of 206/206
8.1. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la taierea foilor de tabla la forfecare 97 8.2. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la taierea pe stante 100 8.3. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la indoire 106 8.4. Forta, lucml mecanic si puterea la ambutisare . .110 8.5. Forta necesara la operatia de reliefare 116 8.6. Forta necesara la gaurire 117 Cap.9 - Determinarea centrului de presiune al stantei 118 Cap.10 Proiectarea componentelor stantelor si matritelor 120 10.1. Proiectarea elementelor active ale stantelor si matritelor 120 10.1.1. Constructia si calculul placilor active 120 10.1.2. Constructia si calculul poansoanelor 128 10.1.3. CalCulul dimensiunilor zonei de lucru a elementelor active la stantare 134 10.1.4. Proiectarea elementelor active pentru indoire 138 10.1.5. Proiectarea elementelor active pentru ambutisare 10.2. Calculul si constructia elementelor desustinere si 146 reazeme 10.2.1. Placide baza r 146 10.2.2. Placi de cap 148 10.2.3. Placi de presiune 149 10.2.4. Placi portpoanson 149 10.2.5. Constructia elementelor de ghidare 149 10.3. Elemente de ghidare si orientare a semifabricateor 152 10.3.1. Riglede ghidare 152 10.3.2. Elemente de apasare laterala 153 10.3.3. Opritori .154 10.3.4. Ridicatori de banda 157 10.3.5. Poansoane laterale de pas 158 10.3.6. Cautatori ' 161. 10.4. Elemente pentru orientarea semifabricatelor 165 individuate 10.5. Elemente elastice in constructia stantelor si matritelor 166 10.5.1. Arcuri elicoidale 166 218

Tpr Indrumar

  • View
    584

  • Download
    34

Embed Size (px)

Text of Tpr Indrumar

  • 8.1. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la taiereafoilor de tabla la forfecare 978.2. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la taierea pe stante 1008.3. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la indoire 1068.4. Forta, lucml mecanic si puterea la ambutisare . .1108.5. Forta necesara la operatia de reliefare 1168.6. Forta necesara la gaurire 117

    Cap.9 - Determinarea centrului de presiune al stantei 118Cap.10 Proiectarea componentelor stantelor si matritelor 120

    10.1. Proiectarea elementelor active ale stantelor si matritelor 12010.1.1. Constructia si calculul placilor active 12010.1.2. Constructia si calculul poansoanelor 12810.1.3. CalCulul dimensiunilor zonei de lucru a elementelor active la stantare 13410.1.4. Proiectarea elementelor active pentru indoire 13810.1.5. Proiectarea elementelor active pentru ambutisare10.2. Calculul si constructia elementelor desustinere si 146reazeme10.2.1. Placide baza r 14610.2.2. Placi de cap 14810.2.3. Placi de presiune 14910.2.4. Placi portpoanson 14910.2.5. Constructia elementelor de ghidare 14910.3. Elemente de ghidare si orientare a semifabricateor 15210.3.1. Rigle de ghidare 15210.3.2. Elemente de apasare laterala 15310.3.3. Opritori . 1 5 410.3.4. Ridicatori de banda 15710.3.5. Poansoane laterale de pas 15810.3.6. Cautatori ' 161.10.4. Elemente pentru orientarea semifabricatelor 165 individuate10.5. Elemente elastice in constructia stantelor si matritelor 16610.5.1. Arcuri elicoidale 166

    218

  • ???

    10.5.2. Arcuri disc 174S^10.5.3. Tampoane din cauciuc si vulcolan 17510.6. Sisteme de evacuare a mateiialului 17810.6.1. Extractoare 17810.6.2. Impingatoare 18010.7. Cepuride prindere 182

    Cap.11 Normarea operatiilor de presare la rece 18511.1. Normarea taierii pe ghilotina 185

    Cap.12 Elemente tipizate , 1 9 3

    /

    219

  • B I B L 1 0 G R A F I E

    I.Ciocirdia, C. s.a., Tehnologia presariila rece. Bucuresti, Editura didactica si pedagogical 991.

    2-CiriIlo, A., Tehnologia presariila rece(vol.I si II) .Iasi, Institutul . Politehnic, 1992.

    3.Dumitras, C. s.a., Stante si matrite din elemente modulate. Bucuresti, Editura tehnica, 1980.

    4.Hecht, Gh., si Irimie.I.Jndrumator pentru tehnologia stantariisi matritarila rece, Bucuresti, Editura tehnica, 1980.

    5.lliescu, C., Tehnologia presari la rece.Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1984.

    6.Romanovschi, P.V., Stantarea si matritarea le rece (trad, din lb. rusa) Bucuresti, Editura tehnica, 1970.

    7.Rosinger, St, Tehnologia presariila rece. Timisoara,Edidura Facia, 1987.

    5.Rosinger, St. si Iclanzan, T.,Tehnologia presariila rece.. Timisoara, Institutul Politehnic "Traian Vuia", 1990.

    9.Rosinger, St, s.a.T.,Tehnologia presariila rece. Timisoara, Institutul Politehnic "Traian Vuia", 1994.

    10.Rosinger, St, Procese si sculede presare la rece Timisoara, Edidura Facia, 1987.

    11 .Tapalaga, I. s.a., Tehnologia presarii la rece.Vol.I si n.Cluj- Napoca, Institutul Politehnic, 1980,1985.

    12.Teodorescu, M. si Zgura, Gh..Tehnologia presariila rece. Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1980.

    13.Teodorescu, M. s.a.,Prelucrari prin deformare plastica la rece. Vol.I si.n Bucuresti, Editura tehnica 1987,1988.

    14.Teodorescu, M. s.a., lemente de proiectare a stantelor si matritelor, Bucuresti, Editura didactica si pedagogica 1980.

    15.Zgura, Gh. si Ciocirdia, C., Prelucrarea metalolor prin deformare la rece, Bucuresti, Editura tehnica, 1977.

    16. * * * Catalog Tipizate Romacost-SATimisoara.17. * * * Culegere STAS-uri Oteluri.18. * * * Culegere STAS-uri Materiale nemetalice.

  • CuprinsPrefata

    Cap.1 Materiaie metaiice utilizate la operatii de presare ia rece 51.1. Materiale semifabricate 51.2. Materiale pentru scule de deformare la rece 16

    Cap.2 Clasificarea si terminologia principalelor operatii depresare la rece 181

    Cap.3 Utilaje pentru prelucrarea prin presare la rece 2813.1. Foarfece 2813.2. Prese 323.3. Utilaje speciale 40

    Cap.4 Tehnologia preselor executate prin deformare plastica larece 424.1. Conditii de forma la taierea pestaote 4214.2. Conditii privind forma preselor indoite \ 4614.3. Conditii privind forma preselor ambutisate 484.4. Conditii privind forma preselor prelucrate la fasonare 5 0 14.5. Precizia preselor stantate si matritate 52

    Cap.5 Determinarea dimensiunilor semifabricatelor 585.1. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare pentru indoire 585.2. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necey > ambutisarii ' 60

    Cap.6 Croirea materialelor 766.1. Consideratii generale 76 I6.2. Croirea tablelor in benzi sau semifabricate individuate 766.3. Croirea pieselor din banda 776.4. Marimea puntitelor 816.5. Stabilirea latimii benzii 83

    Cap.7 Stabilirea procesului tehnologic 857.1. Determinarea numarului necesar de operatii pentru executarea pieselor prin ambutisare. 857.2. Stabilirea dimensiunilor intermediare pentru amutisarea pieselor de revolutie 95

    Cap.8 Calculul fortei, lucrului mecanic si puterii necesare pentrudiferite operatii de presare la rece 97

    21?

    (

  • 4

  • CAPITOLUL 1

    1.Materiale metalice utilizate la operatiile de presare la rece

    1.1. Materiale semifabricateLa prelucrarea prin deformare plastica la rece se folosesc

    laminate sub forma de table si benzi, din otel sau metale si aliaje neferoase. Din categoria materialelor feroase se folosesc; tabla neagra din otel carbon obisnuit laminat la cald (STAS1946), tabla subtire din otel carbon laminat la cald pentru constructs mecanice (STAS901-80), table si benzi pentru ambutisare (STAS 9485-80) si table si benzi laminate la rece pentru caroserii (STAS10318-80), acestea avand calitatile AV..A5, indicand caracteristicile superioare de plasticitate.

    Tabla neagra (T.N) din otel otel carbon obisnuit laminat la cald, STAS 1946-80, din punctul de vedere al aspectului suprafetei se clasifica in doua clase I si II, iar din punct de vedere al abaterilor limita la grosime se clasifica in clasa U (uzuale) si clasa mijlocie M.

    Se noteaza prin indicarea denumirii sau a simbolului TN, a calitatii suprafetei, a clasei de abateri, a dimensiunilor si.numarului standardului si separat printr-o linie oblica a marcii de otel.

    Exemplu: TN II M 0,5 x 750 x 1500 STAS1946-80/OL34.Dimensiunile acestor table se prezinta in TabeluH .1.

    Table subtiri din otel carbon laminat la cald pentru constructii mecanice, (STAS901-80) se noteaza indicand in ordine denumirea prescurtata a produsului, dimensiunile formatului de tabla,numarul STAS-ului, clasa de calitate(numai la otelurile de uz general) si numarul standardului de marca.Exemplu.Tabla 1,50 X 1000x2000 STAS901-80 OL37/2 STAS500/2-80

    In tabelul 1.2 se prezinta dimensiunile acestor table.In tabelul 1.3 se prezinta. caracteristicile mecanice ale lor.

    Tabla decapata, se utlizeaza la executia jantelor de autovehicule si altor piese de ambutisare medie sau indoire la rece.

    Natura tablelor decapotate se face indicand denumirea, dimensiunile, marca de otel, gradul de dezoxidare.separate printr-o linie oblica de numarul STAS-ului.Exemplu: Tabla decapata 4 x 1250 x 4000 A3 Ck /STAS11509-80

    Dimensiunile acestor table sunt prezentate in Tabelul 1.4, iar caracteristicile mecanice in Tabelul 1.5.

  • UNI VERS IT A TEA "CONSTANTIN BRANCUSI" TG-J/U

    PEPTAN CATALIN

    y co

    i

    TEHNOLOGIA PRESARI I

    LA RECE

    . i

    INDRUMAR DE PROIECTARE

    Pentru uzul studentilor

    TG-JIU1996

  • UNIVERSITA TEA "CONSTANTIN BRANCUSI" TG-JIU

    PEPTAN CATALIN

    bS> r

    o

    w/

    TEHNOLOGIA PRESARI I

    LA RECE

    INDRUMAR DE PROIECTARE

    Pentru uzul studentilor

    TG-JIU1996

    m Q

  • Tabel 1.1 .Dimensiunile tablelor negre.Format latime x lungime

    Grosime[mm]

    Format latime x lungime

    Grosime[mm]

    Format latime x lungime

    Grosime[mm]

    0,300,25 0,40 0,800,28 0,50 0,85

    512x712 0,30 710x1420 0,60 0,900,38 0,65 0,950,40 0,75 1,00

    0,801,00

    0,250,28

    535x765 0,30 0,25 0,500,38 0,30 0,600,40 0,35 0,65

    l 750x1500 0,40 1000 x 0,75585x810 . 0,30 0,50 2000 0,80

    0,60 1,000,30 0,650,40 0,750,45 0,80

    650x 100 0,50 1,000,600,750,801,00

    700x1450

    0,250,400,450,500,60

    800x 1600

    0,400,450,500,550,600,650,700,75

  • Tabel 1.2. Dimensiunile tablelor pentru constructii mecanice.

