of 63 /63
8/18/2019 Indrumator proiect http://slidepdf.com/reader/full/indrumator-proiect 1/63 Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC  Cuprins 3  Cuprins Cuprins .............................................................................................................................................. 3  Tema proiectului  ..............................................................................................................................5 1. Principii generale de proiectare a depozitelor ecologice de deșeuri  ...........................  2. Proiectarea sistemului de etanșare de baz ă  ..................................................................... 10 3. Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare  .............................................................14 3.1. Predimensionarea taluzurilor digului perimetral ................................................................... 14 3.1.1. Predimensionarea taluzului exterior al digului perimetral ............................................................ ....... 14 3.1.2. Predimensionarea taluzului interior al digului perimetral ............................................................. ....... 15 3.2. Predimensionarea digurilor de compartimentare ................................................................. 16 3.3. Verificarea stabilităţii taluzurilor ................................................................................................ 18 4. Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului  ........................................19 5. Verificarea stabilit ăţ ii pe pant ă a materialelor componente ale sistemului de etanşare-drenaj de pe taluz  ........................................................................................................26  5.1. Stabilitatea pe pantă a straturilor minerale ............................................................................. 26 5.1.1. Metoda pantei infinite ........................................................ ................................................................ ....... 26 5.1.2. Metoda penei ............................................................ ............................................................... .................. 28 5.2. Stabilitatea pe pantă a materialelor geosintetice .................................................................. 30 5.3. Dimensionarea tranşeelor de ancorare .................................................................................... 38 6. Colectarea gazului din corpul depozitului de deşeuri  .................................................... 41 7. Ȋ nchiderea depozitului ecologic de deşeuri  ...................................................................... 44 8. Etape de execu ţ ie ş i exploatare a depozitului de de ş euri  ............................................. 47  Bibliografie  ......................................................................................................................................64 

Indrumator proiect

  • Author
    tyzzzu

  • View
    252

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Indrumator proiect

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    1/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Cuprins 3

     

    Cuprins

    Cuprins ..............................................................................................................................................3 

    Tema proiectului  ..............................................................................................................................5 

    1. Principii generale de proiectare a depozitelor ecologice de deșeuri  ...........................7  

    2. Proiectarea sistemului de etanșare de baz ă  .....................................................................10 

    3. Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare  .............................................................14 

    3.1. Predimensionarea taluzurilor digului perimetral ................................................................... 14 

    3.1.1. Predimensionarea taluzului exterior al digului perimetral ............................................................ ....... 14 3.1.2. Predimensionarea taluzului interior al digului perimetral ............................................................. ....... 15 

    3.2. Predimensionarea digurilor de compartimentare ................................................................. 16 

    3.3. Verificarea stabilităţii taluzurilor ................................................................................................ 18 

    4. Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului  ........................................19 

    5. Verificarea stabilit ăţ ii pe pant ă a materialelor componente ale sistemului deetanşare-drenaj de pe taluz  ........................................................................................................26  

    5.1. Stabilitatea pe pantă a straturilor minerale ............................................................................. 26 5.1.1. Metoda pantei infinite ........................................................ ................................................................ ....... 26 5.1.2. Metoda penei............................................................ ............................................................... .................. 28 

    5.2. Stabilitatea pe pantă a materialelor geosintetice .................................................................. 30 

    5.3. Dimensionarea tranşeelor de ancorare .................................................................................... 38 

    6. Colectarea gazului din corpul depozitului de deşeuri  ....................................................41 

    7. Ȋ nchiderea depozitului ecologic de deşeuri  ......................................................................44 

    8. Etape de execu ţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri  .............................................47  Bibliografie ......................................................................................................................................64 

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    2/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    4  Cuprins

     

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    3/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Tema proiectului 5

     

    Tema proiectului

    Se cere să se proiecteze un depozit ecologic de deşeuri menajere în variantă mixtă (semirambleu - semidebleu),  ȋ ntr-un amplasament cu dimensiunile  ȋ n plan de500 x 300 m şi o suprafaţă cvasi-orizontală.

    Lucr ările de investigare geotehnică  au relevat următoarea stratificaţ ie aterenului de fundare:0.00 - 0.30 m Pământ vegetal0.30 - 5.00 m Praf nisipos cafeniu-gălbui, plastic vârtos,

    pentru care s-au determinat următoarele caracteristici: = 18.6 kN/m3, w = 15%, k = 10-4 m/s

     = 23, c = 15 kPa ȋ n stare compactată are următoarele caracteristici:

    woc = 17%, d max = 17.2 kN/m3, k = 10-6 m/s

     = 24, c = 30 kPa,5.00 - 8.00 Argilă pr ăfoasă cafeine, plastic vârtoasă,

    pentru care s-au determinat următoarele caracteristici: = 19 kN/m3, w = 20%, k = 10-6 m/s

     = 15, c = 30 kPa ȋ n stare compactată are următoarele caracteristici:

    woc = 16%, d max = 16.5 kN/m3, k = 10-8 m/s

     = 25, c = 35 kPa,8.00 - 16.00 Nisip fin - mijlociu, ȋ ndesat

    pentru care s-au determinat următoarele caracteristici:

     = 20.4 kN/m3, w = 18%, k = 10-4 m/s16.00 - Argilă marnoasă cenuşie, tare,

     = 22 kN/m3, w = 17.5%, k = 10-9 m/s

    Nivelul apei subterane a fost interceptat la adâncimea de 8.00 m.

    Deşeurile care vor fi depozitate au următoarele caracteristici:

     = 12 kN/m3,  = 23, c = 10 kPa.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    4/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    6  Tema proiectului 

     

    Proiectarea depozitului de deşeuri va cuprinde:

    1. Stabilirea dimensiunilor depozitului ţ inând cont de cerinţ ele generale deproiectare impuse de legislaţ ia naţ ională  ȋ n vigoare;

    2. Predimensionarea digului perimetral;

    3. Proiectarea sistemului de etanşare de bază;

    4. Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare;

    5. Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului;

    6. Verificarea stabilităţ ii pe pantă a straturilor minerale;

    7. Verificarea stabilităţ ii pe pantă a materialelor geosintetice;

    8. Dimensionarea tranşeelor de ancorare;

    9. Alegerea sistemului de colectare a gazului din depozitul de deşeuri;

    10. Alegerea sistemului de ȋ nchidere a depozitului ecologic de deşeuri

    Vor fi prezentate următoarele piese desenate:

    1. Plan săpătur ă 

    2. Plan sistem de etanşare de bază 3. Plan sistem de drenare a levigatului

    4. Plan sistem de colectare a levigatului

    5. Plan sistem de colectare a gazului de depozit

    6. Plan ȋ nchidere depozit

    7. Secţ iune transversală cu indicarea sistemeleor de etanşare-drenaj de bază şi desuprafaţă 

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    5/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Principii de proiectare a depozitelor ecologice de deşeuri 7

     

    1. Principii generale de proiectare a depozitelor ecologice de deșeuri

     În amplasamentul avut la dispoziţ ie pentru proiectarea unui depozit ecologic dedeşeuri municipale, trebuie să se regăsească:

      zona verde: pe perimetrul depozitului și acolo unde nu există  instalații, serecomandă  plantarea spațiilor verzi (gazon, arbuști și arbori), precum și aarborilor de-o parte și de alta a căii principale de acces în depozit;

     drumul perimetral: care poate fi cu sens unic (min. 3 m lățime) sau cu dublusens (min. 5,75 m lățime);

     rigole perimetrale: care trebuie să  colecteze apele din precipitații (apeconvențional curate); acestea se dispun pe o parte sau ambele păr ți aledrumului perimetral;

     depozitul propriu-zis cu: celule de depozitare, digul perimetral, diguri decompartimentare, zonă (rampă) de acces în depozit.

    Figura 1. Elemente componente principale ale unui depozit ecologic de deşeuri

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    6/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    8  Principii de proiectare a depozitelor ecologice de deşeuri 

     

    Principalul rol al digului perimetral este de a elimina posibilitatea scurgeriloraccidentale de levigat din interiorul depozitului spre terenul  ȋ nconjur ător și totodată a scurgerii  ȋ n depozit a apelor din precipitații care cad în vecinătatea acestuia. În

    acest caz, se recomandă ca înălțimea digului să nu depășească 2...4 m.Lățimea coronamentului digului se stabilește pe baza mai multor criterii, având

     în vedere că: în coronamentul digului se încastrează materialele geosintetice (întranșeea de ancorare), pe perioada exploatării depozitului, digul perimetral poate fifolosit ca drum de incintă, sistemul de închidere al depozitului se prelungește pestecoronament. Se recomandă ca lățimea coronamentului digului să fie de 3÷4 m.

    Figura 2. Secţ iune transversală prin zona adiacentă celulelor de depozitare

     Adâncimea excavației bazei depozitului se stabilește în funcție de:

      nivelul apei subterane (trebuie să  fie cu minim 1 m deasupra nivelului apeisubterane);

     stratificația terenului și păstrarea barierei geologice sau completarea acesteia în cât mai mică măsur ă cu bariera construită;

     obținerea de material pentru acoperirile zilnice, diguri de compartimentare,acoperirea temporar ă sau finală a depozitului.

