of 47/47
 PROIECT de NORMA pri vin d r e dac te r e a de s cri e r i i , a r e ve ndi cari l or de br e ve t de i nvent i e , a des e nelor s i r e z umatul ui , i n ve de rea de pun e r ii un ei ce r e ri de breve t de inventi e , la Of iciu l de S tat pe ntr u I nventii si M arci din Romania  MOTIVATIA PROPUNERII " O inventie e s te breve tabil a, daca e s te noua, re z ul ta din tr -o activi tate inventiva si es te s usce ptibi la de apli care indu s tr ial a. I nventi a breve tabi la poate ave a ca o biect un pr odus, un pr oce de u sau o me toda. I nventia avand ca obiec t un nou soi de plant a, un hibri d s au o noua r asa de ani mal es te br ev etabil a, daca ace ste a s un t n oi, di stin cte, omoge ne s i stabil e. " L 64/1991 Art.18  <DIV ALIGN=right> Art.18.  </DIV> I nventia tre bui e s a fi e e xpusa in de s cri e r e , r e vendicari s i in de sene, s uf icie nt de clar , complet s i corect din pu nct de ve de r e s tii nti f ic si tehni c, as tf e l in cat o pe r s oana de s pe cial itate in domeni u sa o poata r ea l iza, far a s a de s f as oar e o activi tate inventi va. Daca in ve nti a se re f e r a la un materi al biol ogic reproducti bil , ca r e nu poate fi de s cri s as tf e l, incat in ve nti a s a poata fi r e produsa de catre o pe r s oana de s pe cialitate in dome ni u si daca acest material n u es te a cce s ibi l publi cul ui , de scri e r ea in ve nti e i tr e bui e s a f ie comple tata cu u n act pri n car e s a s e c onf ir me de pun e r e a un ui as e mene a mate r ial , in tr -o i nstitu tie de de poz it, de s emnata de Gu ve r n sau care are cali tatea d e autor it ate de de poz it i nt e r nati onal . Aceas ta de punere tr e buie s a fi e e f e ctuata ce l m ai tar z iu , pana la data inr e gistrar ii ce r erii de brevet de inventie. In articolul 18 al Legii 64/1991(citat mai sus), privind brevetele de inventie, se arata ca inventia trebuie sa fie expusa in descriere, in revendicari si desene atat de  concis, clar , e xact si compl e t , incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza, fara sa desfasoare o activitate inventiva.  Regulament Regula 13 Regula 13 - Descrierea inventiei  (1) Descrierea inventiei trebuie sa contina, in mod succesiv, in ordinea de mai jos, urmatoarele:  a) titlul inventiei asa cum a fost indicat iin cererea de brevet de inventie, intr-o formulare clara si concisa, a obiectului inventiei, fara sa o divulge; b) precizarea domeniului tehnic, iin care poate fi folosita inventia, fara sa divulge solutia;

Indrumar Osim

  • View
    11

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

dee

Text of Indrumar Osim

  • PROIECT de NORMAprivind redacterea descrierii, a revendicarilor de brevet de inventie,

    a desenelor si rezumatului, in vederea depunerii unei cereri de brevet deinventie, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci din Romania

    MOTIVATIA PROPUNERII"O inventie este brevetabila, daca este noua, rezulta dintr-o activitate inventiva si estesusceptibila de aplicare industriala.

    Inventia brevetabila poate avea ca obiect un produs, un procedeu sau o metoda.

    Inventia avand ca obiect un nou soi de planta, un hibrid sau o noua rasa de animal estebrevetabila, daca acestea sunt noi, distincte, omogene si stabile. "

    L 64/1991 Art.18

    Art.18.

    Inventia trebuie sa fie expusa in descriere, revendicari si in desene, suficient de clar, completsi corect din punct de vedere stiintific si tehnic, astfel incat o persoana de specialitate indomeniu sa o poata realiza, fara sa desfasoare o activitate inventiva.

    Daca inventia se refera la un material biologic reproductibil, care nu poate fi descris astfel,incat inventia sa poata fi reprodusa de catre o persoana de specialitate in domeniu si dacaacest material nu este accesibil publicului, descrierea inventiei trebuie sa fie completata cu unact prin care sa se confirme depunerea unui asemenea material, intr-o institutie de depozit,desemnata de Guvern sau care are calitatea de autoritate de depozit international. Aceastadepunere trebuie sa fie efectuata cel mai tarziu, pana la data inregistrarii cererii de brevet deinventie.

    In articolul 18 al Legii 64/1991(citat mai sus), privind brevetele de inventie, se arata cainventia trebuie sa fie expusa in descriere, in revendicari si desene atat de concis, clar, exactsi complet , incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza, fara sa desfasoareo activitate inventiva.

    Regulament Regula 13

    Regula 13 - Descrierea inventiei

    (1) Descrierea inventiei trebuie sa contina, in mod succesiv, in ordinea de mai jos,urmatoarele:

    a) titlul inventiei asa cum a fost indicat iin cererea de brevet de inventie, intr-o formulareclara si concisa, a obiectului inventiei, fara sa o divulge;

    b) precizarea domeniului tehnic, iin care poate fi folosita inventia, fara sa divulge solutia;

  • c) prezentarea stadiului anterior al tehnicii, in masura in care solicitantul il cunoaste si ilconsidera util pentru intelegerea inventiei, cu indicarea documentelor care stau la bazaacestuia; se va prezenta cel putin o solutie considerata ca cea mai apropiata de obiectulinventiei; cand descrierea cuprinde un grup de inventii, care respecta criteriul unitatii,pentru fiecare inventie din grup, se va prezenta cate o solutie din stadiul tehnicii.

    d) expunerea inventiei astfel, incat sa fie inteleasa problema tehnica, pe care o rezolva(chiar daca problema tehnica nu este in mod explicit mentionata) si solutia de rezolvare,asa cum este ea revendicata; expunerea va fi insotita si de avantajele inventiei, in raport custadiul tehnicii; in cazul in care descrierea cuprinde un grup de inventii, care respectacriteriul unitatii, expunerea fiecarei inventii din grup se va face separat;

    e) prezentarea, pe scurt, a fiecarei figuri din desenele explicative, daca acestea exista;

    f) prezentarea detaliata a obiectului inventiei pentru care se solicita protectie, a moduluisau de executare si folosire/functionare, intr-un mod suficient de clar, complet si corect, cutrimitere si la desene, daca acestea exista, incat o persoana de specialitate sa o poatarealiza; prezentarea va fi sustinuta de exemple concrete de realizare; in cazul unui grup deinventii, care respecta criteriul de unitate a inventiei, se va prezenta cel putin cate unexemplu de realizare pentru fiecare inventie din grup.

    g) indicarea, in mod explicit, daca aceasta nu rezulta in mod evident din prezentareadetaliata, conform literei f) sau din natura inventiei, a modului in care inventia indeplinesteconditia de aplicare industriala.

    (2) In descriere, pot fi prezentate modele si formule matematice, algoritmi, fara caprezentarea obiectului inventiei, in exemplul de realizare, sa se bazeze exclusiv pe acestea.

    Textul descrierii inventiei cuprinde urmatoarele capitole care se expun succesiv, in ordineastabilita mai jos, fara folosirea unor subtitluri intermediare, cu exceptia capitolului derevendicari de brevet:

    1. denumirea tehnica a inventiei - titlul inventiei

    2. domeniul tehnic, in care inventia se poate folosi.

    3. stadiul anterior, al tehnicii, cu indicarea documentelor corespondente;

    4. aprecierea stadiului cunoscut al tehnicii.

    5. expunerea inventiei

    (asa cum este caracterizata in revendicarile de brevet in asa mod , incat sa poata fi inteleasaproblema tehnica si solutia sa).

  • 5.1. problema tehnica ,pe care o rezolva inventia;

    5.2. prezentarea solutiei tehnice, a inventiei, cu evidentierea elementelor care rezolvaproblema tehnica, pusa.

    5.3. expunerea inventiei pentru un grup de inventii ce respecta criteriul unitatii.

    6. avantajele aduse de inventie, in raport cu stadiul anterior al tehnicii;

    7. prezentarea figurilor, desenelor.

    8. descrierea, cel putin, a unui exemplu concret, de realizare;

    - prezentarea modului in care inventia indeplineste conditia de aplicare industriala,respectiv ilustrarea conditiilor in care inventia poate fi folosita cel putin intr-un domeniude activitate si poate fi reprodusa cu unele caracteristici ori de cate ori este necesar.

    9. revendicarile de brevet;

    10. redactarea rezumatului inventiei;

    11. conditiile de form a cererii de brevet de inventie;

    12. indicarea referinelor citate in documentele de brevet

    1. Titlul inventiei

    Titlul inventiei prezent in documentele de brevetului constituie o sursa secundara, utila, deinformare, cu conditia ca el sa cuprinda suficiente informatii.

    In general, titlul este tiparit pe prima pagina a documentului de brevet si este inscris informularul cererii de brevet, in buletinele oficiale si in Registrele nationale de proprietateindustriala.

    Prin intermediul titlului inventiei, utilizatorul isi poate forma o prima idee asupradomeniului si obiectului inventiei.

    Redactarea titlului inventiei trebuie s respecte urmtoarele cerinte minimale:

    Titlul inventiei trebuie sa fie semnificativ.

  • Titlul trebuie sa indice, clar, concis si exact, obiectul la care se refera inventia, fara sadivulge solutia tehnica.

    In cazul inventiilor cu revendicari independente, de categorii diferite, (produs, procedeusau metoda, dispozitiv, instalatie etc) titlul va contine toate obiectele inventiei pentru carese cere protectie si va fi formulat, de exemplu, astfel:

    "Procedeu si instalatie pentru...";

    "Metoda si aparat pentru..."

    Titlul inventiei se prezinta, prin notiuni tehnice, generale si cunoscute, in formanearticulata, de exemplu "aparat", "dispozitiv", "instalatie", "procedeu si instalatie","metoda si aparat", fara indicatii de detaliu. Titlul va fi formulat clar si precis, pentru aindica obiectul inventiei si pentru a permite stabilirea domeniului de specialitate siclasificarea corecta a acestuia, conform clasificarii internationale de brevete (Int Cl.)

    La formularea titlului se folosesc numai notiuni cunoscute si folosite in tehnica, exprimatecorect, din punct de vedere stiintific sau tehnic. Termenii din titlu trebuie s se regseascin unul din dictionarele limbii romane (DEX, DICIONAR TEHNIC etc) nefiid admisargoul tehnic. Atunci cand este posibil, se vor folosi notiunile care se regasesc in clasificareainternationala, a brevetelor (Int. Cl.).

    Titlul unui brevet de perfectionare este, in general, identic cu cel al brevetului de inventieprincipal.

    In unele cazuri, cand obiectul brevetului de perfectionare se refera numai la elementetehnice, particulare, ale brevetului de inventie, titlul va putea fi diferit.

    Se exclude folosirea, in titlul inventiei, a unor denumiri comerciale, denumiri derivate dinnume de persoane, denumiri fanteziste sau denumiri de marci de fabrica, de comert sau deserviciu. Fac exceptie inventiile care au ca obiect noi rase de animale, noi soiuri de plante sinoi microorganisme.