    Dimensiunile formatului [mm]Grosime Latime Lungime Grosime Latime Lungime

    750 1500 510 15001,00 800 1600 510 2000

    2000 600 20001,25 1000 2000 625 1850

    510 1500 650 2000600 2000 700 1540630 2000 700 2000720 1890 2,00 800 1585740 1300 800 1820750 1500 800 2000

    1,50 760 1400 900 2000770 1920 925 1850800 1600 925 1875

    20Q0 980 1900820 2040 1000 > 2000 ,840 1810 510 1500900 1900

    2,5510 2000

    2000 900 20001000 2000 1000 2000720 1890 2,75 1000 2000730 1930. 600 2000750 1870 700 2000780 1910 3,00 800 2000

    1,75840 1560 900 2000840 1825 1000 2000845 . 1950 3,50 1000 2000850 1870 600 2000930 1930

    4,00700 2000

    1000 2000 800 2000900 2000

    * 1000 2000

  • Tabel 1.3. Caracteristicile tablelor pentru constructii mecanice.Marca de

    otelStarea

    de livrareRezisten-

    ta la rupere

    Grosimea [mm]1,00-1,5 1,75-2,0 :2,50-2,75 3,00-4,0

    Alungirea minima la rupere A10[%]OL 32 Recopt 270-390 24 26 27 28OL 34 Recopt 290-410 22 24 25 27OL 37 Recopt 330-460 16 18 19 21OL 42 Recopt 370-510 13 15 16 18OL 44 Recopt 410-560 13 14 15 17OL 50 Recopt 440-610 10 12 13 15OL 52 Recopt 440-630 11 13 14 16OL 60 Recopt 510-710 9 6 7 9OL 70 Recopt 690-900 * * * *

    OLC 10 Recopt 290-430 25 26 27 27OLC 15 Recopt 330-470 25 26 27 27OLC 20 Recopt 350-500 22 24 .25 27OLC 25 Recopt 370-490 20 22 23 27OLC 30 1 Recopt 390-510 19 20 21 21OLC 35 Recopt 410-530 17 18 19 19OLC 40 Recopt 430-550 17 16 17 17OLC 45 Recopt 450-570 13 14 15 15OLC 50 Recopt 470-590 11 12 1-3 13OLC 55 Recopt 490-630 10 11 12 12OLC 60 Recopt 510-670 9 10 11 12

    Tabel 1.4. Dimensiunile tablelor decapate.Grosimi [mm] Latimi [mm] Lungimi [mm]

    3 1000 2000 ; 3000 ; 4000; 5000; 6000 ;7000;

    8000

    4 1000; 1250; 150056

    12501500

    Tabel 1.5. Caracteristicile mecanice si tehnologice ale tablelor decapate.

    MarcaLimita de curgere

    Rp0.2Rezistenta la

    rupereAlungirearelativaa 5[%]

    A3CkN/mm2 kgf/mm2 N/mm2 kgf/mm2

    196 20 274 28 28

  • Table si benzl pentru ambutisare, dupa caracteristicile de ambutisare se clasifica astfel:

    -table si benzi pentru ambutisare obisnuita, A1, ce se utilizeaza la prelucrari cu grad redus de deformare, in industria de autovehicule, articole de menaj, masini agricole.

    -table si benzi pentru ambutisari adanci, A2, utilizate la prelucrari cu grad moderat de deformare, in industria de autovehicule, masini agricole, articole de menaj.

    -table si benzi pentru ambutisare foarte adanca,A3, utilizate la prelucrari cu grad mediu de deformare, in industria de autovehicule, masini agricole.

    Notarea tablelor si benzilor se face indicand dimensiunile, clasa de abateri la grosime, numarul STAS-ului de dimensiuni si separate printr-o linie oblica de marca de otel gradul de dezoxidare, grupa de aspect a suprafetei si numarul prezentului standard.

    Exemplu:Banda 1,0 x 1250 A STAS 9150-80/ A2 k-03 STAS 9485-80 Tabla 1,50 x 2500 X 3000 B STAS 9624-80/A 1 -02 STAS 9485-80

    Caracteristicile mecanice ale acestor semifabricate sunt prezentate in Tabelul 1.6., iar cele tehnologice in Tabelul 1.7.

    Tabel 1.6. Caracteristicile mecanice ale tablelor si benzilor pentru ambutisare.Marca Limita de Rezistenta la Alungirea la I

    curgere rupere rupere '/ \ R^N/m m 2] N/mm2 A[%]

    . !'A1 - 270-410 26ysr- 260 270-390. 30A3 240 270-370 34

    Tabel 1.7. Caracteristicile tehnologice exprimate prin indicele Erich sen.Grosim- Indicele Erichsen Grosim- Indicele Erichsen

    ea [mm , min] ea [mm , min][mm] A1 A2 A3 [mm] A.1 A2 A30,50 8,4 8,9 9,4 1,25 10,2 10,9 11,20,60 8,8 9.2 9,7 1,50 10,5 11,2 11,40,80 9,2 9,8 10,2 1,75 10,8 11,5 11,81,00 9,8 10,2 10,6 2,00 11,1 11,8 12,1

  • Table si benzi din otel laminat ia rece pentru caroserii auto.Se elaboreaza in doua marci.

    -marca A4, utilizata pentru ambutisari adanci la caroseriile auto, -marca A5, utilizata pentru ambutisari foarte adanci.Notarea tablelor si benzilor se face indicand denumirea, aspectul

    suprafetei, dimensiunile, starea de prelucrare, numarul standardului, separate print linie oblica de marca otelului.

    Exemplu:Tabla 04-1000 x 2000 x 0,8 STAS 10318-80/A5.Banda 03-1500 x 1,05 STAS 10318-80/A4.

    Caracteristicile mecanice ale acestor materiale se prezinta in Tabelul 18

    Tabel 1.8. Caracteristicile mecanice ale tablelor pentru caroserii.

    Marcaotelului

    Limita de curgere

    N/mm2

    Rezistenta la rupere Rm

    N/mm2

    Alungirea la rupere A5[%]

    DuritateaHRC

    A4 270-370 30 57A5 220 270-340 36 50

    Materialele si aliajele neferoase utilizate la operatii de presare la rece sunt: cupru livrat frecvent sub forma de table (STAS 426-80), benzi (STAS 427-80) si discuri (STAS 2429-80); alama sub forma de table (STAS 289-80), benzi (STAS 290-80), discuri (STAS 26.74-80) si placi (STAS 2430-80); aluminiu sub forma de table (STAS 428-90), benzi (STAS 5681-80) si discuri (STAS 2675-80); si alpaca sub forma de table si benzi (STAS 1178-80).

    Tablele din cupru (STAS 426-80) se noteaza indicand; denumirea si simbolul stariide livrare.clasa de precizie, dimensiunile (grosime x latime) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica marca cuprului, conform STAS 270/1-80.

    Exemplu: Tabla HA-A 09 x 560 STAS 426/2-80/Cu 99,9 STAS 270/1-80.

    In mod frecvent au dimensiunile prezentate in tabelul 1.9Tabel 1.9. Dimensiuni [mm]

    Latimi Lungimi500 560 1000 2000

    Clasa de precizieB A A B A B

    Abateri limita+10 +4 +10 50 100-30 0 -50

    10

  • Caracteristicile mecanice si tehnologice sunt prezentate in tabelul 1.10 si tabelul 1.11.Tabel 1.10. Caracteristicile mecanice ale tablelor din cupru.__________________

    Starea de livrare

    Rezistenta la rupere

    Rm [N/mm2]

    Alungirea la rupere

    a 5 [%] A10 [%]0 195-245 43 36

    HA 245-304 15 12HB 294-363 6 4

    Tabel 1.11. Caracteristicile tehnologice ale tablelor din cupru (capacitatea de ambutisare)._____________________________________________________________

    Grosimea [mm] 0,5 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95Indicele Erichson 10,8 10,9 11,0 11,1 11,2 11,3 11,4 11,5 11,6 11,7Grosimea [mm] 1,0 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8 2,0 - -

    Indicele Erichson 11,8 12,0 12,1 12,3 12,4 12,5 12,8 13,0 - -

    Benzile din cupru STAS 427-80, se elaboreaza functie de abaterile dimensionale si aspect, in doua clase de precizie A si B.

    Notarea se face indicand denumirea, starea de livrare, clasa de precizie, dimensiunile (grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica marca cuprului, conform STAS 270/1-80.

    Exemplu: Banda HB-A 0,50 x 50 STAS 427/2-80/Cu 99,9 STAS 270/1-80.Latimile uzuale ale acestor benzi sunt prezentate in tabelul 1.12.

    Tabe l 1.12. Latimile benzilor din cupru.10 12 14 15 16 18 20 22 24 25 26 28 30 3233 35 36 40 42 45 46 47 48 50 52 55 56 6063 65 70 72 75 80 81 85 90 94 95 100 103 105106 110 115 120 130 135 140 145 150 155 160 180 200 -220 240 250 260 270 280 300 320 360 400 450 500 560 -Caracteristicile mecanice ale benzilor sunt prezentate in tabelul 1.13

    Tabel 1.13. Caractehsticile mecanice ale benzilor din cupru._________Stare

    de livrareRezistenta la mpere

    de tractiune Rm N/mm2

    Alungire la rupere A10 % mm

    0 200...250 36HA 240...300 12HB 290...360 4

    11

  • Tablele din alama (STAS 289-80) se noteaza indicand; denumirea, simbolul starii de livrare, despartit printr-o liniuta de simbolul claseide precizie, dimensiunile(grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o liniuta oblica, marca aliajului.

    Exemplu: Tabla HA B 1,5 x 1000 STAS 289-80/2-87/CuZn 36.Caracteristicile mecanice ale acestor table sunt prezentate in

    tabelul 1.14 iar dimensiunile in tabelul 1.15.

    Tabel 1.14. Caracteristicile mecanice ale tablelor din alama.

    Marcaaliajului

    Stareade

    livrare

    Rezistena la rupere la tractiune

    Rm N/mm2

    Alungirea la rupere

    DuritateaBrinell

    HBA5 A10 10/1000/30

    (informativ)% min min. max.