    Depozitul de deșeuri trebuie proiectat astfel încât să corespundă unor cerințe

    impuse de legislația națională  în vigoare (Normativul tehnic privind depozitareadeşeurilor aprobat prin OM 757/2004), respectiv:

      baza depozitului, în care se regăsesc conductele de drenare a levigatului,trebuie profilată astfel încât, după consumarea tasărilor terenului de fundaresă fie asigurate pante de minim 1% în lungul drenurilor și 3% perpendicular peacestea;

      conductele de drenare a levigatului cu o lungime maximă  de 200 m și sedescarcă în cămine amplasate în afara depozitului;

     panta maximă  a suprafețelor de depozit este 1:3 și minim 1:20. Pantele cu

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    7/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Principii de proiectare a depozitelor ecologice de deşeuri 9

     

     înclinări între 1:3 și 1:5 trebuie să prezinte berme cu lățimea de 5 m la fiecare10 m pe înălțime.

    Depozitul de deșeuri se construiește etapizat, fiind alcătuit din celule care, de

    regulă, î și ating capacitatea după  o perioadă  de exploatare de 5 ani (perioadarecomandată  de exploatare a unui depozit este de 20 de ani, de regulă, fiind ȋ mpăr ţ it ȋ n 4 celule).

    Depozitele ecologice de deşeuri sunt structuri pentru care trebuie efectuateverificări „clasice” privind terenul de fundare, atât la starea limită  de exploatarenormală  (calcul de tasare), cât şi la starea limită  ultimă  (calcul de capacitate

    portantă, verificarea stabilităţ ii taluzurilor).

    EXEMPLU DE CALCUL

    Pentru prezentul proiect se propun următoarele dimensiuni:

    - Lăţ imea zonei verzi: 5 m

    - Drum perimetral: cu două benzi de mers şi l ăţ imea de 6 m

    - Rigole perimetrale pe ambele păr ţ i ale drumului, cu o l ăţ ime total ă de 4 m

    - Înăl ţ imea digului perimetral: 2 m

    - Lăţ imea coronamentului digului perimetral: 4 m

    - Adâncimea excavaţ iei: 7 m (cu un metru deasupra nivelului apei subterane)

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    8/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    10  Proiectarea sistemului de etanșare de baz ă

     

    2. Proiectarea sistemului de etanșare de bază 

    După  stabilirea adâncimii excavației, nivel de la care se execută  sistemul deetanșare de bază, se evaluează  condițiile specifice ale amplasamentului și secompar ă cu cerințele legislației naționale în vigoare.

    Sistemul de etanșare de bază  este alcătuit din bariera geologică  și barierageosintetică. Atunci când bariera geologică  nu îndeplinește cerințele impuse delegislația în vigoare, aceasta se completează cu o barier ă construită.

     În cazul depozitelor ecologice de deșeuri nepericuloase, bariera geologică trebuie să aibe minim 1 m grosime și un coeficient de permeabilitate mai mic de

    910  m/s. Bariera construită trebuie să aibă minim 0,5 m grosime și k≤10-9 m/s.

    Figura 3. Sistem de etanşare impus de OM 757/2004 şi soluţ ia alternativă 

    EXEMPLU DE CALCUL

    Bariera geologic ă nu ȋ ntruneşte cerinţ ele legislaţ ie naţ ionale ȋ n vigoare, avândun coeficient de permeabilitate, k > 10 -9  m/s. Este propusă  următoare barier ă construit ă pentru completarea barierei geologice:

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    9/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Proiectarea sistemului de etanșare de baz ă  11

     

    - Argil ă pr ăfoasă compactat ă (din amplasament), 0.5 m grosime, smk    810  

    - Geocompozit bentonitic, 5 mm grosime, smk    1110  

    Pentru a verifica echivalenţ a între bariera geologic ă  natural ă  impusă  decerinţ ele legale în vigoare şi bariera construit ă propusă, se calculeaz ă coeficientulde permeabilitate echivalent (k e BC  - pentru curgere perpendicular ă pe stratificaţ ie)cu relaţ ia:

    smk k k l

    lk   BC e BC e

    ii

    i

     BC e

    10

    118

    1018.9

    10

    005.0

    10

    5.0

    005.05.0  

     

    În consecinţă, bariera construit ă  propusă  respect ă  condi ţ iile impuse de

    legislaţ ia naţ ional ă  în vigoare, respectiv, grosimea mai mare de 50 cm şicoeficientul de permeabilitate mai mic de 10 -9 m/s.

    Se verific ă  eficienţ a întregului sistem de etanşare propus, în comparaţ ie curecomand ările legislative. Cele două sisteme sunt prezentate în figura de mai jos.Pentru geomembrana din polietilenă de înalt ă densitate cu grosimea de 2 mm s-a

    considerat un coeficient de permeabilitate smk    1210 .

    Figura 4. Sistem de etanşare impus de OM 757/2004 şi soluţ ia propusă 

    1) Se verific ă  dac ă  coeficientul de permeabilitate echivalent al sistemului deetanşare de baz ă propus este mai mic decât cel al sistemului de etanşare impus de

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    10/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    12  Proiectarea sistemului de etanșare de baz ă

     

    legislaţ ie (    OM e propuse   k k     ).

    smk k k l

    lk   propuse propuse

    ii

    i

     propuse

    10

    681112

    1091.5

    10

    1

    10

    5.0

    10

    005.0

    10

    002.0

    11005.0002.0  

     

    smk k k l

    lk  OM eOM e

    ii

    i

    OM e

    10

    6912

    1067.6

    10

    1

    10

    1

    10

    002.0

    11002.0  

     

    verificasesmk smk  OM e propuse       1010 1067.61091.5  

    2) Se verific ă  dac ă  toat ă  cantitatea de levigat care traverseaz ă  sistemul deetanşare propus şi ajunge în apa subterană este mai mic ă decât în cazul sistemuluide etanşare impus de legislaţ ie (    OM  propus   QQ    ).

     propus propuse propus   ik  AQ    

     propusQ - debitul de levigat care traverseaz ă  sistemul de etanşare propus, calculat

     pentru o sec ţ iune de curgere (A) considerat ă de 1 ha (10000 m2  ).

     propus

     propus

     propusl

    hi

     - gradientul hidraulic al sistemului de etanşare propus.

      ilevigat    lhh   - sarcina hidraulic ă  a sistemului, este egal ă  cu suma dintre cuînăl ţ imea coloanei de levigat şi grosimea sistemului de etanşare măsurat ă până lanivelul apei subterane. În calculele curente se consider ă c ă  înăl ţ imea coloanei delevigat, deasupra sistemului de etanşare este de 30 cm.

    has

    mQ

    smmQik  AQ

    smk 

    i

    ihhhh

    hhhhh

    l

    hi

     propus

     propus propus propuse propus

     propuse

     propus

     propus

    PN  AC GCBGM 

    PN  AC GCBGM levigaat 

     propus

     propus

     propus

    ,1008.7

    199.11091.510000

    1091.5

    199.1

    15.0005.0002.0

    15.0005.0002.03.0

    36

    102

    10

     

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    11/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Proiectarea sistemului de etanșare de baz ă  13

     

    has

    mQ

    smmQik  AQ

    smk 

    i

    ihhh

    hhhh

    l

    hi

    OM 

    OM OM OM eOM 

    OM e

    OM 

     propus

    PN  APGM 

    PN  APGM levigaat 

    OM 

    OM OM 

    ,1067.7

    15.11067.610000

    1067.6

    15.1

    11002.0

    11002.03.0

    36

    102

    10

     

    verificasehas

    mQ

    has

    mQ OM  propus  

     

    ,1067.7

    ,1008.7

    36

    36  

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    12/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    14  Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare

     

    3. Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare

    3.1. Predimensionarea taluzurilor digului perimetral

    3.1.1. Predimensionarea taluzului exterior al digului perimetral

    Se va avea în vedere materialul din care se va realiza digul perimetral al depozituluiecologic de deșeuri. Taluzul se predimensionează prin metoda Maslov:

     

      

     

     H 

    ctgF tg m

    mm

    s      

      1

     

     în care:

    Fs – factor de siguranță pentru care se consider ă valori între 1.1 și 1.3;

    φm, cm, γm – sunt parametrii medii (unghi de frecare internă, coeziune și greutatevolumică) ai pământurilor prin care ar putea trece o suprafață potențială de cedare;

    H – înălțimea digului perimetral, măsurată  față  de cota terenului și în afara

    depozitului (cota amenajată a terenului sau cota bazei rigolei perimetrale).

    EXEMPLU DE CALCUL

    Pentru predimensionarea taluzului exterior s-a ales înăl ț imea digului perimetralegal ă cu 2 m deasupra terenului natural/amenajat.

    Digul se va realiza din material local, respectiv din argila pr ăfoasă. O suprafață  potenț ial ă  de cedare ar traversa preponderant acest strat, motiv pentru care

     parametrii rezistenț ei la forfecare și greutatea volumic ă din relaț ia lui Maslov suntcei ai acestui strat.

     

      

     

     H 

    ctg

    F tg

    m

    mm

    s      

      1 

     

      

     

      88.0219

    3015

    2.1

    1tgtg    

    5.1:13.1     malegesem  

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    13/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare 15

     

    3.1.2. Predimensionarea taluzului interior al digului perimetral

    Se efectuează  cu aceeași teorie a lui Maslov, de data aceasta, având în vedere înălțimea taluzului interior și stratificația terenului pe adâncimea pe care ar putea să 

    apar ă o suprafață de cedare.

    Pentru predimensionarea taluzului interior se cunoaște înăl ț imea digului perimetral egal ă  cu 2 m la care se adaug ă adâncimea excavaț iei (de 7 m) și sescade grosimea barierei minerale construite, rezultând o înăl ț ime a taluzuluiexterior de 8,5 m.

