Infractiuni contra vietii

8/2/2019 Infractiuni contra vietii

1/21

Infractiuni contra vietii

Subsectiunea I. Omorul

1. Continutul legal

Omorul, asa cum apare definit n art. 174 C. pen., consta nuciderea unei persoane.

Acest mod de exprimare nu reprezinta altceva dect o explicare mai precisa a denumirii

marginale a infractiunii (omorul), fara a reprezenta o descriere explicita a tuturor

elementelor constitutive ale infractiunii.

Nici chiar formularea, n sensul ca omorul ar reprezenta fapta persoanei care, cu

intentie, ucide o alta persoana[1], sub un anumit aspect nu ar fi completa, deoarece nu

ar scoate n evidenta toate elementele continutului juridic al infractiunii de omor (de

pilda, ar 545s1812f evidentia numai actul de violenta asupra altei persoane, dar nu sirezultatul constnd n moartea acelei persoane, precum si raportul de cauzalitate ntre

act si rezultat)[2].

n definirea omorului, legiuitorul se foloseste de nsusirea obiectiva a substantivului

provenit dintr-un verb (uciderea) de a comprima n el descrierea actiunii (manifestarea

de violenta fata de victima), rezultatul imediat (moartea victimei), ct si legatura de

cauzalitate dintre fapta si rezultat si de a exprima concludent aceste realitati[3].

Omorul a fost incriminat n toate legislatiile, deoarece asemenea fapte au adusdintotdeauna atingere celui mai important atribut al persoanei, viata; punerea n pericol

sau suprimarea vietii persoanei au fost combatute nu numai din punctul de vedere al

intereselor victimei, dar mai ales pentru ca asemenea fapte prezentau un pericol pentru

ntreaga societate; fara respectarea vietii persoanei nu poate fi conceputa existenta

nsasi a colectivitatii si convietuirea pasnica a membrilor acesteia[4].

2. Conditii preexistente

A. Obiectul juridic specialal infractiunii de omor l constituie relatiile sociale a carorformare, desfasurare si dezvoltare normala implica respectul acelei valori sociale, care

este viata omului. Prin incriminarea omorului este ocrotita aceasta valoare sociala

esentiala si prin mijlocirea acesteia sunt aparate relatiile sociale care se nasc si se

dezvolta n jurul valorii sociale mentionate.

8/2/2019 Infractiuni contra vietii

2/21

Omul este o valoare sociala fundamentala, fiindca prin om si n jurul sau se formeaza

si se dezvolta imensa majoritate a relatiilor sociale; ocrotind aceste valori implicit sunt

aparate toate relatiile sociale la care ne-am referit[5].

B. Obiectul materialal omorului consta n corpul unui om n viata, indiferent de vrsta(copil sau nou-nascut, tnar, adult, batrn), sex (barbat sau femeie), starea sanatatii

(sanatos, bolnav, muribund) sau a normalitatii bio-antropologice (normal, anormal, viabil

sau neviabil, cu malformatii sau monstruozitati anatomice sau antropologice etc.).

Viata este un fenomen complex ca forma de miscare; ea are la baza procese

biologice si psihice care subordoneaza procesele inferioare (chimice, fizice, mecanice)

[6]. Daca nceteaza viata n sens biologic, nceteaza si viata ca valoare sociala, ca

relatie sociala, implicit relatiile legate de ea. De aceea, ne intereseaza nu numai

aspectul social al vietii, dar si cel biologic.