    CuZn 36 O 300...370 48 43 55 90si HA 370...400 28 27 90 130

    CuZn37 HB 440...540 12 8 130 160O 270...350 50 45 55 85

    CuZn30 HA 350...420 33 30 85 115HB 420...520 15 12 115 150O 270...320 48 42 55 80

    CuZn 20 HA 320...390 28 25 80 115' HB 390...490 12 9 115 140

    O 260...310 45 40 55 80CuZn 15 HA 310...370 25 22 80 110

    HB 370...460 12 8 110 140O 240...290 45 40 50 75

    CuZn 10 HA 290...350 20 17 75 105HB min.350 8 5 105 -O 370...440 32 95 _

    CuZn 31 HA 440...510 - 22 115 .Si HB 510...590 - 13 140 -

    O min. 340 43 38 80 .CuZn40P HA min. 410 23 18 115 -

    b1 HB min. 470 12 9 140 -

    O min.360 40 35 85 110CuZn39P

    b2HAHB

    min. 440 9 6 140 160

    12

  • Tabel 1.15. Dimensiunile tablelor din alama [mm].Latime Lungime

    500 560 1000 2000

    Clasa de precizieB A B B A B

    Abateri limita+10 +10 +10 +10 50 100-30 0 -30 -50

    Benzile din alama (STAS 290-89) se noteaza indicand denumirea produsului, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica, marca- aliajului.

    Exemplu: Tabla HB 0,5 x 50 STAS 296/2-89/CuZn 36.Latimile frecvente ale acestor benzi sunt prezentate in tabelul 1.16

    Tabel 1.16. Latimile benzilor din alama.10 12 14 15 16 18 20 21 22 24 25 26 28 2930 32 35 40 42 45 46 47 48 50 52 55 56 6063 65 70 72 75 80 81 85 90 94 .95 100 105 106110 115 120 130 135 140 145 150 155 160 .180 200 220 240250 260 270 280 300 320 340 360 400 450 500 560 - -

    Caracteristicile mecanice ale benzilor sunt sensibil egale cu cele ale tablelor din alama, prezentate in tabelul 1.14.

    Tablele din aluminiu (STAS 428/1-90) se noteaza indicand denumirea, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosime, latime, lungime) numarul prezentului standard si separat printr-o linie oblica, marca aluminiului conform STAS 7607/1-80.

    Exemplu: Tabla HD 0,5 x 1000 x 2000 STAS 428/2-80/AI 99,5 STAS 7607/1-80.

    Dimensiunile acestor table sunt prezentate in tabelul 1.17.

    : Tabel 1.17. Dimensiunile tablelor din aluminiu.Grosime

    [mm],0,3; 0,4; 0,5;

    0,6; 0,80,8 1,0 1,2 ;1,5 2

    Lungime x latime 1000x2000 1000x3000

    1000x12001000x20001100x23501500x3000

    1000x2000

    1000x12301000x20001250x30001260x18901500x3000

    13

  • Continuare tabel 1.17.Grosime [mm] 2.5 3 4 5

    Lungime x latime 1000x2000

    575x1725905x11101000x2000

    1000x2000 1250x2500 1250 x 3500 1500x3250 1500x4500

    1000x60001500x6000

    Caracteristicile mecanice ale tablelorjdin aluminiu sunt date in tabelul 1.18.

    Tabel 1.18. Caracteristicile mecanice la tablele de aluminiu.Marca de aluminiu

    Stare de livrare

    Grosimi,mm

    Rezistenta la rupere

    Rm, N/mm2 min

    Limita de curgere

    N/mm2min

    AlungireaA*

    % min

    Durabilitate a Brinell HB

    Al 99,90 Al 99,95 Al 99,97 Al 99,99

    0 0,30...5,00 40 10 30 15

    HD 0,30...3,00 70 40 9 20

    HH 0,30...3,00 100 80 5 25

    Al 99,0

    o0,30...0,50 0,51...0,80 0,81...1,80 1,81...5,00

    75 2515202528

    22

    HD0,30.,.0,50 0,51...1,50 1,51...5,00

    110 80234

    32

    HH0,30...0,50 0,51...1,50 1,51...5,00

    140 120123

    38

    Al 99,5

    00,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00

    70 20152228

    20

    HD0,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00

    95 70135

    30

    !HH

    0,30...0,50 0,.51;..1,80 1,81...3,50

    130 110134

    35

    Al 99,7

    00,30...0,50 0,.51...1,80 1,81...3,50

    60 201524

    ' 3018

    HD0,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00

    90 50246

    25

    HH0,30...0,50 0,.51...1,80 1,81...3,50

    130 110134

    30

    ! 14

  • Benzile din aluminiu(STAS 5681-80) se noteaza indicand denumirea, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosime, latime si lungime) numarul prezentului standard si separat printr-o linie oblica, marca aluminiului conform STAS 7607/1-80.

    Dimensiunile frecvente ale benzilor din1 aluminiu sunt prezentate in tabelul 1.19,iar caracteristicile mecanice in tabelul1.20.

    T a b e l 1.19. Dimensiunile benzilor din aluminiu.

    Grosime [mm] Latimi [mm]0 ,3 5 -1 ,1 0 18; 20,5; 26; 33, 34; 35; 40; 55; 56; 60; 63; 70; 72; 73,2; 83;

    100; 118; 125; 140; 175; 250; 300; 340; 350; 700; 800; 1000

    1 ,2 -5 ,0 40; 45; 50; 72; 150; 162; 230; 236; 263; 300; 325; 1100; 1200

    T abe l 1.20. Caracteristicile mecanice ale benzilor din aluminiu.Marca de aluminiu

    Starea de livrare

    Grosimeamm

    Rezistenta la rupere Rm N/mm3

    Limita de curgere Rp0,2 N/mm3

    Alungirea la rupere

    Aj %

    Duritatea Brinell HB

    10/1000/30

    mm0,35...0,60 15

    O 0,61...0,80 20 220,81...1,30 65 25 251,31...5,00 260,35...0,60 2

    HD 0,61...0,80 110 80 3 32Al 99,0 0,81...1,30 4

    1,31...5,00 50,35...0,60 10,61...0,80 140 120 2 38

    HH 0,81...1,31 31,31...3,00 40,30...0,50 15

    O 0,51...1,80 60 20 22 201,81...5,00 260,30...0,50 1

    HD 0,51...1,80 90 70 3 30Al 99,5 1,81....5,00 5

    0,30...0,50 1HH 0,.51...1,80 130 110 3 35

    1,81...3,50 40,35...0,50 15

    O 0,.51...1,30 60 20 23 181,31...5,00 280,35...0,50 2Al 99,7 HD 0,51...1,30 85 50 4 251,31...5,00 60,35...0,50 1

    HH 0,.51...1,30 120 100 3 301,31...3,50 4

    15

  • 1.2.MateriaIe pentru scule de deformare la rece.

    Sculele de deformare plastica la rece lucreaza in conditii de solicitari. variabile ridicate, soiicitari care produc scoaterea din exploatare a sculelor.

    Principalele cauze care provoaca scoaterea din exploatare a sculelor sunt: ruperea fragila ca urmare a tensiunilor de lucru cu valori ridicate si semn schimbat, schimbarea formei si -dimensiunilor zonei active a sculei ca urmare a uzurii abrazive sau ca urmare a deformatiilor plastice (striviri).

    Cerintele impuse otelurilor din care se realizeaza scule de presare la rece sunt: duritate ridicata si rezistenta mare la uzura, rezistenta ridicata la aparitia unor deformatii plastice mici asociate unei tenacitati corespunzatoare, stabilitate termica suficienta la conditile rigide de deformare.

    Alegerea materialului pentru executia elementelor active ale sculelor de deformare plastica la rece, se face consultand tabelul 1.2-1.

    Tabel 1.21. Domenile de utilizare rationala a otelului pentru scule de deformare la rece. _____

    Operatia Tipul sculei Conditiideexploatare

    Oteluri recomandate Duritatea! HRC '

    DEFORMAREA VOLUMICA

    MatritareI

    Poansoane Presiunedan/mm2

    >150150-170170-200

    OSC 10 C 120

    VMoC 120

    59-6059-6161-63

    Matrita >150150-170170-200

    VMoC 120 56-58

    Turtire

    Poansoane Materiale moi Materiale

    dure

    OSC10,OSC11,OSC13

    C120

    56-58

    56-58

    Matrita Materiale moi Materiale

    dure

    OSC10, VMoC120 C120

    57-5858-62

    Stemuire

    Poansoane Materiale moi Materiale

    dure

    OSC10C120

    57-5961-93

    Matrita Materiale moi si dure

    C120 60-62

    Mandrinare Domuri Materiale moi si dure

    VMOC120 62-64

    Imprimare Elementeactive

    Materiale moi si dure

    VMoC120 58-60

    16

  • C on tin u a re ta b e l 1:21,

    DEFORMAREA PLASTICA A TABLELORPrelucrari bazate pe

    taiere

    Elemente active

    (poansoane, placa activa,

    cutite)

    Materiale moi g3mm)

    RUL2(d

  • CAPITOLUL 2

    CLASIFICAREA SI TERMINOLOGIA PRINCIPALELOR OPERATII DE PRESARE LA RECE

    Presarea la rece reprezinta un ansamblu de procedee de prelucrare a metalelor prin deformare si taiere , care cuprinde o serie de procese tehnologice ce se realizeaza fara obtinerea de aschii .si i care asigura in acelasi timp, forme apropiate de piesa finita , cu adaosuri minime sau chiar fara adaosuri de prelucrare.

    Particularitatile caracteristice ale procedeului de prelucrare la rece sunt: -utilaj constituit din diverse tipuri de prese sau masini speciale adecvate

    efectuarii prelucrarilor de presare;-executarea prelucrarii prin intermediul presarii ducind la modificarea

    formei geometrice a semifabricatului prin taiere sau prin deformare plastica; -scule specifice dintre care cele mai importante sunt stantele si matritele

    care produc taierea , deformarea plastica sau taierea si deformarea plastica a semifabricatului;

    -semifabricate laminate; indeosebi cele subtiri (table si derivate corespunzatoare);

    In comparatie cu alte procedee de prelucrare a materialelor, presarea la rece prezinta o serie de avantaje tehnice si economice. Din punct de vedere tehnic , presarea la rece permite :

    -realizarea pieselor, chiar si de forma complexa , prin simple lovituri de berbec ale preselor echipate cu scule corespunzator construite , respectiv prin executia automata a ciclului de miscare pentru care s-a reglat utilajul specializat de presare;

    -asigurarea unor precizii ridicate pieselor presate care satisfac cerintele de interschimbabilitate;

    -obtinerea unor piese rezistente , rigide si in acelasi timp usoare cu un consum redus de materiale;

    Din punct de vedere economic , presarea la rece permite :-consum specific redus de metal (semifabricatele sunt laminate subtiri)

    deseurile sunt relativ putine;-folosirea unor utilaje cu productivitate foarte ridicata si cu un inalt grad

    . de mecanizare si automatizare a proceselor de productie;-deservirea simpla a preselor.exptoatarea acestora putindu-se realiza si

    de muncitori fara o calificare ridicata;-realizarea unor piese in sistemul producerii in masa a acestora cu un

    cost foarte redus;Prelucrarile de presare la rece cuprind un numar mare de operatii diferite

    care se clasifica in functie de natura si caracterul concret al deformarii.Dupa caracterul deformarii presarea la rece se imparte in doua grupe

    principale:-deformarea cu detasarea materialului;-deformarea plastica;

    18

  • Principalele tipuri de deformare la presarea la rece sunt:-taierea - care inseamna separarea materialului in doua sau mai multe

    parti dupa un contur deschis sau inchis ;-indoirea - obtinerea unei piese curbate dintr-un semifabricat plan ; -ambutisarea - transformarea semifabricatelor plane in piese curbate de

    diferite forme sau continuarea modificarii formei lor;-fasonarea - schimbarea formei semifabricatului sau a piesei prin

    deformari locale cu caracter diferit;-formarea - modificarea profilului ,a configuratiei sau a grosimii

    semifabricantului printr-o redistribuire a yolumului si printr-o anumita deplasare a masei de material;

    Fiecare din aceste tipuri de deformare se imparte intr-un numar de operatii concrete caracterizate de specificul si scopul lucrarii date , precum si de tipul stantei sau a matritei utilizate.