    O suprafață potenț ial ă de cedare ar traversa atât stratul de argila pr ăfoasă câtși cel de praf nisipos, motiv pentru care se calculeaz ă valorile medii ale parametrilor

    rezistenț ei la forfecare și ale greut ăț ii volumice.

      202

    2515

    2  mm

    PN  APi

    mn

         

       

    kPacccc

    n

    cc mm

    PN  APi

    m  5.22

    2

    3015

    2

       

    3/8.182

    196.18

    2mkN 

    n  mm

    PN  APi

              

      

      

     H 

    ctgF 

    tgm

    mm

    s          1  

     

      

     

      42.05.88.18

    5.2220

    2.1

    1tgtg    

    5.2:37.2     malegesem  

    Din calculele de predimensionare a taluzurilor şi de stabilire a grosimii bariereiminerale construite, rezult ă profilul digului perimetral, prezentat ȋ n figura de mai jos.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    14/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    16  Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare

     

    3.2. Predimensionarea digurilor de compartimentare

     În general, Depozitele ecologice de deşeuri sunt alcătuite din celule de depozitareseparate prin diguri de compartimentare. Digurile trebuiesc amplasate astfel încât

    să fie asigurată capacitatea propusă a celulelor de depozitare. Ȋ n Figura 5 şi Figura6 sunt prezentate două  variante privind  ȋ mpăr ţ irea pe celule a unui depozit dedeşeuri. Pentru a avea capacităţ i de stocare similare, baza primei celule executateva fi cea mai mare iar depozitarea deşeurilor se va face deasupra bazeiimpermeabilizate. Celulele următoare, chiar dacă au o bază mai mică, vor avea ocapacitate de stocare dată  de dispunerea deşeurilor deasupra bazeiimpermeabilizate, dar şi datorită dispunerii peste deşeurile din celula anterioar ă.

    Ȋ n funcţ ie de  ȋ mpăr ţ irea pe celule se stabileşte ordinea exploatării acestora,

    traseele de circulaţ ie  ȋ n depozit, soluţ ia conceptuală privind sistemul de drenare şicolectare a levigatului, colectarea apelor din precipitaţ ii, etc.

    Figura 5. Soluţ ie privind ȋ mpăr ţ irea pe celule a depozitului ecologic de deşeuri (a) 

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    15/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare 17

     

    Figura 6. Soluţ ie privind ȋ mpăr ţ irea pe celule a depozitului ecologic de deşeuri (b) 

    EXEMPLU DE CALCUL

    Ȋ n prezentul proiect se aleg diguri perimetrale cu ȋ năl ţ imea de cca. 2 m,l ăţ imea la coronament de 4 m şi pante de 1:2 şi se propune ȋ mpăr ţ irea ȋ n celuleconform figurii de mai jos.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    16/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    18  Stabilirea dimensiunilor celulelor de depozitare

     

    3.3. Verificarea stabilităţii taluzurilor

    După  predimensionarea pantelor digurilor perimetrale, prin metode aproximative,de exemplu metoda lui Maslov, este obligatorie verificarea stabilităţ ii taluzurilor. Seefectuează  calcule de analiză  a stabilităţ ii  ȋ n diferite ipoteze privind etapele deexecuţ ie ale depozitului şi gradul de umplere al celulelor de depozitare. Ȋ n funcţ iede specificul amplasamentului se efectuează  calcule de stabilitate considerândsuprafeţ e de cedare de formă circular-cilindrică sau oarecare.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    17/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului 19

     

    4. Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului

    Sistemul de drenare a levigatului este dispus deasupra sistemului de etanşarede bază şi, de cele mai multe ori, a celui de pe taluz. Este alcătuit în general dintr-un strat de material granular cu permeabilitate ridicată, o alternativă  la această soluţ ie constituind-o utilizarea geocompozitelor de drenaj.

    Figura 7. Alcătuirea sistemului de drenare şi colectare a levigatului

    Prin proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului se urmăreştestabilirea grosimii stratului drenant (în cazul utilizării pietrişului-balastului),determinarea distanţ ei dintre drenuri şi a înclinării acestora, precum şi proiectarea

    lor, respectiv stabilirea diametrului nominal şi alegerea materialelor.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    18/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    20  Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului 

     

    Prin utilizarea relaţ iei (1) (Giroud & Houlihan, 1995) se determină  înălţ imeamaximă a levigatului în lungul drenurilor (Tmax), relaţ ie în care (Figura 8):

      

       

    cos

    tan

    2

    141max

      j L

    dren  ( 1 )

    Ldren – lungimea drenurilor, determinată din planul iniţ ial de dispunere. Pentru cazul în care drenurile au lungimi diferite, în mod acoperitor se foloseşte lungimeamaximă a acestora;

     - panta drenului;

       

    2tan

    k qi   ( 2 )

    qi – rata de percolare;

    k – coeficientul de permeabilitate al stratului drenant;

     

      

     

    2

    8

    5

    5

    8lg

    12,01

     

    e j   ( 3 )

    Figura 8. Calculul Tmax 

    Pentru calculul debitului de poluant care se exfiltrează  din depozitul dedeşeuri, prin sistemul de etanşare şi terenul de fundare, în apa subterană  este

    necesar ă  determinarea înălţ imi medii a coloanei de levigat, pe baza valorilorprezentate în Tabelul 1.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    19/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului 21

     

    Tabelul 1: Valori ale raportului Tmed/Tmax (Giroud & Houlihan, 1995)

    Tmed/Tmax  Tmed/Tmax  Tmed/Tmax  Tmed/Tmax 0,000,002

    0,0050,010,020,030,040,050,070,080,090,10

    0,50,5

    0,510,520,530,540,550,560,570,580,590,6

    0,120,14

    0,150,160,170,180,200,230,250,350,400,45

    0,610,62

    0,630,640,650,660,670,680,690,700,710,72

    0,500,53

    0,570,620,670,730,800,870,951,051,161,32

    0,730,74

    0,750,760,770,780,790,800,810,820,830,84

    1,582,0

    3,25,58,513193055135

    1000  

    0,850,86

    0,870,860,850,840,830,820,810,800,79

    0,785

    Pe baza relaţ iilor prezentate anterior a fost obţ inut graficul prezentat în Figura

    9, pe baza căruia se pot estima rapid rapoartele Tmax/L şi Tmed/Tmax.

    Figura 9. Determinarea valorilor Tmax şi Tmed 

    Pentru cazul mult mai des întâlnit al suprafeţ ei dintre două drenuri înclinată (cuo pantă recomandată de 2 ÷ 3 %) în scopul îmbunătăţ irii condiţ iilor de drenare alevigatului, distanţ a dintre drenuri se obţ ine pe baza unei metodologii apropiate de

    cea prezentată anterior şi este dată de relaţ ia (după Moore, 1980 citat de Sharma &Lewis, 1994):

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    20/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    22  Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului 

     

      cccch

    l

          22

    max

    tan/tan1/tan

    2 unde k qc i   ( 4 )

    Figura 10: Calculul distanţ ei dintre drenuri

    Pentru  ȋ nlocuirea unui geocompozit de drenaj cu un sistem de drenaj alcătuitdin material granular trebuie luate în considerare atât transmisivitatea materialelorcât şi capacitatea de transport a materialului geosintetic. (Giroud et al., 2000) audemonstrat că, pentru a fi echivalent cu un strat de material granular, ungeocompozit de drenaj trebuie să îndeplinească următoarea condiţ ie:

    granGCDt t    min   ( 5 )

     în care:

    tGCDmin – transmisivitatea minimă a geocompozitului de drenaj;

    tgran – transmisivitatea materialului granular.

    Transmisivitatea minimă  a geocompozitului de drenaj se obţ ine prinmultiplicare transmisivităţ ii materialului granular cu un factor de echivalenţă.

     E t t    granGCD min   ( 6 )

    Pentru o înălţ ime a coloanei de levigat de maximum 30 cm, factorul deechivalenţă poate fi aproximat cu relaţ ia:

     

      

     

      

      

    tan

    cos

    88,01

    88,0

    1

     L

    T  E    adm   ( 7 )

     în care L şi  au fost definite anterior iar Tadm este înălţ imea maximă a coloanei delevigat admisă de normele tehnice în vigoare.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    21/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului 23

     

    EXEMPLU DE CALCUL

    După  ȋ mpăr ţ irea depozitului ȋ n celule, se propune proiectarea unui sistem decolectare a levigatului alc ătuit din drenuri din HDPE cu diametrul de 250 mm,

     perforate la partea superioar ă pe 2/3 din circumferinţă, dispuse conform figurii demai jos.

    Panta minimă ȋ n lungul drenului este de 1% după consumarea tasării terenuluide fundare. Ȋ n practica curent ă se efectueaz ă calcule de tasare din care să reiasă 

     pozi ţ ia (panta) drenului ȋ n momentul punerii ȋ n oper ă astfel ȋ ncât, după consumareatasării să fie asigurat ă panta minimă impusă de legislaţ ia naţ ional ă ȋ n vigoare.