Ceea ce este obiect material (corpul uman) nu se confunda cu subiectul pasiv care

este persoana n viata careia i s-a suprimat ori s-a ncercat sa i se suprime viata. Dupa

consumarea omorului, persoana pierde calitatea de subiect pasiv si devine o victima;

din subiect pasiv devine obiect material al infractiunii. n acest caz, obiect material este

corpul lipsit de viata al persoanei ucise. n caz de tentativa nsa, persoana continund

sa traiasca, trasaturile sale, ca subiect pasiv, se confunda n totul cu cele ale obiectului

material.

n problematica definirii obiectului material al infractiunii de omor, doctrina si practica

judiciara au relevat un aspect care este din ce n ce mai mult dezbatut si n alte tari, si

anume: considerarea ca tentativa de omor a unei situatii care, cel putin n dreptul nostru

penal de pna acum, era considerata un fapt putativ. Altfel spus, n analiza valorii

concrete protejate de legiuitor (obiectul material al infractiunii de omor) s-a ridicat

chestiunea daca reprezinta sau nu o conditie sine qua nonfaptul ca subiectul pasiv sa fi

fost n viata n momentul n care s-a comis asupra lui elementul material al faptei[7].

C. Subiect actival infractiunii poate fi orice persoana, deoarece existenta infractiuniinu este conditionata de vreo calitate speciala a subiectului. n consecinta, infractiunea

poate fi savrsita de orice persoana care ndeplineste conditiile generale psihofizice ale

raspunderii penale.

8/2/2019 Infractiuni contra vietii

3/21

Participatia penala n cazul omorului este posibila sub toate formele: coautorat,

instigare si complicitate.

Astfel, n cazul coautoratului, n literatura juridica se subliniaza necesitatea unei

contributii nemijlocite la fapta a coautorului (fapta consumata ori fapta tentata). Exista oasemenea contributie nemijlocita a coautorului cnd acesta savrseste acte care

apartin actiunii tipice, specifice laturii obiective a infractiunii date, descrise sau indicate

de verbum regensdin norma incriminatoare[8]. n cazul omorului vor fi, deci, astfel de

acte orice activitati susceptibile sa produca moartea unei persoane.

Astfel, n practica judiciara s-a decis ca exista coautorat daca mai multe persoane au

lovit victima cu un instrument apt de a ucide (cutit, topor, briceag, ciomag etc.), chiar

daca numai lovitura unuia dintre participanti a fost mortala; actionnd simultan, cu

aceeasi intentie de a ucide si completndu-se unul pe altul, inculpatii sunt coautori[9].

D. Subiect pasival omorului este persoana ucisa ca urmare a activitatii faptuitorului,deci cea care sufera raul cauzat prin comiterea infractiunii. Pentru existenta subiectului

pasiv al infractiunii de omor este suficient sa se constate ca persoana titulara a valorii

ocrotite penal a suferit raul produs prin savrsirea infractiunii, adica moartea sau

punerea n pericol a vietii.

Dupa consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoana, ci o victima.

n literatura de specialitate s-a subliniat, pe drept cuvnt, ca nu trebuie confundat

subiectul pasiv al infractiunii, adica persoana vatamata, cu subiectul pasiv de drept civil

al infractiunii, respectiv persoana care a suferit paguba n infractiune[10]. Distinctia este

importanta fiindca, daca de cele mai multe ori, persoana vatamata este n acelasi timp

si persoana pagubita prin infractiune, exista si cazuri n care cineva poate fi subiect

pasiv, deci persoana vatamata, fara sa fie nsa si persoana pagubita (de exemplu, copiii

victimei unei infractiuni de omor au calitatea de persoane care au suferit o paguba prin

infractiune, nsa nu au calitatea de persoane vatamate, aceasta calitate avnd-o

victima)[11].

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul materialse realizeaza, din punct de vedere obiectiv,prin uciderea unei persoane, adica prin orice activitate materiala care are ca rezultat

moartea unui om. Elementul material poate consta ntr-o actiune (comisiune) sau ntr-o

8/2/2019 Infractiuni contra vietii

4/21

inactiune (omisiune); n oricare din ipotezele mentionate, aceasta se refera la

incriminare, nu la fapta concreta, fiind vorba de un act care sa posede o anume forta

distructiva, adica, sa fie apt obiectiv sa provoace moartea persoanei n conditiile

date[12]. O asemenea forta distructiva exercitata asupra victimei se poate manifesta

sub forma unor actiuni fizico-mecanice (sugrumare, lovire, taiere, mpuscare, ntepare,electrocutare etc.), actiuni chimice (otravire), actiuni psihice