    In tabelul 2.1-2.6 se prezinta clasificarea operatiilor de deformare pe grupe de operatii concrete.

    19

  • Terminologia si caracteristicile operatiilor de taiere Tabelul 2.1Denumirea operatiei

    0Schema operatiei

    1Deformarea si caracteristicile operatiei

    2.

    Retezarea

    a a n1 Taierea materialului din semifabricat , dupa un contur deschis , cu separarea materialului.

    Se poate realiza fara , sau cu formare de deseu

    Semifabricat Piesa Deseu

    Decuparea

    Taierea materialului din semifabricat dupa un contur inchis , corespunzator conturului exterior al piesei de realizat.

    Semifabricat Piesa Deseu

    Perforarea

    Taierea materialului dupa un contur inchis corespunzator conturului orificiilor din piese .

    Semifabricat Piesa Deseu

    Slituirea

    Taierea dupa un contur deschis pentru separarea completa a unei parti de material , de la marginea prefabricatului.

    Semifabricat Piesa

    T abe l 2 .1 . ( con tinua re )

    Tunderea

    Taierea dupa un contur inchis care urmareste separarea plusului de material de pe inaltimea peretilor pieselor c a v e .

    '< zzzzp zz& VZZZZZpZ2Z2Semifabricat Piesa Deseu

    CrestareaV __

    Semifabricat Piesa

    Taierea materialului dupa un contur deschis fara separare de material

    Separarea

    Semifabricat Piesa

    Divizarea semifabricatelor plane , indoite , sau cave in doua sau mai multe piese separate.

    Calibrare prin taiereA C Obtinerea pieselor cu dimensiuni precise cu

    muchii ascutife si cu suprafata de taiere neteda prin indepartarea unui adaos de material in acest scop.

    Semifabricat Piesa Deseu

  • Terminologia si caracteristicile operatiilor de indoire Tabelul 2.2

    Denumirea0

    Schema operatiei 1

    Definirea si caracteristicile operatiei 2

    Indoirea X VSemifabricat0 Piesa

    Incovoierea semifabricatelor dupa o dreapta

    Curbarea n c ySemifabricat Piesa

    Indoirea semifabricatelor pentru a le da o forma cilindrica sau conica .

    Roluirea

    Semifabricat Piesa

    Formarea curburii la marginea semifabricatului plan , prin indoirea lina cu o anumita raza.

    RasucireaE J

    Semifabricat Piesa

    Obtinerea din semifabricate plane a pieselor curbate prin rasucirea unei parti a semifabricatului.

    T abe l 2.2. (continuare).

    Profilarea

    Piesa

    Indoirea semifabricatelor pe muchii paralele intre ele si paralele cu muchia lor initiala .

    Indreptarea

    Piesa

    Indoirea in sens convenabil a semifabrica - telor pentru a le aduce la forma initiala sau a le im- bunatatii planeitatea.

    Terminologia si caracteristicile operatiilor de ambutisare_________________Tabelul 2.3Denumirea Schema operatiei Definirea si caracteristicile operatiei

    > Ambutisarea fara subtierea peretilor.

    \

    Semifabricat

    r \i i

    Piesa

    Deformarea semifabricatelor plane in piese cave , sau ale acestora din urma in altele cu adincimi mai man si sectiuni transversale mai re - d u se .

    Ambutisarea cu subtierea peretilor.

    1" ' rJ , Deformarea semifabricatelor cave in

    sensul marimii adincimii lor in baza subtierii inten- tionate a grosimii peretilor.L s j J

    Semifabricat

    JjPiesa

    1

    Tragerea pe calapod

    ^^mifebricatV

    Executarea pieselor de forma curba din semifabricate plane sau intinderea si tragerea lor pe un calapod.

  • Tehnologia si caracteristicile operatiilor de fasonare Tabelul 2.4

    Denumirea0

    Schita operatiei 1

    Definirea si caracteristicile 2

    Reliefarea

    Semifabricat

    V U t r

    Piesa

    Realizarea unui relief concav-convex prin intinderea locala a materialului.

    N>fc.

    Rasftingerea gaurilor Replierea marginilor orificiilor pieselor

    Semifabricat Piesa

    Umflarea

    Semifabricat Piesa

    Largirea locala a dimensiunilor transversale ale pieselor cave sau tubulare

    Gituirea

    T

    Reducerea locala a dimensiunilor transversale pieselor cave sau tuburilor

    Semifabricat Piesa

    , r ; ..

    Tabe l 2 .4 .(con tinuare).

    Bordurare

    Semitabncat Pidsa

    Formarea unei borduri inelare la marginea pieselor cave prin indoirea marginii cu o anumita raza .

    PI an area si formarea finala

    Semifabricat Piesa

    Deformarea de asigurare a planeitatii respectiv a formei finite a pieselor .In literatura de specialitate fonna finala se mai numeste calibrare.

    hvazare

    x n Fasonarea pentru marire progresiva spre extremitate a diametrului unei tevi sau a unei piese cave

    Semifabricat Piesa

    Rasfringerea conului exterior

    SemifabricatV! /Ut-----1.. i ff

    Formarea unei borduri inalte la marginea exterioara a semifabricatului,in special prin comprimarea materialului.

    Piesa

  • Tabelul 2.5. Terminology carcateristicile eratiilor de fasonare prin presare

    Denumirea Schema operatiei Definirea si caracteristicile operatiei

    Turtirea(latirea)

    Refiilarea

    Semifabricat TTT

    c pPiesa

    Realizarea pieselor masive prin reducerea inaltimii semifabricatelor si redistribuirea libera a materialului in directia Iaterala

    Semimmiimeat Piesa

    Deformarea unei portiuni din volumul semifabricatului urmarind mSrirea sectiunii sale transversale din zona respectiva

    ro Calibrare prin presareRealizarea dimensiunilor precise si a unei rugozitati inalte prin presarea semifabricatului pina la limite prescrise

    Formarea volumica ( formarea in matrita) U g a -

    Semifabricat

    piesaExecutarea pieselor masive printr-o redistribuire in volum a materialului pina la umplerea cavitatii matritei

    Stamparea;Marcarea;Trasarea

    Imprimari realizate pe straturile de suprafata ale pieselor

    Extrudare la recei z j jZ

    Semifabricat Piesa

    Procedeu de deformare bazat pe presarea metalului prin spatii determinate ale sculei pentru obtinerea de semifabricate tip bara , te v i , profile sau piese cu pereti subtiri. ______ __________________

    Tehnologia si caracteristicile operatiilor de as'amblare prin matritare Tabel 2.6Denumirea Schita operatiei Definirea si caracteristicile operatiei

    Siringerea prin presared a W \

    !L f i

    Imbinarea a doua piese printr-un ajustaj presat sau printr-o deformare ulterioara a uneia sau ambelor piese.

    NituireaImbinarea a doua sau mai mutte foi de tabla ori

    piese cu ajutorul niturilor executate separat sau formate prin presare din material de nituit.

    ro~>i

    Sudarea prin presareImbinarea a doua piese prin sudare sub actiu-

    nea unei presiuni locale inalte.

    FaltuireaImbinarea a doua foi sau piese prin indoirea

    marginilor "in fait".

    BercluireaImbinarea a doua sau mai multe piese prin

    indoirea bordurilor.

    Indoirea penelor sau

    ghearelor ) G j

    Imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea penelor sau ghearelor, introduse in orifi- ciile ruieia din piese.

  • CAPITOLUL 3.UTILAJE PENTRU PRELUCRARI PRIN PRESARE LA RECE

    Prin presarea la rece a pieselor din tabla, platbande ,benzi,profile si sirme se folosc ,in functie denecesitati, trei categorii de utilaje ; foarfece prese si utilaje speciale.

    3.1.Foarfecele.

    Foarfecele se folosesc ,de obicei , in scopul debitarii semifabricatelor ce ulterior vor fi prelucrate pe tante.De regula ele realizeaza taierea dupa un contur deschis.Dupa modul de actionare , foarfecele se grupeaza in foarfece actionate manual .foarfece manuale actionate mecanic si foarfece mecanice actionate cu motoare electrice.

    Foarfecele manuale au ca domeniu de utilizare taierea tablelor subtiri de mici dimensiuni , a sirmelor si a materialelor neferoase .Din punct de vedere constructs acestea pot fi:foarfece de masa , foarfece cu batiu deschis si foarfece cu batiu inchis.

    Foarfecele manuale actionate mecanic au ca si domeniu de utilizare taierea pieselor dupa contururi mai complexe cu zone de taiere greu accesibile.Aceste foarfece pot fi actionate electric sau pneumatic .

    Foarfecele mecanice au ca domeniu de utilizare taierea tablelor cu grosimi de 60 mm , a benzilor din ote l, platbandelor si profilelor laminate de dimensiuni

    mari.Din punct de vedere constructiv pot fi:foarfece ghilotina.foarfece cu cutite disc si foarfece pentru profile curbe.

    a. Taierea cu foarfece-ghilotinS (Fig.3.1.a) sint utilizate la taierea din foi de tabla a semifabricatelor sau pieselor cu contururi rectilinii cu grosimea maxim de 40mm.

    Parametrii constructivi ai cutitelor sint :unghiul de pozitie '

  • c.Taierea cu foarfece cu discul inferior Inclinat (Fig.3.1 .c) se recomanda in cazuri similare foarfecelor cu discuri cu axe paralele.

    Principalii parametri constructivi s in t:-D=20g ; h=(50-80)mm , pentru table groase (g > 10mm),-D=(28-30)g ; h=(15-20)mm , pentru table subtiri (g z10mm).

    -unghiul de inclinare a discului p=30-40.d. Taierea cu foarfece cu ambele discuri inclinate (Fig.3.3.d) se

    recomanda la taierea semifabricatelor rotunde si curbilinii cu raza mai mica si grosime g z20mm.