    Ȋ n exemplul de faţ a s-a considerat acoperitor o pant ă de 1.5% dar calculele dedimensionare a sistemului de drenaj se efectueaz ă ȋ n ipoteza cea mai defavorabil ă,

    respectiv, după consumarea tasării şi atingerea pantei de 1%.Pentru proiectarea sistemului de drenaj se consider ă următoarele:

    - strat drenant cu grosimea de 50 m;

    - coeficientul de permeabilitate al stratului drenant, k=10 -2  m/s;

    - rata de percolare este egal ă  cu volumul de levigat generat, recomandat de 6l/s,ha;

    - lungimea maximă a drenului (determinat ă din planul de situaţ ie): 152 m;

    - panta în lungul drenului: 1% (tg β=1/100=0.01, β=0.57°);

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    22/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    24  Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului 

     

    - panta sistemului de etanşare între drenuri: 3%

    s

    mq

    ms

    m

    has

    lq ii

    7

    2

    3

    106,100001000

    6

    ,6  

     

    Pentru stabilirea înăl ţ imii maxime a coloanei de levigat se calculeaz ă următoarele:

    6.001.0

    10106

    tan   2

    27

        

       k qi  

    88.012,0112,01

    2

    8

    52

    8

    5

    5

    6.08lg

    5

    8lg

     

     

      

      

     

      

     

     je je j

     

     

    00371.057.0cos

    57.0

    2

    16.04188.0

    cos

    tan

    2

    141   maxmaxmax

    drendrendren   L

    T tg

     L

    T  j

     L

      

        

    cmT 

     L

    m L

    dren

    dren

    4.5600371.0

    152

    maxmax 

     

    Valoarea T med  /T max  se preia din Tabelul 1 în func ţ ie de  =0.6, rezultând:

    cmT 

    cmT 

    med 

    med 

    9.42

    4.56

    76.0

    max

    max  

     

    Pentru determinarea valorilor T max  şi T med , alternativ, se poate utiliza şi graficuldin Figura 9, cunoscându-se  =0.6, prin intersec ţ ia cu curba    ≈ 0.5 se citeşte pe

    abscisa de la partea superioar ă, valoarea T med  /T max   = 0.75 iar prin intersec ţ ia cucurba T max  /L se citeşte pe abscisa de la partea inferioar ă, T max  /L=0.003, valorifoarte apropiate de cele obţ inute pe cale analitic ă.

    Pentru stabilirea distanţ ei între drenuri se calculeaz ă următoarele:

    527 10610106     ck qc i  

    03.0 tg  

     

    ml

    lcccc

    T l

    287

    10603.0106

    03.01

    106

    03.0106

    564.02

    tan/tan1/tan

    2

    52

    55

    25

    22

    max

         

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    23/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Proiectarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului 25

     

    Distanţ a maximă între drenuri este de 30 m, prin calcul invers determinându-se T max :

       

    2

    tan/tan1/tan

    tan/tan1/tan

    2   22

    max22

    max   cccclT 

    cccc

    T l

     

         

         

    cmT T    9.52

    10603.0106

    03.01

    106

    03.010630

    max

    52

    55

    25

    max  

     

    Rezult ă  c ă  înăl ţ imea coloanei de levigat în stratul de drenaj (T max   = 5.9 cm)este mult mai mic ă decât grosimea minimă a stratului de drenaj (hdrenaj  = 50 cm). 

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    24/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    26  Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 

     

    5. Verificarea stabilităţii pe pantă a materialelor componente alesistemului de etanşare-drenaj de pe taluz

    5.1. Stabilitatea pe pantă a straturilor minerale

    Folosirea materialelor geosintetice pe pantă  poate conduce la apariţ ia unorsuprafeţ e de cedare la interfaţ a dintre acestea (ex: geocompozit bentonitic –geomembrană, geomembrană  - geotextil de protecţ ie) sau la interfaţ a cu altmaterial mineral (ex: barier ă  geologică  – geomembrană, geotextil de protecţ ie –strat drenant) ȋ n lungul cărora, materialul dispus peste acestea poate să alunece.

    Stabilitatea pe pantă  a straturilor minerale (ex: strat drenant, strat deacoperire) situate deasupra materialelor geosintetice poate fi analizată  prin două metode: metoda pantei infinite şi metoda penei.

    Stabilitatea pe pantă a materialelor geosintetice presupune mai multe etape,respectiv: evaluarea stabilităţ ii la interfaţ a cu materialul inferior iar  ȋ n cazul  ȋ n carestabilitatea nu este asigurată, evaluarea stării de tensiune din material (şi

    compararea cu rezistenţ a la  ȋ ntindere) şi dimensionarea tranşeei de ancorarepentru asigurarea stabilităţ ii.

    5.1.1. Metoda pantei infinite

     Această  metodă  se aplică  în cazul în care lungimea pantei este foarte mare înraport cu grosimea sistemului de drenaj. Stabilitatea este evaluată  cu ajutorulfactorului de stabilitate la alunecare, definit ca raportul dintre for ţ ele care se opunalunecării şi for ţ ele ce provoacă alunecarea (Figura 11):

       

          

    tgtg

    W tgW 

    T tg N 

    T F F 

      f 

    S  

    sincos   ( 8 )

     în care:

    W – greutatea materialului drenant;

     - unghiul pe care-l face panta taluzului cu orizontala;

     – unghiul de frecare geosintetic - pământ.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    25/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 27

     

    Figura 11. Analiza stabilităţ ii sistemului de drenaj prin metoda pantei infinite (Koerner, 1994)

    Tabelul 2. Valori orientative ale unghiului de frecare () şi adeziunii (a) pe interfaţ a dintre diferitemateriale minerale şi geosintetice (după Sharma & Lewis, 1994 şi Manassero et al., 1998)

    Pământ Geomembrană 

     [º], (a [kPa]) Nisip Argilă  PVC

    HDPE

    lisă 

    HDPEtexturată 

    Geocompozitbentonitic

    Ţesut 23÷42 16÷26 10÷28 7÷11 9÷17Neţ esut,inter ţ esut

    25÷44 15÷28 16÷26 8÷12 15÷33

       G  e  o   t  e  x   t   i   l 

    Neţ esutconsolidat

    termic22÷40 17÷33 18÷21 9÷11 15÷19

    PVC 21÷33 6÷39HDPE

    lisă  17÷28 5÷29 8÷16

       G  e  o  m  e  m   b  r  a  n        ă 

    HDPE

    texturată 30÷45

    7÷35

    (20÷30)

    -

    15÷24

    8÷33

    (8÷30)Geocompozitbentonitic

    20÷25 14÷16 8÷16 15÷250÷45

    (2÷69)

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    26/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    28  Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 

     

    5.1.2. Metoda penei

    Metoda penei se aplică  în cazul în care lungimea pantei înregistrează  valori maimici, această  metodă  fiind una mai precisă  datorită  faptului că  se ia în calcul

    creşterea de stabilitate oferită de pana pasivă ce apare la baza pantei (Figura 12).Calculul factorului de stabilitate se efectuează evaluând greutăţ ile penelor activă şipasivă şi scriind ecuaţ ia de echilibru (Koerner, 1994):

    Figura 12: Analiza stabilităţ ii prin metoda penei (Koerner, 1994)

         

     

      

         

    tansincos

    tan

    sin

    sintancos

    P

     A A AS 

    Pa

     N  N W F  E  E 

      ( 9 )

     în care:

    Ea, Ep – for ţ ele de împingere dintre penele activă şi pasivă;

    Wa, W

    p – greut

    ăţ ile penelor activ

    ă şi pasiv

    ă.

    Rezolvarea acestei ecuaţ ii se face pornind de la:

      02   cFS bFS a   ( 10 )

     în care:

        

            

         

        

    tansintan

    tansincossintan

    tansincos

    coscos

    2 A

    P A

     A A

     A A

     N c

    W  N 

     N W b

     N W a

      ( 11 )

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    27/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 29

     

    EXEMPLU DE CALCUL

    Panta taluzului este 1:2.5   8.21    

    Se consider ă:- grosimea stratului de drenaj: 50 cm

    - unghiul de frecare internă al stratului de drenaj (pietri ş ):  35   

    - unghiul de frecare la interfaţ a strat de drenaj (pietri ş ) – geotextil de protec ţ ie 30   

    - greutatea volumic ă a pietri şului 320   mkN    

    1) Verificarea stabilit ăţ ii pe pant ă a stratului de drenaj prin metoda pantei infinite:

    443.18.21

    30

    tan

    tan

      ssS    F tg

    tgF F 

      

      

    2) Verificarea stabilit ăţ ii pe pant ă a stratului de drenaj prin metoda penei:

    mlkN W tgtg

    W tgtg

    hW   p p p   25.78.218.21

    15.020

    2

    11

    2

    1   22  

      

     

     

      

         

         

    mlkN W W W  H 

    hW   A AP A   16.20825.78.21sin

    85.020

    sin

         

    mlkN  N  N W  N   A A A A   27.1938.21cos16.208cos        

      mlkN aa N W a  A A   66.268.21cos8.21cos27.19316.208coscos          

    mlkN b

    tg

    tgtgb

    W  N  N W b P A A A

    83.47

    358.21sin25.7

    8.21cos8.21sin3027.193358.21sin8.21cos27.19316.208

    tansincossintantansincos

                   

     

    mlkN ctgtgc N c  A   78.10358.21sin3027.193tansintan  22         

    53.166.262

    78.1066.26483.4783.47

    2

    4   22

      sss   F F 

    a

    acbbF   

    Ȋ n concluzie, ȋ n urma analizei prin care s-a considerat o suprafaţă  dealunecare la interfaţ a cu stratul de geotextil de protec ţ ie, rezult ă c ă stratul de drenajalc ătuit din pietri ş este stabil pe pant ă.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    28/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    30  Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 

     

    5.2. Stabilitatea pe pantă a materialelor geosintetice

    Stabilitatea pe pantă  a materialelor geosintetice implică, pe lângă  evaluareastabilităţ ii propriu-zise şi evaluarea stării de tensiune din material,  ȋ n ipoteza ȋ n care

    stabilitatea la interfaţ a cu materialul inferior nu este asigurată.

