of 107 /107
14 Proiectarea obiectivelor de investitii din 5 industria produselor lactate fermentate Corneliu Popa 14.1. Etapele pregatirii investitiei 451 14.2. Documentatia tehnico-economica aferenta proiectarii unui obiectivde investitii 452 14.3. Avize §i acorduri 461 14.4. Alegerea ampiasamentului general 480 14.5. Stabilirea ampiasamentului Tn localitate 483 14.6. Proiectarea planului general alTntreprinderii 484 14.7. Proiectarea corpului principal de fabricate 486 14.8. Dimensionarea depozitelor §i a spatiilor tehnologice asimilate acestora 541 14.9 Exemplu de calcul. Elemente de inginerie tehnologica 543 Bibliografie 546 14.1. Etapele pregatirii investitiei Pregatirea unei investitii Tn vederea executiei necesita parcurgerea urmatoarelor etape: s Studiuf de prefezabilitate ^ Studiul de fezabilitate s Proiectul tehnic si caieteie de sarcini s Angajarea persoanei juridice achizitoare (investitorului) Tn etapa de contractare a executiei investitiei: - elaborarea documentelor de licitatie; - asigurarea surselor de finantare;

Indrumar utilaje

Embed Size (px)

DESCRIPTION

k

Text of Indrumar utilaje

  • 14

    Proiectarea obiectivelor de investitii din5

    industria produselor lactate fermentate

    Corneliu Popa

    14.1. Etapele pregatirii investitiei 45114.2. Documentatia tehnico-economica aferenta proiectarii

    unui obiectivde investitii 45214.3. Avize i acorduri 46114.4. Alegerea ampiasamentului general 48014.5. Stabilirea ampiasamentului Tn localitate 48314.6. Proiectarea planului general alTntreprinderii 48414.7. Proiectarea corpului principal de fabricate 48614.8. Dimensionarea depozitelor i a spatiilor tehnologice asimilate acestora 54114.9 Exemplu de calcul. Elemente de inginerie tehnologica 543

    Bibliografie 546

    14.1. Etapele pregatirii investitiei

    Pregatirea unei investitii Tn vederea executiei necesita parcurgerea urmatoarelor etape:s Studiuf de prefezabilitate^ Studiul de fezabilitates Proiectul tehnic si caieteie de sarcinis Angajarea persoanei juridice achizitoare (investitorului) Tn etapa de contractare

    a executiei investitiei:- elaborarea documentelor de licitatie;- asigurarea surselor de finantare;

  • 452 Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produse/or lactate fermentate

    - obtinerea autorizatiei de construire;- lansarea licitatiei;- desfasurarea licitatiei;- adjudecarea executiei investitiei in favoarea contractantului castigator;- mcheierea contractului de executie;

    - deschiderea finantarii executiei.

    14.2. Documentatia tehnico-economica aferenta proiectarii unuiobiectiv de investitii

    In realizarea unei investitii exista doua activitati distincte: o activitate premergatoare luarii deciziei care are caracter de unicitate, fiind

    facuta Tn special cu scopul stabilirii efectului economic; o activitate care se desfasoara dupa luarea deciziei si are drept scop detalierea

    conceptiei si executia obiectivului cu preocupari pentru Tmbunatatirea eficienteieconomice.

    Proiectarea, care se desfasoara Tn ambele faze, comporta o analiza aprofundata simultilaterala a unor variante rational posibile, diferentiate ca tehnologie, niveltehnic, solutii constructive, organizare i amplasare, pentru a putea alege variantaoptima din punct de vedere tehnico-economic.

    Documentatia tehnico-economica aferenta unui obiectiv de investitii se elaboreazain urmatoarele faze de proiectare:^ Studiul de prefezabilitates Studiul de fezabilitate^ Proiectul tehnic si caietele de sarcini (detalii de executie).Studiile de prefezabilitate si de fezabilitate au rolui de a furniza elementelenecesare pentru luarea deciziei de realizare a investitiei, iar proiectu! tehnic, caietuide sarcini si, eventual, detaliile de executie, au rolul de a furniza elementelenecesare pentru realizarea fizica a obiectivului de investitii Tn lirnitele aprobate prinstudiile de prefezabilitate si fezabilitate.

    Studiile de prefezabilitate i fezabilitate sunt docurnentatii unice Tn caretrebuie sa se faca compararea variantelor posibile Tn vederea alegerii varianteioptime din punct de vedere tehnico-economic.

    In cadrul studiilor de prefezabilitate si fezabilitate trebuie sa se analizeze si sa setraga concluzii asupra urmatoarelor aspecte: necesitatea si oportunitatea investitiei;

  • Produse lactate fermentate 453

    ri

    i

    - arnpiasamentul general;- arnpiasamentul in localitate;- probleme de productie, concretizate prin gama sortimentala de produse lactate

    fermentate si capacitatea de productie;- probleme legate de exploatarea unitatii, concretizate prin elemente privind

    asigurarea cu materie prima, distributia produselor finite, asigurarea cu energieelectrica si termica, alimentare cu apa la calitatea impusa de procesultehnologic, evacuare ape uzate, forta de munca necesara realizarii productiei,probleme de cooperare, protectia muncii;

    - planul general al TntreprinderiL cu definirea configuratiei incintei, stabilireasuprafetei de teren ocupate, stabilirea gradului de ocupare a terenului;

    - lista principalelor utilaje si instalatii din dotarea constructiilor;- probleme de lucrari de construct!! - montaj cu indicarea principalelor solutii

    constructive, principalele materiale de constructii folosite, solutii de arhitecturasi estetica constructiilor, de distribute a retelelor, circulatia interna si legaturilecu caile de acces exterioare;

    - problemele principale legate de organizarea santierului sj asigurarea fortei demunca pentru realizarea obiectivului de investitie;

    - valoarea investitiei si graficul de esalonare a fondurilor pentru realizareainvestitiei;

    - etapele de realizare a investitiei tinand cont de termenele de punere Tnfunctiune, durata probelor tehnologice si conditiile de realizare a acestora; '

    - indicatorii tehnico-economici cu prezentarea variantei celei mai avantajoase sicompararea acestor indicator! cu indicatorii realizati Tn alte unitati de profil.

    Proiectul tehnic trebuie sa asigure informatii complete astfel Tncat:- persoana juridica achizitoare (investitorul) sa obtina date tehnice si economice

    complete privind viitoarea lucrare si sa raspunda cerintelor sale tehnice,economice si tehnologice;

    - contractantul lucrarii sa poata eiabora oferta, sa analizeze datele tehnice sitehnologice necesare stabilirii valorii ofertei, precum si informatii completeprivind executia lucrarilor;

    - pe baza lui sa se poata elabora detaliile de executie.Pentru a asigura datele necesare analizelor si luarii deciziilor prezentate mai sus,s-a stabilit continutui - cadru al proiectelor pe fiecare faza de proiectare (Ordin MFsi MLPAT nr. 1743 / 69 / N / 1996).

  • 454 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    14.2.1. Studiul de prefezabihtate

    Studiul de prefezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care sefundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii obiectivului de investitie.Studiul de prefezabilitate se Tntocmeste de persoana juridica achizitoare (investitor)prin forte proprii sau cu sprijinul unor consultant!' de speciaiitate si se aproba deconducerea acesteia. Continutul cadru a! studiului de prefezabilitate esteurmatorul:A - Parti scrise1. Date generale

    1.1. Denumirea obiectivului de investitii.1.2. Elaboratorul studiului de prefezabilitate (persoana juridica achizitoare,

    consultantul).1.3. Ordonatorul principal de credite.1.4. Persoana juridica achizitoare (investitor).1.5. Amplasamentul general. ^1.6. Tema, cu fundamentarea necesitatii si a oportunitatii investitiei.

    2. Evaluari pentru proiectarea studiului de prefezabilitate si a studiului defezabilitate2.1. Valoarea totala estimativa a obiectivului de investitie.2.2. Cheltuieli pentru proiectarea'Studiului de prefezabilitate.2.3. Cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate.2.4. Cheltuieli pentru obtinerea avizelor legale necesare elaborarii studiilor de

    prefezabilitate si fezabilitate.2.5. Cheltuieli pentru pregatirea documentelor privind organizarea licitatiei,

    prezentarea ofertelorsi adjudecarea proiectarii investitiei.3. Date tehnice ale investitiei

    3.1. Suprafata si situatia juridica a terenului ce urrneaza a fi ocupat deobiectivul de investitie.

    3.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasarnent (zona seismica decalcul si perioada de colt; natura terenului de fundare si presiuneaconventionala; nivelul maxim al apelorfreatice).

    3.3. Caracteristicile principale ale constructiilor:- Pentru cladiri: aria construita, aria desfasurata i nurnarul de nivele;- Pentru retele: lungimi si diametre.

    3.4. Principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de abur si apa calda,hidrofoare, ascensoare etc.)

    3.5. Utilitati (mod de asigurare a acestora si solutia avuta in vedere).

  • Produse lactate fermentate 455

    4. FinantareaValoarea totala estimata a investitiei, mentionandu-se valorile din surse proprii,din credite bancare, din fondurile bugetului de stat sau al bugetului local, dinfondurile special constituite prin lege, Tn afara acestor bugete, din crediteexterne garantate sau contractate direct de stat.

    B - Parti desenate

    1. Planul de amplasare Tn zona2. Planul general.

    14.2.2. Studiul de fezabiSltate

    Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicileprincipale si indicatorii tehnico-economici ai investitiei prin care trebuie sa seasigure utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor de capital si a cheltuielilormateriale pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale.

    Studiul de fezabilitate se elaboreaza de catre contractantui desemnat prin licitatie,iar aprobarea lui are Tn vedere asigurarea surselor de finantare.

    Continutul - cadru al studiului de fezabilitate este urmatorul:

    A - Parti scrise

    1. Date generale1.1. Denumirea obiectivului de investitie.1.2. Elaborator (proiectant, persoana juridica achizitoare).1.3. Ordonatorul principal de credite.1.4. Persoana juridica achizitoare (investitor).1.5. Amplasamentul general.1.6. Tema, cu fundamentarea necesitatii si a oportunitatii avute Tn vedere la

    aprobarea studiului de prefezabilitate.1.7. Descrierea functional^ si tehnologica inclusiv memorii tehnice pe

    specialitati.2. Date tehnice ale investitiei

    2.1. Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupat deobiectivul de investitie

    2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din ampiasament (zona seismica decalcui si perioada de colt; natura terenului de fundare si presiuneaconventionala; nivelul maxim al apelorfreatice).

    2.3. Caracteristicile principale ale constructiilor:

  • 456 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate ferrnentate

    - Pentru cladiri: deschideri, travee, aria construita, aria desfasurata,numarui de nivele si maltirnea acestora, volumul construit.

    - Pentru retele: lungimi, lalirni, diametre, rnateriale, conditii de pozare etc.2.4. Structura constructive Pentru cladiri i retele se va face o descriere a

    solutiiior tehnice avute tn vedere, cu recomandari privind tehnologia dereaiizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect in parte.