    Principalii parametri constructivi s int:-D=(10-12)g ; h=(40-60)mm , pentru table groase (g > 10mm), -D=(20.25)g ; h=(10-15)mm, pentru table subtiri (g z10mm).

    -jocul dintre discuri j=(0,2-0,3)g ;-unghiul de inclinare p=45.e. TSierea cu foarfece cu mai multe discuri cu axe paralele (Fig 3.1.e)

    se recomanda la obtinerea simultana a mai multor fiii din tabla cu grosimea g z10mm,la productia de serie si masa.

    Principalii parametri constructivi s int:-D=(40-125)g ; h=(15-30)mm;

    -suprapunerea discurilor t s 0,5 g ;-jocul dintre discuri j=(0,1-0,2)g.f. TSierea cu foarfece cu vibratii (Fig.3.1.f) se recomanda la taierea semi

    fabricatelor si a pieselor de forma complexa , curbilinii cu raze mici (r z15 mm), avind grosimi care nu depasesc 10mm.

    Parametrii principali ai procesului de taiere sint:-cursa cutitului 2-3 mm;-numarul de curse duble pe minut n=2000-25000;-unghiul de degajare a cutitului e= 6 - 7;-unghiul de pozitie a cutitelor

  • T a b e l 3.1. Caracteristicile tehnice ale foarfecilo r de debitat tabIS tip F.D. T.Nr.crt.

    Caracteristicitehnice

    U.M. FDT5x1000

    FDT5x1500

    FDD6x2000

    FDT16x3150

    1 Latimea maxima a tablei de taiat

    mm 1000 1500 2000 3000

    2 Numarul de curse duble c.d. 18 18 18 9Unghiul de taiere. 0 2 130' 130' 1 -320'

    4 Domeniul de reglare limitator de tabla

    mm 0...650 0...700 0...700 20...1000

    5 Grosimea tablei de taiat min max

    mmmm

    15

    15

    16

    116

    6 Puterea electrica kW 75 75 75 407 Presiunea de lucru bar 215 215 ' 235 2508 Capacitatea rezerv. I 150 150 155 855

    9Dimensiuni de gabarit

    lungime latime

    inaltime

    mmmmmm

    140013101600

    194017001770

    245014001730

    520025002380

    10 Masa neta kg 2500 2700 3200 17800

  • Tabel 3.2. Caracteristicile tehnice ale foarfecilor de deb itat ta b li cu traversS basculantStip F.O.B.

    Nr.crt.

    Caracteristicitehnice

    U.M. FDB3.30

    FDB6.25

    FDB6.30

    FDB8.30

    FDB10.30

    FDB25.62

    1 Latimea nominala a tablei de taiat

    mm 3000 2500 3000 3000 3000 6100

    2 Numarul de curse duble c.d. 13 15 13 13 12 3

    3 Unghiul de taiere 0 130' 2 1 30' 150 150' 230'

    4 Domeniul de reglare limitator tabla

    mm 5...800 0...1000

    5...100 0

    5...800 5...800 5...125 0

    5Grosimea tablei de taiat

    minima maxima

    mmmm

    0.33

    0.36

    0.36

    1 ' 8

    110

    125

    6 Puterea instalatS kW 6 11,37 11,37 15 18,5 567 Presiunea de lucru bar 120 100 120 120 130 2258 Presiunea

    in cilindru de ridicarebar 50...60 50...60 50...60 50...60 50...60

    9 Capacitatea rezervorului I 120 100 120 120 130 225

    10

    Dimensiuni de gabarit lungime latime

    inaltlme

    mmmmmm

    359020201520

    310021001515

    361020201520

    370021001550

    370021001550

    675030002800

    1.1 Masa neta kg 4500 6000 7000 7500 7500 55000

    Precizia taierii pe foarfece depinde de procedeul de taiere , tipul si precizia utiiajului , grosimea semifabricatului , complexitatea conturului taiat , starea muchijlor taietoare , jocul dintre taiurile cutitelor etc.

    In tabelul 3.3 se prezinta precizia fiiilor tdiate din table din otel , cu lungimea de 2000 mm la foarfece ghilotina.

    Tabel.3.3.Precizia fi iilo r triiate pe foarfece gh ilo tinS .______________Grosimea

    materialului(mm)

    Lcitimea fiiei (mm)pina la 50 51...100 101...200 201...300 301...500 501...1000

    Precizia taieriipina la 0,5 0,25 0,50 0,75 1,00 1,20 1,500,5...1,0 0,50 0,75 1,00 1,00 1,20 1,501,1...1,2 0,75 0,75 1,00 1,25 1,50 2,002,1...3,0 1,00 1,00 1,25 1,50 1,80 2,203,1...5,0 1,00 1,25 1,50 1,50 2,00 2,505,1...7,0 1,25 1,50 1,80 . 2,00 2,20 2,50

    7,1...10,0 1,50 1,80 2,20 2,20 2,50 3,00

  • 3.2. Presele.

    La prelucrarea prin deformare plastica la rece se folosesc mai multe tipuri de prese o clasificare a acestora fiind prezentata In Fig.3.2.

    a.Presele mecanice.Sint cele mai raspmdite si se grupeaza astfel;-prese cu surub actionate mecanic prin frictiune .utilizate la un domeniu

    larg de prelucrari ca Tndoiri , calibrari , matritari etc.In tabelul 3.4. si tabelul 3.5. se prezinta caracteristicile tehnice principale ale preselor cu surub cu doua si trei discuri de frictiune.

    Tabel 3.4. Caracteristicile tehnice ale preselor cu urub cu dou$ discuri de frictiune.

    Forta [MN] Energia efectivaCursa

    maximaa

    berbecului

    Distantaintre

    ghidaje[mm]

    Latimeaberbecu

    lui

    Curse pe min. la max. si energ.

    efect.

    Distantaintre

    berbec[mm]

    Nominala

    Admi-sibila

    Nor-mala

    Marita Nor-mala

    Marita

    1 - 3,15 5 260 450 440 38 26 2501,6 1,6 6,30 10 320 500 500 36 26 3202,5 2,5 12,5 20 400 560 560 34 24 4204,0 4,0 23 40 460 670 630 30 22 4506,3 6,3 56 80 520 800 800 25 18 50010 10 100 160 580 1000 1000 20 14 56016 16 200 320 640 1180 1180 16 11 66025 25 400 630 710 1400 1400 15 10 90040 40 800 125 800 1600 1600 12 8 120063 63 1600 2500 900 1800 1800 10 7 1600100 100 3200 5000 1000 2000 2000 8 3 2000

    -prese cu excentric .la care miscarea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui excentric .In tabelul 3.6. se prezinta principalele caracteristici tehnice ale preselor cu excentric.

    -prese cu manivela ,1a care micarea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui mecanism biela-manivela .

    Firma MIRFO-S.A. din Tg-Jiu produce din aceaste game , presele de tip -PMC , cu batiu deschis, utilizate la prelucreri prin tantare si deformare la rece in toate ramurile de activitate si presele tip PMO , cu batiu inchis , destinate se execute operatii de deformare plastica la rece ca ; tantari, ambutisari uoare , debavurari, etc.

    In tabelul 3.7. 3.8. sint prezentate caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de prese.

    32

  • Cu disc Cu doua discuriCu trei discuriFara discuri

    Cu excentric cu 'un singur montantCu excentric cu doi montanti

    Cu manivelli cu o bielSCu manivela cu doua bieleCu manivela cu patru biele

    Cu manivela cu actiune parte inf.Cu manivela cu genunchiCu manivela si articulatii.

    Cu trei maniveleCu ase manivele

    Cu manivela si cameCu culisa cu actionare in

    partea superioarSCu manivela genunchi si pirghie

    Cu mecanism de actionare comun

    Cu mec. de actionare separate

    Cu actionare in partea inferioaraCu mai multe axe

    Universale de.indoitPentru refulare la rece

    Speciale

    Cu acumulatoareFara acumulatoare

    Cu acumulatoareF3r acumulatoare

    Cu actiune simpla

    Cu actiune dubl

    Cu actiune tripla

    Automate

    Cu actiune simpl

    Cu actiune dubl5

    o

    oc

    30)D

  • T a b e l 3 .5 .C aracteristic ile tehnice ale p re se lo r cu urub cu tre i d iscu ri cu frictiune.

    Caracteristici tehnice principale Forta nominala [MN]4 6,3 10

    Diametrul surubului [mm] 200 250 315Energia la cursa maxima [kJ] 35 63 100Cursa berbecului [mm] 355 400 500Nr. de curse pe min. ale berbecului

    30 25 25

    Distanta Intre ghidaje [mm] 480 550 580Dimensiuniie berbecului [mm] 460x605 540x690 560x815Dimensiunile mesei [mm]. 540x640 600x800 700x1000Distanta min.intre berbec-masa 315 35 450Puterea motorului electric [kW] 28 30 60|Masa presei [kg] 13000 22500 32000

    T a b e l 3 .6 . Caracteristicile tehnice ale p re se lo r cu e x c e n tr ic .

    Jenumirea caracteristicii U.MTipul presei

    PAI 10 PAI 16 PAI 25 PAI 40 PAI 63Forta maxima de presare kN 100 160 250 400 630Nr. curse duble pe minut min'1 150 140 120 110 90Domeniul de reglare a

    curseimini 8...60 8...76 10...100 10...120 10...120

    Dimensiunea mese -latime -profunzime

    mmmm

    400'270

    450310

    560400

    630450

    710500

    Distanta intre masa si berbec

    mm 200 225 250 280 315

    Reglajul lungimii bielei mm .45 60 50 63 63Grosimea placii de inaltare mm 45 50 75 80 85

    Putera motorului kW 1.5 1.5 2,5 4 5,5inclinarea maxima a presei 0 30 30 30 30 30

    Gabaritul-lungime-latime

    minmin

    7501760

    10001940

    9932205

    11302390

    13802705

    Masa kg 900 1350 1940 2527 4100

    34

  • Tabelul 3.7. Caracteristici tehnice ale preselor cu manivelS i batiu deschis detip PMC.

    Caracteristici tehnice

    UM.. P.M.C. 63 CR

    P.M.C.100

    P.M.C.150

    P.M.C. 150 CR

    P.M.C.160CR

    P.M.C. 160 VA

    P.M.C. 160 VA

    P.M.C250

    For^anominala-berbec-pema

    kNkN

    63060

    1000100

    1500145

    1500145

    1600100

    1600'100

    1600100

    2500300

    Cadenta la mers in gol

    1/min 45;60 90; 120

    50 35 35 40;50;63

    12 la 75 30

    Cursaberbecului

    mm 20 la 100

    140 203 25 la 200

    200 20 la 180

    20 la 180

    254

    Cursa pemei mm 100 100 115 115 100 100 100 140

    Dimensiunimasa

    mm 700-490

    800-630

    1270-762

    1270 - 762

    1000-800

    1000-800

    1000-800

    1575-915

    Dimensiuniberbec

    mm 400-400

    530-530

    864-610

    864-610

    650-650

    650-650

    650-650

    1320-1320

    Distantamaxima.

    masa-berbecmm 360 460 448 386 750 750 750 508

    Putere actionare

    kW 6 11 23 23 23 23 25 23

    Presiune aer bar 4 6 6 6 6 6 6

    Dimensiuni de gabarit lungime latime

    inaltime

    mmmmmm

    1660975

    2660

    220011503500

    140024204230

    158024204230

    260013254300

    260013254300

    260014254300

    188030705055

    Masa neta Kg 4 700 8 500 20 000 20 000 15 000 15 000 15 000 30 000

    35

  • Tabel 3.8.Caracteristici tehnice ale preselor cu manivelS cu batiu inchis tip PMO.