    Factorul de stabilitate la alunecare este definit similar cu cel din metoda panteiinfinite, respectiv:

    atoaredestabiliz forfelor 

    alunecariiopunsecare fortelor Fs

      f 

     

    Ȋ n Figura 13 este prezentată schema de calcul pentru evaluarea stabilităţ ii laalunecare a materialelor geosintetice şi a stării de eforturi din aceste materiale.

    Figura 13. Stabilitatea materialelor geosintetice pe taluz

    Factorul de stabilitate la alunecare al “geosinteticului 1” considerând osuprafaţă de alunecare la interfaţ a cu “geosinteticul 2” este dat de relaţ ia:

    1

    1

    1

    F F 

      f 

    s    ȋ n care:

    2111   cos         tgW F  f   - for ţ a de frecare la interfaţ a dintre “geosintetic 1” si “geosintetic

    2” (componenta normală a greutătii “stratului de acoperire” şi a “geosinteticului 1” ȋ nmulţ ită cu coeficinetul de frecare la interfaţă)

      sin01   W T    - for ţ a tangenţ ială dată de greutatea “stratului de acoperire”.

    Ȋ n cazul  ȋ n care 11 sF   rezultă  că  stabilitatea materialului “geosintetic 1” este

    asigurată, ceea ce  ȋ nseamnă  că  “geosinteticul 1” este aşezat stabil peste

    “geosinteticul 2” datorită  for ţ ei de frecare dintre cele două materiale. Ȋ n acest caz,nu este necesar ă ancorarea materialului ȋ n tranşee de ancorare.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    29/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 31

     

    Pentru evaluarea stabilităţ ii la alunecare a “geosinteticului 2” for ţ a carecontribuie la apariţ ia fenomenului de alunecare este chiar for ţ a tangenţ ială dată degreutatea materialelor situate deasupra “geosinteticului 1” (“stratului de acoperire”

    şi “geosinteticul 1”)Ȋ n cazul ȋ n care 11 sF   rezultă că stabilitatea materialului “geosintetic 1” nu este

    asigurată şi el trebuie ancorat la partea superioar ă. For ţ a care trebuie preluată detranşeea de ancorare este chiar for ţ a de  ȋ ntindere din material, dată  de relaţ ia:

    111   f  AT    F T T    . Această  for ţă  trebuie să  fie mai mică decât rezistenţ a la  ȋ ntindere a

    materialului.

    Pentru evaluarea stabilităţ ii “geosinteticului 2”, for ţ a care contribuie la apariţ ia

    fenomenului de alunecare este for ţ a de frecare care se mobilizează  la interfaţ adintre “geosinteic 1” şi “geosintetic 2”.

    Ȋ n concluzie, indiferent de valoarea factorului de stabilitate la alunecare, for ţ acare contribuie la apariţ ia fenomenului de alunecare este valoarea minimă  dintrefor ţ a de frecare şi for ţ a tangenţ ială (   122   ,min'  f F T T   ).

    Pentru evaluarea stabilităţ ii materialelor “geosintetice 2 şi 3” se aplică relaţ ia:

    1

    1

    ,min'

     fii

     fi

    i

     f 

    si

    F T 

    F F   

    Pentru evaluarea for ţ ei de ȋ ntindere ȋ n “geosintetice 2 şi 3” (egală cu for ţ a caretrebuie preluată de tranşeea de ancorare) se aplică relaţ ia:

      fi fii fii ATi   F F T F T T      1,min'  

    EXEMPLU DE CALCUL

    Pentru sistemul de drenaj de pe taluz sunt propuse două variante:

    - Varianta 1: strat drenant alc ătuit din pietri ş 16 ÷ 32 mm, cu grosimea de 50 cm;

    - Varianta 2: geocompozit de drenaj.

    Pentru fiecare din cele două  variante, stabilitatea este verificat ă  în două  ipoteze privind etapele de execuţ ie ale depozitului:

    - Etapa 1: execuţ ia sistemului de etanşare-drenaj de pe taluz;

    - Etapa 2: aşternerea primului strat de deşeu cu grosimea de 1 m (conform

    normelor tehnice în vigoare).

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    30/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    32  Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 

     

    Varianta 1, Etapa 1

    În prima variant ă, sistemul de etanşare-drenaj de baz ă este extins şi pe taluz, şieste prezentat ȋ n figura de mai jos.

    Pentru evaluarea stabilit ăţ ii pe pant ă  a materialelor geosintetice se consider ă următoarele:

    ● Geotextil de protec ţ ie: 22   mkgm      30GM GTX    

    ● Geomembrană din HDPE: 29,1   mkgm      24GCBGM    

    ● Geocompozit bentonic: 26   mkgm      19 APGCB   

    Înc ărc ări:

    ● Strat de drenaj: 21000   mkgm   

    ● Sarcină util ă  2300   mkgmu   

    1) Stabilitatea pe pant ă a geotextilului de protec ţ ie

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    31/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 33

     

    mlkN T T 

     H gmmmW T  GTX drenaju

    18.1028.21sin8.21sin881.91000)21000300(

    sinsinsin

    11

    11

            

      mlkN F tgF 

    tg H gmmmtgW F 

     f  f 

    GM GTX GTX drenajuGM GTX  f 

    49.147308.21cos8.21sin881.9100021000300

    cossincos

    11

    11

                 

      443.118.102

    49.147

    1

    1

    1T 

    F F 

      f 

    s  stabilitatea este asigurat ă  iar geotextilul de protec ţ ie nu

    este supus la ȋ ntindere. 

    2) Stabilitatea pe pant ă a geomembranei

    mlkN T T 

     H gmmmmW T  GM GTX drenaju

    33.1028.21sin8.21sin881.9)9.121000300(

    sinsinsin

    12

    22

             

      mlkN F tgF 

    tg H gmmmmtgW F 

     f  f 

    GCBGM GM GTX drenajuGCBGM  f 

    90.113248.21cos8.21sin881.910009.121000300

    cossincos

    22

    22

                

      113.133.102

    90.113

    2

    2

    2T 

    F F 

      f 

    s stabilitatea este asigurat ă  iar geomembrana nu este

    supusă la ȋ ntindere.

    3) Stabilitatea pe pant ă a geocompozitului bentonitic

    mlkN T T 

     H gmmmmmW T  GCBGM GTX drenaju

    80.1028.21sin8.21sin881.9)69.121000300(

    sinsinsin

    33

    33

            

      mlkN F tgF 

    tg H gmmtgW F 

     f  f 

     APGCBGCBu APGCB f 

    49.88198.21cos8.21sin881.9100069.12100300

    cossin....cos

    33

    33

                 

      861.080.10249.88

    3

    3

    3T 

    F   f 

    s   stabilitatea nu este asigurat ă  iar for ţ a de ȋ ntindere din

    geocompozitul bentonitc este:

    mlkN T F T T   AT  f  AT    31.1449.8880.102 11   11    

    Varianta 1, Etapa 2

    Sistemul de etanşare-drenaj de baz ă, extins şi pe taluz, este acoperit cu un strat de

    deşeuri cu grosimea de 1 m. Schema de calcul este prezentat ă ȋ n figura de mai jos.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    32/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    34  Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 

     

    Pentru evaluarea stabilit ăţ ii pe pant ă  a materialelor geosintetice se consider ă aceleaşi valori privind masa materialelor geosintetice şi unghiul de frecare lainterfaţă:

    ● Geotextil de protec ţ ie: 22   mkgm      30GM GTX    

    ● Geomembrană din HDPE: 29,1   mkgm      24GCBGM    

    ● Geocompozit bentonic: 26   mkgm      19 APGCB   

    Înc ărc ări:

    ● Strat de drenaj: 21000   mkgm   

    ●Deşeu, 1 m: 2500   mkgmu   

    ● Sarcină util ă  2300   mkgmu   

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    33/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 35

     

    1) Stabilitatea pe pant ă a geotextilului de protec ţ ie

    mlkN T T 

     H gmmmmW T  GTX deseudrenaju

    74.1238.21sin8.21sin781.91000)21000500300(

    sinsinsin

    11

    11

            

      mlkN F tgF 

    tg H gmmmmtgW F 

     f  f 

    GM GTX GTX deseudrenajuGM GTX  f 

    61.178308.21cos8.21sin781.9100021000500300

    cossincos

    11

    11

                 

      443.174.123

    61.178

    1

    1

    1T 

    F F 

      f 

    s  stabilitatea este asigurat ă  iar geotextilul de protec ţ ie nu

    este supus la ȋ ntindere. 

    2) Stabilitatea pe pant ă a geomembranei

    mlkN T T 

     H gmmmmmW T  GM GTX deseudrenaju

    87.1238.21sin8.21sin781.9)9.125001000300(

    sinsinsin

    12

    22

            

    mlkN F 

    tgF 

    tg H gmmmmmtgW F 

     f 

     f 

    GCBGM GM GTX deseudrenajuGCBGM  f 

    88.137

    248.21cos8.21sin781.910009.125001000300

    cossincos

    2

    2

    22

                

      113.187.123

    88.137

    2

    2

    2

    F F 

      f 

    s stabilitatea este asigurat ă  iar geomembrana nu este

    supusă la ȋ ntindere.