    In redactarea titlului inventiei, trebuie avut in vedere faptul ca titlul face parte dinstructura datelor bibliografice care identifica inventia si ca el va fi, deseori, transferat pe unsuport care se va citi cu ajutorul unei masini; ca urmare, titlul nu trebuie sa prezinte decatcaractere si semne pe care calculatorul sa le poata citi si imprima.

    2. Domeniul tehnic, la care se refera inventia

  • Acest capitol constituie partea introductiva a descrierii si prezinta o dezvoltare a titlului, cudelimitarea domeniilor concrete, in care este posibila si chiar indicata utilizarea inventiei.

    Expunerea acestui capitol va incepe cu urmatoarea formulare: "Inventia se refera la unaparat (dispozitiv, procedeu, metoda etc.) destinat..."

    In cazul brevetelor de perfectionare, expunerea acestui capitol va incepe cu urmatoareareformulare:

    "Inventia se refera la... (se reproduce titlul) si constituie o perfectionare a brevetului deinventie..."

    In acest capitol nu se vor expune elementele concrete ale solutiei tehnice, a inventiei pentrucare se solicita protectia.

    3. Prezentarea stadiului anterior al tehnicii, cu indicarea documentelor publice in care seregasesc solutii tehnice apropiate.

    In acest capitol, se prezinta, pe rand, in mod succint, fara a se face apel la deseneexplicative, solutiile tehnice anterioare, cele mai apropiate de inventia pentru care sesolicita acordarea brevetului de inventie (produs, procedeu, instalatie etc.), solutiicunoscute de inventator sau solicitant, care au acelasi scop sau un scop analog, cuindicarea, pentru fiecare din solutiile mentionate, a lipsurilor sau dezavantajelor pe care leelimina solutia tehnica, pentru care se solicita acordarea brevetului de inventie.

    In acest capitol, nu se face un istoric sau o trecere in revista a tuturor solutiilor tehnice,cunoscute, care au acelasi scop, ci se prezinta numai o selectie a solutiilor sau solutiatehnica, cunoscuta de solicitant, ca cea mai apropiata de solutia cu care se comparainventia, cu indicarea documentelor in care se regaseste.

    Solutiile anterioare trebuie sa fi fost accesibile publicului la data depunerii cererii debrevet, respectiv sa fi fost publicate intr-o forma scrisa, fara nici o bariera restrictiv deconfidentialitate privind utilizarea sau disemniarea Informatiilor.

    Sursele de informare, in care se regasesc integral solutiile tehnice cunoscute, vor fi indicatein paranteze (de exemplu; numarul brevetului de inventie si tara in care a fost acordat;titlul articolului, cu precizarea publicatiei, pagina si anul publicarii; titlul revistei,manualului, tratatului etc., cu precizarea paginilor, anul editarii si denumirea editurii).

    La prezentarea solutiilor tehnice, cunoscute, nu se fac referiri la firme, intreprinderi,indicative de aparate, ci numai la solutii tehnice, concrete, publice.

  • Denumiri comerciale care identifica produse pot fi folosite numai daca in materialeleindicate ca sursa se regasesc solutiile tehnice integral dezvaluite.

    Prezentarea fiecarei solutii tehnice, cunoscuta, va incepe cu formularea urmatoare:

    "In scopul ...... este cunoscut ......... ( un aparat, produs, procedeu, instalatie, metoda etc.").

    In cazul in care se prezinta mai multe solutii tehnice, cunoscute, se vor folosi urmatoareleformulari pentru celelalte solutii tehnice, cunoscute:

    " Este ,de asemenea, cunoscut un aparat etc.";

    " Se cunoaste, de asemenea, un aparat etc....";

    " In acelasi scop, mai este cunoscut un aparat etc..."

    4.Aprecierea stadiului tehnicii

    Dezavantajele solutiilor tehnice, cunoscute, pot fi prezentate fie separat, pentru fiecaresolutie in parte, fie la sfarsitul capitolului, pentru toate solutiile tehnice cunoscute, si eletrebuie sa fie certe, obiective si neexagerate.

    1. In cazul inventiilor cu revendicari independente, de categorii diferite, prezentareastadiului cunoscut al tehnicii mondiale va cuprinde cel putin cate o solutie tehnica, dinfiecare categorie de obiecte, a inventiei, in ordinea succesiunii din titlul inventiei.

    2. In cazul brevetelor de perfectionare, se pot face referiri numai la brevetele de inventie ,daca, ulterior inregistrarii acestora, nu a aparut o alta solutie tehnica mai apropiata.

    3. In cazul brevetelor de perfectionare, dupa prezentarea, pe scurt, a solutiei tehnice dinbrevetul de inventie, se vor arata limitele sau dezavantajele acestuia.

    4. In cazul in care obiectul inventiei este un nou soi de plante, un hibrid, o rasa de animalsau microorganism, in capitolul stadiul tehnicii va fi necesar sa se indice explicit si cu toatecaracteristicile relevante, plantele, rasa sau microorganismul de la care s-a plecat(caracteristici taxonomice, morfologice si daca este cazul, biochimice).

    5. Expunerea inventiei

  • Expunerea inventiei se face in asa fel incat sa poata fi inteleasa problema pe care o rezolvasi solutia sa.

    5.1. Prezentarea problemei tehnice, pe care o rezolva inventia

    Problema tehnica trebuie astfel formulata, incat sa rezulte ca, prin rezolvarea ei, se atingescopul inventiei.

    Problema tehnica trebuie sa fie prezentata, fie explicit, fie ca poate rezulta din expunereasolutiei inventiei. In problema tehnica se poate face referire si la dezavantajele din stadiulanterior al tehnicii, adica problema tehnica a fost generata de gasirea posibilitatilor deevitare a acestora.

    Prezentarea problemei poate fi formulata astfel:

    "Problema pe care o rezolva inventia este de a realiza o combina de recoltat cereale, care saculeaga si spicele cazute";

    "... de a realiza un dispozitiv de protectie a vederii sudorilor, care sa asigure sincronizareaintervalelor de transparenta a vizorului , cu intervale de stingere a arcului, in cazul sudariielectrice cu impulsuri"

    "... de a folosi energia jetului de lichid de spalare a pieselor si pentru antrenarea benzii care letransporta.

    5.2. Prezentarea solutiei tehnice, a inventiei ,cu evindentierea elementelor care rezolvaproblema tehnica, mentionata

    Solutia tehnica trebuie sa fie prezentata si explicata in asa fel, incat sa rezulte clar, precis silogic, modul in care elementele ei de noutate inlatura deficientele si dezavantajelementionate anterior, in descriere si deci rezolva problema pusa.

    Solutia tehnica noua ,care face obiectul inventiei, se va prezenta, in mod succint, intr-ofraza sau in cateva fraze, punandu-se in evidenta toate elementele tehnice noi, care rezolvaproblema pusa, fara a se intra in detalii de realizare.

    In cazul inventiilor cu revendicari independente, de categorii diferite, fiecare obiect alinventiei va fi prezentat separat, in cate o fraza, in ordinea succesiunii din titlul inventiei,elementele de noutate ale fiecarui obiect al inventiei fiind expuse in asa fel, incat sa rezulteconceptul inventiv unitar, al inventiei.

    In cazul inventiilor cu revendicari independente, de categorii diferite, prezentarea celui deal doilea, respectiv al treilea, obiect al inventiei va incepe printr-o referire la obiectulanterior, al inventiei.

  • In aceste cazuri se vor folosi urmatoarele formulari;

    "Aparatul pentru aplicarea metodei conform inventiei este alcatuit........";

    "Dispozitivul pentru aplicarea procedeului conform inventiei este constituit din.....";

    "Procedeul de realizare a ...... (produsului) conform inventiei consta in....";

    In cazul in care este necesar, in cuprinsul prezentarii solutiei tehnice, se pot mentionaformule chimice sau relatii matematice, daca acestea fundamenteaza inventia, teoretic.

    6. Prezentarea avantajelor aduse de inventie, in raport cu stadiul cunoscut, al tehnicii

    Avantajele se prezinta sub forma enuntiativa, fara motivari sau explicitari, iar prezentareafiecarui avantaj se face in alineat nou, cu liniuta la inceputul acestuia.

    Cand avantajul consta intr-un efect economic, se va arata acest efect, fara indicarea valoriieconomice.

    Avantajele trebuie sa fie reale, valabile pentru intregul domeniu de aplicare a inventiei si sarezulte din comparatia cu toate solutiile prezentate in descriere, la capitolul referitor lastadiul cunoscut al tehnicii.

    Prezentarea avantajelor poate avea, de exemplu, urmatoarea formulare;

    "Prin aplicarea inventiei, se obtin urmatoare avantaje:

    - reducerea cosumului de energie;

    - simplificarea constructiva;

    - cresterea randamentului...."

    In cazul in care inventia prezinta un singur avantaj, acesta se evidentiaza intr-o singurafraza.

    7. Prezentarea figurilor, desenelor

    Prezentarea figurilor din desenele explicative constituie partea introductiva a exemplului

  • sau a exemplelor de realizare a inventiei si poate avea urmatoarea formulare;

    "Se da (se dau), in continuare, un (mai multe) exemplu (e) de realizare a inventiei, inlegatura si cu fig. 1...n, care reprezinta:

    - fig.1, vedere de ansamblu, a dispozitivului, aparatului;

    - fig.2, sectiune cu un plan A-A din figura 1;

    - fig.3, vedere in perspectiva, a dispozitivului;

    - fig.4, schema cinematica a sistemului de actionare;

    - fig.5, ..................................................;

    - fig.6, ...................................................

    Desenele trebuie sa contina un minim de reprezentari constructive sau tehnologice,necesare intelegerii solutiei tehnice si a exemplelor de realizare, cu indicarea mai detaliata apartilor care prezinta importanta pentru evidentierea elementelor noi, ale inventiei.

    Figurile din desenele explicative pot fi vederi sau proiectii, in diverse planuri, sectiuni,proiectii axonometrice etc. precum si diagrame, grafice, scheme electrice, scheme bloc,scheme cinematice etc. Fiecare figura din desenele explicative va fi numerotata siexplicitata, numerotarea urmrind ordinea utilizrii in text.

    Desenele cu figurile explicative, care se vor anexa la descriere, se prezinta in masura in caresunt necesare intelegerii inventiei si a elementelor de noutate a inventiei.

    Toate elementele tehnice, descrise in text si insotite de semne de pozitionare, trebuie sa seregaseasca si in desene; tot ceea ce este trecut cu semne de pozitionare in desene trebuie sase regaseasca in text.

    Cand, in textul descrierii, se prezinta subansambluri pentru pozitionarea carora se folosescliterele mari ale alfabetului latin, planurile de sectionare vor putea fi pozitionate cu cifreromane I-I, II-II etc.

    Pentru solutiile tehnice, prezentate in stadiul cunoscut al tehnicii, nu se intocmesc desenecu figuri explicative.

    7.1. Intocmirea desenelor

    Regulament Regula 16

  • Regula 16 - Desenele explicative ale inventiei

    (1) Desenele sunt necesare in masura in care contribuie la intelegerea inventiei si aelementelor de noutate ale ei. Desenele trebuie sa contina semne de referinta (cifre si/saulitere) care sa indice elementele componente, corespunzatoare prezentarii lor in exemplul derealizare din descriere.

