere retrocedeaza fara tratament dupa 2-3 saptamni.Orice manevra de stoarcere duce la inflamatie .La fetite se poate constata prezenta unor mici hemoragii genitale sau a unei secretii albe.La baieti se observa marirea testiculelor si hidrocel.Criza genitala este provocata de trecerea la fat a hormonilor placentari , care ating cantitatea maxima la nastere.Icterul fiziologic al nou- nascutului apare dupa a 3 a zi de viata si dureaza 5-6 zile .Se manifesta printr-o coloratie icterica a tegumentelor si mucoaselor.Uneori copiii sunt mai somnolenti si sug mai greu.Ficatul si splina sunt n linii normale , materiile fecale si urina nu reprezinta modificari.Icterul fiziologic este determinat de producerea unor cantitati de blirubina prin degradarea hemoglobinei ce apare ca urmare a procesului de hemoliza. Icterul fiziologic nu necesita niciun tratament.1. Primul an de viata: se diferentiaza:- perioada de nou nascut (0-30 de zile), cnd prioritate au problemele de alimentatie (naturala, artificiala, mixta), iar mbolnavirile pot duce la agravarea rapida, necesitnd interventie de urgenta;- perioada de sugar mare (3 luni-1 an), cnd adoptarea mediului este mai usoara n conditiile n care diversificarea alimentatiei este corecta, ngrijirea corespunzatoare si factorii naturali sunt folositi rational pentru calirea organismului si instalarea unor bune mecanisme de aparare imunologica, cnd trecerea de la viata intrauterina la cea extrauterina impune masuri deosebite de ngrijire.Pentru aprecierea starii de sanatate a noului nascut si sugarului, se pot folosi urmatoarele criterii:- durata de gestatie; - modul n care a decurs nasterea; existenta malformatiilor congenitale;- dezvoltarea somatica (greutate, lungime, toleranta digestiva, dezvoltarea psihomatica, rezistenta la infectii).Nou-nascutul la termen prezinta urmatoarele caracteristici morfologice:taliamedie 50 cm, sub 47 cm fiind prematur;greutatea3000-3500 g, caracteristica nou-nascutului la termen, subponderalii situndu-se ntre 2500-3000 g, iar prematurii sub 2500 g;perimetrul cranian34-35 cm, iar celtoracic32 cm;tesutul adipossubcutanat bine dezvoltat;pielealucioasa, roz-deschisa, lanugoul (parul fin care cade repede dupa nastere) se gaseste numai pe umeri si cel mult pe frunte; unghiile ajung sau depasesc pulpa degetelor; cartilajele nasului si pavilioanelor urechii sunt palpabile; testiculele coborte n scrot la baieti, iar la fetite labiile mari acopera pe cele mici; reflexele de supt si nghitit prezente; vocea viguroasa.Perioada de nou-nascuteste caracterizata de:- scaderea fiziologica n greutate, ntre prima si a 4-a zi, fiind de 3-10 %, n medie 6 % din greutatea la nastere. Recuperarea ncepe din ziua a 5-a, atingnd greutatea de la nastere ntre a 12-a - a 14-a zi;- icterul fiziologic - coloratia icterica a tegumentelor - apare ntre a 2-3-a zi, se accentueaza pna n a 4-a - a 5-a zi si nu este nsotit de modificarea de culoare a scaunului si urinei, chiar daca copilul este mai somnolent si suge mai greu. Dispare n a 2-a saptamna;- criza genitala apare n a 3-a - a 4-a zi sub forma unei tumefieri a glandelor mamare cu sau fara secretie vaginala laptoasa, secretie mica sngernda sau mucoasa la fetite si marire de volum a testiculelor la baieti.Perioada de sugar, caracterizata n principal pe ritmul intens de crestere staturo-ponderala (triplarea greutatii la sfrsitul primului an si cresterea taliei cu 20 cm), precum si a dezvoltarii sale psiho-motorii (prin maturizarea sistemului nervos si dezvoltarea organelor de simt), facnd posibile miscarile coordonate, voluntare si definirea personalitatii psiho-afective a lui.Cresterea si dezvoltarea armonioasa a sugarului este conditionata de o serie de factori interni (functia normala a tuturor organelor si sistemelor) si externi (alimentatia, ngrijiri igienice, conditii de mediu, calirea organismului).Criteriile de apreciere a dezvoltarii somatice a copilului sunt: greutatea, cresterea n lungime si dezvoltarea craniului.Greutatea. n primele 4 luni copilul creste cu aproximativ 150 g pe luna, astfel ca la sfrsitul lor si dubleaza greutatea de la nastere; n urmatoarele 4 luni cresterea medie a greutatii este de 500 g/luna, iar n ultimul trimestru de aproximativ 250 g pe luna, astfel ca la 1 an si tripleaza greutatea de la nastere.Cntarirea periodica a sugarului este esentiala pentru urmarirea dezvoltarii sale, efectundu-se la domiciliu sau la dispensare, n conditii adecvate.Cresterea n lungime- talia -, se masoara lunar de catre o persoana competenta. Valorile ei urmeaza o scara regulat ascendenta, nsumnd, n medie, 70 cm la sfrsitul primului an.Dezvoltarea craniuluieste urmarita prin masurarea perimetrului si a fontanelei anterioare. Perimetrul cranian creste mai mult n primele 6 luni, de la 35 cm la 42 cm si mai lent apoi, atingnd la 1 an 46-48 cm. Fontanela anterioara, situata ntre osul frontal si cele doua parietale, are un diametru anterioro-posterior de 3-5 cm la nastere, se nchide treptat ntre 12-18 luni.Se mai masoara perimetrul toracic si cel abdominal.Eruptia dentaraurmeaza o anumita ordine, n functie de vrsta, dar abaterile nu oglindesc ntotdeauna o tulburare reala a starii de sanatate.Dezvoltarea psihomotoriea sugarului este conditionata, n primul rnd, de integritatea si maturizarea morfologica si functionala a sistemului nervos, n decursul primului an de viata, dar si de conditiile de igiena si ngrijire: alimentatia, calirea, educatia, ca si de frecventa si gravitatea mbolnavirilor, chiar a celor care nu afecteaza direct sistemul nervos.Din punct de