    Caracteristici tehnice U.M. PMO 250 PMO 400

    Caracteristici tehnice cinematice i dinamice

    Forta de presare maxima kN 2500 4000Forta maxima prestringere/eliminare

    la p=5 barikN 315/125 630/100

    Cadenza la mers In gol 1/min 18 18Cursa berbecului mm 315 315

    Cursa pemei prestringere/eliminare mm 125 125Dimensiuni berbec mm 1000*620 800*1060

    Caracteristici dimensionale de lucru

    Dimensiuni masa mm 1180*800 1000*1320Alezajul din berbec mm -e- 00 o 4)80

    Distanta maxima/minima masa-berbec la p.m.i.

    mm 555/375 525/325

    Inaltimea mesei de la sol mm 500 720

    Caracteristici energetice principale

    Puterea totala absorbita kW 34 42Presiunea aer comprimat de actionare bar 6 6

    Consum de aer comprimat la o.c.d. dm3/C 8,6 9,2

    Dimensiuni de gabarit

    Inaltimea deasupra solului mm 5550 6300Inaltimea totala mm 7085 8200

    Latimea mm 1980 2670Lungimea mm 3010 2510Masa neta kg 22000 33800

    36

  • -presele cu genunchi, la care micarea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui mecanism cu manivela si doua pTrghii articulate care formeaza genunchiul presei .In tabelul 3.9 se prezinta caracteristicile tehnice principale ale preselor cu genunchi.

    Tabel 3.9.

    Forta nominala U.M. 1 1.6 2,5 4,0 6,3 10 16 25 40

    Cursa berbecului mm 95 105 120 130 150 170 180 190 200

    Cursa finala a berbecului pe care se poate actiona cu Fn

    mm 1 1 1 1,5 2 2,5 3 4,5 5

    Curse pe minut cursemin.

    50 50 45 40. 35 31 25 20 1.6

    Distanta maxima intre berbec in pozitia sa inferioara si masa

    mm 320 320 400 500 560 630 710 800 1000

    Reglarea distantei intre masa si berbec

    mm 12 12 15 15. 15 15 20 20 20

    Dimensiunea piesei -latime

    -lungimemmmm

    400500

    400500

    400500

    500630.

    630800

    8001000

    10001250

    12501400

    16001600

    Diametrul gaurii din masa mm 60 60 80 80 100 100 125 125 140

    Dimensiunea fata-spate a berbecului

    mm 320 320 320 400 500 630 80 900 1000

    Distanta intre ghidaje mm 260 280 280 350 450 600 760 950 1250

    Grosimea placii port-maina mm 80 80 100 125 140 160 200 230 320

    Masa totala a presei 103kg - 7,9 - 12 - 40 - - -

    b. Presele hidraulice.Sint masini cu larga utilizare la prelucrari prin deformare plastica la rece

    permitind mecanizarea si automatizarea proceselor de luciuFirma MIRFO-S.A. din Tg.-Jiu produce mai multe tipuri de prese

    hidraulice.cele mai importante flind presele hidraulice cu batiu inchis tip PHO si cele cu batiu deschis tip PHC.destinate fabricarii corpurilo.r cave.cilindrice, (Male; prismatice.conice sau parabolice, folosind metoda de prelucrare a tablei prin deformare plastica la rece sau prin ambutisare normala sau adinca prin intermediul uneia sau mai multor operatii.ln tabelul 3.10. si 3.11. se prezinta caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de piese: ;

  • Tabelul 3.10. Caracteristici tehnice ale preselor hidraulice cu batiu inchis PH0.

    Nr.crt.

    Caracteristici tehnice

    UM PHO25

    PHO40

    PHO2-160

    PHO2-250

    PHO2-400

    PHO2-630

    1Forta

    nominalaBerbec kN 250 400 1 600 2 500 4 000 6 300Pem3 kN - - 1 000 1 600 2 500 4 000

    2Cursa

    nominalci

    Berbec mm 250 250 630 800 1 000 1 000Pema mm - - .320 400 500 500

    3Dimensiuni

    masa si berbec

    Lungime mm 425 580 1 000 1 250 1 600 2 500Latime mm 330 480 1 000 1 250 1 600 1 600

    4Viteza

    berbeculuiLa coborire mm/s 54 33 250 250 250 165La urcare mm/s 110 60 250 250 210 155

    5Viteza pema

    La urcare mm/s - - 60 60 60 0-164( La coborire mm/s - - 40 50 40 0-36

    6 Vitezaambutisare

    mm/s - V - 0...55 0...55 0...55 0...31

    7 Putereainstalata

    kW 3 3 35 52 100 115

    '8 Presiunehidraulica

    bar 210 210 250 250 250 250

    9 Capacitatearezervorului

    I 120 140 1 000 1 600 2 500 3 200

    10

    Dimensiuni de gabaritLungime mm 655 700 2 700 2 800 4 000 6 150Latime mm 850 1 050 1 680 2 080 2 500 3 000Inaltime mm 1 740 1 725 5 000 6 000 7 500 8 050

    11 Masa neta Kg 500 600 18 000 30 000 45 000 71 000

    38

  • Tabelul 3.11. Caracteristici tehnice ale preselor hidraulice cu batiu deschistip PHC.

    Nr.crt.

    Caracteristicitehnice

    U.M. PHC-25 PHC 2-100 PHC 2-160 PHC 2-250

    Forta nominala1 berbec kN 250 1 000 1 600 2 500

    pemS kN 160 630 1 000 1 600Cursa nominala 250 500 630 800

    2 berbec mm 250 500 630 800

    pernS mm 125 250 320 400

    Dimensiuni masa3 lungime mm 420 800 1 000 1 250

    latime mm 560 630 800 1 000

    Viteza berbeculuila coborire mm/s 110 120 250 250

    4de lucru mm/s 15-63 16 50/16 50/25-16/8

    de urcare mm/s 225 250 250 250Viteza pema

    5 la coborire mm/s 110 10 10 10la urcare mm/s 150 63 40 50

    6 Dimensiuniberbec

    mm 320-320 500-500.. 800-800 1 000-1 000

    7 Distanta masa- feerbec

    mm 380 630 1 000 1 250

    8 Puterea instalata kW 6 28,5 45 60,5

    9 Presiuneahidraulica

    bar 210 260 250 250

    10 ; Capacitatea rezervorului

    I 180 700 1 250 1 000

    11

    Dimensiuni de gabaritlungime mm 900 1 200 1 400 1,250latime mm 1 250 1 950 2 500 3 200

    inaltime mm 1 800 2 950 3 800 4 800

    12 Masa neta Kg 1 900 6 000 20 000 28 000

    39

  • 3.3.Utilaje speciale.

    Construite pentru executarea unei singure operatii sau a unui grup restnns de operatii de procese , ceea ce permite simplificarea dispozitivelor de lucru, cele mai reprezentative tipuri de astfel de utilaje sint presele de indoit tabla , presele multipozitionale , masinile de indoit profile , presele de tras pe tipa r, masinile de danturat, masinile de faltuit ,etc.

    Firma MIRFO-S.A. din Tg.-Jiu produce presele de indoit tabla tip PITsau PHT destinate Tndoirii la rece a tablelor din otel sau neferoase dintr-o singura sau mai multe operatii, ale caror caracteristici sint prezentate in tabelul 3.12., si prese multipozitionale tip PMT destinate executarii prin procedeele prin deformare plastica a pieselor metalice ce necesita o -suita de operatii de presare (decupare,ambutisare,profilare,tundere,calibrare,marcare,etc) pina la obtinerea formei finale a piesei, fiind utile sectoarele industriale cu productie de serie mijlocie sau mare.Caracteristicile acestui tip de prese sint date In tatelul 3.13.

    T a b e l 3 .1 2 . Caracteristicile tehnice ale prese lor de indoit tabIS tip PIT.Nr.crt. Caracteristici tehnice U.M.

    PIT25S

    PIT25SS

    PHT63L

    PHT63s

    PIT160

    PIT250

    1 i Forta nominala kN 250 250 630 630 1600 2500

    2 Lungimea mesei mm 1450 1250 3050 2550 4050 4050 '

    3 Presiunea nominal^ de lucru bar 180 180 240 240 210 220

    4

    Viteza traversei mobile -coborire rapida -lucrul -ridicare

    mm/smm/smm/s

    476

    235

    506

    230

    505

    68

    50568

    85850

    80770

    5 Cursa de lucru mm 0-100 0-100 0-100 0-100 0-150 0-150

    6 Distanta de la sol la masa mm 800 800 800 830 850 850

    7 Cursa maxima limitator-tabla mm 200 200 800 80 1000 1,000

    8 Distanta maxima masa-traversa

    mm 200 200 300 300 630 630

    9 Puterea instalata kW 3 3 6 6 13 22,5

    10Dimensiuni de gabarit

    -lungime -inaltime -latime

    mmmmmm

    145011001950

    130011001950

    317514002000

    267514002000

    405018102950

    337018552850

    11 Masa neta kg 1900 1900 6200 5100 16000 16500

    40

  • Tabelul 3.13. Caracteristici tehnice ale preselor multifunctionale

    Nr.crt. Caracteristici tehnice U.M. P.M.P. 100 P.M.P.250 P.M.P. 630

    1 Forta total a presei kN 1 000 2 500 6 3002 Forta de presare

    Intre montantikN 800 2 000 4 800

    3 Numarul posturilor de lucru

    10 7 9

    4 Cursa pemei la ambutisare

    mm 85 280 260

    5 Cur^a berbecului mm 200 486 400-

    6Forta maximS de

    decupare* Post 1 kN 200 500 1 5C

    Post 2,3...etc kN 250 1 000 2 0007 Adancimea maxima

    de ambutisaremm / 70 200 130

    8 Numar curse duble; reglabil continuu

    1/min 36... 60 9...26 10...20

    9 Diametrul maxim al rondelei decupate

    mm 70 200 130

    10 Grosimea maxima a benzii de tabla

    mm 1,5 2,5 3

    11 Puterea instalata kW 32 47 10',,_

    12 Puterea electrica motor principal

    kW 30 44 104,2

    13 Presiunea minima a aerului

    atm. 3,5 5 5

    14 Presiunea maxima a aerului

    atm. 6 6,5 6,5

    15

    Dimensiuni de gabarit

    Lungime mm 5 250 6 300 7 800Latime mm 3 700 . 3 510 5100InSltime mm 4 410 9 630 8 500

    Inaltime deasupra solului

    mm 3 560 6 680 7 500

    16 Masa neta Kg 24 000 75 000 180 000

    c41

  • ,s CAPIT0LUL4TEHNOLOGICITATEA PIESELOR EXECUTATE PRIN

    DEFORMARE PLASTICA LA RECE

    4.1 Conditii de forma la taierea pe tantea. Distanta minima dintre orificii, respectiv de la marginea placii active si

    aceste orificii .tinind seama de rezistenta placii la stantele cu actiune simultana de perforat si decupat ,sunt date in tabelul 4.1.