    (2) Fila continand desene nu va depasi formatul A4 sau, in cazuri exceptionale A3 si va puteafi din calc, carton alb sau alt suport, cu conditia ca desenul sa aiba contrastul necesar pentrureproducerea prin metodele electrostatice.

    Filele nu vor avea chenar sau alte linii care sa delimiteze desenele.

    Marginile minime libere ale filelor trebuie sa fie pe fiecare latura de 2,5cm.

    (3) Schemele si diagramele se considera desene. Tabelele nu se considera desene.

    (4) Desenele nu trebuie sa contina texte, cu exceptia unui cuvant sau a unor cuvinte izolate -atunci cand acest lucru este absolut necesar - cum sunt "apa", "abur", "deschis", "inchis",etc., iar pentru schemele si diagramele ce ilustreaza etapele unui procedeu, cateva cuvintecheie, absolut necesare intelegerii acestora. Fiecare cuvant folosit trebuie asezat in asa fel indesen, incat sa permita inlocuirea lui fara sa acopere nici o linie a desenelor.

    (5) Semnele de referinta care nu sunt mentionate in descriere nu trebuie sa apara in desen siinvers.

    (6) Semnele de referinta ale acelorasi elemente trebuie sa fie identice in descriere, revendicarisi desene.

    Pentru aceeasi inventie, se pot utiliza desene executate in proiectie ortogonala, o parte inproiectie axonometrica precum si alte moduri de reprezentare (scheme bloc, schemeelectrice, scheme cinematice etc.) in functie de necesitatea punerii mai bine in evidenta aobiectului inventiei.

    Se recomanda, in unele cazuri, executarea desenelor in proiectie axonometrica (inperspectiva) ele avand un caracter mai sugestiv.

    La intocmirea desenelor se vor respecta toate standardele in vigoare in Romania.

    Pot fi folosite toate modurile de reprezentare standardizata.

  • Tabele nu sunt considerate desene, ele urmand a fi introduse in cuprinsul textului descrieriiinventiei.

    Diagramele sunt considerate desene.

    Desenele nu trebuie sa contina texte explicative, cote dimensionale, legende ale partilorconstructive etc.

    Se admit cote de dimensiuni in cazul in care acestea constituie elemente esentiale aleinventiei.

    Se pot admite, inscrise pe desen, atunci cand este necesar, expresii ca de exemplu: "apa","abur", "sectiunea AB", "inchis", "deschis" etc., redactate in limba romana.

    Pe o fila se pot executa mai multe desene explicative, fiecare constituind cate o figuraseparata, semnificatia ei fiind aratata in textul descrierii.

    Figurile se numeroteaza in ordine crescatoare, folosind numai cifre arabe (figura 1, figura2... ect.). Fiecare proiectie, sectiune sau detaliu, reprezentat separat, constituie o figuraaparte si se numeroteaza ca atare.

    Partile componente, detaliile, organele, aparatele, precum si alte elemente mentionate indescriere in cadrul exemplelor de realizare, vor purta pe desen cate un semn de referinta.

    Un semn de pozitionare va reprezenta acelasi element chiar daca aceasta apare in maimulte figuri, astfel incat un semn de pozitionare sa aiba o singura semnificatie. Camodalitate practica de pozitionare a semnelor de referinta, se recomanda ca acestea sa fieintroduse intai in textul prezentarii exemplului de realizare si dupa aceea transcrise pefiguri.

    Planul de sectionare a pieselor se noteaza prin litere mari ale alfabetului latin, de exemplu,A-A, B-B etc.

    In cazul schemelor bloc, se pot utiliza fie cifre arabe, fie litere mari ale alfabetului latin.

    In cazul schemelor electrice, se pot utiliza atat cifre arabe, cat si litere mici ale alfabetuluilatin, luate separat sau combinate, in conformitate cu prescriptiile oficiale de simbolizare.

    Semnele de pozitionare inscrise pe desene trebuie sa se regaseasca in totalitate in descriere,respectiv in prezentarea exemplului de realizare si invers.

  • Semnele de pozitionare se scot in afara conturului pieselor, pe cat posibil aliniate vertical siorizontal, fiind unite de piesele ce le reprezinta printr-o linie subtire terminata cu un punct.

    Pe desene, cifrele si literele care constituie semnele de pozitionare, nu se vor incercui,sublinia, pune in paranteze sau intre ghilimele.

    Scara desenelor si claritatea executiei lor grafice trebuie sa fie facuta, astfel incat la oreproducere a acestora, concomitent cu reducerea liniara la doua treimi, detaliile saramana evidente.

    Atunci cand, este necesara evaluarea marimii pe figura trebuie sa sa regaseasca si etalonulde comparare.

    Desenele se executa cu tu.

    Nu se admite folosirea de linii, hasuri sau tente colorate.

    Sectiunele sunt marcate prin hasuri oblice care sa permita citirea usoara a semnelor depoziionare si a liniilor principale.

    Hasurile diferitelor materiale (cauciuc, sticla etc.) vor fi in conformitate cu standardele invigoare in Romania.

    Desenele se executa pe hartie transparenta (calc, sau material plastic), iar copiile pe hartieozalid, xerografica sau caron alb, de format A4 care s poat fi reprodus prin mijloaceelectronice; in mod exceptional se admit desene in format A3.

    In cazul desenelor pe format A3 se va urmri realizarea lor de aa fel incat reproducerea cumicorare s nu diminueze coninutul informaional al desenului; deoarece desenele finalesunt multiplicate NUMAI in format A4, rspunderea pentru buna reproductibilitate adesenului revine integral solicitantului.

    Desenele se incadreaza in filele respective, astfel incat sa se asigure pentru fiecare figura unspatiu corespunzator unei bune si clare imagini.

    In cazul in care descrierea si desenele contin un numar mare de semne de pozitionare serecomanda a se atasa la acestea o fila distincta in care sa se mentioneze, in ordinecrescatoare, semnele de poziionare si semnificatia lor.

    In cazul unor desene de calitate necorespunztoare, sau care necesit unele refaceri, lacererea Oficiului, solicitantul are obligaia refacerii desenelor in termenul indicat de Oficiu.

  • 8.Descrierea celor mai reprezentative exemple concrete, de realizare a inventiei cu referire ila desene.

    Acest capitol trebuie sa expuna complet inventia, astfel incat revendicarile sa poata fiinterpretate in legatura cu descrierea inventiei si cu desenele.

    Dupa prezentarea figurilor din desenele explicative, ale inventiei, se redacteaza unul saumai multe exemple de realizare, cu scopul de a inlesni intelegerea completa a solutieitehnice si de a demonstra ca este realizabila si reproductibila.

    Inventia va fi prezentata in exemple folosind elementele sale noi impreuna cu elementelecunoscute din stadiul anterior al tehnicii.

    Exemplele de realizare, respectiv variantele, vor fi prezentate intr-un numar suficient,pentru a ilustra toate elementele noi ale inventiei. In cazul in care elementele noi, aleinventiei, constau in parametri care pot varia in anumite limite, exemplele de realizare vorilustra, cel putin, realizarea inventiei la limita inferioara si la limita superioara a acestorparametri.

    In exemple se pot face precizari de proiectare sau de aplicare a inventiei cu scopul de aprezenta performantele inventiei. In acest scop pot fi prezentate i tabele. Tabele pot fiinserate si in cazul in care exemplul poate fi extins si la alte conditii de realizare a inventiei.

    In cazul inventiilor cu revendicari independente, pentru obiecte diferite, se va prezenta, celputin, cate un exemplu de realizare, pentru fiecare obiect al inventiei, in ordinea succesiuniidin titlul inventiei.

    Atunci cand este cazul, se va prezenta, pe scurt, fundamentarea teoretica a solutiei tehnicenoi.

    Pentru intelegerea solutiei inventiei se pot prezenta relatii matematice, algoritmi, formulechimice sau reactii chimice, materiale utilizate sau metode de calcul foloiste.

    Descrierea exemplului de realizare, care are ca obiect un "dispozitiv", "aparat","instalatie" etc., incepe cu prezentarea acestuia in starea statica , dupa care, se prezintamodul de lucru sau de functionare.

    Daca obiectul inventiei este un produs care poate fi utilaj, instalatie, dispozitiv, aparat,scula, mecanism si altele asemenea, descrierea produsului in starea static se face prinindicarea elementelor constitutive, de la general spre particular, rolul functional al fiecarui

  • element, legatura functionala dintre elemente, relatiile constructive, functionale si depozitie dintre elementele constitutive.

    Asa dar, prezentarea unui dispozitiv, instalatie etc., care contine mai multe elementecomponente, va fi astfel facuta in text, incat, odata cu mentionarea unui element, sa searate si rolul functional, pe care-l indeplineste elementeul respectiv. Nu se admit formulariin care elementele componente sunt prezentate ca o insiruire simpla, fara a se arata scopulsi legatura functionala dintre ele.

    Prezentarea unui ansamblu incepe cu expunerea elementelor de baza, la care se adaoga,treptat, celelalte elemente ce intra in compunerea ansamblului, in ordinea lor functionala.In cazul procedeelor si instalatiilor, prezentarea va urmari fluxul tehnologic, respectiv.

    - Exemplul de realizare este ...

    - Varianta ...

    In cazul in care exemplele de realizare sunt expuse cu referire la figurile dindesenele explicative, pentru a permite intelegerea obiectului inventiei, intext, fiecare element component, cum ar fi "ansambluri", "organe demasina", "piese", garnituri" etc., se pozitioneaza cu cifre arabe, de pozitie,iar detaliile acestora, cum ar fi "muchii", "gauri" etc., se pozitioneaza culitere mici ale alfabetului latin, denumite, in prezenta directiva, "semne depozitionare".

    In acest scop, se executa intai desenele nepozitionate, urmand capozitionarea sa se faca, pe masura redactarii exemplului sau exemplelor derealizare. Partile componente, detaliile, organele, aparatele precum si alteelemente prezentate in descriere, in cadrul exemplelor de realizare, vorpurta, pe desen, cate un numar de pozitie. Fiecare numar de pozitie vareprezenta aceeasi piesa, chiar daca aceasta apare in mai multe figuri, incatsa aiba o singura semnificatie.

    Pentru ansambluri de piese, care urmeaza a fi detaliate, se recomandautilizarea literelor mari ale alfabetului latin.

  • Pentru piesele componente ale ansamblurilor si subansamblurilor, seutilizeaza cifre arabe.

    Pentru detalii de forma, cavitati, degajari, orificii etc., se utilizeaza literelemici ale alfabetului latin.

    In functie de numarul detaliilor, se pot utiliza si litere cu indici "prim",secund" etc.

    Pentru unele notatii specifice, de exemplu, unghiuri, se pot utiliza litere alealfabetului grecesc.

    De asemenea, vor fi folosite notatiile specifice, utilizate in mod curent indomeniul fizicii, al rezistentei materialelor, al aerodinamicii etc.

    In cazul schemelor electrice, pneumatice si hidraulice etc., se utilizeazasimbolurile standardizate. Pentru schemele bloc, se pot utiliza si cifre arabesau litere mari ale alfabetului latin. Introducerea simbolurilor in text se facein ordinea crescatoare a numerelor si/sau in succesiunea alfabetica aliterelor, concomitent cu pozitionarea pe desen.