vedere motor, n primul an de viata, copilul ajunge de la pozitia de decubit dorsal, fara control postural, la statiunea bipeda si mers, parcurgnd mai multe etape. Aceste etape trebuie tinute sub control prin examen periodic, urmarindu-se: pozitia spontana n pat, reflexele, posibilitatile de miscare si control postural.Abaterile de la schema normala trebuie luate n considerare, coroborate cu celelalte aspecte ale dezvoltarii copilului, pentru a lua cele mai bune masuri de recuperare, ct mai precoce.De asemenea, dezvoltarea psihica este etapizata n functie de vrsta, urmarindu-se reactia la mediu, comportamentul psiho-afectiv, adaptativ, reactia la separare, dezvoltarea limbajului si raporturile sale fata de jocuri si jucarii care-i definesc cel mai bine personalitatea.Astfel, noul-nascut sta n decubit dorsal, are miscari dezordonate, prezinta reflexele de deglutitie si supt, de orientare spre mirosul de lapte si reflexe motorii numite arhaice, ce trebuie cautate: mers, tonic cervical, de apucare, se manifesta psihic numai prin plns n relatii cu senzatiile neplacute.La 1 luna persista reflexele noului nascut, asezat cu fata n jos ridica scurt timp capul, fixeaza si urmareste scurt timp miscarea unui obiect din cmpul vizual pe o distanta mica, nceteaza plnsul la auzul vocii mamei. Sugarul de 2 luni are reflexele arhaice mult atenuate, ele ncep sa se stearga treptat, asezat cu fata n jos, ridica capul sprijinindu-se n mini si coate, urmareste obiectele n miscare din cmpul vizual, mult mai bine. ncepe sa zmbeasca mamei si persoanelor apropiate.La 3 luni, culcat pe spate prezinta miscari necoordonate de apucare; asezat cu fata n jos, ridica si tine capul bine, urmareste cu placere imaginile mobile, si recunoaste anturajul apropiat, se bucura la vederea mamei, apar sunetele guturale, ntmplatoare.La 4 luni, si ridica umerii si capul din pozitia culcat pe spate, ntinde mna catre obiectele din cmpul sau vizual, se ntoarce singur de pe abdomen pe spate, urmareste bine obiectele sau persoanele aflate n miscare, deosebeste si recunoaste bine persoanele din anturajul apropiat, rde si gngureste ca raspuns la stimulare; i creste interesul pentru jucarii, i plac jucariile care suna.Sugarul de 5 luni - 6 luni nu mai prezinta reflexele arhaice, apuca, cerceteaza si duce la gura orice obiect, asezat n sezut sta singur cteva momente, recunoaste vocea mamei, l intereseaza persoanele din jur, ca si propria persoana (imaginea sa din oglinda), rde n hohote si emite strigate de bucurie, este activ la joc, este interesat de forma si culoarea jucariilor.La 7-8 luni, copilul se ridica singur n pozitie seznda, se traste pentru a se deplasa, nvata miscarea de adunari (si aduna jucariile n farfurie), bate cu lingurita n masa, nvata miscarea de aruncare, respinge persoanele care nu-i plac, raspunde inconstant la numele sau, l amuza sa-si arunce jucariile din pat, sa faca zgomot, lovindu-le.La 9 luni, se ridica singur n picioare, sta sprijinit de marginile patului, dar nu stie sa se reaseze, manifesta initiativa n relatiile cu cei din jur prin zmbet, oferirea unei jucarii, poate fi nvatat sa nceapa sa-si controleze sfincterele pentru emisia de urina si scaun, ncepe sa nteleaga negatia, interdictia, pronunta bine cteva bisilabe, este interesat de jucariile mai complicate, nvata sa bea din canita.La 10-11 luni el participa activ la jocuri, se ridica singur si se reasaza, bea din cana si nvata sa mnuiasca lingura, merge sprijinit, repeta cuvintele foarte simple ale adultului.La vrsta de 1 an, copilul merge singur, aflat n picioare se apleaca pentru a lua o jucarie, imita adultul, are un vocabular de 7-15 cuvinte simple, n functie de educatie si posibilitati individuale.Daca sugarul este examinat periodic se poate observa la timp orice abatere, mai mare sau mai mica, de la schema expusa, astfel nct medicul poate lua masurile cele mai indicate de remedieri, de recuperare a unei eventuale ntrzieri a dezvoltarii psihomotorii.ngrijirile acordate copilului n primul an de viatan maternitate, ngrijirile sunt acordate de persoane avizate, ele vor fi amintite pe scurt:- legarea, sectionarea si pansamentul cordonului ombilical;- profilaxia oftalmiei;- examenul clinic pentru stabilirea starii de sanatate a copilului la nastere, evaluarea rapida a scorului Apgar, pentru urgente interventii de necesitate;- cntarirea, masurarea noului-nascut;- toaleta cavitatii bucale, a tegumentelor, a nasului si a ochilor, atunci cnd au secretii;- nfasarea si termometrizarea.La domiciliu, ngrijirile sunt acordate de parinti, sub ndrumarea personalului de ocrotire.Primele cunostinte pe care trebuie sa le aiba acestia, sunt legate de caile de transmisie si modul de mbolnavire n afectiunile pielii, tubului digestiv si aparatului respirator, precum si de rasunetul lor asupra dezvoltarii ulterioare a copilului si de modul n care pot fi evitate.si stiind ca germenii diverselor mbolnaviri se afla n praf, murdaria secretiei nazale, salivare etc. sau excretiei - scaun, urina -, mama trebuie sa asigure o curatenie perfecta att copilului, ct si mediului sau de viata.Camera copiluluiSpatiul ce va fi afectat copilului, trebuie stabilit nca nainte ca mama sa nasca. Patul si trusoul intim trebuie pregatite de parinti nca nainte de sosirea de la maternitate a copilului. Ideal este ca, nca de la nceput copilul sa doarma singur n camera; cum putine familii si pot ngadui aceasta, trebuie ca n orice caz, n camera comuna copilului si parintilor, televizorul sa lipseasca, de asemenea nu au ce cauta musafirii sau copiii mai