    2.5. Principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de abur sau apacalda, hidrofoare, ascensoare etc.)

    2.6. Instalatii aferente constructiilor. Se vor descrie solutiile adoptate pentruinstalatiile de iluminat, forta, curenti slabi, apa, canalizare etc.

    2.7. Utilitati. Se va descrie modul de asigurare a acestora si soiutiile tehniceadoptate.

    V

    3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei3.1. Total personal, din care personal de executie3.2. Locuri de munca nou create

    4. Devizul general al investitiei. Valoarea totala a obiectivului de investitie, cu'detalierea pe structura devizului general.

    5. Principal hdicatori tehnico-economici ai investitiei:5.1. Valoarea totala a investitiei, din care constructii - montaj5.2. Esalonarea investitiei (INW C + M)

    - Anul I- Anul II

    5.3. Durata de reaiizare a investitiei (luni)5.4. Capacitati (Tn unitati fizice).

    Principalii indicator! se vor completa, dupa caz, cu date privind:

    Conditiile financiare de reaiizare a obiectivului (analiza cash-flow, inclusiv curata de actualizare, rata interna de rentabilitate, analiza raportului cost - profit,rata impozitului, perioada de scutire de impozit, influenta variatiei m timp apreturilor, rata dobanzii la creditele bancare, rata de schimb valutar etc.);

    Masini si utilaje necesare procesului tehnologic (lista principalelor utilaje,echipamente si dotari cu indicarea capacitatii tehnice a acestora);

    Productia si desfacerea (lista produselor, capacitatea teoretica anuala deproduse, durata proiectata pentru functionarea capacitatii pentru fiecare produs,pretul unitar pe fiecare produs, pretul de vanzare a produselor similare fabricatem tara sau procurate din import);

  • Produse lactate fermentate 457

    i

    Materiile prime, materialele, combustibilii si energia consumata pentru fiecareprodus in parte i preturile de procurare ale acestora;

    Manopera (cu detalierea pe structura de personal); Cheltuieli generale ale unitatii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal,

    chirii si / sau amortismente, cheituieli de administrate si marketing etc.).6. Finantarea investitiei. Din valoarea totala a investitiilor se mentioneaza valorile

    acoperite din: surse proprii, credite bancare, fonduriie bugetului de stat sau alebugetului local, fondurile speciale, In afara acestor bugete, credite externegarantate sau contractate direct de stat.

    7. Avize si acorduri. Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivitlegislatiei Tn vigoare, privind: Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea

    realizarii investitiei; Certificatui de urbanism, cu Tncadrarea amplasamentului In planul urbanistic,

    precum si regimul juridic al terenului; Avizele privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan,

    apa, canal, telecomunicatii etc.); Avizele pentru consumul de combustibili; Avizele pentru protectia mediului si apelor; Alte avize de specialitate.

    1. Planui de amplasare In zona2. Planul general3. Planuri si sectiuni de arhitectura pentru principalele obiecte de constructii

    14.2.3. Proiectut tefanic i caietele de sarcsniProiectul tehnic si caietele de sarcini (care fac parte integranta din proiectul tehnic)reprezinta documentatia scrisa si desenata pentru care se eiibereaza autorizatiade construire si care face parte din documentele de licitatii, pe baza carora seIntocmeste oferta si se executa lucrarea.

    Proiectul tehnic i caietele de sarcini se elaboreaza pentru fntregul obiectiv deinvestitie si nu pe obiecte si lucrari sau parti din obiectele si lucrarile ce intra Incomponenta obiectivului de investitie pentru care s-a aprobat studiul defezabilitate.

  • 458 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    Continutul cadru al proiectului tehnic este urmatorul:

    1. Descrierea generala a lucrarilor

    1.1. Elemente generale. Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului defezabilitate aprobat, etapa Tn care au fost stabilite elementele si solutiileprincipale ale lucrarii si au fost obtinute toate avizele, acordurile siaprobarile executarii lucrarii.

    1.2. Descrierea lucrarilor. Se fac referiri asupra urmatoarelor elemente: Amplasamentul; Topografia; Clima si fenomenele naturale specifice zonei; Geologia, seismicitatea; Prezentarea proiectului pe volume, brosuri, capitole; Organizarea de santier, descriere sumara, demolari, devieri de retele etc.; Caile de acces provizorii; Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon etc., pentru organizarea de

    santier si definitive; Caile de acces, caile de comunicatii etc.; Program de executie a lucrarilor, grafice de lucru, program de receptie; Trasarea lucrarilor; Protejarea lucrarilor executate si a rnaterialelor din santier; Masurarea lucrarilor; Laboratoarele necesare si testele care cad Tn sarcina contractantului lucrarii; Servicii sanitare Tn santier; Relatii Tntre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare

    (investitor); Memorii tehnice de specialitate.

    2. Caietele de sarciniCaietele de sarcini sunt documente tehnice care:> Dezvolta Tn scris elementele tehnice mentionate Tn planse;

    > Prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planselor.

    Caietefe de sarcini se elaboreaza de proiectant pe baza planselor si seorganizeaza Tn brosuri distincte pe specialitati.

    2.1. Rolul si scopul caietelor de sarciniFac parte integranta din proiectul tehnic si din documentele de licitatit;

  • Produse lactate fermentate 459

    Reprezinta descrierea lucrarilor care fac obiectul licitatiei; plansele facprezentarea lor grafica iar breviarele de calcul prezinta dimensionareaelementelor constituente;Plansele, breviarele de calcui si caietele de sarcini sunt complementare;Contin nivelul de performanta a lucrarilor, descrierea solutiilor tehnice sitehnologice folosite;Cuprind caractehsticile si calitatile materialelor folosite, testele si probeleacestora;Descriu lucrarile care se execute, calitatea, modul de realizare, testele,verificarile si probeie acestor lucrari, ordinea de executie si montaj iaspectul final;Tmpreuna cu plansele trebuie sa perrnita determinarea cantitatilor delucrari, costurile lucrarilor sj ale utilajelor, forta de munca si dotareanecesara executiei lucrarilor;Sa stabileasca responsabilitatile pentru calitatile materialelor si alelucrarilor sj responsabilitatile pentru teste, verificari, probe;Sa prevada rnoduf de urmarire a cornportarii Tn timp a investitiei;Sa prevada masurile si actiunile de demontare, demolare, inclusivreintegrarea Tn mediul natural a deeurifor dupa expirarea perioadei de

    ^ viata (postutilizarea).1

    2.2. Tipuri si forme de caiete de sarciniIn functie de destinatie, caietele de sarcini pot fi: Pentru executia lucrarilor; Pentru receptii, teste, probe, verificari si punere Tn functiune, urmarirea

    cornportarii Tn timp a constructiilor; Pentru furnizorii de materiale, utilaje, echipamente si confectii diverse.In functie de domeniui la care se refera, caietele de sarcini pot fi: Generale - se refera la lucrarile curente de constructii si se pot elabora pe

    categorii si capitole de lucrari; Specifice - se elaboreaza independent pentru fiecare lucrare.

    Continutul caietelorde sarciniCaietele de sarcini elaborate pentru fiecare categorie de lucrare trebuie sacuprinda:

    Breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de constructii siinstalatii;Nominalizarea planselor;Proprietatile materialelor componente (fizice, chimice, de aspect, decalitate, tolerante, probe, teste;

  • 460 Proiectarea obiectivelor de mvestitii din industria produselor lactate fermentate

    Dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii;Ordinea de executie, probe, teste, verificari ale lucrarii;Standarde, normative, prescript!! care trebuie respectate la materiale,utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste, verificari;Conditii de receptie, aspect, culori, tolerante.

    3. Listele cu cantitatile de lucrari*

    Acest capital cuprinde toate elementele necesare pentru cuantificarea valoricasi a duratei de executie a investitiei si anume: Centralizatorul obiectelor pe obiectiv; Centralizatorul categoriilor de lucrari pe obiecte; Listele cu cantitatile de lucrari pe capitole de lucrari; Structura articolelor pe capitole de lucrari; Listele cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotarile,

    , pentru executia lucrarilor care fac obiectul licitatiei publice; Specificatiile tehnice.

    4.1 Graficul general de realizare a investitiei

    Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza carora se elaboreazapartile scrise ale proiectului.Piesele desenate se compun din:1. Planurile generale

    Planurile de amplasare a reperelor de nivelment si planimetrie; Planurile topografice principale; Planurile de amplasare a forajelor si a profilelor geotehnice; Planurile principale de amplasare a obiectelor, drumuhlor, aleilor pietonale,

    platformelor etc. Planurile principale privind sistematizarea verticala a terenului; Planurile principale privind constructive subterane.

    2. Plansele principale ale obiectelor

    3. Arhitectura

    Cuprinde plansele principale privind arhitectura fiecarui obiect, dupa cumurmeaza:

    Planul individual de amplasare; Planurile de arhitectura ale nivelelor; Sectiuni, fatade, detalii importante; Tablouri de prefabricate, confectii, tamplarii si finisaje interioare si exterioare.

  • Produse lactate fermentate 461

    -

    4. Structura. Cuprinde plansele principale privind structura de rezistenta pentrufiecare obiect.

    5. Instalatitle. Capitolul cuprinde planele principale privind executia instalatiilorfiecarui obiect si anume: Planurile principale de amplasare a utiiajelor; Scheme principale ale instalatiilor; Sectiuni, vederi, detalii principale; plansele contin cote, dimensiuni, calitatile

    materialelor, verificarile i probele necesare, izolatii termice, protectiianticorosive i parametrii principali ai instalatiilor.

    6. Dotari si instaiatii tehnologiceCapitolui cuprinde planurile principale de tehnologie si montaj, sectiuni, vederi,detalii, inclusiv cote, dimensiuni, tolerante, detalii de montaj etc. si anume: Desene de ansambiu; Schemele tehnologice ale fluxului tehnologie; Schemele instalatiilor electrice, de automatizare, comunicatii, retele de

    combustibil, apa, iiuminatetc., ale instalatiilor tehnologice; Planurile de montaj, dimensiuni de amplasare, sarcini etc., inclusiv schemele

    tehnologice de montaj; Diagramele, nomogramele, calculele tehnologice si de montaj, inclusiv

    materialul grafic necesar punerii Tn functiune si exploatarii; Listele cu utilajele si echlpamentele din componenta planurilor tehnologice,

    inclusiv parametri, performance si caracteristici. Caracteristicile tehnice siparametrii functionaii se prezinta fn cadrul unor limite rezultate din breviarefede calcul.

    7. Dotari de mobilier, inventar gospodaresc, paza contra incendiilor, protectiamuncii etc.

    Planurile principale de amplasare i montaj; Listele cu dotari, inclusiv parametri, performante si caracteristici.

    14.3. Avize i acorduri14.3.1. Certificatul de urbanism i autorizatia de construire/desfiintareRealizarea constructor industriale, inclusiv a instalatiilor aferente acestora seefectueaza Tn baza autorizatiei de construire emisa in conformitate cuprevederile docurnentatiei de urbanism si a certificatului de urbanism.