    3) Stabilitatea pe pant ă a geocompozitului bentonitic

    mlkN T T 

     H gmmmmmmW T  GCBGM GTX deseudrenaju

    29.1248.21sin8.21sin781.9)69.125001000300(

    sinsinsin

    33

    33

            

    mlkN F 

    tgF 

    tg H gmmtgW F 

     f 

     f 

     APGCBGCBu APGCB f 

    99.106

    198.21cos8.21sin781.9100069.125001000300

    cossin....cos

    3

    3

    33

                

     

      861.029.124

    99.106

    3

    3

    3T 

    F F 

      f 

    s   stabilitatea nu este asigurat ă  iar for ţ a de ȋ ntindere din

    geocompozitul bentonitc este:

    mlkN T F T T   AT  f  AT    30.1799.10629.124 11   11    

    Din analiza rezultatelor celor două etape analizate, rezult ă c ă situaţ ia cea maidefavorabil ă, respectiv cea care transmite un efort de întindere mai mare în

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    34/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    36  Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 

     

    geocompozitul bentonitic, este etapa de aşternere a primului strat de deşeuri cugrosimea de 1 m (    mlkN T  AT    30.171  ).

    Pentru alegerea geocompozitului bentonitc se va ţ ine cont de factorii dereducere a rezistenţ ei:

    mlkN T T  RF  RF  RF 

    T T  ult ult 

    cr id d 

    ult 

     proiectare   /59.4235.148.112.110.130.17  

      

    Varianta 2, Etapa 2

    În a doua variant ă privind sistemul de drenaj pe taluz, în care stratul de pietri ş este

    înlocuit cu un geocompozit de drenaj, este analizat ă  stabilitatea pe pant ă  amaterialelor geosintetice doar în ipoteza cea mai defavorabil ă, respectiv, în etapade aşternere a primului strat de deşeuri. Schema de calcul este prezentat ă ȋ n figurade mai jos.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    35/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 37

     

    Pentru evaluarea stabilit ăţ ii pe pant ă  a materialelor geosintetice se consider ă următoarele:

    ● Geocompozit de drenaj: 24   mkgm      25GM GCD   

    ● Geomembrană din HDPE: 29,1   mkgm      24GCBGM    

    ● Geocompozit bentonic: 26   mkgm      16 APGCB   

    Înc ărc ări:

    ● Deşeu, 1 m: 2500   mkgm   

    ● Sarcină util ă 2300   mkgmu    

    1) Stabilitatea pe pant ă a geocompozitului de drenaj

    mlkN T T 

     H gmmmW T  GTX deseuu

    15.598.21sin8.21sin5.781.91000)2500300(

    sinsinsin

    11

    11

            

      mlkN F tgF 

    tg H gmmmtgW F 

     f  f 

    GM GTX GTX deseuuGM GTX  f 

    96.68258.21cos8.21sin5.781.910002500300

    cossincos

    11

    11

                 

      166.115.59

    96.68

    1

    1

    1T 

    F F 

      f 

    s  stabilitatea este asigurat ă iar geocompozitul de drenaj nu

    este supus la ȋ ntindere.

    2) Stabilitatea pe pant ă a geomembranei

    mlkN T T 

     H gmmmmW T  GM GTX deseuu

    29.598.21sin8.21sin5.781.9)9.12500300(

    sinsinsin

    12

    22

           

     

      mlkN F tgF 

    tg H gmmmmtgW F 

     f  f 

    GCBGM GM GTX deseuuGCBGM  f 

    00.66248.21cos8.21sin5.781.910009.12500300

    cossincos

    22

    22

                 

      113.129.59

    00.66

    2

    2

    2T 

    F F 

      f 

    s stabilitatea este asigurat ă  iar geomembrana nu este

    supusă la ȋ ntindere.

    3) Stabilitatea pe pant ă a geocompozitului bentonitic

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    36/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    38  Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 

     

    mlkN T T 

     H gmmmmmW T  GCBGM GTX deseuu

    74.598.21sin8.21sin5.781.9)69.12500300(

    sinsinsin

    33

    33

            

    mlkN F 

    tgF 

    tg H gmmtgW F 

     f 

     f 

     APGCBGCBu APGCB f 

    42.51

    198.21cos8.21sin5.781.9100069.12500300

    cossin....cos

    3

    3

    33

                

     

      861.074.59

    42.51

    3

    3

    3T 

    F F 

      f 

    s   stabilitatea nu este asigurat ă  iar for ţ a de ȋ ntindere din

    geocompozitul bentonitc este:

    mlkN T F T T   AT  f  AT    31.842.5174.59 11   11    

    Pentru alegerea geocompozitului bentonitc se va ţ ine cont de factorii dereducere a rezistenţ ei:

    mlkN T T  RF  RF  RF 

    T T  ult ult 

    cr id d 

    ult 

     proiectare   /83.2135.148.112.110.187.8  

      

    Din analiza celor două variante propuse pentru sistemul de drenaj de pe taluzrezult ă c ă în ambele situaţ ii stabilitatea nu este asigurat ă la interfaţ a geocompozit

    bentonitic – barier ă  mineral ă  construit ă  (argil ă  pr ăfoasă  compactat ă ). Diferenţ aconst ă  în faptul c ă  în prima variant ă  efortul de întindere din geocompozitulbentonitc este mult mai mare decât în a doua. Din acest motiv, a doua variant ă 

     propusă, cu geocompozit de drenaj în locul stratului drenant cu pietris, este aleasă  pentru sistemul de drenaj de pe taluz.

    5.3. Dimensionarea tranşeelor de ancorare

    Stabilitatea materialelor geosintetice pe taluz este asigurată  prin ancorarea

    acestora în tranşee de ancorare de diferite forme, varianta optimă alegându-se înfuncţ ie de natura terenului, a for ţ ei de smulgere din geosintetic, etc. În Figura 14sunt prezentate principalele tipuri de ancoraje:

    a) Sistemul de ancorare prin acoperire simplă poate fi utilizat în cazul în care for ţ ade smulgere în ancoraj înregistrează valori reduse. Capacitatea ancorajului (for ţ ade smulgere maximă ce poate fi preluată de ancoraj) este dată de frecarea ceapare la interfaţ a dintre geosintetic şi terenul de fundare; frecarea dintregeosintetic şi material drenant este egală  cu zero datorită  faptului că  în cazul

    unei alunecări a materialului geosintetic, concomitent cu el se va deplasa şivolumul de pământ aflat deasupra acestuia;

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    37/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 39

     

    b) Tranşeea de ancorare în formă de V este utilizabilă  în pământuri necoezive încare nu se pot executa săpături cu taluz vertical. Capacitatea ancorajului estedată  de frecarea la partea inferioar ă  a geosinteticului plus frecarea la partea

    superioar ă pe lungimea formei în V a acestuia.c) Tranşeea de ancorare rectangular ă  este cea mai utilizată  în practica curentă;capacitatea ancorajului este dată  de suma for ţ elor de frecare ce apar în diferitesecţ iuni ale tranşeei.

      teren AT 

     AT soilsoil AT 

     AT  AT  AT 

    teren AT  AT  AT 

     AT  AT  AT 

     AT 

     AT  AT  AT  AT  AT  AT 

    d d d T 

    d d d T 

    d d  LT 

    d d  LT 

    d  LT 

    T T T T T T 

       

       

      

      

      

    tan2

    2sin1

    tan2

    2sin1

    tan

    tan

    tan

    5

    4

    3

    2

    1

    54321

     

      

       

     

      

       

      ( 12 )

    Figura 14. Tipuri de tranşee de ancorare

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    38/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    40  Stabilitatea pe pant ă a materialelor de pe taluz 

     

    T AT1, T AT2,T AT3 sunt for ţ e de frecare date de greutatea volumului de pământ deacoperire, în timp ce T AT4 şi T AT5 au normala dată de presiunea în stare de repaus apământului. În literatura de specialitate există  mai multe metode de evaluare a

    capacităţ ii tranşeei diferenţ iate, în special prin considerarea mobilizării rezistenţ eipasive, respectiv, a împingerii active a pământului pe înălţ imea tranşeei.

    EXEMPLU DE CALCUL

    Dimenionarea tranşeei de ancorare de formă rectangular ă.

    Ȋ n urma analizei stabilit ăţ ii materialelor geosintetice pe taluz a rezultat c ă singurul material supus la un efort de ȋ ntindere şi care totodat ă  trebuie ancorat,

    este geotextilul de protec ţ ie. Deşi se poate adopta soluţ ia de ancorare ȋ n tranşeediferite a materialelor geosintetice, ȋ n practica curent ă  se prefer ă  realizarea uneisingure tranşee de ancorare.