mari.Daca conditiile familiei sunt precare si ncaperea respectiva serveste si de bucatarie, aceasta va fi aerisita ct mai des. Vara, copilul sa fie tinut afara ct mai mult. Cnd exista totusi posibilitatea, camera copilului trebuie sa fie cea mai luminoasa, nsorita, usor de aerisit, orientata spre sud sau rasarit, spre gradina, nu spre strada.Podeaua curata, usor de spalat; pereti lavabili, usor de ntretinut; mobilier redus; accesorii simple pentru a nu acumula praf. Un pat, masa de nfasat cu sertarele pentru lenjerie, masa cu doua scaune, un cntar, o cadita, un lighean pentru spalatul pe mini a persoanei care ngrijeste copilul. Jucarii putine, din material ce se poate spala, potrivite cu vrsta copilului, iar medicamentele sa fie ntr-un dulapior, sub cheie. Temperatura optima 20 grade. Ferestre deschise ct mai mult, dar cu plase pentru tntari si muste. n lipsa lor, macar tifon peste patut.Curatenia se face zilnic, cu ajutorul unor crpe umede.mbracamintea sugaruluitrebuie sa corespunda cerintei de a fi adaptata temperaturii ambiante, sa apere copilul de ncalzire sau racire, sa protejeze tegumentele si sa regleze eliminarea apei prin transpiratie fiziologica. Ea si poate ndeplini acest rol numai daca este confectionata din material potrivit sezonului: bumbac subtire vara, bumbac gros sau lna iarna, croita pe masura corecta si cusuta astfel nct sa nu-l stnjeneasca.Pentru noul-nascut, trusoul minim trebuie pregatit pna prin luna a 7-a (nasterile premature fiind destul de frecvente). Hainele sa fie ct mai simple si mai economice, usor de ntretinut, mai putin sau de loc ca obiecte de podoaba si n mod deosebit sa corespunda scopului de a proteja copilul. Ele pot fi confectionate chiar de mama, iar acolo unde conditiile materiale sunt modeste, folosirea materialelor din rufe vechi, bine spalate, fierte, este chiar indicata pentru capacitatea de absorbtie si permeabilitatea lor mai buna. Lna nu se foloseste pentru mbracamintea n contact direct cu pielea.mbracamintea sugarului se ncheie cu sireturi de pnza sau cu nasturi, n nici un caz agrafe, sa fie de culoare deschisa, usor de spalat si calcat. Ea trebuie sa cuprinda: camasute si pieptarase - 6-10; scutece de marimi si materiale subtiri diferite 70/70 cm si 80/80 cm din finet, de 75/90 cm, n total 24-30, pantalonasi 8-10 buc. (sugarul cu picioarele lasate libere, avnd scutec sau tampon absorbant sub pantalon, se va putea misca n voie, dezvoltndu-si musculatura si capacitatea de coordonare a miscarilor). Materialele plastice izolante pot fi folosite numai scurt timp, de 2-3 ore, n timpul plimbarii si nu n rest.Jacheta de lna, trebuie mbracata peste pieptaras, atunci cnd conditiile o cer. Papucii (botoseii), trebuie tricotati din bumbac, lna sau croiti din pnza. Scufitele (bonetelele 2-3 buc.) se poarta numai n anotimpul rece, numai afara si nu n casa si la nevoie, peste ea caciulita de lna.Barbita (baveta - 6 buc.), necesara mai ales sugarilor cu regurgitatii, se confectioneaza din pnza simpla si prinsa cu un siret care o fixeaza la baza gtului. Batistele, 4-6, din pnza simpla, marime 30/30 pna la 60/70 cm., folosesc la stergerea copilului la gura, protectia pernutei si a cearsafului fata de regurgitati.Sacul pentru dormit, necesar n anotimpul rece, este confectionat din stofa, cu o captuseala de vatelina, mbracat cu finet sau molton, demontabila prin nasturi sau fermoar si deci, usor de spalat.Asternutul de patasigura odihna copilului si trebuie sa corespunda cerintelor de igiena. El cuprinde: salteaua din tesatura compacta, umpluta cu materiale ieftine, igienice, usor de spalat si de ntretinut; cearsafurile din pnza, mbraca salteaua, patura, sunt frecvent schimbate si spalate, numarul lor fiind macar 3; musamaua, de masura saltelei, asezata ntre saltea si cearsaf si una mica de 40/40 cm peste cearsaf, subtire, din material plastic, acoperita cu un scutec de finet.La sugar si copilul mic, perna nu este necesara. Daca parintii o doresc totusi, ea sa fie mica si umpluta cu iarba de mare, burete de plastic etc. Plapumioara, din molton, satin sau stamba, trebuie capitonata cu un strat subtire de vata sau lna sau paturi subtiri, moi, pentru sugari.ngrijirea lenjeriei, adica spalarea si uscarea ei, trebuie sa respecte normele de igiena: vasul de nmuiere a ei sa fie emailat, de zinc sau material plastic; vasul de fiert separat, se foloseste sapun special sau detergent lichid, solid, fulgi de sapun. Clatirea rufelor sugarului se face cu multa apa, de la calduta la rece, iar uscarea, n masura n care se poate, la aer si soare, pe srme curate; niciodata nsa n camera copilului. Ele se verifica apoi, separndu-le pe cele rupte ce se repara, apoi se calca si se asaza ordonat. Nici o mama nu trebuie sa devina superficiala n problemele de igiena ale sugarului, att a mediului si mbracamintei sale, ct si a lui nsusi.Baiasugarului este forma ideala de ngrijire a tegumentelor. Ea curata pielea, dar si stimuleaza circulatia si functiile pielii, da aspectul proaspat si placut al copilului bine ngrijit. Ea se face zilnic, de obicei seara - baia are si efect calmant -, n camera ncalzita la 20-22 grade, fara curenti de aer (ferestre nchise) si apa ncalzita la 36,5-37 grade, trebuie sa acopere umerii copilului asezat n pozitie semiseznda. La ndemna mama pregateste cearsaful de baie ntins pe masa de nfasat sau pe patutul copilului o manusa sau o bucata de pnza curata si un sapun adecvat pentru copil, rufaria curata, de schimb, o cutie cu comprese de tifon, ulei fiert ntr-o sticluta sau un preparat standardizat, pudra de