  • 462 Proiectarea obiectiveior de investitii din industria produsetor lactate fermentate

    fn cazul Tn care, pentru realizarea unui obiectiv de investitie este necesaradesfiintarea (demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau total a) aunor constructii sau instalatii aferente, este necesara autorizatia de desfiintare.

    Certificate de urbanism

    Certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscutesolicitantului elementele privind:

    - regimul juridic, economic si tehnic al constructiei;- caracteristicile zonei de amplasament;- cerintele urbanistice ce trebuie mdeplinite;

    iista avizelor si acordurilor necesare Tn vederea autorizarii executarii lucrarilorde constructii.

    ..

    Solicitantul certificatului de urbanism poate fi o persoana fizica sau juridicainteresata sa cunoasca informatii cu privire la o constructie sau un amplasament.

    Certificatul de urbanism se emite pentru autorizarea executiei lucrarilor deconstructii si a instalatiilor aferente acestora, precum si Tn vederea desfiintarii(demolarii, dezafectarii si dezmembrarii partiale sau totale) a unor constructii sauinstalatii aferente.

    Certificatul de urbanism nu tine loc de autorizatie de construire /desfiintare s/ nuconfera dreptul de a executa lucrarile de constructie.

    Certificatul de urbanism este emis de preedintele consiliului judetean sau deprirnar, Tn functie de categoritle de constructii si de documentatia de urbanism si deamenajare a teritoriului.

    Documentatia tehnica necesara emiterii certificatului de urbanism consta Tniplanul de situatie, elaborat pe suport topografic - vizat de oficiul judetean decadastru, geodezie si cartografie - la scarile 1 : 5 000 pana la 1:500.

    Certificatul de urbanism emis face specificatii cu privire la:

    > regimul juridic:- situarea constructiei;- natura proprietatii;

    - servitutile care greveaza asupra constructiei;

    > regimul economic:- folosinta actuala;- destinatia stabilita prin planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului;- regiementari privind obligatiile fiscale ale investitorului;

  • Produse lactate fermentate 453

    - alte prevederi ce se refera la zona de amplasament;

    > regimul tehnic:- informatii extrase din documentatiile de urbanism si din planurile de

    amenajare ateritoriului;- regimul de aliniere a teritoriului si a constructiilor fata de drumurile publice

    adiacente;- retrageh si distante obligatorii la amplasarea constructiilor;- Tnaltimea maxima a constructiilor si caracteristicile volumetrice (numar de

    niveluri, dimensiuni reale);- procentul maxim de ocupare a terenului (POT si coeficientul maxim de

    utilizare a terenului (CUT);- utilitati (apa, gaze, energie electrica, energie termica, telecomunicatii,

    canalizare etc.)- circulate pietoni si autovehicule;- elemente privind volumetria si aspectul general al cladirilor Tn raport cu

    constructiile Tnvecinate;- necesitatea elaborarii unei documentatii de urbanism de tip P.LJ.Z sau

    P.U.D.

    > Tncadrarea / nemcadrarea lucrarilor m prevederile documentatiilor de urbanismsi de amenajare a teritoriului;

    > Tntocmirea unor documentatii de urbanism suplimentare, de tip plan urbanisticzonal (P.U.2.) sau de detaliu (P.U.D.) care sa justifice sofutia urbanisticapropusa sau sa modifice reglementarile urbanistice existente pentru zona deamplasament;

    > limitele constructiei, retragerile obligatorii i alte elemente extrase dindocumentatiile de urbanism;

    > rnentionarea avizelor i acordurilor care trebuie sa Tnsoteasca proiectul deautorizare;4 avize si / sau acorduri obtinute pe plan local, prin grija emitentului

    autorizatiei, pe baza fiselor tehnice (completate de proiectant) si care seinclud Tn acordul unic pentru:

    -utilitati urbane, Tn vederea avizarii racordarii investitiei la utilitatile urbanenecesare functionarii acesteia, inclusiv pentru organizarea executieilucrarilor (alimentari cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica,alimentari cu energie termica, alimentare cu gaze naturale, telefonizare,salubritate, transport urban ori alte utilitati urbane, Tn functie de existentaacestora si de relatia posibila cu investitia);

  • 464 Proiectarea obiectivelor de investltii din industha produselor lactate fermentate

    -prevenirea si stingerea incendiilor (Ordin Ml 791/1998), aparare civila(Ordin MAN M46/1997), acordul de mediu (Legea 137/1995), avizulsanitar (Ordin MS 331/1999) eliberate pe baza documentatiei elaboratade proiectant.

    + avize si / sau acorduri obtinute prin grija soiicitantului: avize specifice:

    - avize necesare pentru situatii deosebite, ca urmare a conditiilorspeciale de amplasament;

    - avizul expertului tehnic pentru cerinta de calitate Af (rezistenta sistabilitatea terenurilor de fundare a constructiilor);

    - avizul care cuprinde monumente si zone de protectie a acestora.

    acordul inspectoratului de Statin Constructii pentru:- interventiile asupra constructiilor, determinate de necesitatea eliminarii

    efectelor actiunilor accidentale (naturale);- interventiile determinate de actiuni ale omului asupra constructiilor in

    vederea schimbarii de destinatie si performante;

    avizul proiectantului initial sau expertiza tehnica;

    acordul veciniior solicitat In situatiile:- constructiile noi amplasate adjacent constructiilor existente, In cazul Tn

    care constructiile noi impun luarea unor masuri de interventie pentruprotejarea imobilelor existente i daca prin proiect se mentine aceastaobligativitate;

    - constructiile noi cu alte functiuni decat cele ale cladirilor Tnvecinate.

    Autorizatia de construire / desfiintare

    Autorizatia de construire / desfiintare este actui de autoritate al administratieipublice locale, Tn baza caruia se pot executa lucrari de constructii (legea 50/1991;453/2001) si pe baza caruia se realizeaza amplasarea, proiectarea, executareai functionarea obiectivelor de investitie, respectiv pentru dezafectareaconstructiilor i amenajarilor.

    Solicitantul autorizatiei de construire / desfiintare poate fi o persoana fizica saujuridica Tndeplinind urmatoarele conditii: detine un titlu asupra constructiei; atesta dreptul de proprietate sau un Contract de concesiune, de cesiune, de

    comodat.

  • Produse lactate fermentate 465

    Autorizatia de construire / desfiintare se elaboreaza cu respectarea prevederilor: Documentatiilorde urbanism; Pianuriior de amenajare a teritoriului; Cerintelor impuse prin certificatul de urbanism si de avizeie / acordurile

    exprimate.

    Autorizatia de construire / desfiintare este emisa de aceeasi autoritate aadministrate! publice care a emis certificatul de urbanism.

    Documentatia tehnicaidesfiintare constain:

    necesara erniterii autorizatiei de construire /

    Certificatul de urbanism;Proiectui pentru autorizarea lucrarilor de construire (P.A.C.) si Proiectui pentruautorizarea lucrarilor de desfiintare (P.A.D.), elaborate de colective tehnice despecialitate pe baza datelor extrase din proiectui tehnic (care nu se prezinta laautorizare).Elementele tehnice principale fa care se refera P.A.C. sunt:- Memoriu- Schema tehnologica de legaturi- Planurile de construct!!- Sectiuni longitudinale si transversale- Fundatii- Plan acoperis

    Fisele tehnice pentru obtinerea avizelor (completate de proiectantul lucrarilor)cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic;

    Documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt ?ncompetenta de obtinere a emitentului (avizeie de utilitati urbane, avizeie siacordurile privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectiamediului si a sanatatii publice);Avizeie si acordurile obtjnjjte de solicitant, stabilite prin certificatul de urbanism;Daca o data cu autorizatia de construire / desfiintare se solicita i autorizareaorganizarii executiei lucrarilor este necesara si prezentarea proiectului deorganizare a executiei lucrarilor (P.O.E.) - piese scrise i desenate - precum siavizeie specifice (aviz circulate, pentru ocuparea temporara a domeniuluipublic, aviz sanitar, aviz contract cu societatea de salubritate etc.);Insumarea avizelor si acordurilor favorabile - exprimate prin fise tehnice -permite Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) sa emita acordul unic. Pe bazaacordului unic se emite autorizatia de construire / desfiintare.

  • 466 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    14.3.2. Acordul de mediux

    Aplicabilitate si competence de emitere a acordului de mediu pentruproiecte de investitii din industria produselor lactate fermentate

    Proiectele publice sau private care pot avea efecte sernnificative asupra mediuluiprin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse procedurii de evaluare aimpactului asupra mediului aplicata Tn scopul emiterii acordului de mediu(H.G. 918/2002).Acordul de mediu este actui tehnico-juridic care da dreptui titularului proiectului sarealizeze proiectul si prin care se stabilesc conditiile de realizare a acestuia dinpunct de vedere al protectiei mediului.

    Evaluarea impactului asupra mediului, care este parte integranta din procedurade obtinere a acordului de mediu, identified, descrie si evalueaza efectele directe siindirecte ale proiectului asupra unor factori de mediu si determina decizia derealizare sau de nerealizare a proiectului pe amplasamentul ales.

    Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza Tn faza de pregatire adocumentatiet care fundamenteaza fezabilitatea proiectului.

    Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza Tn etape, dupa cum urmeaza:

    a) etapa de Tncadrare a proiectului Tn procedura de evaluare a impactului asupramediului;

    b) etapa de definire a domeniului evaluarii i de realizare a raportului privindstudiul de evaluare a impactului asupra mediului;

    c) etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactuluiasupra mediului.

    Procedura de emitere a acordului de mediu este coordonata de autoritateacompetenta pentru protectia mediului (ACPM) prin colectivui de analiza tehnica(CAT).Din punct de vedere al procedurii de evaluare a impactului asupra mediului,proiectele de investitii avand ca obiect fabricarea produselor lactate se TncadreazaTn categoria proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluariiimpactului asupra mediului (H.G. 918/2002).

    x " " - -

    Aceste proiecte se supun etapei de Tncadrare Tn procedura de evaluare aimpactului asupra mediului cu consultarea CAT, far ACPM decide daca estenecesara sau nu efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.

  • Produse lactate fermentate 467

    Impactul asupra mediului este determinat si de capacitatea de productie ainvestitiiior din industria produselor iactate. Din acest punct de vedere seprecizeaza urmatoarele (Ordin 860/2002 MAPM):a) Proiectele pentru investitii care au ca obiect prelucrarea laptelui cu mai mult

    de 200 t/zi cantitate de lapte (valoare medie anuala) intrata Tn proces: se Tncadreaza Tn categoria activitatiior / instalatiiior cu impact semnificativ

    asupra mediului; se supun obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului; pentru proiecteie de investitii noi din acest domeniu sau pentru modificarea

    substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiecteie de dezafectareaferente acestor activitati, se emit acorduri integrate de mediu;

    pentru aceste proiecte autoritatea competenta pentru protectia mediului esteregionala.

    b) Proiectele pentru investitii care au ca obiect prelucrarea iaptelui cu mai putinde 200 t/zi cantitate de lapte (valoare medie anuala) intrata Tn proces: Se Tncadreaza Tn categoria activitatiior / instalatiilor cu potential

    semnificativ asupra mediului; Aceste proiecte se supun etapei de Tncadrare Tn procedura de evaluare a

    impactului asupra mediului; \^ Pentru proiecteie de investitii noi sau pentru modificarea substantial^ a celor

    existente, inclusiv pentru proiecteie de dezafectare aferente acestor activitatise emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu;

    Pentru aceste proiecte autoritatea competenta pentru protectia mediului estelocals.