    Numerele de pozitie se noteaza in continuare, in ordine crescatoare, chiardaca inventia contine mai multe exemple de realizare si indiferent deordinea figurilor.

    Din punctul de vedere al modului de exprimare, in cazul in care in textuldescrierii se mentioneaza, pentru prima data, un "organ", o "piesa" sau undetaliu al piesei, acestea se exprima in forma nearticulata, de exemplu:

    "O placa de baza 1, prevazuta cu niste coloane de sustinere 2 si 3, pe careculiseaza o tija 4...".

    Ulterior, cand in prezentarea exemplului de realizare, se mentioneazaaceeasi piesa, organ etc., acestea se vor exprima, in text, la forma articulata,de exemplu: "tija 4 este actionata prin intermediul unui reductor...".

  • Daca obiectul inventiei este o substan chimica sau biologica, acesteproduse vor fi definite in exemplul de realizare prin formule chimice sipropritatile lor fizico-chimice, prin efectele lor terapeutice, profilactice,insecticide, fungicide sau alte proprietati.

    Dupa caz, substantele chimice, organice sau biologice se definesc si prinradicali substituenti, structura moleculara, geometrie, greutate molecularasau prin alte caracteristici care le individualizeaza sau le identifica.

    Amestecurile fizice sau fizico-chimice se definesc prin denumireacomponentelor lor, prin raportul cantitativ al acestora sau, dupa caz, prinstructura, proprietati fizice sau prin alte proprietati care leindividualizeaza.

    Microorganismele nou create sau izolate prin procedee de selectie vor fidefinite prin caracteristicile lor morfologice, taxonomice, biochimice saufiziologice, cu scoaterea in evidenta a mutatiilor obtinute la crearea lorprecum si efecte de cultura sau alte efecte specifice obtinute in urma folosiriilor.

    Nici o substanta chimica, biologica sau vreun microorganism care exista innatura si asupra carora nu s-a actionat creativ, nu pot face obiectul uneiinventii.

    Conform regulii 11 paragraful 3 din Regulamentul de aplicare a Legii64/1991:

    (3) Inventiile care au ca obiect procedee sau metode vor fi definite casuccesiuni logice de operatii caracterizate prin etape (faze), ordinea lor dedesfasurare, conditiile initiale (materii prime, parametri), conditiile tehnice dedesfasurare, mijloacele tehnice utilizate (utilaje, instalatii, dispozitive,aparatura, catalizatori), produsele sau rezultalele finale.

    Sunt considerate procedee activitatile care au ca rezultat obtinerea saumodificarea unui produs.

    Sunt considerate metode activitatile care au rezultate de natura calitativa(masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament medical).

    Procedeele biologice sau genetice au particularitati specifice, si anume, pentru

  • procedeele biologice: indivizii de la care se porneste, modul de actionareasupra acestora (selectie individuala, hibridare, poliploide, transfer genetic,tratare cu agenti chimici sau fizici), conditiile de mediu in care se desfasoara,iar pentru procedeele genetice: separare ARN si ADN, secvente ADN,modificare a secventelor ADN, clonare, sinteze ARN si ADN, acestea putand fiinsotite de procese chimice sau biologice.

    Metodele de tratament se definesc prin modalitatile specifice de interventieasupra organismelor vii: natura, mijloacele utilizate (aparatura, medicamente,agenti fizici, chimici si balneologici, dezinfectanti etc.) parametrii tehnici(doze, intervale de timp, durate, temperaturi, concentratii, parametrii agentilorfizici sau balneologici), calea de actiune sau de administrare.Simpla posologiea unui medicament nu este brevetabila.

    Inventiile care au ca obiect un nou soi de planta, hibrid sau rasa de animal,din redactarea exemplului de realizare va trebui sa rezulte indeplinireaconditiilor de mentinere a omogenitatii, caracterele relevante dupa inmultirirepetate la incheierea fiecarui ciclu de reproducere, precum si denumireaacestuia.

    Inventiile care au ca obiect un nou microorganism, in exemplul de realizareeste necesar a fi mentionate caracteristicile morfologice, taxonomice sibiochimice ale acestuia si cel putin un procedeu de obtinere a acestuiaplecand de la un microorganism cunoscut.

    De asemenea, va trebui indicata denumirea, data si institutia sau autoritateala care a fost inregistrat noul microorganism.

    Daca obiectul inventiei este doar un nou procedeu de obtinere a unuimicroorganisam, avand cel putin o caracteristica morfologica, taxonomicasau biochimica noua, in finalul exemplului de realizare a procedeului se vaindica microorganismul obtinut cu precizarea caracteristicilor luimorfologice, taxonomice si biochimice, astfel incat sa rezulte ca procedeuleste reproductibil.

    In cazul in care obiectul inventiei este un nou nucleotid sau o noua secventade acizi aminati, in exemplu de realizare se va indica expres succesiuneaaminoacizilor din nucleoid sau secventa.

    Terminologia, unitatile de masura, formulele chimice, relatiile matematice sisemnele ce se utilizeaza sunt cele stabilite prin standardele si normele legale,in vigoare in Romania, si vor fi folosite constant, cu aceeasi semnificatie, in

  • toate capitolele descrierii si in rezumatul descrierii inventiei.

    9.Revendicarile de brevet

    Regulament Regula 15

    Regula 15 - Revendicari

    (1) Revendicarile determina intinderea protectiei conferite prin brevetul deinventie si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

    a) trebuie sa defineasca, in termeni tehnici, obiectul pentru care se solicitaprotectia si sa indice elementele tehnice ale inventiei;

    b) trebuie sa se bazeze, in intregime, pe descrierea inventiei.

    (2) Revendicarile trebuie sa contina:

    a) un preambul indicand titlul inventiei, elementele tehnice ale acesteia, caresunt necesare pentru definirea obiectului inventiei si care fac parte din stadiultehnicii;

    b) o parte caracteristica, precedata de expresia "caracterizat(a) prin aceea ca"si in care se expun, in mod concis, elementele tehnice noi ce definesc inventia,impreuna cu elementele tehnice enuntate in preambul.

    (3) Elementele noi sunt prezentate in partea caracteristica a revendicarilor, cumentionarea legaturilor lor de interdependenta (constructiva, functionala,sinergica etc.), pastrandu-se aceeasi denumire a elementelor si aceeasipozitionare din textul descrierii si desenelor.

    (4) Functie de complexitatea inventiei pot exista mai multe revendicari;acestea pot fi independente sau dependente.

  • (5) Revendicarea independenta trebuie sa asigure protectia inventiei, inlimitele pentru care aceasta poate fi realizata cu aceleasi efecte tehnice si,totodata, sa contina elementele noi suficient de conturate, astfel incat saasigure reproducerea obiectului inventiei.

    (6) Daca cererea de brevet de inventie se refera la mai multe inventii siunitatea inventiei este respectata, se redacteaza cate o revendicareindependenta pentru fiecare inventie.

    (7) Fiecare revendicare independenta poate fi insotita de un numar rezonabilde revendicari dependente, care sa se refere la aceasta si sa dezvolte sau saexpliciteze elemente tehnice, deja enuntate in revendicarea independenta sauvarianta de realizare a obiectului inventiei, cu conditia respectarii unitatiiinventiei.

    (8) Daca cererea de brevet de inventie contine desene explicative, toateelementele tehnice mentionate intr-o revendicare vor fi insotite de semnele dereferinta respective, plasate intre paranteze.

    (9) Revendicarile nu vor contine desene sau grafice, linii de programe,subrutine sau programe de calculator. Revendicarile pot contine tabele,formule chimice sau matematice, care sunt esentiale pentru a defini noutateainventiei.

    Elementele de noutate care constituie aportul creator original alinventatorului in problema pe care o rezolva inventia, care delimiteazaintinderea protectiei conferite de brevet, fata de stadiul tehnicii suntcuprinse intr-un capitol distinct, intitulat "revendicari".

    Revendicarile trebuie sa fie clare si concise, sa se bazeze in intregime pedescrierea inventiei si sa defineasca obiectul protectiei cerute.

    9.1. Revendicarile trebuie sa cuprinda:

    9.1.1. un preambul, care contine titlul inventiei si elementele tehnice aleinventiei care fac parte din stadiul cunoscut al tehnicii in domeniulrespectiv;

    9.1.2. o a doua parte, care caracterizeaza inventia, in care sunt expuse inmod concis si precis elementele tehnice noi ale inventiei, care, impreuna cuelementele tehnice din preambul, definesc inventia.

  • Cele doua parti ale revendicarilor, sunt legate prin expresia "caracterizat(a)prin aceea ca...".

    Daca inventia nu are elemente comune cu solutiile anterioare, in preambululrevendicarii se mentioneaza numai titlul acesteia.

    Partea a doua a revendicarilor va incepe prin elementele ce formeazacreatia tehnica noua, respectiv fazele si parametrii noi ai procedeului nou.

    9.2. Nu constituie revendicari, formularile care contin:

    9.2.1. problema insasi, chiar daca este pusa pentru prima data pe planmondial, revendicarea trebuind sa se refere la solutia tehnica concreta, dataproblemei respective;

    9.2.2. rezultatele sau avantajele obtinute prin aplicarea inventiei, chiar dacasunt obtinute pentru prma data;

    9.2.3. modul de functionare sau cerintele impuse pentru buna functionare aobiectului;

    9.2.4. simpla enuntare a unei utilizari.

    Fiecare revendicare se redacteaza intr-o singura fraza.

    In cazul in care pentru explicarea solutiei noi se face apel la figurile dindesenele explicative, semnele de pozitionare ale elementelor noi, se trec inparanteza, imediat dupa mentionarea acestora.

    Revendicarea va fi astfel formulata incat, in lipsa semnelor de pozitionaredin paranteze, fraza sa prezinte claritate si cursivitate.

    Daca introducerea unor elemente de identificare nu usureaza, in moddeosebit, intelegerea mai rapida a unei revendicari, acestea nu sementioneaza.

    In preambulul unei revendicari, inaintea expresiei "caracterizat prin aceeaca...", nu se introduc numere de pozitie sau simboluri literale.

  • Prezentarea elementelor noi se face cu mentionarea legaturilor deinterdependenta constructiva si functionala si nu sub forma unei insiruirisimple.

    In cuprinsul revendicarii se va pastra aceeasi denumire a elementelor siaceeasi pozitionare ca in textul descrierii.

    O inventie poate avea una sau mai multe revendicari, in functie de obiectulinventiei.

    Cand exista mai multe revendicari, ele se numeroteaza in ordineasuccesiunii lor, cu cifre arabe.

    O inventie are o singura revendicare in situatia in care elementele obiectuluiinventiei, expuse in revendicare epuizeaza total solutia tehnica noua, nefiindnecesar sa fie aduse dezvoltari sau completari prin alte revendicari.

    In cazul cand sunt mai multe revendicari, acestea pot fi independente sidependente, in functie de complexitatea solutiei tehnice a inventiei.

    Revendicarile independente, prin importanta lor juridica trebuie sa asigureprotectia inventiei in limte sificient de largi si totodata, sa continaelementele esentiale suficient de conturate care sa asigure reproducereaobiectului inventiei.