talc, un unguent adecvat, infuzie de musetel, pieptenul si peria de cap, forfecuta de unghii vas pentru rufaria murdara.Cadita de baie este folosita strict numai pentru aceasta, ntretinuta perfect curata, oparita regulat.Pentru a deveni o rutina placuta, att pentru mama, ct si pentru copil, tehnica mbaiatului trebuie nsusita de mama foarte corect, de la primul copil, la prima baie. Se dezbraca copilul, rufele murdare se pun n vasul pregatit, se curata tegumentele sugarului de eventuale materii fecale. Apoi se ia copilul pe antebratul stng, sprijinindu-i ceafa si spatele copilului n timp ce palma minii i cuprinde umarul stng cu degetele n axila, iar policele deasupra umarului. Cu mna dreapta se sustine regiunea fesiera sau se cuprind picioarele copilului si este introdus ncet n apa, nti cu membrele inferioare. Apoi acestea se lasa libere si cu mna dreapta se spala copilul, sustinut, n continuare, pe antebratul stng. Se ncepe cu capul, care se sapuneste dinspre frunte spre ceafa, apoi se clateste, fara a intra apa n ochi sau urechi.Urmeaza gtul, bratele, minile, toracele, abdomenul, membrele inferioare. Se spala apoi spatele, mentinnd copilul n aceeasi pozitie sau ntorcndu-l pe antebrat cu fata n jos, dar nu n apa. Dupa clatire, sugarului mai mare i se poate face un dus caldut.Baia dureaza 3-5 minute n primele luni si 6-8 minute dupa 8 luni, dupa care este scos pe cearsaful de baie cu care se nveleste, stergndu-l usor, prin tamponare, nu prin frecare.Se trece apoi, la spalarea ochilor, curatarea nasului si toaleta urechilor, folosind tampoane mici de vata, betisoare speciale, cu multa atentie si delicatete. Parul se perie zilnic cu perie personala, mica, moale. Eventualele cruste se nlatura prin ungere seara cu uleiul propriu, apoi dimineata prin pieptanare si periere.nfasatul sa nu fie strns. Boneta se foloseste numai pentru 1-2 ore, dupa baie, cnd atmosfera este mai rece. si n primul an de viata, calirea organismului prin factori naturali este deosebit de importanta. Ea creste rezistenta si capacitatea de adaptare a corpului la variatiile factorilor fizici si biologici ai mediului. Ea se aplica tuturor sugarilor: eutrofici, sanatosi sau cu dezvoltare deficitara si aflati n perioade de convalescente dupa diverse afectiuni.Aerul, lumina, soarele, apa sunt factori fizici naturali folositi, dupa anumite reguli de baza: aplicare treptata ca durata si intensitate, se face nca din primele zile de viata, este continua, sistematica, folosind factorii fizici n complex, individualizat pentru fiecare copil n raport cu vrsta, starea de sanatate, modul cum reactioneaza copilul.Aerulse foloseste pentru calire, prin: aerisirea corecta a camerei, vara aproape toata ziua, iarna cteva minute la fiecare 2 ore; temperatura camerei sa nu scada mai mult de 3 grade si aceasta din chiar primele zile de viata; scoaterea la aer a copilului, vara de la 2 saptamni de viata iarna de la 4 saptamni, ncepnd cu cteva minute de plimbare pna la 2-3 ore vara, 30-40 minute iarna, repartizate n 2 reprize si numai vntul cu praf, viscolul, ceata, frigul umed si gerul excesiv pot fi motive de renuntari.n timpul plimbarii sa se evite locurile aglomerate, mijloacele de transport n comun, locurile cu praf si mbracamintea sa fie corespunzatoare. Baile de aer trebuie aplicate sugarului dupa a 3-a luna de viata, la nceput n camera cu o temperatura de 20-22 de grade, 1-2 minute, ajungnd pna la 1 - ? ora. Vara baile de aer pot fi facute afara, la temperatura de 20-23 de grade, la umbra si atmosfera linistita, prin dezbracare progresiva, urmarind atent reactia copilului.Radiatiile solarefolosite pentru calire stimuleaza circulatia sangvina, mareste rezistenta la infectii, favorizeaza, prin radiatiile ultraviolete, formarea n piele a substantelor active si astfel previne sau trateaza rahitismul. Expunerea se face prudent, progresiv n perioada n care puterea lor nu este prea intensa, pentru ca reactiile negative sunt numeroase: eritem, deshidratari, soc caloric, iar contraindicatiile exista; de aceea, medicul trebuie consultat n depistarea lor.Se fac serii de 25-30 de sedinte, separate prin pauze de 2-3 saptamni.Apaeste factorul care regleaza vasomotor pielea, prin stimulare termica. Baia simpla pna la 6 saptamni, apoi racirea ei treptata pna la 33 de grade, la vrsta de 1 an, stropirea cu apa mai rece dect a baii cu un grad dupa baie, de la vrsta de 6-8 saptamni sau frictiunile trunchiului si membrelor cu o manusa nmuiata n apa calduta - 33-35 de grade, constituie formele sub care se poate folosi acest factor fizic n procesul de calire a organismului sugarului.Alaturi de regimul corect de viata, ngrijirea igienica, folosirea factorilor naturali de calire, cultura fizica prin masaj si exercitii fizice asigura dezvoltarea armonioasa a sugarului. Sugarul sanatos se misca att de mult, nct este necesar sa fie asistat doar atunci cnd el ncearca o anumita miscare. El nu trebuie oprit, dar nici fortat. Copilul sanatos si alege si si regleaza singur timpul si masura unei anumite miscari.Dintre exercitiile pe care mama le face sugarului se mentioneaza: culcarea pe abdomen, pozitia de not, sustinerea miscarilor din picioare, exercitii de trre, ncrucisarea membrelor superioare, exercitii de asezare-culcare, exercitii de stat n picioare si de pasire, toate facute cu prudenta, fara a obosi sugarul si sa fie alese n functie de vrsta si miscarile spontane ale sugarului.si am ajuns si la cel mai important aspect al ngrijirii sugarului -alimentatia- factor care conditioneaza nsasi viata, de calitatea si