    Se propune realizarea unei tranşee de ancorare la 1 m distanţă  decoronamentul digului, cu adâncimea de 1 m şi l ăţ imea de 1 m. Se va neglijagreutatea stratului de pământ aşternut peste coronamentul digului (d=0).

    mlkN T 

    tad  LT  AT 

     AT 0

    0

      1

    1

         

      mlkN T tgT tgd d  LT   AT  AT GM GTX  AT  AT  AT    89.61910120 222         

      mlkN T tgT tgd d  LT   AT  AT GTX  AP AT  AT  AT    33.92510120 333         

    mlkN T 

    tgT tgd d 

    d T 

     AT 

     AT GM GTX  AT 

     AT  AT 

    99.1

    192

    102125sin120

    2

    2sin1

    4

    44

      

        

      

                

    mlkN T 

    tgT tg

    d d 

    d T 

     AT 

     AT GTX  AP

     AT 

     AT soilsoil AT 

    69.2

    252

    102

    125sin1202

    2

    sin1

    4

    55

     

         

      

        

           

    mlkN T 

    T T T T T T T 

    GTX 

    GTX GTX 

     AT 

     AT  AT  AT  AT  AT  AT  AT 

    89.20

    69.299.133.989.6054321

     

    For ţ a care poate fi preluat ă  de tranşeea de ancorare este egal ă  cu 20.89kN/ml, mai mare decât for ţ a de ȋ ntindere din geotextil, egal ă  cu 17.30 kN/ml ȋ nipoteza realiz ării stratului de drenaj din pietri ş şi 8.31 kN/ml ȋ n cazul utiliz ării unui

    geocompozit de drenaj.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    39/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Colectarea gazului din corpul depozitului de deşeuri 41

     

    6. Colectarea gazului din corpul depozitului de deşeuri

    Depozitele care acceptă deşeuri biodegradabile sunt prevăzute cu un sistem pentrudrenarea şi colectarea gazului produs  ȋ n corpul depozitului  ȋ n urma proceselor dedescompunere a deşeurilor. Principalul scop este de a preveni emisia de gaz înatmosfer ă datorită consecinţ elor ei negative asupra mediului (gaz cu efect de ser ă).

    Conform legislaţ iei naţ ionale ȋ n vigoare, (Normativul tehnic privind depozitareadeşeurilor aprobat prin OM 757/2004) sistemul de drenare şi colectare a gazelordin corpul depozitului este alcătuit din:

      Puţ uri pentru extracţ ia gazului

    Puţ urile pentru extracţ ia gazului trebuie să  fie poziţ ionate în mod uniform înmasa de deşuri care generează gaz. Puţ urile de gaz se amplasează pe cât posibilsimetric şi la distanţă  egală  între ele (recomandat, de circa 50 m). Puţ urile seamplasează cât mai aproape de berme şi de căile de circulaţ ie, iar distanţ a de lapuţ uri până la limita exterioar ă a corpului depozitului trebuie să fie < 40 m, pentru a

    cuprinde în zona de aspirare şi marginea depozitului.Puţ ul de gaz este alcătuit dintr-un filtru vertical cu diametrul > 80 cm, poziţ ionat

     în interiorul corpului depozitului, realizat din pietriş  sau criblur ă, şi în care este înglobată conducta de drenaj cu diametrul interior de minimum 200 mm.

    Pereţ ii conductelor filtrante trebuie să  fie perforaţ i, diametrul perforaţ iilordepinde de dimensiunile granulelor din filtrul cu pietriş  sau criblur ă. Deoarecepermeabilitatea materialului filtrant trebuie să  fie de cel puţ in 1 x 10-3  m/s, sefoloseşte un material cu d = 16-32 mm. Diametrul perforaţ iilor trebuie să fie mai mic

    de 0.5xd, adică 8-12 mm. Se utilizează conducte cu perforaţ ii rotunde, deoarece aurezistenţ a mai mare la deformare, sunt mai stabile faţă  de for ţ ele rezultate dinprocesele de tasare în corpul depozitului şi rezistă mai bine la for ţ ele de forfecare.Conductele trebuie să  fie prevăzute cu sisteme de înfiletare, pentru a asiguraprelungirea puţ ului de gaz pe perioada de operare a depozitului.

     În cazul depozitelor nou construite se începe instalarea puţ urilor de gaz după ce stratul de deşeuri a atins înălţ imea de aproximativ 4 m. Baza puţ ului trebuie să fie amplasată la cel puţ in 2-3 m deasupra stratului de drenaj pentru levigat, pentru a

    se evita apariţ ia unor for ţ e de presiune peste limita admisă  pe stratul de drenaj

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    40/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    42  Colectarea gazului din corpul depozitului de deşeuri 

     

    pentru levigat şi pe stratul de impermeabilizare a bazei depozitului. Cu ajutorul unordispozitive de tragere în formă de cupolă  puţ urile de gaz sunt înălţ ate o dată  cucreşterea în înălţ ime a corpului depozitului până  la nivelul maxim de umplere a

    acestuia.  Conducte de captare a gazului

    Fiecare puţ  de extracţ ie a gazului trebuie să fie conectat la una dintre staţ iilede colectare a gazului prin intermediul unei conducte de captare. Diametrulconductei de captare trebuie să fie ≥ 90 mm.

      Staţ ii de colectare a gazului

     În staţ iile de colectare a gazului conductele individuale de colectare sunt

    conectate la conducta de eliminare a gazului.La proiectarea şi construcţ ia staţ iilor de colectare a gazului trebuie să se ţ ină 

    seama de faptul că  acestea trebuie să  fie întotdeauna în afara zoneiimpermeabilizate a bazei, respectiv suprafeţ ei depozitului şi trebuie să fie accesibiledirect de pe drumul perimetral.

      Conducta principală de eliminare a gazului (conducta perimetrală de gaz)

    Staţ iile de colectare a gazului sunt conectate între el printr-o conductă 

    principală de eliminare a gazului (conductă perimetrală).Panta conductei principale de eliminare trebuie să  fie de cel puţ in 0.5% iardiametrul nominal de cel puţ in 200 mm.

    Toate conductele se instalează  la adâncimi mai mari decât adâncimea de îngheţ  specifică zonei, dar nu la mai puţ in de 80 cm. La proiectare trebuie să seţ ină seama de poziţ ionarea sistemelor de impermeabilizare, a drumurilor de accesşi a instalaţ iilor de drenaj. Conducta principală de eliminare a gazului trebuie să fieamplasată în afara zonei de impermeabilizare a suprafeţ ei, şi în nici un caz pe sub

    instalaţ ii de colectare a apei din precipitaţ ii (rigole) şi pe sub drumurile de acces(din cauza sarcinilor dinamice şi statice care apar în aceste zone).

    Gazul de depozit produs prin descompunerea deşeurilor biodegradabiletrebuie tratat sau valorificat  ȋ n scopul limitării impactului negativ asupra mediului ȋ nconjur ător.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    41/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Colectarea gazului din corpul depozitului de deşeuri 43

     

    Pentru prezentul proiect este propus un sistem de puţ uri pentru extrac ţ iagazului dispuse ȋ ntr-o reţ ea pătratic ă  cu latura de 50 m, uniform distribuite pesuprafaţ a depozitului.

    Pentru fiecare celul ă de depozitare se prevede o staţ ie de colectare a gazului,unite ȋ ntre ele cu conducta principal ă de eliminare a gazului, care face leg ătura custaţ ia de tratare / ardere controlat ă a gazului de depozit.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    42/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    44  Ȋ nchiderea depozitului ecologic de deşeuri 

     

    7. Ȋ nchiderea depozitului ecologic de deşeuri

    După  atingerea capacităţ ii de depozitare, depozitele de deşeuri se  ȋ nchid cu unsistem de detanşare-drenaj de suprafaţă care are rolul, atât de a  ȋ mpiedica emisiade gaze  ȋ n atmosefer ă, cât şi de limitare a inflitr ării apei din precipitaţ ii  ȋ n depozit,situaţ ie care ulterior ar genera cantităţ i suplimentare de levigat.

    Ȋ n cazul depozitelor de deşeuri municipale, sistemul de etanşare-drenaj desuprafaţă se aplică după consumarea  ȋ n cea mai mare parte a tasărilor, respectiv,după 3…5 ani de la umplerea celulei de depozitare. Ȋ n această perioadă depozitulse acoper ă cu un strat provizoriu, numit şi strat de susţ inere.

    Sistemul de etanşare-drenaj de suprafaţă al unui depozit ecologic de deşeurimunicipale (deşeuri nepericuloase) este compus din:

    Figura 15. Sisteme de etanşare - drenaj de suprafaţă pentru depozitele de deşeuri nepericuloase,(conform OM 757-2004 Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor)

      Stratul de susţ inere

    Pe suprafaţ a nivelată a deşeurilor se aplică un strat de susţ inere cu o grosimeminimă de 50 cm şi o grosime maximă de 1,00 m, care se nivelează. Stratul desusţ inere trebuie să  permită  pătrunderea gazului, iar valoarea coeficientului depermeabilitate trebuie să fie ≥ 1 x 10-4 m/s. Ca material pentru stratul de susţ inerese pot utiliza deşeurile din construcţ ii şi demolări, pământul excavat, cenuşa,

    deşeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Conţ inutul de carbonat decalciu nu poate depăşi 10% (masa). Stratul de susţ inere nu are voie să  conţ ină 

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    43/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Ȋ nchiderea depozitului ecologic de deşeuri 45

     

    componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu conţ inut de gudron,fier/oţ el şi alte metale. Mărimea maximă a granulelor materialului nu poate depăşi10 cm. Stratul de susţ inere trebuie să  fie omogen şi rezistent la eforturi în mod

    uniform, suprafaţ a trebuie să  fie plană  şi nivelată. Nu se poate utiliza materialcoeziv.

      Colectarea gazului de depozit

    Pe stratul de susţ inere se aplică un strat de drenare a gazului cu o grosime ≥ 0,30 m. Suprafaţ a trebuie să fie nivelată.