    Revendicarile dependente dezvolta si aduc precizari de detaliu unorelemente din revendicarea independenta in care acestea au fost conturatemai general. Intr-o astfel de revendicare, in preambul se face referire larevendicarea de care este dependenta, iar in partea caracterizanta sadezvolte si sa precizeze elementele tehnice noi.

    Al doilea si urmatoarele exemple de realizare ale aceluiasi obiect pot firedactate ca revendicari dependente.

    In cazul in care, printr-o revendicare separata se dezvolta un elementcontinut intr-o revendicare dependenta, in preambulul revendicarii se vamentiona atat revendicare independenta cat si revendicarea dependenta pecare o dezvolta.

  • Titlul inventiei se reproduce integral numai in prima revendicare. Incelelalte revendicari se reproduce numai o parte din titlu, revendicarilerespective legandu-se de prima revendicare sau de cea pe care o dezvoltaprin cuvintele de referinta, de exemplu

    "(Titlul prescurtat)... conform cu revendicarea..." sau "... ca larevendicarea..." etc.

    In cazul brevetelor de perfectionare, revendicarea independenta, inpreambulul sau, se va referi la brevetul de inventie mentionand numarulbrevetului respectiv, precum si elementele tehnice esentiale ale acesteia carese gasesc in brevetul de perfectionare. De exemplu:

    "(titlul complet - care este identic cu al brevetului de inventie), conformbrevetului de inventie, caracterizat(a) prin aceea ca...".

    In cazul inventiilor care au mai multe obiecte se redacteaza cate orevendicare independenta pentru fiecare obiect al inventiei in ordineasuccesiunii din titlul inventiei.

    In cazul inventiilor cu revendicari independente de categorii diferite inrevendicari, titlul nu se reproduce integral, ci se extrage din acesta numaielementul la care se refera revendicarea. De exemplu, la o inventiereferitoare la un "procedeu si instalatie pentru obtinerea de suprafetemetalice", revendicarile independente vor avea urmatoarea formulare:

    - "Procedeu pentru obtinerea de suprafete metalice mate, caracterizat prinaceea ca...";

    - "Instalatie pentru aplicarea procedeului de la revendicarea 1, caracterizataprin aceea ca...".

    In cazul inventiilor cu mai multe revendicari independente se recomanda carevendicarile dependente sa fie grupate dupa revendicarea independenta decare sunt dependente.

    Solutia tehnica prezentata in cuprinsul revendicarilor nu poate depasicadrul solutiei tehnice prezentate in descrierea inventiei.

  • Nu se admit revendicari de felul "...caracterizat(a) prin aceea prin aceea capot fi luate in combinatie sau separat",sau "caracterizat(a) prin aceea prinaceea ca este realizat(a) conform figurii sau figurilor...".

    Daca la depunerea cererii de brevet de inventie se invoca prioritati multiple,se recomanda ca revendicarile sa se formuleze in asa fel incat fiecare sacorespunda unei singure prioritati.

    9.3. Redactarea revendicarilor pe categorii functie de elementele carateristice

    Revendicarile pot fi impartite pe categorii functie de elementelecaracteristice cuprinse sau pe grupe de elemente caracteristice. Aceastaimpartire se face in cadrul partii caracteristice sau in ambele parti.

    Astfel revendicarile de produs vor fi grupate functie de elementelecaracteristice ale produsului iar cele de procedeu functie de etapeleprocedeului. Cu o astfel de impartire in procesul de acordare a brevetuluinu se va face o evaluare a caracteristicilor, nu se va modifica nici nivelulactivitatii inventive nici domeniul de protectie.

    Aceasta impartire se va sublinia prin inceperea unui nou rand in cazulfiecarei caracteristici noi (revendicare principala, subrevendicari). Fiecarecaracteristica noua se diferentiaza de celelalte prin liniuta de dialog, literelatine mici sau cifre arabe pentru repere. In cazul in care se alege inca oimpartire in cadrul aceleasi caracteristici, pentru intreaga revendicare, nunumai pentru aceasta caracteristica, impartirea se va face dupa sistemulzecimal.

    Reperele se pot scoate cu usurinta din text.

    Nu se vor utiliza aceleasi litere sau cifre pentru elemente caracteristicediferite.

    Si in cazul unei revendicari impartita dupa elemente caracteristice, se vaface deosebirea intre reperele amintite mai sus si caracteristicile inventiei.

  • Deoarece o asemenea revendicare impartita pe categorii, usureaza operatiade examinare si furnizeaza repere utile in cazul documentatiei, se indicautilizarea ei. Prevederile privitoare la revendicari raman neschimbate.

    Depunerea unei revendicari impartite dupa elementele caracteristice, nuexclude adaugarea suplimentara, in vederea depunerii cererii in StateleUnite, a unor revendicari care nu sunt redactate pe categorii de elementecaracteristice.

    Deoarece insa pana la urma va trebui sa se pastreze, in virtutea inertiei,numai un singur tip de redactare, se va indica odata cu depunerea care dincele doua redactari va dispare. In aceeasi redactare, pot exista atatrevendicari impartite pe categorii cat si neimpartite.

    Redactari ale revendicarilor impartite functie de elementele caracteristicepot

    fi depuse ulterior.

    Un exemplu de revendicare impartita functie de elementele caracteristicepoate fi de forma urmatoare:

    exemplul 1a:

    Disc reflectorizant pentru o lanterna de semnalizare cu dispersie de luminain jurul axei optice, dinainte stabilita, in special pentru semnalizariluminoase de trenuri si/sau traversa, caracterizat prin urmatoareleelemente:

    - discul reflectorizant este compus dintr-o rama de sustinere si mai multesectoare de disc.

    - sectoarele de disc sunt fabricate cu anumite proprietati de reflexie aluminii.

    - sectoarele de disc si rama de sustinere corespunzatoare sunt de asemeniprevazute cu elemente unice de prindere.

    exemplul 1b:

    Disc reflectorizant pentru o lanterna de semnalizare cu dispersie de luminain jurul axei optice, dinainte stabilita, in special pentru semnalizari

  • luminoase de trenuri si/sau traversa, caracterizat prin urmatoareleelemente:

    a) discul reflectorizant este compus dintr-o rama de sustinere si mai multesectoare de disc.

    b) sectoarele de disc sunt fabricate cu anumite proprietati de reflexie aluminii.

    c) sectoarele de disc si rama de sustinere corespunzatoare sunt de asemeniprevazute cu elemente unice de prindere.

    exemplul 1c:

    Disc reflectorizant pentru o lanterna de semnalizare cu dispersie de luminain jurul axei optice, dinainte stabilita, in special pentru semnalizariluminoase de trenuri si/sau traversa, caracterizat prin urmatoareleelemente:

    1) discul reflectorizant este compus dintr-o rama de sustinere si mai multesectoare de disc.

    2) sectoarele de disc sunt fabricate cu anumite proprietati de reflexie aluminii.

    3) sectoarele de disc si rama de sustinere corespunzatoare sunt de asemeniprevazute cu elemente unice de prindere.

    exemplul 2:

    Instalatie de fabricare a electronilor cu energie mare prin campul electricturbionar al unui camp magnetic de baza schimbator in timp, care pentrustabilizarea deplasarii electronilor foloseste un camp magnetic de conductiedin ce in ce mai slab inspre exterior, schimbator temporar, caracterizat prinindeplinirea concomitenta a trei conditii:

    a) campul de conductie cu frecventa si faza constanta, care apare in zonatraiectoriei circulare de electroni, trebuie sa fie in permanenta jumatate fatade valoarea medie a campului (de baza) inclus in traiectoria circulara;

    b) campul de conductie trebuie sa fie din ce in ce mai slab inspre exterior;

    c) descresterea trebuie sa fie mai lenta decat invers proportional cucresterea razei traiectoriei de electroni.

  • In locul literelor a, b, c... pot fi alese bineinteles cifrele 1, 2, 3...

    Revendicarile de procedeu vor putea fi impartite dupa etapele procedeului:

    exemplul 3:

    1. Procedeu de realizare a unui polimer care contine celule inchisecaracterizat prin aceea ca:

    a) se umfla un polimer sub forma de particula, cu un agent lichid deumflare;

    b) se disperseaza apoi intr-un mediu lichid unde mediul lichid consta fiedintr-un monomer sau o solutie a unui polimer intr-un monomer;

    c) mediul lichid este transpus intr-un polimer solid iar

    d) agentul solid de suflare este indepartat din particulele de presare.

    2. Procedeu conform revendicarii 1, caracterizat prin aceea ca

    e) se suspenda intr-un lichid de suspensie dispersia care ia nastere in urmaetapei de procedeu b, unde mediul lichid nu este solubil iar

    f) lichidul de suspensie se indeparteaza total sau partial dupa transpunereamediului lichid intr-un polimer solid (etapa de procedeu c).

    In schimb, revendicarile ca cele din exemplul 4 si 5 vor fi formulate farautilizarea reperelor numerice pentru a nu exista neintelegeri:

    exemplul 4:

    Amestec din substante uscate, gelatina, zahar, amidon pregelatinat siemulgatori, pentru realizarea unor feluri de mancare multistrat, pentrudesert, caracterizat prin aceea ca cuprinde:

    3-7 procent din greutate gelatina,

    1-7 procent din greutate amidon pregelatinat,

    6-13 procent din greutate grasime,

    0,2-3,5 procent din greutate emulgatori si

    40-85 procent din greutate zahar,

    raportate la intreaga greutate a amestecului.

  • exemplul 5:

    Metoda de combatere a cleopterelor si dipterelor din sol care se afla instadiul postembrional de dezvoltate, caracterizata prin aceea ca solul estetratat cu o cantitate toxica de

    0,0 - dietyl - s- (tert-butylthio) metilphosphordihioat

    0,0 - dietyl - s- [(1,1 - dimetylpropyl)thio] metylphosphordithioat

    Daca in cadrul aceleiasi caracteristici mai este necesata o impartire, aceastase poate face dupa sistemul zecimal.

    exemplul 6a:

    Corp abraziv cu

    1 - granule abrazive

    2 - o structura a fibrelor care este

    2.1. poroasa

    2.2. elastica si

    2.3. netesuta,

    caracterizat prin aceea ca

    2.4. structura fibrelor este de natura organica si sintetica iar fibrele

    2.4.1. au lungime de la 1,2 la 10 cm.

    2.4.2. diametru de la 25 la 250 m

    2.4.3. si sunt intr-o cantitate importanta elastice si ondulate,

    2.5. este sub forma unei traiectorii deschise tip schelet;

    3 - si ca acest corp abraziv contine un adeziv care

    3.1. leaga firele intre ele unde traiectoria este sustinuta elastic pe toatedirectiile datorita fibrelor ondulate,

  • 3.2. leaga corpurile abrazive datorita depunerilor de adeziv pe fibre unde

    3.2.1. depunerile adezivului din corpurile abrazive sunt distribuite peintreaga grosime a traiectoriei.

    3.2.2. si anume in cantitati de la 5 la 25% din volumul total alcomponentelor solide, raportat la volumul total al corpului abraziv.