    Documentatia tehnica necesara evaluarii impactului asupra mediului

    Documentatia tehnica Tn elaborarea careia este implicat titularul proiectului si careface parte din procedura^de evaluare a impactului asupra mediului aplicata Tnscopul emiterii acordului de mediu este constituita din:

    - fisa tehnica privind conditiile de protectie a mediului;- memoriul de prezentare a proiectului;

    raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

    1. Fia tehnica privind conditiile de protectie a mediului (document anexa lacertificatul de urbanism) completata cu datele de identificare aamplasamentului i a activitatiior aferente, sta la baza Tncadrarii obiectivului Tn

  • 468 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    functie de impactul asupra mediului si a stabilirii tipului de procedure deevaluare a impactului asupra mediului.

    2. Memoriul de prezentare a proiectului contine descrierea proiectului siinformatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului (Ordin860/2002, MAPM).

    Continutui cadru al memoriului de prezentare necesar emiterii acordului / acorduluiintegral de mediu este urmatorul:

    /. Date generate:- Denumirea obiectivului si amplasamentul;- Proiectantul i beneficiarul lucrarii;- Valoarea estimativa a lucrarilor, din care: pentru protectia mediului;- Perioada de executie//. Date specifice proiectului:- Oportunitatea investitiei

    - scopul si importanta obiectivului de investitii;- utilitatea publica si / sau modul de mcadrare Tn planurile de urbanism si

    amenajarea teritoriului.- Descrierea proiectului

    - descrierea caracteristicilor fizice ale fntregului project, modul de asigurareCcilitativa i cantitativa a utilitatilor in faza de constructie i functionare;

    - descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie dintehnologia produselor lactate fermentate (natura si cantitatea materiilorprime si a materialelor folosite, capacitatea de productie pe sortimente sitotal, cantitati de produse i subproduse obtinute si destinatia acestora;

    - descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupramediului.

    ///. Surse de poluanti i protectia factorilor de mediu- Protectia calitatii apelor:- Surse de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti rezultati

    pe faze tehnologice;- Instalatia de epurare sau de preepurare a apelor uzate, elementele de

    dimensionare, randamentele de retinere a poluantilor;- Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati Tn mediu, locul de

    e vacua re;- Protectia Tmpotriva zgomotului

  • Produse lactate fermentate 459

    - surse de zgomot;- amenajari si dotari pentru protectia Tmpotriva zgomotului;- nivelul de zgomot la limita incintei, obiectivului si la eel mai apropiat receptor

    protejat;- Protectia asezarilor umane si a obiectivelor de interes public:

    - distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public si lucrari,dotari i masuri pentru protectia acestora;

    - Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:- Tipuri si cantitati de deseuri de orice natura rezultate;- Modul de gospodarire a deseuritor si asigurarea conditiilor de protectie a

    mediului;T '

    IV. Lucrari de refacere / restaurare a amplasamentului:

    - Lucrari propuse pentru refacerea / restaurarea amplasamentului la Tncetareaactivitatii.

    'V -V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

    Dotari si masurile prevazute pentru supravegherea calitatii factorilor de mediu simonitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului.

    VI. Piese desenateI

    ~ Planul de Tncadrare Tn zona a obiectivului si planul de situatie cu modul deplanificare a utilizarii suprafetelor;

    - Schemele de flux pentru:- Procesul tehnologic cu bilantul cantitativ si calitativ, modul de colectare i

    dirijare la instalatia de depoluare;- Procesele de epurare a apelor reziduale;

    - Alte piese desenate stabilite de ACPM.

    3. Raportui la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluir

    Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza prin agenti economicispecializati, persoane fizice sau juridice independente de titularul proiectului,atestate pentru astfel de activitati. Rezultatele studiului de evaluare a impactuluiasupra mediului sunt prezentate in raportui la studiul de evaluare a impactului

    r asupra mediului care este documentul tehnic pe baza caruia ACPM, cu

    L

  • 470 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    consultarea CAT, stabileste emiterea sau respingerea motivata a acordului demediu / acordului integrat de mediu.

    In cadrul acestui raport, titularul proiectului furnizeaza urmatoarele informatii (HG918/2002):a) descrierea proiectului (amplasament, solutii tehnice adoptate);b) descrierea masurilor avute Tn vedere pentru a evita, a reduce sau a remedia

    efectele negative asupra mediului;c) date necesare pentru identificarea si evaluarea principalelor efecte pe care

    proiectuf le poate avea asupra mediului;d) prezentarea generala a principalelor alternative studiate de titularul proiectului,

    cu indicarea motivelor alegerii sale, avand Tn vedere efectele asupra mediului;e) rezumatul informatiilor prezentate mai sus,Pentru a asigura furnizarea informatiilor prezentate mai sus se recomanda caraportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sa aiba urmatoareastructura:

    /. Informal!! generate'.- informatii despre titularul proiectului si des'pre autorul atestat al studiului de

    evaluare a impactului asupra mediului si a raportului la acest studiu;- denumirea proiectului;- descrierea proiectului cu prezentarea etapelor acestuia (constructie,

    functionare);productia realizata si resursele energetice necesare asigurarii productiei (gazenaturale, combustibili lichizi sau solizi, energie eiectrica);

    - informatii despre poluantii fizici si biologici care pot afecta mediul;- descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

    motivelor alegerii uneia dintre ele;- amplasamentele pentru alternativele din project si, pentru fiecare alternativa,

    informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori siarii naturale protejate, zone de protectie sanitara etc.

    - informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala Tn zonaamplasamentului proiectului;informatii despre modaiitatile de conectare la infrastructura existenta.

    //. Procese tehnologice:

    - Procese tehnologice de productie:

    - descrierea proceselor tehnologice si a echipamentelor; alternative avute Tnvedere;

  • Produse tactate fermentate 471

    c- valorile limita atinse prin tehnologia propusa si prin cele mai bune tehnici

    disponibile raportate la kg de produs finit sau materre prima - apa, m3;energie, GJ; emisii de poluanti Tn apa, g (sau concentratii mg/l), deseuri, kg;

    T- Actiuni de dezafectare a unor echipamente, instalatii, cladiri.

    ///, Deeuri - generare, eliminare si reciciare.IV. Impactu! potential asupra componenteior mediului i masuri de reducere aacestuia:

    - impactul datorat perioadei de constructie, perioadei de functionare si demchidere a activitatii;

    - impactul semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, ternporar, pozitivsau negativ) asupra mediului (exprimare cantitativa si metode de prognozare side evaluare);

    - masuri de prevenire / evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ.- Apa

    - starea apeior subterane (dinamica, compozitie, tipuri, concentratii depoluanti);

    - caracteristici ale apeior, distanta fata de prizele de apa;- descrierea surselor de alimentare cu apa;- descrierea sistemelor de drenaj si ameiiorare.

    '

    ^ Aiimentarea cu apa- caracteristici cantitative ale sursei de apa Tn sectiunea de prelevare (debit

    modul, mediu lunar/zilnic);- instalatii hidrotehnice (tip, presiune, stare tehnica);

    |~ - motivarea metodei propuse de alimentare cu apa si masuri de Tmbunatatirea alimentarii cu apa;

    p - calitatea apei folosite (indicator! fizici, chimici, microbiologici);- motivarea folosirii apei potabile subterane Tn scopuri de productie;- alti consumatori de apa Tn zona de activitate;

    / Managements apeior uzate:- descrierea surselor de generare a apeior uzate;- cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apeior evacuate (industriale,

    pluviale);- refolosirea apeior uzate;- masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti;- sistemu! de colectare a apeior uzate;

  • 472 Proiectarea obiectivelor de investitit din industria produselor lactate fermentate

    - locul de descarcare a apelor uzate neepurate / epurate (Tn canalizareaoraseneasca, Tn statia de epurare sau direct Tn receptori natural!);

    - conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate Tn canalizarea a tor objectiveeconomice;

    - indicator! ai apelor uzate;- instalatii de preepurare / epurare existente (capacitate si metoda de

    epurare);- receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor

    neepurate descarcate direct.

    / Prognozarea impactului

    s Masuri de diminuare a impactului

    S Harti si desene privind planul de situatie cu indicarea:- surselor de alimentare cu apa;- statii de tratare a apelor uzate;- locul de evacuare a apelor uzate;- zone de protectie sanitara"

    4 Aerul^ Date generate

    - conditii de clima si meteorologice pe amplasament (temperatura, precipitatii,vant dominant etc.);

    - surse de poluare stationare si mobile existente Tn zona si niveiul de poluareTn zona amplasamentului.

    ^ Surse de poluanti;

    s Masuri de diminuare a impactului;

    s Harti si desene privind planul de situatie care va include:- obiectivul propus, cu delimitarea perimetrului amplasamentului;- localizarea surselor de poluare, a zonei de protectie sanitara, roza vanturilor,

    surse de poluare existente tn zona.4 Geologiasubsolului

    - caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus;- structura tectonica, activitatea seismologica;- procese geologice (alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse

    aiunecarilor de teren etc.).* Peisajul

    - Tncadrarea Tn regiune, diversitatea peisajului;

  • Produse lactate fermentate 473

    S Impactul prognozat- tipuri de peisaj, rnodificari Tn utilizarea terenului si impactul acestor modificari

    asupra stabilitatii si a valorii estetice a peisajului;- relatia dintre project si zone protejate, impactul prognozat asupra acestor

    zone;- relatia dintre project si zonele naturale folosite Tn scop recreativ;- vizibilitatea arnplasamentului proiectului din diferite locuri de observare;

    *f Masuri de diminuare a impactului- fezabilitatea, dimensiunile si masurile de renaturalizare a terenului degradat

    din interiorul si din afara amplasarnentului;- masuri de evitare a impactului (alegerea arnplasamentului obiectivului, a

    materialelor si a tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief sicladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic).

    / Harti cu indicarea:- folosintei terenului, a schimbarilorsi a masurilor de protectie;- impactului produs de project asupra cadrului natural si asupra zonelor

    protejate;- impactului estimat asupra resurselor estetice;- zonelor verzi plantate in teritoriu.