cantitatea ei depinznd dezvoltarea morfo-functionala a copilului, starea generala si capacitatea de reactie a organismului sau.Alimentatiasugarului prezinta particularitati, nentlnite la alte vrste, de aceea orice mama trebuie sa ceara sfatul persoanelor autorizate: cadre de ocrotire, medic pediatru, pentru a evita greseli ce ar aduce prejudicii grave dezvoltarii si sanatatii sale.Alimentatia naturalaconsta din hranirea exclusiva a sugarului cu lapte de mama n primele 4-5 luni de viata, dupa care diversificarea - introducerea treptata a altor alimente - este absolut necesara, mentinndu-se n paralel si laptele matern, progresiv scazut, astfel ca la aproximativ 9 luni el poate fi ntarcat.ngrijiri acordate nou-nascutuluingrijiri imediatengrijirile imediate care ncep n momentul nasterii sunt urmatoarele:a)Aspirarea secretiilor din nas , gura si faringe se face cu o sonda moale , dupa aspiratie se observa instalarea primei respiratii.b)Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilicalLigatura cordonului ombilical se face dupa ncetarea pulsatiilor acestora . Sectionarea cordonului ombilical se face ntre doua pense hemostatice aplicate la 10 -15 cm de insertia lui abdominala.Ligatura se face cu un fir rezistent de in sau cnepa , sau cu cleme speciale. Apoi cu o foarfeca sterila se taie cordonul la 1 cmdeasupra ligaturii.Daca bontul nu sngereaza, cele doua capete de fir ramase libere se nnoada de doua ori peste suprafata bontului, facndu-se un al doilea nod de siguranta , iar pe bontul legatse aplica o picatura de tinctura de iod .n jurul cordonului se aplica o compresa sterila si se supravegheaza n primele 24 h dupa nastere , pentru a descoperi o eventuala hemoragie.c)Aprecierea starii clinice a noului nascut trebuie facuta imediat dupa expulsie , chiar n sala de travaliu, la 1 min. , 2 min. si 5 min . de la nastere .Seevalueazafrecventa si ritmul pulsului , calitatearespiratiei , tonusul muscular , reflex de iritabilitate , culoarea tegumentelor si a mucoaselor.Fiecare din cele 5 semne este notat cu un punctaj se 0, sau 1 , sau 2.Suma lor reprezinta reprezinta scorul Apgar.Evaluarea poate arata :-scor maxim = 10 cnd pentru fiecare semn obiectiv, exista punctajul maxim (5 semne x 2) care corespunde nou-nascutului n cea mai buna stare posibila scorul de 3 si sub 3 indica un nou nascut n stare grava .Daca la 5 minute dupa nastere scorul Apgar este sub 8 , nregistrarea lui se face la 10, 15 si 20 minute .Dupa scorul Apgar nou-nascutii se clasifica n :1.nou-nascuti normali cu scor Apgar 8-10;2.nou-nascuti care respira cu ventilatie ineficace , cianoticisau palizi , cu respiratii superficiale , cu scor Apgar 4-7;3.nou-nascuti apneiici care pot fi : cu suferinta grava , Apgar 0-3 , cu suferinta moderata , batai cardiace bune 4-7.Nou-nascutii din grupele 2 si 3 necesita reanimarea n sala de nastere.d)Profilaxia oftalmieiImediat dupa nastere , se instaleaza n sacul conjunctival1-2 picaturi de nitrat de argint de 1%.e)Examinarea sumara se face imediat dupa nastere , observndu-se aspectul si comportamentul nou- nascutului , depistndu-se eventualele malformatii , deoarece unele necesita tratament de urgenta.f) stabilirea sexuluig) masurarea taliei , perimetrelor (craniene si toracice) si cntarireah) stabilirea identitatii si legarea de bratari att la mama ct si la copil cu acelasi numari) uscarea tegumentelor prin tamponare cu un scutec cald dupa care se face nfasarea .Daca tegumentelesunt impregnatecu lichid amniotic infectat cu snge sau muconin , se face baie noului nascut . Vernix caseosa nu se ndeparteaza deoarece este un nvelis protector mpotriva infectiilor si a pierderii de caldura .j) nfasarea se face n scutece sterile , calde , dupa care nou-nascutul se transporta n sectia de nou-nascuti.ngrijirile n sectia de nou-nascutiDupa examenul medical , nou-nascutul este nfasat si supravegheat n continuare de asistenta pediatra .Nou-nascutul este culcat n decubit lateral , cu capul aplecat mai jos , timp de 48 de ore , pentru drenarea cailor respiratorii.Pozitia de decubit dorsal trebuie evitata , deoarece favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura n caile respiratorii , producnd bronhopneumonia de aspiratie.n momentul n care apare o pauza respirator mai lunga si apare cianoza fetei , se anunta medical.n zilele urmatoarese supravegheaza cu atentie functiile vitale , temperatura , coloratia tegumentelor , modul cum primeste alimentatia , mictiunile si eliminarea mecaniului.Rezistenta organismului fata de infectii se instaleaza treptat.Afectiunile usoare ca rinofaringite , foliculite pot pune n pericol viata nou-nascutului.Personalul mediu din sectiile de nou-nascuti trebuie sa lucreze n conditii de asepsie.n privinta ngrijirilor care se aplica n continuare se acorda o atentie deosebita pielii , mucoaselor , plagii ombilicale , regimului de viata (alimentatie , somn) si profilaxiei infectiilor.A) NGRIJIREA PIELII.Prima baie a nou-nascutului se face dupa caderea cordonului ombilical . Pnala prima baie se face toaleta zilnica prin baie partiala .Spalarea se face cu apa calda si sapun fin .Se evita regiunea ombilicala si se insista asupra regiunii fesiere , genitale, a plicilor inghinale sau fesiere.Daca pielea prezinta descuamari se recomanda ungerea ei cu vitamina A.Baia generala se face zilnic la aceeasi ora , de preferat seara , nainte de supt.Temperatura pentru baieeste de 22-24C si se foloseste o cadita care se dezinfecteaza nainte de baie.Temperatura apei va fi de 37-38C si se controleaza cu un termometru de baie sau n lipsa cu