    Exemplul 6a ar putea fi exprimat si in felul urmator:

    exemplul 6b:

    Corp abraziv cu urmatoarele caracteristici:

    1. are o structura de fibre

    1.1. poroasa,

    1.2. elastica si

    1.3. netesuta;

    1.4. din fibre de natura organica si sintetica care au

    1.4.1. o lungime de la 1,2 la 10 cm

    1.4.2. un diametru de la 25 la 250 m si

    1.4.3. intr-o cantitate importanta elastice si ondulate si care

    1.5. este sub forma unei traiectorii deschise tip schelet;

    2 - contine granule de slefuire;

    3 - un adeziv care

    3.1. leaga fibrele intre ele, unde traiectoria este sustinuta pe toate directiiledatorita fibrelor ondulate;

    3.2. leaga granulele abrazive datorita depunerilor de adeziv pe fibre unde:

    3.2.1 depunerile de adeziv sunt distribuite pe intreaga grosime a traiectoriei

    3.2.2. si anume in cantitati de la 5 la 25% din volumul total alcomponentelor solide, raportat la volumul total al corpului abraziv.

    unde caracteristicile 1.1, 1.2, 1.3, si 2 sunt cele cunoscute iar celelalteformeaza elementele caracteristice.

    In cazuri simple de acest tip, revendicarile pot fi si astfel construite:

    exemplul 7:

  • O compozitie de liant tixotrop, calibil caracterizat prin aceea ca estecompusa

    a) dintr-un ester monomeric al amidonului 2-cianacrilic

    b) dintr-o pulbere fina tip organic aleasa dintre policarbonati, fluoridepolivinilidice, polietilene si rasini acrilbloccopolimerice care continsegmente elastomerice saturate, in cantitati de la 5 la 100 parti de greutateper 100 parti de greutate a esterului monomeric si

    c) alte adaosuri.

    sau

    exemplul 8:

    Metoda de realizare a polimerizatelor in amestec din etili si o hidrocarburapoliciclica cu cel putin o legatura nesaturata intr-un sistem policiclic prinpolimerizarea monomerilor in absenta unui diluant organic si a unuicatalizator de polimerizare, caracterizat prin aceea ca polimerizarea seefectueaza in absenta sistemului catalizator, din (cu) urmatoarelecomponente:

    1) o legatura de vanadiu solubila in mediu reactiv unde valenta vanadiuluieste mai mare de doi,

    2) o legatura de aluminiu cu formula generala R AlX, unde R reprezinta un2rest de acril si X de clor sau carbon,

    3) o legatura din grupa legaturilor organice, care contin grupa CCl ,3hexachlorcyclopentadien, clorid thionilic

    sau

    exemplul 9:

    Substanta pentru aplicarea unui strat acoperitor, sub forma de praf pe bazade poliesteri dintr-un acid dicarbon aromatizat, inca un acid mono sau

  • policarbon si un diol, caracterizata prin aceea ca este compusa din:

    a) poliester care este realizat prin transformarea unui acid dicarbonaromatizat sau a esterului sau alchilic inferior, a unui diol alifatic saualiciclic si cel putin unul din urmatorii acizi:

    - acizi monocarbonici alifatici

    - acizi dicorconici alifatici

    - acizi hidrocarbonici alifatici

    b) o anhidrida acida cu cel putin doua grupe de anhidride acide in moleculaintr-o cantitate de 5 pana la 15 greut - componente pro 100 greut -componente a poliesterului si

    c) deasemeni pigmenti, substante de umplere si substante de transformare.

    De multe ori este necesar sa se grupeze numai termenul de mai sus:

    exemplul 10:

    Masa durificata compusa din:

    a) un component monomer, oligomer sau polimeric

    b) un component special pentru durificare unde a) si/sau b) sunt invaluiteintr-un strat protector care stopeaza reactia

    c) un detonant al stratului protector si

    d) alte adaosuri obisnuite.

    caracterizata prin aceea ca detonantul stratului protector este compus dinmicrocorpuri goale pe interior care pot fi distruse in parti ascutite datoritafortelor de torsiune aplicate masei

    sau

    exemplul 11:

    Procedeu de descompunere a bioxidului de carbon din gaze la care:

    1) bioxidul de carbon se extrage dintr-o baza cu ajutorul unei solutii

    2) solutia rezultata din zona de extractie produce apoi in celula anodicadoua celule ce cuprind celule electrochimice,

  • 3) se conduce solutia dupa indepartarea bioxidului de carbon eliberat incelula anodica prin celula catodica a susnumitei celule duble si in sfarsit

    4) solutia utilizata ca solutie de extractie este trimisa inapoi in zona deextractie a bioxidului de carbon, caracterizat prin aceea ca se utilizeaza osolutie bazica care cuprinde sarea unui acid mai puternic decat acidulclorhidric.

    exemplul 12:

    Utilaj de incarcare cu urmatoarele caracteristici:

    1) are ca instalatie pentru cursa de ridicare, un stativ principal, un stativsecundar si un incarcator

    2) stativul secundar este deplasabil fata de cel principal pe directie verticala,

    3) incarcatorul se poate ridica si cobori pe stativul secundar; caracterizatprin aceea ca:

    4) stativul secundar este amplasat in interiorul celui principal,

    5) stativul secundar este dispus deasupra celui principal pe directialongitudinala a utilajului

    6) fasiile care ies in afara servesc drept suprafete de ghidare pentru anumiteparti ale utilajului de incarcare.

    sau

    exemplul 13:

    Instalatie de fixare a cilindrilor de frana pe osiile vehiculelor, cuurmatoarele caracteristici:

    a) o placa de baza pentru cilindrii de frana cu cel putin un montant asezatvertical pe placa si fixat de aceasta;

    b) fixat de osii cel putin un suport;

    c) montantul vertical este fixat cu ajutorul suruburilor, in montant si insuport fiind prevazute grupuri de orificii pentru suruburile de fixare;

    caracterizata prin aceea ca

    d) grupul de orificii din montantul vertical este compus din numeroaseorificii si

    e) grupul de orificii din suport cuprinde perechi de orificii egal sau inegaldistantate unele fata de altele

  • exemplul 14:

    Procedeu de obtienere a unui brat dezodorizant dintr-o folie, compus din:

    - un material spumant latex cu celule deschise,

    - carbune activ fin dispersat pentru latexul care urmeaza a fi spumat si

    - un strat textil pe una din suprafetele sale, caracterizat prin aceea ca se

    a) obtine un amestec omogen dintr-un latex si nu carbune activ

    b) se spumeaza acest amestec intr-un material spumant cu celule deschise,

    c) se transforma materialul spumant intr-o folie pe o suprafata neteda,

    d) se intareste si se usuca folia, si

    e) se taie din folie un brat.

    sau

    exemplul 15:

    Material fotografic compus din:

    a) un suport strat

    b) o unitate ce contine un strat cu argint halogenat sensibil la albastru

    c) o unitate ce contine un strat cu argint halogenat sensibil la verde

    d) o unitate ce contine un strat cu argint halogenat sensibil la rosu

    unde:

    k) unitatile de acest tip sunt ordonate pe suportul de strat astfel incat luminade pe material sa cada mai intai pe unitatea sensibila la albastru, apoi pe ceasensibila la verde si in final pe cea sensibila la rosu,

    l) unitatile ideale au curbe spectrale mai lungi cu unde 450 mm, 545 nm,sensibile in domeniul unor unde sub 450nm, 545 nm respectiv 610 nm totusimai mari decat curbele ideale si

    m) unitatile sunt prevazute cu un strat acoperitor filtrant care obsoarbelumina undelor sub 450 nm, 545 nm respectiv 610 nm, caracterizat prinaceea ca:

    - granulele de argint halogenat ale stratului sensibil la culoarea rosiesensibilizat si spectral au o combinatie de culori din:

    n) anhydro - 5,5'-&-9-athylthiocarbocyaninhidroxid

    s) Anhydro-3-methyl-3'-(3-sulfobutyl) oxoselenacarbocyaninhydroxid si

  • t) 9-Etil-3,3'-dimetil-4,5,4',5'-dibenzothiocarbocyanin

    10 Redactarea rezumatului inventiei

    Regulament Regula 18A

    Regula 18.A. - Rezumatul inventiei

    (1) Rezumatul trebuie sa indice domeniul tehnic caruia apartine inventia si safie astfel redactat, incat sa se inteleaga clar problema tehnica si esenta solutieidate de inventie, precum si domeniul de folosire a inventiei.

    (2) Rezumatul are in exclusivitate un rol de a servi ca mijloc de selectie ainformatiilor tehnice pentru specialisti, in scopul luarii deciziei privindnecesitatea consultarii descrierii inventiei si desenelor, publicate in extenso.

    (3) Rezumatul inventiei, anexat cererii de brevet de inventie, nu poate fi luatin considerare pentru nici un alt scop, cum ar fi aprecierea intinderiiprotectiei.

    (4) In final, se va preciza figura explicativa sau formula chimica care sedoreste a fi publicata odata cu rezumatul; rezumatul va contine, intreparanteze, si semnele de referinta corespunzatoare elementelor de noutateexistente in desene.

    (5) Rezumatul va contine maximum 150 cuvinte.

    10. Definitia rezumatului

    Rezumatul unui document de brevet este o expunere concisa a informatiilortehnice expuse in acest document. Rezumatul trebuie sa permita cititorului,care este sau nu familiarizat cu aceste documente, sa sesizeze rapidcontinutul subiectului tratat in descrierea tehnica.

  • Rezumatul trebuie sa constituie un mijloc util, care sa permita parcurgereainformatiei tehnice in cadrul unei cercetari documentare efectuata intr-unanumit domeniu tehnic si, in mod deosebit, de a aprecia daca este gecesar sase consulte documentul de brevet in intregime.

    Rezumatul nu serveste decat scopurilor de informare tehnica, excluzindorice alt scop, si nu este destinat, in mod special, a fi utilizat in vedereainterpretarii asupra intinderii protectiei solicitate.

    10.2. Prezentarea rezumatului

    Rezumatul trebuie sa fie clar si concis, in masura in care, permitedescrierea. El nu poate, in general, sa depaseasca 250 de cuvinte si trebuie,de preferinta, sa cuprinda 50 pina la 150 de cuvinte. Rezumatul poatecontine formule chimice sau matematice, ca si tabele.

    Se va evita utilizarea unor expresii implicite ca:"aceasta descriere priveste","inventia definita de aceasta descriere" si "aceasta inventie se refera la".

    Se recomanda, de asemenea, evitarea unor termeni juridici, utilizati informularea revendicarilor, cum ar fi:"numitul" sau "numita", sau"mijloace".

    10.3. Continutul rezumatului

    Rezumatul trebuie sa se refere, in mod special, la ceea ce este nou in cadruldomeniului tehnic caruia ii apartine inventia. Daca inventia se refera la omodificare a unei aparaturi, a unui procedeu, a unui produs sau a uneicompozitii, rezumatul trebuie sa aiba legatura cu descrierea tehnica amodificarii. Daca inventia este fundamentala, este posibil ca intreagadescriere tehnica sa prezinte un caracter nou in domeniul tehnic avut invedere si, in acest caz, rezumatul trebuie sa se refere la totalitatea descrierii.Daca un brevet care se refera la un produs, in mod special la un compus saula o compozitie, contine si o descriere substantiala a metodei de prepararesau de utilizare a acestui produs, acesta trebuie sa fie , de asemenea, tratatain rezumat.