    4 Mediul social i economic:- caracteristicile populatiei Tn zona de impact;- impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale, piata de

    munca, dinamica somerilor;- investitii locale si dinamica acestora;- pretul terenului Tn zona si dinamica acestuia;- impactul potential asupra activitatilor economice;- impactul potential asupra conditiilor de viata din zona.

    s Masuri de diminirare a impactului4 Conditii culturale, patrimoniu cultural

    - impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,arheologic sau asupra monumentelor istorice;

    V. Anaiiza alternativelorPentru identificarea alternative! optime, raportul la studiul de evaluare a impactuluiasupra mediului cuprinde:

  • 474 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    - descrierea alternativelor (amplasament, moment de demarare a proiectului,soiutii tehnice si tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupramediului) cu indicarea motivelor care au condus la alegerea variantei propuse;

    - analiza marimii impactului si eficienta rnasurilor de ameliorare pentru fiecarealternative! a proiectului si pe fiecare componenta de mediu.

    VI. Monitorizarea:Se elaboreaza un plan de monitorizare a mediului cu indicarea componentelor demediu care urmeaza a fi monitorizate, a periodicitatii si a parametrilor acestora;VII. Situatii de rise (cutremure, alunecari de teren etc.), planuri pentru situatii derise;

    VIIL Descrierea dificultatilor (tehnice i practice) Tntampinate In efectuarea evaiuariiimpactului asupra mediului.

    IX. Rezumat fara caracter tehnicSe realizeaza un rezumat, fara date tehnice, al tuturor informatiilor furnizate Tnraport, care sa cuprinda eel putin:a) descrierea activitatii;b) metodoiogii utilizate Tn evaluarea impactului asupra mediului;c) impactul prognozat asupra mediului;d) identificarea si descrierea zonei Tn care se resimte impactul;e) masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu;f) concluziile majore rezultate din evaluarea impactului asupra mediului;g) prognoza asupra calitatii / standardului de viata si asupra conditiilor sociale In

    zona de impact,h) enumerarea altor avize si acorduri obtinute.X. Documente anexate privind evaluarea propunerilor motivate ale publicului siminutele prezentarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului Tndezbatere publica.

    Procedura - cadru de evaluare a impactului asupra mediului

    Proiectele de investitii noi publice sau private si modificarea substantial^ a celorexistente, inclusiv proiectele de dezafectare aferente acestor activitati seTncadreaza Tn categoria activitatilor i / sau instalatiilor cu impact semnificativasupra mediului pentru care solicitarea acordului de mediu este obligatorie sipentru care se emit acorduri de mediu sau acorduri integrate de mediu.

  • Produse lactate fermentate 475

    &LARULDepunerea.

    SolicitariiFiei tehnice

    Proiecte cu impactnesernnificativ

    Nu face obiectulprocedurii de mediu

    ACPM ,Analiza

    in vedereaTncadrarii:

    Proiecte cu impactsemnificativ

    TITULARDepunere

    documente

    Proiectecu impactred us

    :V;TJTULAR . - Memoriu'de. . .prezentare ACPMPV verificareamplasament iTabel (Lists)de control

    ACPMSolicita informatii /

    documente suplimentare

    Face obiectulprocedurii de mediu

    fara a cord

    ACPM/CATEtapa de Tneadrare

    Cu EIA / Anunt public

    Etapa de definirea domeniului EIA

    R^eaiizare EIA . ' "Prezentare raportDezbatere publica

    TITULAR- ''Refacere /'

    Prezentare raport

    Respingeremotivate

    ACPM - Autoritatea (publica) competentapentru protectia mediului

    CAT - Colectivul de analiza tehnicaEIA - Evaluarea impactului

    ACPM / CATEtapa de verificare

    Acceptare raportAnunt public

    Acord /Acordintegrat de mediu

    Fig. 14.1. Schema logica a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i emitereaacordului de mediu pentru proiecte de investitii din industria produselor lactate fermentate.

  • 476 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produsetor lactate fermentate

    Etapele (tehnice) principale ale procedurii de evaluare a impactului asupramediului pentru proiectele de investitii din industria produselor iactate fermentateaplicata Tn scopul emiterii acordului de mediu (HG 918/2002 si Ordinui 860/2002MAPM) sunt prezentate Tn fig. 14.1.Depunerea solicitarii i evaluarea initiala a acesteia1. Solicitarile de acorduri de mediu, Tnsotite de fi$a tehnica privind conditiile deprotectie a mediului (anexa !a certificatul de urbanism) necesara pentru obtinereaacordului unic, completata cu datele de identificare a amplasamentului si aactivitatilor aferente, se depun la autoritatea (publica) competenta pentru protectiamediului (ACPM) pe raza careia se afla amplasamentul Tn conformitate cucompetentele prezentate Tn cap. 14.3.2.1

    2. ACPM stabileste: Tncadrarea obiectivului Tn functie de impactul asupra mediului; tipul de procedura;

    " documentele necesare autorizarii.3. Titularul proiectului depune la ACPM urmatoarele documente tehnice:

    memoriul de prezentare a proiectului; documente privind informatiile prezentate Tn cererea de solicitare a acordului

    si Tn fisa tehnica.

    Etapa de Tncadrare a proiectului Tn procedura de evaluare a impactuluiasupra mediului4. Tn functie de Tncadrarea obiectivului din punct de vedere al impactului asupra

    mediului, ACPM realizeaza urmatoarele etape de procedura:a) stabileste urmatoarea etapa de parcurs a procedurii (a se vedea cap. 14.3.2)

    astfel: pentru proiectele de investitii cu capacitate mai mare de 200 t/zi lapte

    prelucrat se trece la etapa de definire a domeniului evaluarii', pentru proiectele de investitii cu capacitate mai mica de 200 t/zi lapte

    prelucrat se trece la etapa de mcadrare a proiectului pentru a se stabilidaca este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.

    b) evalueaza solicitarea, verifica amplasamentui si Tntocmeste procesul verbal deverificare a amplasamentului la care anexeaza lista de control;

    c) Tntocmeste anuntul public pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupramediului Tn vederea publicarii Tn mass-media de catre titular;

  • Produse lactate fermentate 477

    Pentru proiectele cu capacitati mai mici de 200 t/zi lapte prelucrat, Colectivulde Analiza (CAT) decide asupra etapei de Tncadrare. Proiectele pentru care Tnetapa de Tncadrare a fost stabilita necesitatea efectuam evaluarii impactuluiasupra mediului se supun Tn continuare etapei de definire a domeniuluievaluarii. tTitularul proiectului informeaza publicui asupra deciziei privind etapa deincadrare a proiectului, iar acesta poate prezenta ACPM propuneri justificatecu privire la decizia de Tncadrare a proiectului.

    Procedura simplificata de avizare

    7. Proiectele aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului sau proiecteie^ pentru care s-a stabilit Tn etapa de incadrare ca nu este necesara efectuarea

    evaluarii impactului asupra mediului se supun procedurii simplificate faraacord de mediu.

    Etapa de definire a domeniului evaluarii i de realizare a raportului privindstudiul de evaluare a impactului asupra mediului

    8. Titularul proiectului furnizeaza ACPM informatiile suplimentare solicitate sidovada publicarii Tn mass-media a deciziei de Tncadrare a proiectului.

    9. ACPM i CAT Tntocmesc Tndrumarul / lista de control cu problemele specificepentru efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului.

    10. Pe baza Tndrumarului titularul proiectului realizeaza, printr-o persoana juridicasau fizica, independents de titular si atestata Tn acest scop, studiul de evaluarea impactului asupra mediului finalizat printr-un raport care se TnainteazaACPM.

    Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactufuiasupra mediului

    11. Sub Tndrumarea ACPM, titularul proiectului organizeaza dezbaterea publica Tncare prezinta raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.Titularul Tntocmeste o evaluare a observatiilor motivate ale publicului.

    12. ACPM si CAT analizeaza raportul la studiul de evaluare a impactului asupramediului si evaluarea observatiilor publicului.

    13. CAT poate cere titularului de project, Tn mod justificat, corectarea saumodificarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului dupacare se face o noua analiza Tn CAT.

  • 478 Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produselor lactate fermentate

    14. ACPM cu consultarea CAT stabileste emiterea sau respingerea motivata aacordului de mediu / acordului integral de mediu privind realizarea proiectuluipe amplasamentul ales.

    15. Dupa definitivarea deciziei CAT, ACPM transmite titularului decizia de emiteresau respingere a acordului de mediu / acordului integrat de mediu si continutulanuntului public pe care titularul il publica in mass-media.

    16. Daca observatiile din partea publicului justifica solicitarea de noi informatii sauinvestigate suplimentare, ACPM decide reluarea procedurii de la etapasolicitarii acestor informatii.

    17. Pentru proiectele de investitii finantate din fonduri comunitare, parametriiinstalatiilor si conditiile de functionare stabilite prin acordul de mediu vor aveaTn vedere conditiile de emisie / evacuare de poluanti stabilite prin legislatiaUniunii Europene.

    18. Acordul integrat de mediu include masurile necesare pentru protectia mediuluisi valorile limita de emisie.

    Informarea i participarea publicului la procedura de evaluate a impactuluiasupra mediului19. Titularul proiectului informeaza publicul asupra urmatoareloretape:a) depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu pentru un project;b) decizia etapei de Tncadrare a proiectului;c) dezbaterea publica a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra

    mediului;d) decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului

    asupra mediului.20. Publicul poate prezenta ACPM propunerea de reconsiderare a deciziei

    referitoare la etapa de Tncadrare.21. ACPM i CAT pregatesc decizia finala a etapei de Tncadrare, luand Tn

    considerare propunerile publicului.22. Dupa efectuarea evaluarii impactului asupra mediului si realizarea raportului la

    studiul de evaluare a impactului asupra mediului, titularul proiectului faceposibila informarea publicului asupra continutului acestora.

    23. Titularul proiectului pregatete o evaluare a propunerilor motivate alepublicului.

    24. Dupa examinarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluisi a evaluarii motivate a propunerilor publicului si a concluziilor partilorimplicate Tn evaluare, ACPM ia decizia privind emiterea acordului de mediu /acordului integrat de mediu sau respingerea motivata a proiectului peamplasarnentul propus.

  • Produse lactate fermentate 479

    25. ACPM anunta in pagina proprie de Internet sau prin afisaj informativereferitoare, Tn principal, la continutul deciziei privind emiterea acordului demediu / acordului integral de mediu si motivele care au stat la baza luariideciziei; iartitularul proiectului anunta decizia primita folosind metodele mass-media de informare.

    26. ACPM poate revizui acordul de rnediu daca apar elemente noi necunoscute ladata emiterii sau ?l poate suspenda pentru nerespectarea prevederiloracestuia.

    27. Inaintea punerii Tn functiune a investitiei aferente activitatilor cu impactsemnificativ asupra mediului pentru care s-a obtinut acordul de mediu / acordulintegrat de mediu, titularii solicita obtinerea autorizatiei de mediu /autorizatiei integrate de mediu.

    14.3.3. Avizul de gospodarire a apelor

    Avizuf de gospodarire a apelor reprezinta actul ce conditioneaza, din punct devedere tehnic si juridic:- finantarea si / sau executia obiectivelor noi de investitii care au legatura cu

    apele de suprafata sau subterane;dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea procesului tehnologic sau ainstalatiilor existente ale utilizatorilor de apa.