cotul .Se spala nti capul , membrele superioare , trunchiul , membrele inferioare , fesele si regiunea pelviana.Apoi se ntoarce copilul cu fata n jos si se spala pe spate..Dupa ce se limpezeste , se scoate din caditasi se sterge cu un scutec prin tamponare si se panseaza ombilicul.Urmeaza mbracarea copilului cu camasuta , se pune pansamentul si se nfasa . Ochiise sterg cu ser fiziologic si se curata orificiile nazale si conductul auditivextern cu tampoane de vata .Cavitatea bucala nu se spala si nu se sterge.La copiii agitati , pot aparea eriteme sau eroziuni la nivelul calcielor, datorita frecarii acestora , pentru care se fac pansamente locale.B) ngrijirea mucoaselor : bucala , nazala , conjuctivala .Nu se folosesc dezinfectantepentru ngrijirea mucoaselor.Daca copilul prezinta secretie conjunctivala , plaga ombilicala infectata , muquet, foliculita sau orice alta infectie , se izoleaza , iar medicul va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice , pentru a se identifica germenii cauzali si se prescrie tratamentul corespunzator.C) NGRIJIREA PLGII OMBILICALEurmareste sa asigure o evolutie normala a cicatrizarii si sa evite orice infectie .Plaga ombilicala poate fi poarta de intrare pentru germenii patogeni (stafilococ, streptococ, colibacil, bacil tetanic), care pot determina infectii grave .Pansamentul ombilical trebuie protejat de umezire , cu ocazia baii zilnice a copilului .Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia.n cazul cnd evolutia normala a plagii ombilicale spre cicatrizare este ntrerupta de aparitia unor secretii mai abundentesau de aparitia unui granulom , se aplica tratamentul prescris de medic.D) ALIMENTAIA nou nascutului sanatos la termen se face cu lapte de mama. Nou nascutul hranit la sn este un copil eutrofic. n primele 24 de ore de la nastere nu se pune copilul la sn , n acest interval I se pot da cteva lingurite de ceai sau apa fiarta si racita .A doua zi copilul este pus la sn din 3 n 3 ore , cte 5 minute la fiecare sn , pentru a stimula secretia lactata .n zilele urmatoare se creste durata suptului pna la 15-20 minute , dndu-se un singur sn la o masa.Ratia zilnica de lapte a noului nascut n primele 10 zile se calculeazadupa formula lui Finkelstein:L = (n-1) x (70 sau 80)n acesta formula L = cantitatea de lapte pe 24 ore n ml, n= vrsta n zile a copilului .Numarul zilelor se nmulteste cu 70 pentru copilul care a avut 3 000 3 500 gr la nastere si cu 80 daca a avut mai mult .Ratia pentru un supteste vrsta n zile a copilului x 10.Este obligatoriu sa se faca controlul cantitatiilaptelui supt , urmarindu-se cresterea ponderala a copilului.Pentru proba suptului , copilul este cntarit nfasat , nainte si dupa fiecare supt .Pentru a constata cresterea ponderala , copilul este cntarit zilnic , dimineata desfasat , nainte de primul supt.n timpul alaptarii , mama trebuie sa respecte riguros masurile de igiena.nainte de a pune copilul la sn , face toaleta snului cu apa si sapun , se spala pe mini cu apa si sapun si se mbraca un halat de alaptare.De asemenea este recomandat sa poarte o masca , care sa fie de unica folosinta .n primele zile , lauza va da copilului sa suga , stand n pat , fie n pozitie seznd , tinnd copilul n brate , fie n decubit lateral stng sau drept.Copilul este asezat paralel cu mama , cu fata ntoarsa spre sn si capul sprijinit pe antebratul mamei.Mama va fi atenta ca n timpul suptului sa nu astupe nasul copilului .Dupa suptmama va dezinfecta din nou snul pentru a evita fermentarea resturilor de lapte .Odata cu laptele , copilul nghite si aer care favorizeaza regurgitatiile .Pentru a mpiedica stationarea aerului n stomac , dupa supt copilul este ridicat n sus si batut usor pe spate , pna are cateva eructatii.Dupasupt copilul este culcat n decubit lateral stng , 15-20 minute , iar apoi ct mai mult pe partea dreapta , se usureaza astfel usurarea stomacului .E) SOMNUL NOU-NSCUTULUIRespectarea orelor de alimentatie si a perioadelor de somn chiar din primele zile , constituie elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului.Daca copilul nu se trezeste la orele obisnuite de supt , el va fi trezit , pentru a se putea formareflexele conditionate de deprinderi utile .n primele 3 saptamni nou-nascutul normal suge de 7 ori pe zi la 3 ore si doarme nentrerupt de la ora 23 la ora 6.n restul timpului nou nascutul doarme aproape tot timpul.F) PROFILAXIA INFECIILORPerioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitatecu totul deosebita a copilului fata de agresiunile infectioase .Acestea se datoreaza imaturitatii sistemului nervos central si imperfectiunii mecanismelor biologice de adaptare la noile conditii ale vietii extrauterine .La aceasta se adauga prezenta a numeroase porti de intrare ( ombilicale , oculara , respiratorie , digestiva , pentru diversi germeni patogeni.Masurile de profilaxie vizeaza infectiile cutanate , ale cailor respiratorii si digestive ,trebuie aplicate nainte de nasterea copilului , n timpul nasterii si dupa nastere .PROFILAXIA GENERAL-consta din urmatoarele masuri:-depistarea si tratamentul sustinut al infectiilor gravidei-profilaxia infectiilor respiratorii prin aspirarea secretiilor din rinofaringela nastere-profilaxia infectiei oculare-profilaxia infectiilor ombilicale prin ngrijirea cordonului si a plagii ombilicale-aplicarea masurilor de asepsie si igiena n sala de nasteri , n salonul de nou-nascuti si la domiciliu-igiena minilor personalului si ale mamei care ngrijesc copilul-depistarea purtatorilor la personalul maternitatii , la mama si membrii