  • Daca descrierea cuprinde variante, rezumatul trebuie sa trateze variantapreferata si sa se refere la celelalte variante in masura in care aceastareferire poate fi efectuata succint; daca acest lucru nu este posibil,rezumatul va mentiona si existenta altor variante si va preciza daca eledifera in mod esential de varianta preferata.

    Atunci cind este cazul si cu conditia ca documentul sa contina informatianecesara, rezumatul trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:

    (1) - cind se refera la o masina, un aparat (aparatura) sau la unsistem-structura si functionarea acestuia;

    (2) - cind se refera la un articol (o marfa)-metoda de fabricare;

    (3) - cind se refera la un compus chimic-identitateasi modul de preparare;

    (4) - cind se refera la un amestec-ingredientele;

    (5) - cind se refera la un procedeu-fazele (etapele).

    Detaliile mecanice, ca si detaliile de conceptie, nu trebuie sa figureze inrezumat.

    In special in cazul inventiilor din domeniul chimiei, care se refera lacompusi sau la compozitii, rezumatul trebuie sa puna in evidenta felulcompusului sau al compozitiei, ca si utilizarea lor, de exemplu: "compusiiapartin categoriei de alchil benzen sulfonil uree; pot fi utilizati caantidiabetice asimilabile pe cale orala". Ilustrarea unei categorii trebuie sase faca cu ajutorul unui exemplu tipic. In ceea ce priveste procedeele,rezumatul trebuie sa evidentieze tipul de reactie, reactivii si conditiile deaplicare a procedeului, ilustrate la modul general printr-un exemplu unic. Inmasura posibilului, rezumatul trebuie sa indice acea formula chimica ce,printre celelalte formule cuprinse in documentul de brevet, caracterizeazacel mai bine inventia.

    Rezumatul nu trebuie sa contina declaratii privitoare la avantajele sau lavaloarea presupusa a inventiei revendicate, sau declaratii care se refera laaplicatii cu caracter speculativ ale inventiei.

    10.4. Lista de verificare

  • Se recomanda redactorilor de rezumate sa utilizeze lista de verificareanexata la prezentul document, care ii ajuta sa urmeze aceste principii cucaracter general.

    10.5. Exemple de rezumate

    10.5.1 Valva utilizata in cardiologie este alcatuita dintr-un corp de valva deforma inelara, ce delimiteaza un orificiu si mai multe antretoaze careformeaza o pereche de colivii dispuse de o parte si de alta a orificiului. Unorgan de inchidere de forma sferica, retinut in interiorul coliviilor, esteactionat, prin fluxul de singe, intre pozitiile "deschis" si "inchis", conformmodului de functionare a unei clapete antiretur. Dimensiunile orificiului,usor superioare celor ale organului de inchidere, permit asigurarea uneiscurgeri sau a unui reflux, in pozitia "inchis". In pozitia "deschis",circulatia singelui este facilitata de profilul interior convex, al suprafeteicorpului care delimiteaza orificiul. O nervura inelara, dispusa intr-ocrestatura practicata la periferia corpului valvei, permite sa se fixeze un inelde sutura ce serveste la fixarea valvei in interiorul unei inimi.

    10.5.2 Metoda de sudura, prin aplicarea de energie calorica, a panourilor deinchidere a unei cutii pliante de carton, se caracterizeaza prin aceea caaceste panouri se suprapun in pozitia de inchidere, fiind acoperite, pe fetelelor vizibile, de un strat extrem de fin, constituit dintr-un materialtehnoplastic etans la umiditate. Pe suprafata de sudat este dirijat aer cald,temperatura aerului in punctul de impact pe suprafata fiind superioaratemperaturii de carbonizare a cartonului. Viteza ridicata de trecere acutiilor prin curentul de aer cald este astfel, incat durata de incalzire sa fiedestul de scurta pentru ca imbracamintea celeilalte fete a panourilor sa nuse inmoaie. Legatura se face in toate punctele suprafetei imediat dupaincalzire, intr-un timp inferior duratei totale de expunere a acestui punct laaerul cald. In aceste conditii caldura furnizata pentru a inmuiaimbracaminatea termoplastica, este raspindita dupa formarea legaturii prinabsorbtie in carton, care se manifesta ca un evacuator de caldura fara anecesita un dispozitiv de racire.

    10.5.3 Prin reactia dintre un ester de acid carboxilic cu o amina se producamide, utilizind, cu titlu de catalizator, un alcoxid al unui metal alcalin.

    Esterul este mai intii incalzit la cel putin 70C, sub o presiune de max. 50mmcol Hg pentru a se elimina umiditatea si gazele acide care ar putea impiedicaproducerea reactiei, apoi se converteste in amida fara incalzire.

  • 10.6. Elaborarea rezumatului pe rubrici

    Pregatirea rezumatelor prezentate intr-un mod uniform, si care permit oconsultare comoda, este facilitata in mare masura daca rezumatul esteprezentat pe rubrici. Un astfel de rezumat este destinat sa constituie unmijloc de filtrare eficace, in cadrul unui anumit domeniu tehnic, ajutand inmod special cititorul sa decida daca este cazul sa consulte descrierea debrevet.

    In ceea ce priveste continutul rezumatului, se aplica principiile directoarecu caracter general.

    10.6.1 Prezentare

    Un rezumat pe rubrici este subdivizat intr-un numar limita de sectiuni(rubrici), fiecare sectiune fiind pusa in evidenta printr-un titlu bine definit.Pentru a se facilita identificarea acestor sectiuni, se atribuie un numarspecial fiecarui titlu. Rezumatul trebuie sa contina urmatoarele rubrici inordinea de mai jos:

    10.6.1.1 - Obiectul inventiei

    10.6.1.2 - Caracteristicile inventiei

    10.6.1.3 - Domeniul de aplicare

    10.6.1.4 - Alternative (daca e cazul)

    10.6.1.5 - Avantaje

    10.6.1.6 - Exemple(le) si/sau desen(e) (-daca e cazul).

    10.6.2 Exemple de rezumate prezentate pe rubrici

    10.6.2.1. Brevet GB nr.1321260

    1. Obiectul inventiei

    Acumulator electric cu nichel-cadmiu perfetionat, prezentind mai multecaracteristici de retinere si caracteristici de sarcina ameliorate, in special latemperaturi ridicate.

  • 2. Caracteristicile inventiei

    Adaos de 2n (sub forma metalica sau sub forma de oxid) pe electrodulpozitiv sau in electrolit, sau in ambele, in limitele de la 1,10 la 3,50 (depreferinta 2,3) sau de la 1,10 la 1,35 (de preferinta 1,3) parti in greutate deZn necesar pentru a satura electrolitul. Electrodul pozitiv contine materialantipolar, de preferinta CdO.

    5. Avantaje

    Rezulta o sporire a duratei de utilizare a acumulatorului, in special intimpul perioadelor de stocaj al acestuia, perioade in care nu este folosit.

    6. Exemplu

    Compozitia electrodului pozitiv: Ni(OH) :62,0%; grafit:18,6%;2CdO:11,98%; Zn:4.9%; Dinel:0,6%; H O:2,08%.2Electrodul negativ: Cd:86,9%; Ni:13.38%; Dinel:0,53%.

    10.6.2.2. Brevet US nr.3738822

    1. Obiectul inventiei

    Procedeu de slefuire a suprafetelor plane de arseniat de galiu, care permiteobtinerea unui lustru cu grad de perfectiune ridicat, oricare ar fi orientareacristalografica sau tipul de conductivitate.

    '

    2. Caracteristicile inventiei

    Se aseaza lamelele de arseniat de galiu pe un bloc sau un disc de polisareadiacent unui mijloc de lustruire. Se asigura un debit constant de hipoclorital unui metal alcalin (de preferinta sodiu sau potasiu) intre lamele simijlocul de lustruire, provocind totodata o miscare relativa intre suprafatade GaAs si mijlocul de lustruire (polisare). Solutia trebuie sa contina ocantitate de bicarbonat suficienta pentru a reactiona cu tot hidroxidulprezent in solutia alcalina. Viteza de polisare este de 6 la 12 mils/hcomparativ cu viteza obtinuta prin metodele cunoscute, care este de 0,7 la 2mils/h. Suprafata este spalata cu apa in situ.

    3. Domeniul de aplicare

  • Productia de dispozitive semiconductoare, de tipul circuitelor integratemonolite si al diodelor.

    5. Exemplu

    Se asaza placheta de monocristale de arseniat de galiu (orientarecristalografica 100 si dopare cu crom) pe un disc pentru lustruit rotitor(intr-un mijloc de polisare) cu 60t/min. si se spala cu apa in jur de200cm /min, timp de 3 minute; se asigura in continuare un debit constant de3

    50 cm /min. de solutie de slefuit(hipoclorit de sodiu 0,8N si carbonat de sodiu3

    0,8N). Plachetele de GaAs sint din nou spalate cu apa, cum s-a mentionatmai sus.

    11. Conditiile de form a cererii de brevet de inventie

    Regulament Regula 17

    Regula 17 - Conditiile de forma a cererii de brevet de inventie

    (1) Cererea, descrierea, revendicarile si desenele se intocmesc pe file separatede format A4 si se depun la O.S.I.M. in 3 exemplare.

    (2) Toate filele cererii de brevet de inventie trebuie sa fie intocmite pe osingura fata a filei si in asa fel, incat sa poata fi separate in vedereareproducerii lor.

    (3) Toate filele se numeroteaza cu cifre arabe in ordine crescatoare.

    (4) Descrierea si revendicarile vor fi dactilografiate la 1 - 2 rinduri.

    (5) Nu se admit, pe file, stersaturi, corecturi, cuvinte scrise deasupra sauranduri intercalate. Daca, totusi, acestea exista, solicitantul va semna lalocul/locurile modificate, pe exemplarul original.

    (6) Fiecare pagina a descrierii, in exemplarul original, va fi semnata desolicitant.

    (7) Este indicat sa se foloseasca termeni, semne si simboluri tehnice care sunt,in general, acceptate in ramura respectiva.

    (8) Unitatile de masura pentru greutati, temperaturi, densitati etc. trebuie safie exprimate in sistemul international, chiar daca in descriere se mentin sialte sisteme de masura.

    (9) Pentru indicatiile privind caldura, energia, lumina, sunetul simagnetismul, ca si pentru formulele matematice si unitatile electrice, trebuie

  • sa se respecte normele din practica internationala; pentru formulele chimice,trebuie sa se foloseasca simbolurile, greutatile atomice si formulelemoleculare de uz general.

    (10) Terminologia si semnele din cererea de brevet de inventie trebuie sa fiefolosite uniform pe tot cuprinsul acesteia.

    (11) Nu pot face parte din depozitul unei cereri de brevet de inventie si serestituie solicitantului urmatoarele: produsul realizat conform inventiei,machetele, proiectele de executie privind inventia etc.

    (12) Cererea de brevet de inventie nu trebuie sa cuprinda:

    a) expresii sau desene contrare bunelor moravuri si ordinii publice;

    b) declaratii denigratoare cu privire la produse, metode sau procedee, lameritele ori valabilitatea cererilor sau brevetelor de inventii ale altei persoane;comparatiile cu stadiul tehnicii nu sunt considerate ca fiind denigratoare.