    Avizul de gospodarire a apelor se solicita de titularul investitiei In faza deproiectare - studiul de fezabilitate - pe baza unei documentatii tehnice (Ordin nr.1141/2002 MAPM).Proiectele de investitii pentru industria produselor lactate fermentate includ:- lucrari de folosire a apelor, construct!! si instalatii aferente: alimentari cu apa

    potabila sau industrial^;- lucrari, construct!! si instalatii pentru protectia calitatii apeior sau care

    influenteaza calitatea apelor: lucrari de canalizare si evacuare de ape uzate,statii i instalatii de prelucrare a apelor pentru Tmbunatatirea calitatii.

    Acest gen de lucrari i categorii de activitati care au legatura cu apele impunnecesitatea solicitarii si obtinerii avizului de gospodarire a apelor.

    Lucrarile si categoriile de activitati derulate Tn faza de executie a investitiilor dinindustria PLF pentru care nu sunt necesare solicitarea si obtinerea avizului de

    s

    gospodarire a apelor sunt:

  • 480 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    instalatiile cu caracter provizoriu pe durata de executie a investitiilor, dacadebitui prelevat nu depaseste 10 l/s, iar apele evacuate rezultate dupa folosirenu influenteaza calitatea emisarului;

    lucrarile noi de captare a apei, daca debitui prelevat nu depaeste 10 l/s, iarapele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor deapa.

    Tn cazul proiectelor de investitii din industria produselor lactate fermentate,competentele posibile de emitere a avizului de gospodarire a apelor sunt:

    1. Folosirea apelor1.1. Alimentari cu apa potabila si industrials cu debitui:

    a) mai mic de 1 500 l/s - Directia Apelor;b) mai mic sau egal cu 15 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor

    1.2. Alimentari cu apa din subteran prin forare, al caror debit este:a) mai mare de 15 l/s - Directia Apelorb) mai mic sau egal cu 15 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor

    2. Protectia calitatii apelor. Canalizari, statii si instalatii de epurare, evacuari de apeuzate, al caror debit maxim este:

    a) mai mic a 1200 l/s - Directia apelorb) mai mic sau egal cu 12 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor

    Documentatia tehnica Tntocrnita Tn scopul fundamental solicitarii avizului degospodarire a apelor se elaboreaza de catre unitati publice sau private, abilitate Tnacest sens. La baza acestei documentatii tehnice stau studiile meteorologice sihidrologice si studiile de gospodarire a apelor si de impact produs de lucrarilepropuse asupra resurselor de apa si zonelor riverane. Solutiile propuse prindocumentatiile tehnice necesare solicitarii si obtinerii avizului de gospodarire aapelor trebuie sa fie Tn concordanta cu principiile tehnice impuse de protectiamediului i cu amplasamentul propus (a se vedea cap. 14.3.2)

    14.4. Alegerea amplasamentului general

    Amplasarea unei fabric! de produse lactate fermentate comporta analiza unuicomplex de probleme tehnice, economice si sociale dintre care, cele maiimportante raman aspectele care asigura obtinerea unei eficiente ridicate.

    Aspectele tehnice care trebuie luate Tn considerare sunt:

  • Produse lactate fermentate 481

    - daca productia poate fi realizata prin dezvoltarea unei Tntreprinderi existentesau este necesara construirea unei Tntreprinderi noi;

    - daca se pot asigura utilitatile necesare.

    Aspectele econornice sunt determinate de:- cheltuiefile materiale pentru realizarea obiectivului de investitii;- cheltuielile de productie;- cheltuielile pentru asigurarea materiel prime;- cheltuielile pentru distributia productiei la consumator.Aspectele sociale vizeaza:- ocuparea fortei de munca;- situatia zonei sau a localitatii din punct de vedere al dezvoltarii economice;Alegerea amplasamentului general al unui obiectiv de investitii din industriaproduselor lactate fermentate, Tn functie de capacitatea de productie si deimplicatiile economice si sociale se face Tn concordanta cu:- planul de amenajare a teritoriului zonal;- planul de amenajare a teritoriului judetean;- planul de amenajare a teritoriului interorasenesc.La stabilirea amplasamentului general trebuie sa se ia Tn considerare urmatoareleelemente:> Numarul de variante de amplasament posibile este Z + V (Z pentru unitate

    noua, V pentru unitate care se dezvolta);> fj [lei/t], investitia specifica pentru fiecare varianta /de amplasament, /variind de

    la 1 la Z + V;> D [ani], durata de recuperare a cheltuielilor realizate Tn investitie;> X [t], productia realizata pe Tntreaga durata de recuperare a cheltuielilor de

    Xinvestitie, sau x [t/an]

    > Rata anuala a cheltuielilor de investitii este

    / . - XiD

    [lei/an] sau I. -x [lei/an]

    (14.1)

    (14.2)

    > Consumul specific este p [litri lapte /1 prod us];> Laptele se colecteaza de la y baze care se afla la distanta c/y/, [km] de

    amplasamentul / (/ variaza de la 1 la y numarul total de baze), fiecare bazadispunand de o cantitate de lapte M/[l/an];

    > Cheltuielile unitare pentru transportui laptelui sunt tp [lei / (litru-km)];

  • 482 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    > Cheltuielile anuale efectuate cu transportul laptelui de la cele / baze iaamplasarnentui /sunt:

    yVM.-d..-t [lei/an]-1 j n D l J

    Nota: Trebuie respectata conditia:

    (14.3)

    sau (14.4)7=1

    Productia se trimite la W centre de distributie, fiecare centru preluand cantitatea N,[t/an] de produse finite. Centrele de distributie se afla la distanta d//, [km] deamplasarnentui /', iar cheltuielile de transport pe unitatea de produs finit suntfp, [lei/(t-km)]. Indicele I varlaza de la 1 la W, numarul total al centrelor de distributie.

    > Cheltuielile anuale efectuate cu transportul produselor finite de la amplasa-rnentui / la centrul de distributie /sunt:

    W[lei/an]

    1=1(14.5)

    Nota: Trebuie respectata conditia:

    W W

    /=!

    X_

    Dsau ^ x (14.6)

    1=1

    > Cheltuielile de productie pe unitatea de produs, exclusiv cheltuielile detransport si amortisment, la amplasarnentui /sunt g/[lei/t];

    > Cheltuielile de productie anuale, exclusiv cheltuielile de transport siamortisment sunt:

    D[lei/an] (14.7)

    > Amplasarnentui /, favorabil din punct de vedere economic, este obtinut prinoptimizarea functiei:

  • Produse lactate fermentate 483

    / x o x y wF. = - + + YM .-d..-t + y N, -dj. - t , lei/an] (14.8)D D ~ 3 ji P ft i i* PiJ~l t=L

    Tn care termenii reprezinta, Tn ordinea includerii Tn ecuatie:- costul investitiei ce trebuie returnata anuai;- cheltuielile de prelucrare a productiei;- cheltuieiile de transport al materiel prime;- cheltuielile de transport al productiei finite.

    In cazul amplasarii unei unitati noi cu un anumit nivel de dotare, Tn cele zvariante,investitiile proprii si cheltuielile de productie sunt identice pentru toate variantele deamplasament.

    Rezulta-ca functia F, devine Fz, iar Tn aceasta din urma se poate renunta la primiidoi termeni, optimizarea facandu-se numai Tn legatura cu cheltuielile de transport.

    La optimizarea functiei F/ trebuie sa se aiba Tn vedere toate unitatile cu acelasiprofil de productie din zona (si cele din afara celor /amplasamente luate Tn atentie)si toate bazele de materie prima i centrele de distributie (Tn afara celor y baze dematerie prima si, respectiv, W centre de distributie), aceasta deoarece esteposibila o redistribuire a materiilor prime Tntre unitati cu acelasi profil si o distributiea produselor finite la toate centrele de consum.

    Ampiasamentul ce! mai economic este eel la care functia F/ are valoarea cea maimica.

    14.5. Stabilirea amplasamentului Tn localitate

    Amplasarea unui obiectiv de investitii din industria PLF, Tn functie de capacitateade productie si de implicatiile economice si sociale, trebuie facuta Tn concordantacu:- planul de amenajare a teritoriului zonal;- planul de amenajare a teritoriului judetean;- planul de amenajare a teritoriului interoraenesc;- planul de amenajare a teritoriului municipal sau orasenesc;- planul urbanistic general.Tn functie de capacitatea de productie, Tntreprinderile din industria PLF pot fiamplasate:- Tn zone industriale, daca necesita transporturi rutiere intense, Tncadrandu-se Tn

    distanta de protectie;

  • 484 Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produselor lactate fermentate

    Tn vecinatatea zonelor de locuit sub forma de zona industriala fara nocivitati sauincomodari, Tn care se pot amplasa mtreprinderi care necesita suprafete deteren reduse, cu transporturi rutiere reduse si care au multi salariati;

    m interiorul zonelor de locuit cu respectarea distantelor sanitare minime (pentrufabric! de PLF circa 50 m) daca au transporturi rutiere reduse i daca suntlegate direct de retele de utilitati sau de distribute a produselor finite.

    Variantele de amplasament Tn localitate analizate Tn cadrul studiilor deprefezabilitate si fezabilitate trebuie analizate pentru optimizare tinand seama deurmatoarele criterii:> Costul racordarilor la retelele de utilitati si cai de comunicatii existente sau

    costul realizarii unor investitii pentru furnizarea utilitatilor, Cr;> Costul demolarilor si al modificarilor la fucrarile existente necesare pentru

    crearea platformei de amplasare a investitiei propuse, C2\ Costul crearii platformei de amplasare prin excavatii, umpleri, transport de

    pamant, C3;> Costul lucrarilor subterane: fundatii, izolatii la fundatii, lucrari speciale pentru

    retelele exterioare datorita nivelarii terenului, C4 (costul lucrarilor subterane estedeterminat de rezistenta admisibila a terenului, adancimea stratului de apafreatica, natura terenului - macroporica sau nu);

    > Costul terenului, C5.Cel mai economic amplasament este eel a carui functie determinata de costurilerespective este minima. Functia pentru minimizare se scrie sub forma:

    mm A D2(14.9)

    Tn care D?; D2\3 sunt duratele normate de recuperare. Duratele normate suntdiferite deoarece se are Tn vedere ca demolarile, modificarile, cheltuielile pentrucrearea platformei si terenul se platesc o singura data si, deci, D3 este legat de ratacapitalului investit, Tn timp ce, Iucrarile pentru asigurarea utilitatilor si Tntretinerearetelelor, Tn cursul exploatarii au si alte cheltuieli. Tn mod normal: D/ > D2 >D3.

    14.6. Proiectarea planului general allntreprinderii

    Planul general contine reprezentarea grafica a tuturor obiectelor si retelelor dinincinta unei Tntreprinderi cu delimitarea precisa a pozitiei Tn plan orizontal si verticalprin coordonate si dimensiuni.