    Materialul de drenare trebuie să aibă un coeficient de permeabilitate de minim1 x 10-4 m/s. Mărimea granulelor nu trebuie să fie mai mare de 32 mm, domeniul

    optim al diametrului granulelor este între 8 şi 32 mm. Procentul de granulesuperioare şi inferioare nu poate depăşi 5%. Conţ inutul de carbonat de calciutrebuie să fie mai mic de 10% (masa).

      Stratul de impermeabilizare mineral

    Stratul de impermeabilizare minerală  a suprafeţ ei trebuie să  aibă  o grosimeminimă de 0,50 m şi un coeficient de permeabilitate < 5 x 10 -9 m/s. Conţ inutul decarbonat de calciu trebuie să  fie mai mic de 10% (masa), conţ inutul de argilă  cudiametrul granulelor < 0,005 mm să  fie minim 20% (masa). Mărimea maximă  a

    granulelor este limitată la 63 mm. Alternativ se poate utiliza o impermeabilizare echivalentă. Caracteristicile

    materialului, rezistenţ a acestora pe termen lung şi gradul de echivalenţă  trebuiedovedite autorităţ ii competente înainte de aplicare.

    Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor propune două  soluţ iialternative la impermeabilizarea minerală:

    - geomembrană din polietilenă de ȋ naltă densitatea cu grosimea >2 mm;

    - geocompozit bentonitc cu o masă unitar ă >6000 g/m2.

      Stratul de drenaj pentru apa din precipitaţ ii

    Stratul de drenaj se realizează cu o grosime minimă de 0,30 m. Coeficientulde permeabilitate trebuie să  fie > 1 x 10-3 m/s. Mărimea granulelor materialului dedrenare trebuie să fie cuprinsă între 4 mm şi 32 mm.

     Acesta poate fi ȋ nlocuit cu un geocompozit de drenaj cu proprietăţ i echivalente.

      Stratul de recultivare

    Stratul de recultivare se realizează cu o grosime totală ≥ 1,00 m. Stratul de

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    44/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    46  Ȋ nchiderea depozitului ecologic de deşeuri 

     

    recultivare nu se compactează.

    Stratul de recultivare constă dintr-un strat de reţ inere a apei (pământ argilos cunisip şi pietriş) cu o grosime ≥ 85 cm şi din stratul de pământ vegetal cu grosimea ≥ 

    15 cm, care se vegetalizează cu gazon.

    Plantarea tufişurilor este permisă numai după 2 ani de la plantarea gazonului.Pot fi plantate numai specii de tufişuri cu r ădăcini scurte.

    Ȋ ntre straturile care alcătuiesc sistemul de etanşare-drenaj de suprafaţă se potdispune geotextile cu rol de separaţ ie.

    Pentru prezentul proiect se propune un sistem de etanşare-drenaj de

    suprafaţă alc ătuit din:

    - stratul de susţ inere: 50 cm / deşeuri din materiale de construc ţ ii sau pământ excavat cu k ≥ 1 x 10 -4 m/s

    - stratul de colectare a gazului: 30 cm / pietri ş 8 ÷ 32 mm

    - stratul de impermeabilizare: geocompozit bentonitic cu m = 6000 g/m2  

    - stratul de drenaj precipitaţ ii: geocompozit de drenaj

    - stratul de recultivare: 85 cm / pământ argilos cu nisip şi pietri ş 15 cm / pământ vegetal

    Sistemul de etanşare-drenaj de suprafaţă este prezentat ȋ n figura de mai jos.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    45/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 47

     

    8. Etape de execuţie şi exploatare a depozitului de deşeuri

    Depozitele ecologice de deşeuri sunt ȋ mpăr ţ ite şi se execută pe celule, ȋ n scopul:

    - limitării suprafeţ ei pe care cad precipitaţ iile, fapt care conduce la cantităţ i mai micide levigat, care trebuie (pre)epurat;

    - reducerii investiţ iei iniţ iale necesare construcţ iei digurilor perimetrale şi asistemului de etanşare-drenaj de bază;

    - reducerii investiţ iei finale necesare ȋ nchiderii depozitului ecologic de deşeuri.Pentru exemplul de calcul prezentat, sunt ilustrate etapele privind execuţ ia şi

    exploatarea depozitului ecologic de deşeuri.

    Figura 16. Execuţ ie săpătur ă pentru celula 1

    Figura 17. Execuţ ie sistem de etanşare-drenaj de bază pentru celula 1

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    46/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    48  Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 

     

    Figura 18. Umplere par ţ ială celula 1

    Figura 19. Execuţ ie săpătur ă celula 2

    Figura 20. Execuţ ie sistem de etanşare-drenaj de bază pentru celula 2

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    47/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 49

     

    Figura 21. Umplere completă celula 1 şi acoperire temporar ă 

    Figura 22. Umplere par ţ ială celula 2

    Figura 23. Execuţ ie săpătur ă pentru celula 3

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    48/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    50  Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 

     

    Figura 24. Execuţ ie sistem de etanşare-drenaj de bază pentru celula 3

    Figura 25. Umplere par ţ ială celula 2

    Figura 26. Umplere completă celula 2 şi acoperire temporar ă 

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    49/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 51

     

    Figura 27. Umplere par ţ ială celula 3

    Figura 28. Execuţ ie săpătur ă pentru celula 4

    Figura 29. Execuţ ie sistem de etanşare-drenaj de bază pentru celula 4

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    50/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    52  Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 

     

    Figura 30. Umplere completă celula 3 şi acoperire temporar ă 

    Figura 31. Umplere par ţ ială celula 4

    Figura 32. Umplere par ţ ială celula 4

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    51/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 53

     

    Figura 33. Umplere completă depozit şi ȋ nchidere

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    52/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    54  Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 

     

    PLAN S ĂP ĂTUR Ă 

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    53/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 55

     

    PLAN SISTEM DE ETANŞ ARE DE BAZ Ă 

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    54/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    56  Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 

     

    PLAN SISTEM DE DRENARE A LEVIGATULUI

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    55/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 57

     

    PLAN SISTEM DE COLECTARE A LEVIGATULUI

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    56/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    58  Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 

     

    PLAN SISTEM DE COLECTARE A GAZULUI

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    57/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 59

     

    PLAN Ȋ NCHIDERE CELULA 1

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    58/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    60  Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 

     

    PLAN Ȋ NCHIDERE CELULA 2

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    59/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 61

     

    PLAN Ȋ NCHIDERE CELULA 3

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    60/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    62  Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 

     

    PLAN Ȋ NCHIDERE DEPOZIT

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    61/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Etape de execuţ ie şi exploatare a depozitului de deşeuri 63

     

    SECŢIUNE TRANSVERSAL Ă PRIN DEPOZITUL ECOLOGIC DE DEŞEURI

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    62/63

    Ernest OLINIC   Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect

     

    64  Bibliografie

     

    Bibliografie

    *** OM 757-2004 Normativ tehnic privind depozitarea deşeurilor

    *** GP 107-2004 Ghid privind proiectarea depozitelor de deşeuri cu materialegeosintetice

    *** NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr ările deconstrucţ ii

    Batali, L. (1999) “Geocompozite bentonitice”, Editura Conspress, Bucureşti.Găzdaru A., Manea S., Feodorov V., Batali L. (1999) „Geosinteticele în construc ţ ii –

    Propriet ăţ i, utiliz ări, elemente de calcul ”, Bucureşti, Editura AcademieiRomâne.

    Giroud J.P., Houlihan M.F. (1995) „Design of leachate collection layers”Proceedings of the 5 th  International Landfill Symposium, Sardinia ’95, SantaMargherita, Cagliari, Italia.

    Giroud J.P., Zhao A., Bonaparte R. (2000) „The myth of hydraulic transmissivityequivalency between geosynthetic and granular liquid collection layers”,Geosynthetics International, Special Issue on Liquid Systems.

    Kellner L., Găzdaru A., Feodorov V. (1997) Geosinteticele în construcții, EdituraSEMNE'94 SRL, București.

    Koerner R.M. (1994) „Designing with geosynthetics” – 3rd  edition, New Jersey,U.S.A., Prentice Hall.

    Manassero M., Parker R., Pasqualini E., Szabo I., Almeida M.S.S., Bouazza A.,Daniel D.E., Rowe R.K. (1998) „Controlled landfill design (Geotechnicalaspects)”, Proceedings ot the 3rd   International Congress on EnvironmentalGeotechnics, Lisabona, Portugalia, A.A. Balkema.

    Manea S., Jianu L. (1998) „Geotehnica mediului Înconjur ător. Protecţ ia terenurilorde fundare şi depoluarea lor. Soluţ ii de depozitare a deşeurilor”, EdituraConspress, Bucureşti.

    Olinic E., (2009) “Eficienţ a sistemelor de etanşare de bază  ale depozitelor

    ecologice de deşeuri”, Editura Conspress, Bucureşti.

  • 8/18/2019 Indrumator proiect

    63/63

    Depozite ecologice de deșeuri. Îndrumător de proiect Ernest OLINIC 

     

    Olinic E., Batali L. (2002) „Stabilitatea pe pante a sistemelor de etanşare – drenajcu materiale geosintetice în cadrul depozitelor de deşeuri”, Al II-lea SimpozionNaţ ional de Geosintetice - GeoSINT 2002 , Conspress, Bucureşti.

    Sharma H.D., Lewis S.P. (1994) „Waste containment systems, waste stabilizationand landfills. Design and evaluation”, John Wiley & Sons Inc., New York.