    Obtinerea distantelor mai mici decit cele indicate in tabelul 4.1 este posibila in cazul utilizarii mai multor stante simple ,sau a stantelor cu actiune succesiva.Tabelu l 4.1. Distante minime admisibile intre orificii, respectiv marginea placii active si orificii, la stantele cu actiune simultana de perforat si decupat _______________

    G 'g/mm 0.4 0.6 1.8. 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 2.4 2

    a/mm 1.4 1.8 2.3 2.7 3.2 3.6 4.0 4.4 4.9 S ) 5.6 6g/mm 2.8 3.0' 3;2 3.4 3.6 3.8 4.0 4.2 4.4 4.6 4.8 5a/mm 6.4 6.7 7.1 7 ;4 7.7 8.1 8.5 8.8 9.1 9.4 9.7 10

    Tabelul 4.2. Distante minime admisibile intre orificii, respectiv marginea piesei si orificii (con side rent calitativ)

    b. Distantele minim admisibile dintre orificii , respectiv de la marginea piesei la aceste orificii , functie de posibilitatea realizarii perforarilor calitativ corespunzatoare (evitind ruperile sau rasucirile materialului piesei) sunt date in tabelul 4.2

    42

  • La pisele indoite si ambutisate , pozitia orificiilor se stabileste conform

    durabilitate ale acestor elemente active , impun restrictii de forma indicate in Fig.4.2 respectiv Tabelul 4.3

    Tabel 4.3. Raze minime de racordare la contururi unghiulareMaterial Decupare Perforare

    > 9 0 90 < 9 0otel.aluminiu.alama 0.3g 0.5g 0.4g 0.7g

    43

  • d. Dimensiunile minime ale orificiilor realizabile pe stante obisnuite sunt date in Tabelul 4.4.T a b e l 4 .4 Dimensiunile minime ale orificiilor perforate pe stante________ y ._________Forma orificiului

    (fig-2)Dimensiunea

    minima a orificiuluiMaterialul piesei *-

    Otelinox. dur moale

    Alama Aliaje de Al ;Zn

    Textolit

    Rotunda / Diametrul d 0.8g 1.2g T.Og ' 0.8g 0 7 g 0.5gPatrata Latura a 1-Og Mg |0.9gJ 0.7g 0.5g 0.4g

    Dreptunghiulara Latura mica b l.Og 0.9g '0-7 gt 0.6g 0.5g 0.4gOvala Latimea b 1-Og l.Og 0.9g| 0.7g 0.6g 0.5g

    In cazui stantelor cu ghidare telescopica ,se ajunge la valori d=0.3g la materiale cu valori reduse de rezistenta la rupere .

    v^ . Elementele de forma ale contururilor de taiere care se impun in cazul taierii pe stante cu element activ elastic , sunt date in Tabelul 4.5 pentru scule din cauciuc, respectiv Tabelul 4.6 , scule din poliuretan .

    Tabel 4.5 Elemente de forma realizabile cu stante de taiere cu tampon de cauciuc.Schita si relatie dimensionala

    44

  • f. Dimensiunea minima de separare K dintre doua piese , in cazul retezarii este data in Tabel 4.7 (vezi fig. 4.3)

    45

  • Tabelul 4. 7 Dimensiunea minima K de separare

    G rosim ea semifabricatului K

    g < 1 mm K=3 mm

    g > 1 mm M 2 - 3 ) g

    ^-4.2.Conditii privind forma pieselor indoite* a.lnaltimea minima a portiunii drepte a partii indoite, la sculele cu

    elemente active rigide este ( vezi Fig. 4.4 a) fc r > 2g , cind g < 5 mm.Pentru obtinerea unei valori mai fnici ale inaitimii, se vor executa canale

    ca in Fig. 4.4 b cu b >g ;h = (0.1-0.3 )g..

    Figura 4.4.b.ln cazul utilizarii sculelor cu element activ elastic , inaltimea minima a

    aripii indoite a piesei ,este data in Tabelul 4.8

    46

  • Tabelu l 4.8 InSltimea minima a aripii indoite la lucru cu matrite cu un element activelastic( cauciuc p o liu re ta n )

    Limita la curgere daN/mm

    Grosimea materialului mm

    0.5 1.0 1.5 2.0 3.0 4.0

    inaltimea aripii ce se indoaie A V /j... 25 3 6 9 12 18 24

    25'- 50 5 10 15 20 30 40

    50 ... 6 12 18 24 36 48

    Observatii. Valorile din tabel corespund sculelor cu tampon nelngradit. La lucru cu tampon inchis in container, valorile din tabel se reduc cu 30 %.

    c . Razele minime de Indoire ale materialului la care se prevede fisurarea acestuia sint date In tabelul 4.9

    T a b e l 4 .9 Razele relativ m inime de indoire (r/g), tehno log ic admisibile la matrite de Indoit cu e lem ente active rigide.

    Materiale

    Recoapte sau normalizate Ecruisate

    Pozitia liniei de indoire

    Transvesal pe fibre

    In lungul fibrelor

    Transversalpe

    fibre

    In lungul fibrelor

    Razele relative ( r/g ) de indoireOLC10;OL32;

    OL340 0.4 0.4 0.8

    OLC15;OLC20;OL34

    0.1 0.5 0.5 1.0

    OL25;OL42 0.2 0.6 0.6 1.2OLC35;OL5Q 0.3 0.8 0.8 1.5OLC45;OL60K 0.5 1.0 1.0 1.7LC55;OLC60;L70K 0.7 1.3 1.3 2.010NiCr180 1.0 2.0 3.0 4.0Aluminiu,Cupru 0 0.3 0.3...1.0 0.8...2.0Duraluminiu 1.0...2.0 1.5...3.0 1.5...3.0 2.5...4.0Alama 0 0.3 0.2...0.4 0.5...0.8

    Observatii:1.Razele de indoire minime vor fi fo losite num ai in cazurile constructive absolut necesai

    is r in res t se vor folosi raze m ai man.2.La indoirea sub un anum it unghi fata de directia lam inarii se vor lua valori apropiate

    de m edie ,in functie de inclinarea liniei de indoire.3. Pentru indoirea sem ifabricate lor inguste , obtinute prin decupare sau taiere fara

    re c o a c e re , razele de indoire se vor lua ca pentru m etale le ecruisate.4. in cazul indoini la unghiuri m ai m ici de 9 0 razele m inime de indoire se m aioreaza

    de 1.1. ..1 .3 o r i .

    O 4 7

  • Pentru obtinerea unor raze de indoire mai mici este necesar sa se realizeze dupa o indoire prealabila , un canal ca in Fig.4.4 b sau sa se execute o operatie de calibrare .

    Razele minime de indoire se refera la razele de executie ale poansoanelor. Daca piesa are forma din Fig.4.4 c si se obtine pe o singura matrita , se impune ca R>3g.

    Daca R3g , iar a doua este calibrare.

    In cazul indoirii pe matrite cu poanson elastic , se adopta ; r>1.5g in cazul poansonului din poliuretan ; r>(2-2.5)g, in cazul poansonului din cauciuc.

    d. Pentru indoirea piesei din Fig.4.5, se executa in prealabil slituiri

    4.3 Conditii privind forma pieselor ambutisate

    a.Razele minime de racordare ale pieselor de revolutie ce se pot obtine la ambutisarea fara subtierea intentionata a peretilor , sunt_date in Tab. 4.11 pentru scula cu tampon din poliuretan si placa activa rigida , folosind notatiile din figura 4.6

    JTabel 4 .10 Raze de racordare m inim e realizabile la am butisarea o te lu lu i moale, pe scule cu elem ente active rigide.

    Grosimea materialului mm

    r p mm fa mm

    1 rK 31-2 A2-3 5 6

    3-4 6 7

    4-5 7 8

    5-6 8 10

    48 f '9- 4.6.

    i

  • Tabe lu l 4.11. Raze de racordare minime realizabile prin ambutisare pe scula cu __________ poanson de poliuretan si placa activa rigida.__________________

    Material grosime g mm Tp sau Fa

    Aliaje de aluminiu 3gOtel moale * 3...4g

    Alam a, duraluminiu 5gOtel de duritate medie 6g

    Valori mai recluse ale razelor de racordare , decit cele indicate in Tab.4.10 rp=0.25g; ra=(0.1-0.3)g, se pot obtine printr-o operatie ulterioara de calibrare.

    Pentru obtinerea unor piese fara racordari sau cu racordari mici , se executa canale ca in Fig 4.7 , cu dimensiunile I si h date in Tab.4.12

    Tabelu l 4 .12.Dimensiuni ale canalelorde degajare la pisele ambutisate.g < 3 mm (Fig. 8) g > 3riim(Fig. 4.9)

    Ip >g (darrp 0.5 mm)

    h >g (dar h> 1.5mm) 1 = ( 3...6 ) mm

    1 > 2g (dar 1 > 2rP)b . Razele de racordare minime admise, pentru cutii paralelipipedice

    4.8)realizate printr-o succesiune de operatii de ambutisare sunt: rf>1.5g rc > 3g

    Daca piesa se obtine printr-o singura operatie de ambutisare , atunci rc> (0.2..0.25)H 3g < rf >0.3 rc

    c . Pentru piesele cu flansa (Fig 4 6 ) , diametrul minim al flansei se

    - la matrite cu ambele elemente active rigide^Df > d+.1,2g_.

    - la matrite cu poansonul din poliuretan

    (Fig.

    ia :

  • Df >( 1.6-2.0)dd . Variatiile de grosime ale peretilor piesei ambutisate fara subtierea

    intentionata a peretilor in raport cu grosimea semifabricatului, ating valorile de :

    fundul piesei.

    lateral.

    - subtieri 5-18% la racordarea dintre peretele lateral si

    -ingroseri de 25-30% la partea superioara a peretelui

    4 .4.Conditii privind forma pieselor prelucrate prin fasonare4.4.1.Reliefarea . forma si pozitia nervurilor si bosajelor de

    rigidizarea. Nervurile si bosajele de rigidizare realizate prin reliefare , se executa

    dupa formele si dimensiunile date in Tabelul 4.13 Tabelu l 4 .13 \

    Forma reliefarii R mm h mm B sau D r mm grade

    Fig. a (3-4)g (2-3 )g (7-10)g d -2 )g -

    Fig .b - (1.5-2)g 3h (l-1 .5 )g 15-20

    In cazul deformarii pe scule cu poliuretan se indica , pentru nervuri dimensiunile din Tab. 4.14

    Tabelu l 4.14.Dimensiunile relative ale nervurilor executate pe scule cu poliuretan

    7 11 : r v

    Matetriale A10 [%1 Dimensiuni ale nervurilorr/g R/h

    Aliaje de Ti 9 2.8-4 0.5Aliaje de Al 0.8-4 1.0Otel dur 10 1.7-2.9 0.6Otel moale 1.5-2.8 0.7-1.0

    b . Pozitia nervurilor de rigidizare semifabricat, se indica in diagrama din Fig.4.9.