    Planul general se Tntocmeste:

  • Produse lactate fermentate 485

    - ca o prima tatonare a specialistufui tehnolog, sub forma unei schite de plangeneral care are rolul de a da o orientare asupra formei si pozitiei relative aconstruction din incinta;

    - ca o piesa componenta a partii grafice a proiectului tehnic In care estedefinitivata marimea si pozitia tuturor obiectelor din incinta obiectivului proiectat.

    La proiectarea planului general se urmareste:

    > Folosirea rationala a terenului Tn scopul maririi eficientei economice ainvestitiifor si a reducerii cheltuieliior de exploatare determinand un grad deocupare cu construct!! de circa 25 - 35 % si un grad de ocupare total(constructii, drumuri, spatii pentru retele de utilitati) de circa 60 - 85 %.In acest scop se are Tn vedere: Comasarea sectiilor Tn hale monobloc care sa asigure o concentrare si

    grupare maxima a sectiilor productive, auxiliare si de deservire; Amplasarea Tn aer liber a utilajelor a caror functionare nu este conditionata

    de agenti atmosferici, cum sunt tancurile verticale de receptie si depozitare alaptelui;

    Zonificarea functional^ a incintei; Dezvoltarea pe verticala, daca procesul tehnologic o permite si cand

    adoptarea acestei solutii este justificata din punct de vedere tehnico-economic, seismic, geotehnic si urbanistic;

    Asigurarea unor fluxuri corecte de circulatie, Tn concordanta cu fluxultehnologic i a unor trasee econornice pentru caile de circulatie si retele deutilitati. Sectiile consumatoare de utilitati se amplaseaza grupat, Tnapropierea surselor sau a racordurilor respective.

    Limitarea la strictul necesar a distantelor Tntre obiectele ce nu pot ficomasate. Distantele dintre obiectele din incinta sunt determinate de:- considerente tehnologice;- valori minime admise de normativul sanitar; se recomanda ca aceasta

    distanta sa fie mai mare decat jumatatea sumei Tnaltimii cladirilor ce seafla fataTn fata.

    - valori minime admise de normativele de paza contra incendiilor si degradul de rezistenta la foe al materialelorde constructie folosite;

    Limitarea la strictul necesar a distantelor dintre cladiri si arterele principalede circulatie folosite. Aceste distante se aleg tinand seama de:- distanta de protectie sanitara impusa de procesul tehnologic;- intensitatea traficului;- normele de paza contra incendiilor care impun o distanta minima pentru a

    asigura circulatia vehiculelor Tn vederea actionarii Tn caz de incendiu.

  • 486 Pro/ectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    > Amplasarea cladirilor fata de curbele de nivel se face urmarind ca volurnulde terasament sa fie cat mai redus, far acolo unde este posibil se urmarestevalorificarea reliefului natural In vederea evitarii volumelor mari de excavatii sifundatii. Cladirile trebuie sa aiba latura lunga paralela cu curbeie de nivelconstant.

    > Amplasarea si orientarea cladirilor si a instalatiilor fata de punctele cardinales.i directia vanturilor dominante trebuie sa asigure conditiile cele maifavorabile pentru eliminarea si ventilarea naturala. In acest scop, cladirile suntastfel orientate meat latura lunga sa fie paralela cu directia vanturilor dominantedin anotimpul friguros sau sa faca un unghi cuprins Tntre 0 si 45 fata deaceasta directie.

    > Amenajarea terenului de amplasament trebuie sa asigure o Tnclinaresuficienta pentru a favoriza scurgerea apelor de ploaie.

    > Circulatia Tn incinta Tntreprinderii se organizeaza astfei meat circulatiapietonilor sa fie separata de circulatia cisternelor auto pentru aprovizionare cufapte sau a altor vehicule, evitandu-se Tncrucisarile pentru a excludeposibifitatea de producere a accidentelor.

    > Retelele exterioare de utilitati trebuie sa fie amplasate alcatuind culoare usoraccesibile sau canale accesibile Tn spatiile nefolosite dintre cladiri si dintrecladiri si caile de circulatie, pentru a asigura o utilizare judicioasa a terenului, apermite racordari economice si cheltuieli de exploatare reduse.

    > lluminarea teritoriului Tntreprinderii trebuie asigurata prin retele de iluminatdispuse pe arterele de circulatie, Tn jurul cladirilor si la limita teritoriului.

    > Se prevede un spatiu preuzinal Tn fata portilor principale ale intreprinderii,proportional cu marimea schimbului maxim de personal, socotind eel putin0,25 m2 pentru fiecare persoana.

    Proiectarea corpului principal de fabricate^ incepe la studiul de fezabilitate unde:

    se defineste ce contine; se stabilesc marimea, forma si pozitia Tn planul general; se prezinta solutiile constructive adoptate;

    ^ se definitiveaza Tn proiectul tehnic (detalii de executie) unde: se Tntocmeste toata documentatia grafica cu detaliile de executie;

  • Produse lactate fermentate 487

    se elaboreaza toata documentatia economica pentru a executa fizic iucrarea

    Corpul principal de fabricate trebuie sa cuprinda cat mai multe functii, daca esteposibil toate functiile necesare realizarii productiei pentru Tntreaga gama desortimente de produse lactate fermentate sau alte produse lactate a carorproducere a fost fundamentata Tn studiile de prefezabilitate si fezabilitate. Acestefunctii sunt:- de productie;- de depozitare;- asigurare cu utilitati;- functii sociale;- administrate etc.

    A Schema de laze

    Un proces tehnologic este format din faze de fabricate distincte care dau unprodus intermediarsau finit bine precizat.

    Prin faza unui proces tehnologic se Tntelege grupa de transformari prinparcurgerea carora, pornind de la materia prima sau produse intermediare, seobtine un alt produs intermediar sau produs finit. Fazele unui proces tehnologic seclasifica Tn:

    - faze principale, care cuprind succesiunea transformarilor materiei prime panala produs finit (exemplu: receptie, pasteurizare, standardizare etc.);

    faze auxiliare, care cuprind succesiunea transformarilor prin care se pregatescmaterialele si subprodusele.

    Fazele procesului tehnologic se reprezinta grafic sub forma unei scheme de faze(fig.14..2 ).Aceasta se Intocmeste Tn etapa de elaborare a documentatiei pentrustudiile de prefezabilitate si fezabilitate.

    La Tntocmirea schemei de faze se recomanda:

    denumirea fazelor se Tnscrie ?n dreptunghiuri care se as.eaza succesiv Tncoloana, Tn ordinea fazelor procesului tehnologic;Tn partea stanga se specifica materialele intrate (materiile prime si auxiliare);Tn partea centrala, sus, se specifica materia prima de baza si Tn continuareTntre dreptunghiurile reprezentand fazele procesului tehnologic sunt specificateprodusele intermediare si cele finite;

  • 488 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

    Instalatia de unde

    Instalatia de undevine sau depozitu!

    vine sau depoziti1i

    Materialauxiliar

    Materialauxiliar

    Material t -auxifiar

    tInstalatia de undevine sau depozitu

    Materialauxiliar

    1

    oCM

    ^

    *

    A

    V

    1Materia prima

    de baza

    Denumirea fazei

    40 *i 'Produs

    intermediar

    i t LSvDenumirea fazei

    II

    1 -1,5V

    Produsintermediar

    o

    i \

    L

    1 r

    ProdussecundarI

    TInstalatia unde

    pleaca saudepozitul

    ,3 - 0,4

    Produs secun-dar sau deseu

    ~TInstalatia unde

    pleaca saudepozitul

    O

    30Materialauxiliar

    20

    uDenumirea fazei

    1Produs

    intermediar

    Produsfinitl

    Instalatia unde pleaca,depozitul, rampade expeditie etc.

    . 14.2. Schema de faze

  • Produse lactate fermentate 489

    Tn partea dreapta se specifica produsele secundare sau deseurile de fabricatie;materiiie prime si auxiliare, produseie intermediare secundare, produsele finitesi deseurile se specifica ?n dreptunghiuri trasate cu linie subtire cu dimensiuniledin fig.14.2.;fluxul principal se indica cu linie continua groasa de legatura intredreptunghiuri, iar circuitele secundare,cu linie continua subtire; sensul decirculate se specifica prin sageti; la Tncrucisari, liniile verticale se Tntrerup;intrarile si iesjrile din instalatiejn afara de cele care vin din retelele de utilitatise marcheaza cu o sageata groasa, cu indicarea locului de unde vine sauunde pleaca;schema de faze se deseneaza pe formatul A4; Tn cazul unei scheme cu maimulte faze care nu incap pe un format A4,se va folosi un format n^A4 ( A4multiplicat de n ori pe latura mica), iar linia produsului intermediar de la parteainferioara a unui format A4 se prelungeste pana ia mijlocul formatului urmatorsi se continua schema pe verticala cu aceeasi structura.

    B Schema de operatii ( schema bloc)

    Fiecare faza de fabricatie este formata din operatii unitare. Acestea se clasifica Tn:

    fizice, care influenteaza proprietatile fizice ale materialelor;chimice, care influenteaza sau modifica compozitia chimica;'mecanice, care influenteaza forma si dimensiunile materialului.

    Operatiile unitare ale unei faze sau ale unui proces tehnologic se reprezinta graficsub forma unei scheme de operatii sau scheme bloc (fig. 14.3). Aceasta seTntocmeste Tn etapa de elaborare a studiilor de prefezabilitate si fezabilitate.

    La Tntocmirea acestei scheme se recomanda urmatoarele:

    tn schema de operatii se tree toate operatiile care aduc o modificare fizica,chimica, biochimica, microbiologica, mecanica, chiar daca se efectueaza Tnacelasi utilaj tehnologic;se pastreaza aceeasi structura ca sj la schema de faze; Tn partea stanga sescriu materiiie intrate, Tn partea centrala materia prima de baza, operatiileprodusele intermediare si produsul finit, iar Tn partea dreapta produselesecundare si deseurile de fabricatie. Operatiile si materialele se specifica Tndreptunghiuri cu dimensiunile din fig.14.3. Intre operatii se indica produseleintermediare numai acolo unde Tsi schimba compozitia chimica. In dreptunghiulpentru operatia unitara se trece: numarul operatiei, denumirea operatieiunitare, parametrii tehnologici (temperatura, presiune, pH, aciditate, continut

  • Sectia (faza) de undevine, operatia si poz.tehn. a utilajului

    Instalatia (depozitul)de unde vine, poz.tehn. a utilajului

    I30 20

    Produsintermediar

    40

    aburk

    condens

    instalatia {depozitul)de unde vine, poz.tehn. a utilajului

    I

    Produsintermediar

    Produsintermediar

    abur

    condens

    Instalatia (depozitul)de unde vine, poz.tehn. a utilajului

    Prcinterr

    Jusediar

    Produsintermediar

    Produs secun-dar sau deseu.

    Inst. (dep.) undepleaca, poz. tehn.