familiei , cu aplicarea masurilor de izolare si de tratament-depistarea infectiilor incipiente la nou-nascut si aplicarea tratamentului corespunzator-interzicerea vizitarii nou nascutului la maternitate si la domiciliuSectia de nou- nascuti trebuie sa aibaboxe , cu masa de nfasat si un numar mic de paturi , cu posibilitati de grupare a nou-nascutilor sanatosi , a prematurilor , a celor suspecti si celor bolnavi.Curatenia ncaperilor , aerisirea, dezinfectia si dezinsectiatrebuie aplicate sistematic . Asistenta de pediatrie la preluarea serviciului are urmatoarele obligati: sa mbrace halat curat , sa-si spele minile , sa-si curete si sa-si taie unghiile , sa poarte boneta , masca si manusi de protectie .PROFILAXIA INFECIEI TUBERCULOASEInfectarea cu baciliu Koch se poate intrapartum de obicei prin aspiratie de secretii vaginale infectate n caz de tuberculoza genitala a mamei , dar infectia tuberculoasa se dobndeste mai ales postpartum.Profilaxia antituberculoasa se face prin vaccinarea cu vaccin BCG a tuturor cu greutatea peste 2 500 gr. , dupa a V a zi de viata.Prematurii si copiii bolnavi sunt vaccinati mai trziu . Pna la vrsta de 2 luni copiii pot fi vaccinati cu vaccin BCG fara testarea tuberculinica prealabila . Vaccinul BCG se injecteaza intradermic 0,1 ml n partea postero-externa a bratului stng n treimea medie .Dupa injectare se formeaza o popula de 6-7 mm . Inocularea subcutanata duce la aparitia de abcese la locul inocularii. Popula formata n timpul vaccinarii , dispare n aproximativ 30 de minute.n decursde 1-3 saptamnidupa vaccinare se formeazala locul inocularii un nodul mic cu baza usor indurata .Pielea de acoperire sufera modificari care sunt mai intense n partea centrala anodulului unde se formeaza un orificiu prin care se elimina continutul sau .Rezulta o crusta ce se elimina n urmatoarele saptamni , iar la locul vaccinuluiramne o zona depigmentata care constituie proba succesului vaccinarii.NGRIJIREA NOU-NSCUTULUI LA DOMICILIUDupa parasirea sectiei de nou-nascuti se vor acorda acasa n continuare ngrijirile igienice necesare.Mama trebuie sa continue respectarea regulilor de ngrijire , de igiena si de alaptare.Pentru aceastamama trebuie ajutata de cadrele sanitare ale circumscriptiei sanitare teritoriale carora le revine rolul dificilde a rezolva problemele de sanatatepe care le ridica nou-nascutul si de a fi sfatuitorii cei mai activi ai familiei .Aceasta activitate trebuie sa nceapa chiar din prima zi a venirii acasa a noului nascut .Asistenta pediatra va instrui mama asupra tehnicii de alimentatie de ngrijire , facndu-i demonstartii practice .Asistenta desfasa copilul , controleaza plaga ombilicala , examineaza pielea si arata mamei cum se face baia nou-nascutului dupa caderea cordonului ombilical. i arata cum se combate eritremul fesier si cum se nfasa copilul .Pentru prevenirea mbolnavirilor grave ale nou-nascutului mama este lamurita asupra principalelor cai de transmitere ,a modului cum se mbolnavesc copiii si a masurilor ce trebuie luate pentru a-si mentine copilul sanatos .Se va explica importanta ngrijirii tegumentelor , se va atrage atentia asupra gravitatii afectiunilor digestive , asupra cauzelor care le produc si asupra modului cum pot fi prevenite .O importanta deosebita trebuie acordata asistentei copiilor nelegitimi, la care mama singura ntmpina dificultati n ngrijirea lor .Situatia acestor copii este rezolvata n raport cu posibitatile materiale ale mamei.PREMATURITATEAPrematurul este nou-nascutul viu care la nastere are o greutatea egala sau inferioara celei de 2500 gr. si talia mai mica de 47 cm , indiferent de durata gestatiei.Criteriul ponderal a fost acceptat pentru definitia prematuritatii din considerente de unitate statistica . un alt criteriu care poate fi luat n consideratie pentru definirea prematuritatii este cel temporal: este prematur nou nascutul a carui vrsta gestationara este mai mica de 37 saptamni calculata de la prima zi a ultimei menstruatii.Criteriul temporal este greu de utilizat si calculul nu poate fi ntotdeauna exact , nu pot fi obtinute informatii certe despre ultima menstruatie , sau data primelor miscari.CLASIFICAREA PREMATURILORDupa greutatea de la nastere se deosebesc 4 grade de prematuri:-prematuri de gradul I , cu greutatea la nastere de 2500-2000 gr.-prematuri de gradul II , cu greutatea la nastere de 2000-1500 gr.-prematuri de gradul III , cu greutatea la nastere de 1500-1000 gr.-prematuri de gradul IV , cu greutatea la nastere mai mica de 1000gr.Dupa starea clinica , prematurii se mpart n 2 categorii:-prematuri sanatosi , la care nasterea prematura este doar un accident , fara afectarea structurilor principale si la care adaptarea la viata extrauterina este influentata doar de imaturitatea lor morfofunctionala .