    Daca, totusi, descrierea va contine expresiile nepermise indicate mai sus,O.S.I.M. va proceda la eliminarea lor din text.11.1. Descrierea, revendicarilesi rezumatul inventiei.

    Descrierea, revendicarile si rezumatul inventiei, trebuiesc dactilografiate inlimba roman si sa fie prezentate in asa fel incat sa fie posibila reproducereasi multiplicarea directa a acestora prin fotografiere, mijloace electrostatice,prin offset sau microfilmare, intr-un numar nelimitat de copii.

    Filele nu trebuie sa fie sifonate, rupte sau impaturite.

    Fiecare fila se foloseste vertical (laturile scurte in partea de sus si de jos).

    Descrierea, revendicarile si rezumatul se redacteaza pe hartie alba, neteda,netransparenta si nelucioasa, cu densitate de 80 g/m2 i contrast de min90%.

    Descrierea, revendicarile si rezumatul se redacteaza fiecare pe file distincte,nu trebuie sa contina desene si pot contine formule chimice si matematice.Descrierea poate contine tabele; revendicarile nu pot contine tabele decatdaca utilizarea lor este absolut necesara.

    Toate filele trebuie sa fie reunite in asa fel incat sa poata fi examinate faragreutate si sa permita cu usurinta atat desfacerea acestora in vederea

  • reproducerii cat si reunirea lor.

    Filele trebuie sa aiba un format A.4 (21cm x 29.7cm.)

    Marginile filelor pe care se redacteaza descrierea revendicarile si rezumatultrebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni minime si maxime;

    - marginea de sus a primei file: 5 cm

    - marginea de sus a celorlalte file: 2.5 cm

    - marginea din stanga: 2,5 cm

    - marginea din dreapta: 2 cm

    - marginea de jos: 2 cm

    Toate filele se numeroteaza in ordine, cu cifre arabe, la mijlocul partii desus.

    Filele nu trebuie sa aiba stersaturi, corecturi, inscriptii, cuvinte adaugate.Se admit exceptii, numai in cazurile in care apare evidenta necesitateacorecturii si numai daca reproducerea filei respective nu este compromisa.In acest caz, fiecare corectura trebuie sa fie atestata prin semnatura decatre solicitant.

    Textul se dactilografiaza la 1 1/2 randuri, pe o singura fata.

    Simbolurile si caracterele grafice, formulele chimice sau matematice pot fiscrise de mana sau desenate.

    12. Recomandari privind indicarea referintelor citate in documentele debrevete

    Articolele publicate in revistele stiintifice si tehnice contin adesea referiri lapublicatii anterioare. Cererile de brevet se refera, de asemenea, frecvent, indescrierea de inventie, la brevete sau la cereri anterioare. In cursulprocedurii de acordare a brevetelor, examinatorii citeaza unul sau maimulte documente de brevete care descriu solutii tehnice similare sau foarteapropiate de aceea descrisa in cererea examinata, cu scopul de a ilustrastadiul tehnicii.

  • 12.1. Recomandari

    Lista referintelor citate va fi identificata cu ajutorul codului INID Nr.56.

    Se recomanda ca "lista referintelor citate" sa figureze:

    12.1.1 fie pe prima pagina a documentului de brevet,

    12.1.2 fie intr-un raport de cercetare anexat la documentul de brevet.

    In cazul in care "lista referintelor citate" figureaza intr-un raport decercetare anexat la documentul de brevet (de exemplu, in virtuteaprocedurii PCT), se recomanda ca acest fapt sa fie semnalat pe primapagina a documentului de brevet.

    Se recomanda ca documentele enumerate in "lista referintelor citate" sa fieclasificate intr-o ordine adaptata nevoilor curente si expusa clar inprezentarea listei. Se poate adopta ordinea urmatoare:

    i) documente de brevet nationale

    ii) documente de brevet straine

    iii) literatura diferita de cea din brevete.

    Orice document citat este identificat prin urmatoarele elemente indicateastfel:

    Pentru un document de brevet care se incadreaza intr-una din categoriile de lai) la iii) de la paragraful de mai sus:

    i) oficiul care a publicat documentul, conform codului din doua litere(norma ST3.A OMPI),

    ii) tipul documentului, conform simbolurilor adecvate (norma ST16), asacum sunt ele indicate in documentul original;

    iii) numarul atribuit documentului de catre oficiul de publicare (pentrudocumentele de brevet japoneze, indicarea anului de domnie a Imparatuluitrebuie sa preceada numarul de serie al documentului de brevet);

    iv) data de publicare a documentului de brevet citat, asa cum figureaza eape documentul respectiv;

    v) daca este cazul, paginile, coloanele sau randurile unde se gasesc pasajelepertinente sau figurile pertinente din desene;

    iv) numele titularului brevetului sau solicitantului.

  • Exemplul urmator ilustreaza modul in care un document de brevet seciteaza conform dispozitiilor alineatului de mai sus:

    JP, B, 50 - 14535, publicat la 28 mai 1975, a se vedea coloana 4, randurile 3 la27, NCR Corporation.

    Pentru o carte sau o alta publicatie editata separat:

    i) numele autorului;

    ii) titlul (mentionandu-se, daca este cazul, editia si/sau volumul);

    iii) anul publicarii, paginile;

    iv) numele editorului (in cazul publicatiilor unei societati: numele si adresasocietatii);

    v) locul publicarii, daca este cunoscut (atunci cand cartea sau publicatiaeditata separat mentioneaza numai adresa editorului, aceasta trebuieindicata drept loc al publicarii).

    vi) daca este cazul, paginile, coloanele sau randurile unde se gasesc pasajelepertinente sau figurile pertinente din desene.

    Exemplul urmator ilustreaza modul in care se citeaza o carte sau o altapublicatie editata separat, conform dispozitiilor alineatului de mai sus:

    H.Walton, "Microwave Quantum Theory", volumul 2, publicata in 1973,editura Sweet si Maxwell (Londra), vezi paginile 138 la 192 si, in special,paginile 146 la 148).

    Pentru un articol publicat intr-un periodic sau intr-o alta publicatie in serie:

    i) titlul periodicului sau al publicatiei in serie;

    ii) numarul volumului si data fasciculului care contine articolul;

    iii) locul publicarii, daca este cunoscut (atunci cand periodicul saupublicatia in serie mentioneaza numai adresa editorului, aceasta trebuieindicata drept loc al publicarii);

    iv) autorul si titlul, ca si numarul paginilor cu care incepe si se sfarsestearticolul;

    v) daca este cazul, paginile, coloanele sau randurile unde se gasesc pasajelepertinente sau figurile pertinente din desene.

    Exemplul urmator ilustreaza modul in care se citeaza un articol publicatintr-un periodic sau intr-o alta publicatie in serie, conform dispozitiiloralineatului de mai sus:

    IBM Technical Disclosure Bulletin, volumul 17, Nr.5 publicat in octombrie

  • 1974 (Armonk, New York), J.G.Drop "Integrated Circuit Personalization atthe Module Level", vezi paginile 1344 si 1345).

    Rezumatele

    identificarea documentului care contine rezumatul , in modul indicat laalineatele de mai sus in functie de documentul in care figureaza rezumatul:un document de brevet, o carte sau o publicatie editata separat sau unarticol publicat intr-un periodic sau o alta publicatie in serie;

    in cazul in care rezumatul nu insoteste documentul integral care i-a servitdrept baza, identificarea rezumatului si a documentului integral, pe bazadatelor bibliografice disponibile in acest sens.

    Exemplul urmator ilustreaza modul in care se citeaza un rezumat, conformdispozitiilor de la alineatul de mai sus:

    Chemical Abstracts, volumul 75, Nr.20, publicat la 15 noiembrie 1971(Colombus, Ohio, U.S.A.), D.I. Shetulov, "Surface Effects During MetalFatigue", vezi pagina 163, coloana 1, rezumatul nr. 120718 k, Fiz.-Kim.Mekh.Mater, 1971, 7(2), 7-11 (Russ)).

    Anexa 1

    Exemple

    care ilustreaza principiile directoare privind redactarea titlurilorinventiilor,

    in documentele de brevet

    Exemplul nr. Exemple conform Exemple de titluri

    principiilor directoare incorecte, care nuse admit

    Paragrafecorespunza-toareprincipiilordirec-toare,conform carora seresping titlurileinco-recte

    1 Echipament rotativ Masina pentru 4, 5pentru aratul solului lucrat solulcu motocultorul

    2 Centura de siguranta Compozitie 4, 5pentru lucrari la veterinarainaltime

  • 3 Procedeu de Perfectionari 4, 6desulfurare a gazelor adusede fum vaporizatoarelor

    4 Aparat pentru Otel moale 4, 5intinderea panglicii,cu posibilitate detaiere automata

    5 Fabricarea Procedeu chimic 4, 5dimetil-1,5-tetralinei nou si dispozitiv de

    realizare aacestuia

    6 Esteri ai acizilor Procedeu pentru 4dicarboxilici recuperareaasimetrici reactivi si petrolului pornindutilizarea acestora in de la o formatiunestudiul glucozidelor subteranatonicardiace

    7 Procedeu de fabricare Procedeu de 4, 5a drojdiei uscate fabricare aactive, sub forma de drojdieipraf

    8 Procedeu pentru Tesatura si 5ondularea firelor procedeu desintetice fabricare a

    acesteia

    9 Procedeu pentru Procedeu de 5colorarea tratare a stofelorsubstraturilor cupolimeri

    10 Constructie metalica Perfectionari 4, 5semicirculara, cu aduse chiuvetelorschelet tubular scobit

    11 Injector de carburant, Perfectionari 4, 5cu injectie etajata aduse motoarelor

    cu explozie

    12 Captator de energie Perfectionari 4, 5solara, cu stocaj in aduse aparatelorsitu de incalzit

  • 13 Dispozitiv de Inventie cu privire 4, 7recuperare a uzurii la la un aparat defrina cu tambur masurare a

    greutatii corpuluiuman

    14 Dispozitiv automat de Magnetofobie 4, 7prelevare aesantioanelor

    15 Material didactic de Aparat de filmat 4, 7educare specifica aurechii interne

    16 Bagheta pentru Element electric de 7blindajul tipul rezistentei,antiinterferential condensatoruluielectromagnetic etc.

    Anex privind redactarea rezumatelor prin metoda listelor de control 2

    Daca inventia este: Indicati aici Rezumatul va Dac datrebui s se indicatii aicirefere la:

    Un articol

    (o marf)

    identitate,utilizare,structura,constructie,metoda defabricatie

    Un compus chimic identitate,metoda depreparare,proprietti,utilizatori

  • Un amestec natura,proprietti,utilizare,ingredienteesentiale,proportiileingredientelor,prepararea sa.

    O masin, un aparat natura,sau un sistem utilizarea,

    contructia,structura,functionarea

    Unprocedeu sau o natura,operatie caracteristici,

    materialeutilizate siconditii defolosire,produsul obtinut,dac acesta esteimportant, naturaetapelor sisuccesiunea lor

    Dac descrierea rezumatul vaimplic variante trebui s descrie

    variantapreferential sis le identificesuccint pecelelalte.