    20 30

    ProdusIntRrmRdiar

    Instalatia {depozitul)de unde vine, poz.tehn. a utilajuluii

    * * *

    Instaiatia (depozitu!)de unde vine, poz.tehn. a utilajului

    abur

    direct

    Depozitul, rampade expeditie etc.

    Materia prima sau produsul intermediar de la o alta sectieDenumirea operatiei, parametri tehnologici (t, p, pH etc.) poz. tehn.Materialul auxiliar sau produsul intermediar de la alta sectie

    Fig. 14.3. Schema de operatii (schema bloc)

  • Produse lactate fermentate 49 L

    de grasime, substanta negrasa uscata etc.) si In mod obligatoriu pozitiatehnologica a utilaju ui din schema terhnologica de legaturi (vezi 14.7.1. D )

    utilitatile se figureaza cu sageti scurte trasate cu linie intrerupta;nu se tree In schema transporturile de materiale solide, lichide sau gaze;

    fluxul principal se traseaza cu finie groasa iar celelalte circuite cu linie subtire; iaintersectia a doua circuite, linia verticala se Intrerupe;schemele de operatii se deseneaza pe formatul A4; In cazul unei scheme cumulte operatii care nu Incap pe format A4, se va folosi un format n-A4 (A4muitiplicat de n oh pe latura mica), iar linia produsului intermediar de la parteainferioara a unui format A4 se prelungeste pana la mijlocul formatului urmator sise continua schema pe verticala cu aceeasi structure.

    C, Schema te

    Se Intocmeste In faza initials, de documentare a proiectarii pentru elaborareastudiului de fezabilitate si are ca scop reprezentarea fluxului tehnologic principal alproceselor tehnologice. Schema tehnologica de principiu explica procesultehnologic In linii mari fara a reprezenta utilajele operatiilor auxiliare i circuitelesecundare.

    .La executarea unei scheme tehnologice de principiu se recomanda:

    utilajele se reprezinta simplificat, iar utilajele de serie prin reprezentariconventional; utilajele se traseaza cu linie continua subtire;nu se respecta nivelele pe care vorfi amplasate utilajele;mijloacele de transport se pot reprezenta numai partial;fluxul principal se traseaza cu linie groasa, iar celelalte circuite cu linie subtire;la intersectia a doua circuite, linia verticala se Intrerupe;utilajele tehnologice si mijloacele de transport prezentate se repereaza cu unnumar sau cu un simbol format din litere (simbolul sectiei sau fazei) si numere;

    - se Intocmeste "LEGENDA UTILAJELOR".

    Schema tehnologica de legaturi cuprinde In flux liniar toate utilajele, conductele,armaturile, aparatele de masura, control i automatizare si celelalte elementetehnologice ale instalatiei (exemplu fig. 14.4).La identificarea sau elaborarea schemelor tehnologice de legaturi se au In vedereurmatoarele:

  • Apa glacialade la instalatiade racire

    Apa glacialala instalatia

    de racire

    LEGENDAUTILAJELOR1 Pompa autoabsorbanta2 Dezaerator 300 litri3 Pompa centrifugala4 Filtru DN505 Schimbator de caldura cu placi, 15 000 l/h6A, B Tanc de stocare 15 000 litri

    Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: a - instalatia de receptie

  • Abur, 4 barApa glaciala

    de la instalatiade racire

    Apa glaciala lainstalatia de racireLa poz. tehn.19A, B, C

    ->- La poz. tehn. 17De la poz. tehn. 17De la poz. tehn. 16La poz. tehn. 15

    LEGENDA UTILAJELOR7 Pompa centrifugala8 Vas de alimentare9 Pompa centrifugala

    10 Pasteurizator 10000 l/h11 Serpentina de mentinere

    12 Pompa centrifugala13 Pompa centrifugala14 Schimbator de caldura cu placi18 Ventii de comutare traseu

    Q.CenCD

    STo5T~*.CD

    CD

    . "74.4. (continuare) Schema tehnologica de legatuh: b - instalatia de pasteurizare 10 000 l/hLO

  • g0.

    QJ

    CD

    -SoCD0.

    De la poz.tehn. 10

    De la poz.tehn. 10La poz.tehn. 10La poz.tehn. 10De la poz.tehn. 10

    +0.90

    La poz.tehn. 19A, B, C

    to- La poz.tehn. 21A, B

    a W oto ' rSi

    DM25

    Da

    H r17

    D

    LEGENDA UTILAJELOR15 Curatitor centrifugal16 Separator centrifugal17 Omogenizator

    Fig. 14.4. (continuare) Schema tehnologica de legaturi: c - instalatia de curatire, standardizare, omogenizare

  • Apa glacialade la inst.de racire

    De la poz.tehn. 10

    De la poz.tehn. 16

    DN32

    0.90

    Apa glacialala instalatiade racireLa poz. tehn.40A, B, CLa poz.tehn. 28La poz.tehn. 28

    DN32

    l ~20A

    \B \2 /25

    \7

    LEGENDAUTILAJELOR19A Tanc izoterm 10 000 litri19B Tanc izoterm 5 000 litri19C Tanc izoterm 10000litri20A, B Pompa centrifugala 10 000 l/h21A, B Tanc 1 600 I pentru smantana22 Pompa de smantana

    23 Racitor de smantana 5 000 l/h24 Vana depozitare smantana, 2 500 litri25 Pompa transfer smantana26A, B Linie de preparare produse lactate fermentate27 Pompa transfer produse lactate fermentate

    Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: d - instalatia de preparare produse lactate fermentate

  • Abur, 4 bar *Apa glaciala dela inst. de racireDe ia poz.tehn. 20BDe la poz.tehn. 25De la poz.tehn. 26A.B

    Apa glaciala lainstalatia de racireLa poz. tehn.40A, B, CDe la poz. tehn.3 7 A - E

    LEGENDA UTILAJELOR28 Vas de aiimentare29 Pompa centrifugala30 Pasteurizator 2 000 l/h

    31 Serpentina de mentinere32 Pompa centrifugala33 Pompa centrifugala

    34 Schimbator de caldura cu35 Omogenizator36 Ventil de comutare traseu

    Fig. 14.4. (continuare) Schema tehnologica de legaturi: e - instalatia de pasteurizare omogenizare de 2 000 l/h

  • De la poz.tehn. 20B

    De la poz.tehn. 30

    DN32

    0.90

    39A

    V V

    39B 40A

    V \

    40B

    v \ V V

    40C

    v v

    LEGENDA UTILAJELOR37A - E Vane de prefermentare, 1 000 litri38 Pompa centrifugala39A, B Maini de ambalat produse lactate fermentate i smantana40A, B, C Maini de ambalat lapte de consum pasteurizat

    Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: f- preparare i ambalare produse lactate fermentate

  • 498 Proiectarea obiectiveior de investitii din Industrie produselor lactate fermentate

    > Linia cotei 0,00 este trasata obligatoriu cu linie groasa (1,2-2 mm). Celelalteniveiuri se marcheaza fie cu aceeasi grosime de iinie ca a cota 0,00 fie cu olinie foarte subtire pe toata lungimea schemei tehnologice. Se dau coteleacestor niveiuri precum si cotele de Tnaltirne pentru conductele cu traseeobligatorii.

    > Utilajele se reprezinta Tri flux la nivelele de ampiasare, desenandu-se Tntotalitatea lor. fn cazul Tn care sunt mai multe utilaje identice (Tn general pestetrei) se pot reprezenta numai derivatiile de conducte, cu indicarea pozitieiutilajului cu care se racordeaza. Utilajele sunt reprezentate schematic, Tnsectiunea cea mai reprezentativa, pastrandu-se proportiiie Tntre ele,reprezentarea facandu-se cu linie subtire.

    > Fiecare utilaj are un numar de pozitie tehnologica format fie din cifre, fie dinlitere (simbolizand sectia, instalatia etc.) si cifre: Utilajele identice, pe langanumarul de pozitie tehnologica, au specificat un numar distinctiv sau o literamajuscula separata de numarul de pozitie tehnologica prin punct sau printr-o

    'linie Tnclinata (de exemplu, Tn cazul a doua tancuri de depozitare identicereferitoare la pozitia tehnologica 6, pozitiile tehnologice individuale vor fi: 6/1;6/2; sau 6.A; 6.B). Pozitia tehnologica se scrie cu cifre (si litere) de circa 10 mm

    Tn interiorui conturului utilajului sau Tn afara acestuia, la capatul unei linii deindicatii.

    > Conductele se deseneaza numai orizontal sau vertical cu:- linie groasa (circa 0,8 - 1 mm) cu diferite caractere, culori sau semne

    conventional (tabelul 14.1) Tn functie de produsele Tn circulate;- linie groasa (0,8 ~ 1 mm) pentru circuitele principale si cu linie subtire (circa

    0,25 mm) pentru celelalte circuite.Sernneie si culorile conventional nu sunt limitative. Pentru identificareacaracteristicilor tehnico-functionale ale conductelor, semnele conventional pot ficompletate cu simboluri stabilite prin catalog de produse sau simboluri stabilite deproiectant, semnificatia lorfiind indicata Tn legenda conductelor.

    In cazul Tncrucisarilor de conducte, conducta verticala se Tntrerupe. Conducteleparale e se traseaza la o distanta de minimum 7 mm.

    > Armaturiie sunt reprezentate conventional (tabelul 14.2);> Aparatura de masura, control si automatizare se reprezinta conform cap.

    14.7.2 (STAS 6755-81).> Pe linia reprezentand conducta se indica urmatoarele:

    - sensul de curgere, cu o sageata desenata pe conducta;

  • Produse lactate fermentate 499

    Tabelul 14.1. Semne i culori conventionaie pentru conducte

    Conducte / canale

    Conducta de apa recepotabila

    Conducta de apa calda

    Conducta de apa pentrucombaterea incendiilor

    Conducta de abur

    Conducta de condensat

    Conducta de gazecombustibile

    Conducta de combustibillichid

    Panta conducte

    Canal drept pentru aerproaspat

    Canal drept pentru aerdupa diferite tratari

    Canal drept pentru aerde evacuare

    Sernn conventional

    Canal drept pentru aerde circuiatie

    sau

    sau

    AR

    AC

    A/V

    L ~^

    >^__ __ _ - ._^_jl^a" M0-E -0- V

    -.

    Culoareconventional^

    albastru

    rosu-Tnchis

    rosu aprins

    portocaliu

    verde

    galben deschis

    negru

    verde

    rosu

    albastru

    violet

    NOTA: Tn cazul folosirii semnelor conventionaie pentru canalele de aer, In partea graficareprezentand planul conductelor (proiectui tehnic) se are Tn vedere:a) reprezentarea normala, bifilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare;b) reprezentare simplificata, unifilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica.

  • 500 Proiectarea obiectivelor de investit/i din industria produselor lactate fermentate

    Tabelul 14.2. Reprezentarea arrnaturilor

    DenumireSemn

    conventional

    Robinet cu actionaremanuala

    Robinet cu actionarecu contragreutate

    Robinet cu actionarecu arc

    Robinet cu actio