-prematuri patologici la care imaturitatea structurala si functionala coexista cu leziuni nedeterminate de factori nocivi , care au actionat n viata uterina .Acestia prematuri sunt puternic handicapati cu patologie de adaptare la viata extrauterina .CAUZELE PREMATURITIISunt numeroase n general se asociaza si sunt greu de depistat. Se apreciaza ca nasterea prematura este determinatade incapacitatea uterului de a retine fatul , care este urmata de decolarea prematura a placentei si de declansarea unor contractii uterine eficace nainte de termen.Cauzele favorizante pot fi:a)cauze obstetricale: insertii vicioase ale placentei ( placenta praevia) , rupere precoce a membranelor , decolare prematura a placentei , prezentatii anormale , hidramnios , boli n sfera genitala care mpiedica distensiunea uterului, tumori , malformatii uterine , primitaritate , pluriparitate.b)Cauze fetale : gemelaritate , incompatibilitate Rh sau de grup ABO, malformatii congenitale , boli ale cordonului ombilical .c)mbolnaviri ale mamei : tuberculozaevolutiva , sifilisul , malaria , hepatita epidemica , infectiile acute , cardiospatiile , hemopatiile , toxicoza gravidica .d)Starea de nutritie a mamei , exista o relatie ntre prematuritate si alimentatia carentata n proteine , vitamine si saruri minerale .e)Conditii economico-sociale : prematuritatea este mai frecvent nregistrata n urmatoarele cazuri : nasteri nelegitime , copii nedoriti , mame cu o activitate profesionala grea , stare economica precara , igiena personala deficitara nivel scazut de cultura , locuinta insalubra , fumat .f)Cauze mecanice : traumatisme diverse : loviri , tuse , raporturi sexuale , traumatism chirurgical .g)Factori ereditari , anomalii cromozomiale par sa influenteze durata sarcinii , care este mai scurta , sunt de asemenea semnalate predispozitii familiale , frecventa unor grupe sanguine.NGRIJIREA COPILULUI PREMATURCARACTERISTICI MORFOFUNCIONALEPrematurul se caracterizeaza prin imaturitate functionala si anatomica a organelor sale.La examenul clinic se constata urmatoarele :-disproportia dintre diferitele segmente ale corpului este mult mai accentuata ; capul reprezinta 1/3 din lungimea totala ; craniul este voluminos , cu un perimetru ce depaseste pe cel toracic cu peste 3 cm ; fontanelele si suturile craniene sunt larg deschise ; fata este mica , triunghiulara , cu aspect de facies batrn ; gtul este lung si subtire ; toracele ngust , cilindric cu coastele usor deprimabile n inspir si contrasteaza cu abdomenul mare ; membrele sunt subtiri si scurte .-pielea este rosie , subtire , lucioasa , zbrcita , acoperita cu lanugo abundent-tesutul adipos subcutanat este foarte redus sau lipseste-parul de pe pielea capului este mai lung si mai des-unghiile sunt slab dezvoltate , foarte subtiri si moi-urechile sunt mari , cu reliefurile pavilioanelor absente si au cartilajele foarte moi-musculatura este ineficient dezvoltata , cu o hipotomie accentuata care explica tendinta catre hernia ombilicala sau inghinala-cordonul ombilical este implantat mai aproape de simfiza pubiana ; mumificarea este mai lenta , iar detasarea mai trzie dect la nou-nascutul normal.-testiculii nu sunt coborti n scrot , labiile mai nu le acopera pe cele miciDin punct de vedere functional , organele , aparatele si sistemele insuficient dezvoltate prezinta deficiente cu att mai pronuntate cu ct prematuritatea este mai importanta .Prematurul doarme aproape tot timpul , plnsul este slab si monoton, miscarile musculare lente si rare.Icterul fiziologic este mai frecvent si dispare mai trziu. Scaderea fiziologica n greutate este mai mica , iar revenirea la greutatea initiala mai lenta.NGRIJIRI IMEDIATEMasurile de ngrijire se aplica din momentuldeclansarii travaliului , care trebuie condos cu multa grija .Nasterea prematurului trebuie sa se faca ntr-o sala ncalzita , dotata cu instrumentare pentru dezobstructionarea cailor respiratorii , scutece calde , oxigen , incubatorpentru prematurii sub greutatea de 1500 gr.n timpul nasterii se administreaza mamei oxigen si vitamina k care previn n mare masura leziunilesistemului nervos central .Imediat dupa nastere , ngrijirile acordate prematurului sunt urmatoarele :-evitarearacirii , prematurul este nvelit n scutece calde sterile ;-legarea si sectionarea cordonului ombilical se face dupa 4-5 minute de la nastere , cnd pulsatiile nceteaza pentru ca o parte din sngele placentei sa treaca n organismul nou nascutului prematur;-dezobstructionarea cailor aeriene superioare , se ndeparteaza cu atentie mucozitatile pentru a preveni aspiratia lor .-profilaxia oftalmiei gonococice cu solutie de nitrat de argint 1%.- transportul n sectia de prematuri.Prematurul este lasat linistit timp de 5-6 ore, culcat pe o parte, pentru a nu aspira mucozitatile .Dupaacest interval de timp , el va fi cntarit si i se vaface toaleta cu apa calda.Administrarea de antibiotice se recomanda numai n cazul ruperii premature a membranelor , cnd se presupune o infectare a lichidului amniotic.NGRIJIRILE ULTERIOAREngrijirile ulterioare ale prematurilor se acorda n sectii de prematuri si la domiciliu.Asistenta copilului prematur trebuie sa tina seama de urmatoarele principii:-actul terapeutic reprezintao urgenta , ntrzierile n corectarea tulburarilor care apar n functiile vitalepot determina leziuni ireversibile , urmate de deces sau de patologie sechelara.-gestul terapeutic poate fi nociv , o terapie intensiva aplicata pe un organism fragil cu potential enzimatic redus , poate determina o agravare a evolutiei .-masurile de ngrijire acordate prematurilor trebuie aplicate diferentiat si trebuie sa vizeze etapele perioadei de adaptare la viata extrauterina , care au caracteristici si patologie proprie.n perioada de adaptare , copiii prematuri trec prin trei etape :a)etapa de adaptareimediata , care cuprinde primele 3 zileb)etapa de adaptare precoce care dureaza 3-8-10 zilec)etapa de adaptare tardiva care ncepe dupa 2 saptamni si dureaza pna la maturizare completa .n etapa de adaptare imediata , masurile terapeutice trebuie sa fie axate pe corectarea tulburarilor determinate de deficientele functiei respiratorii si de termoreglare.n perioada precoce , exista riscul metabolic si cel hemoragic , iar n cea tardiva , riscul infectios este pe primul plan si ncepe sa apara si riscul legat de patologia