    In cazul executiei pe matrite cu poliuretan.pozitionarea nervurilor se face conform figurii 4.10

    50

  • 4.4.2 Conditii de forma privind piesele rasfrantea . Razele de racordare dintre portiunea plana si cea rotunda (vezi Fig

    .4.11) sunt:r= (4-5)g, pentru g 2 mm

    Valoarea minima a acestor raze este de ( 1-1.2)g,infunctie deplasticitatea materialului.

    b .In cazul lucrului cu scule din poliuretan , diametrele minime ale orificiilor ce se pot supune rasfringerii sunt date in Tab. 4.15.

    Tabelu l 4.15. Diametre minime de orificii ce se pot rasfringe pe scule cu poliuretan (materiahotel moale, alama).

    Grosime semifabricat mm

    0.1 0.2 0.3 0.5 0.8 1.0 1.5

    Diametrui minim de orificiu mm

    2.8 3.0 3.5 5.0 6.0 7.0 8.5

    51

  • 4.5. Precizia pieselor stantate si matritate .4.5.1. Precizia taierii.

    Precizia taierii pe ghilotina a fisiilor cu lungimi de pina la 2000 mm se indica in Tabelul 4.16T a b e lu l 4 .1 6 . Precizia taierii pe ghilotina pentru lung im i de pina la 2000 mm

    (m a te ria l: otel)._________________________________________________________________________Grosimea

    materialuluimm

    Latimea fa s ie i, mm

    Pina la 50 5/1-100 T 01 -2 0 0 " ) 2 0 1 -3 0 0 3 0 1 -5 0 0 Peste 500

    ' Precizia taierii ()

    Pina la 0.5 0 .25 0 .50 0.75 1.00 1.20 1.50

    0 .5 -1 .0 0 .50 0 .75 1.00 1.00 1.20 1.50

    1.1- I T 0.75 '"0775) 1.00 1.25 1.50 2.00

    (fl'XT 0 ) 1.00 f t d o ) 1.25 1.50 1.80 2.203 .1 -5 .0 1.00 1.25 1.50 1.50 2 .0 0 2.50

    5 .1 -7 .0 1.25 1.50 1.80 2 .00 2 .20 2.50

    7 .1 -1 0 .0 1.50 1.80 2.20 2.20 2 .5 0 3.00

    Observatii : 1. Valorile din tabel se refera cind taierea se face la foarfec i de precizienormala. Daca se utilizeaza foarfeci de precizie ridicata , valorile din tabel p o t fi m icsorate cu 40%.

    2 . Neparale lism ul m argin ilor ta ia te , trebuie sa se incadreze in lim ite le to lerante lor la latim ea benzilor.

    Precizia taierii pe foarfece cu discuri se prezinta in Tabelul 4.17. i j u Tabelul 4.17___________ ____________________________________

    Grosimeasemifabricatului

    mm

    Latimea benzii mm

    ...20 21 ..30 3 1 ..5 0

    Abateri ( ) mm

    ...0 .5 0.05 0.08 0 .1 0

    0 .5 .1 .0 0 .08 0.08 0 .1 0

    1.0 ..2 .0 0 .10 0.15 0 .2 0

    Precizia pieselor obtinute in cazul lucrului pe stante cu ambele elemente active rigide sunt date in tabelul 4.18.T a b e l 4 .1 8 . Precizia pre lucrarilor de taiere pe stante cu e lem ente active_________________

    A. Decupare

    Grosimeamaterialului

    mm

    Dim ensiunile piesei mm

    Pina la 50 Peste 50 pina la 120 Pcstc 120 pina la260 Peste 260 pina la 500

    Pcstc 0.2.1a 0.5 0 .1 /0 .0 3 0 .15/0 ,05 0 .2 /0 .0 8 0 .3 /0 .1

    0 .5 -1 .0 0 .1 5 /0 .0 4

  • , Tabel 4.18.' (continuare)JEk^erforare

    Grosim ea materialului mm

    _____^ Dim ensiunile orificiului

    Pina la 10 \ Peste 10 pina la50 P este50 pina la 100

    0 .2 -1 .0 0 .0 6 /0 .0 2 / 0 .0 8 /0 .0 4 0 .1 /0 .0 8

    1 .1 -4 .0 0 .08 /0 .03 / 0 .1 /0 .0 6 0 .1 2 /0 .1

    4 .1 -1 0 0 .1 /0 .0 6 / 0 .12 /0 .1 0 .1 4 /0 .1 5

    C /D istanta intre orificii

    Grosim ea materialului mm

    Distanta intre orificii

    Pina la 50 50-150 1 5 0 -3 0 0

    Pina la 1.0 0. l/ 0 .03 0 .15/0.05 0 .7 / 0 .0 8

    1 .1-2 .0 0 .12 / 0 .04 0 .2 0 / 0 .0 5 0 .7 / 0 .1

    2 .1 -4 .0 0 .1 5 / 0 .06 0 .25 / 0 .08 0 .8 / 0 .12

    4 .1 -6 .0 0 .2 / 0 .08 0 .3 / 0 .10 1 0 /0 .15

    D).Distanta de la orificiu la conturul piesei

    Grosim ea materialului mm

    Distanta de la orificiu la contur

    Pina la 50 5 0-150 1 5 0 -3 0 0

    Pina la 1.0 0 .5 /0 .25 0 6 /0 .3 0 .7 / 0 .3 5

    1 ,1-2 .0 0 .5 / 0 .25 ' 0 .6 / 0 .3 0 .7 / 0 .3 5

    2 ,1 -4 .0 0.7 /0.3 0 .7 / 0 .35 0 .8 / 0 .4

    4 ,1 -6 .0 0 .8 / 0 .35 0 .8 / 0 .4 1 .0 / 0 .6

    Err Distanta de la baza piesei indoite la axa orificiului (indoire dupa perforarea or ific iilor)

    M odalitatea de fixare a semifabricatului Abatereain scula

    Fara stringere + (0 ,3 ...0 ,4 )gCu stringere elastica + (0 S .. .0 ,l)g

    Cu fixare dupa orificii (0 ,l: ..0 ,2 )g

    3 .Stante de calibrare prin taiere (curatire), care realizeaza preciziile redate in Tabelul 4.19/P rec iz ia prelucrarilor pe stante de calibrare prin ta iere)f K

    Dim ensiunile m axim e ale pieselor in mmg ( m m ) 10 10..50 5 0 ..1 0 0

    Abaterea m axim ala , mm

    < 1 0.012 0.020 0 .025

    1...2 0.015 0.025 0 .035

    2...4 0.025 0.030 0 .045

    4 ...6 - 0 .040 0 .055

    6 ...1 0 - 0 .055 / 0 .055

    53

  • ^afeite7oo'0 .06 0 .07 0 .08

    7V * . cJl/Oo SoV/a/v 0 .10 0.11 0 .1 2

    ( fa r e j fa jman vo/)

    Cu rafae.cc.CX> S3 O /u / rtx/orvzr

    FFo rc XOlJ/1/rV e/a j c+p

    1- . C/o-f' 0.14 . 0 .15 0 .1 6

    0.18 0 .19 0 .2 0

    54

  • 4t$2ffteii30pJffistori mtintteFPrrn apESEdtte dte Trrettdree ppEffitiaijte imtkeate TfnTTsaitetete

    41222..$235.

    rdti^ ee

    M aterialul piesei r/h

    Pina la 1 1 ...2 2. . .4

    0 { e l m o a le alam a % m oale R m = 30daN /m m 12' 3 0 ' 1

    Otel cu duritate m edie R m ^ 40d aN /m m

    3 O' f 3 0 7 3

    A lam a sem itare R m = 35d aN /m m

    O^el tare R m ^ 60d aN /m m

    - 3 5*

    Tabel 4.23. Precizia obtinutS la razele de indoire.

    Abated ale razelor de indoire

    R aza mm Pina la 3 3 ...6 6 ...2 0 2 0 ...

    A baterea mm 0.5 1 2 3

    Tabel 4.24. Valori ale subtierii grosimii piesei in zona de indoire pentru un unghi de indoire de 90.

    Tip de matrita

    Materialsem ifabncat

    Valori ale lui fu n cp e de r/g

    cu elem en te "active rigide

    0 { e l m oale r/g 0 .1 2 0 .2 5 0 .5 0 .7 5 1.0 1.5 2 .0 3 .0 4 .0 0.85 0 .875 0 .9 2 0 .9 3 8 0 .9 5 5 0 .9 7 0 .9 7 5 0 .9 8 5 0 .9 9

    cu e lem ent activ elastic (poliuretan $i c a u c iu c )

    Otel m oale neferoase

    r/g 2 3

    0 .8 0 ....0 .8 4 0 .8 3 5 ...0 .8 8

    f

    C 1 2=

    55

  • Tabel 4.25 Precizia obtinuta la dimensiunile pieselor indoite

    56

  • 4.53. Precizia pieselor ambutisate(Fara subtierea peretelui)

    Abaterea la inaltimea i diametrul piesei cilindrice fara flane se redau In Tabelele 4.26 i 4.27.

    T abe l 4.26. Precizia inSltimii pieselor cilindrice, fSrii flange .

    Grosimematerial

    Inaltimea piesei In mm

    ...18' 18...30 30...50

    o.o'wn 80...120 120...180 180...260

    < 1 o.5i) 0.6 0.8 i 1.2 1.5 1.8

    1 -2 0.6 0.8 1 1.2 1.5 1.8 2

    2 - 4 0.8 1 1.2 1.5 1.8 2 ' 2 .5 .

    4 - 6 1 1.2 1.5 1.8 2 2.5 3

    Tabe l 4.27. Precizia diametrului interior al pieselor cilindrice f5r& fiance.

    Grosime material . mm

    Diametrul piesei mm

    Grosimematerial

    mm

    Diametrul piesei mm

    ...50 50...120 120...260 ...50 50...120 120...260

    0.5 0.12 - - 0.2 0.4 0.5 0.7

    0.6 0 .1 5 0.2 - 2.5 0.45 0.6 0.8

    0.8 0.2 0.25 ^ 0.3 3.0 0.5 . 0.7 0.9

    1 0 .2 5 0.3 0.4 4.0 0,6 0.8 (

    1.2 0.3 0.35 0.5 0.6 0,7 . 0.9 1.1

    1.5 0 .3 5 0.4 0.6 0.7 0.8 . 1.0 1.2

    Abaterile la inaltimea pieselor cilindrice cu flane se redau In Tabelul 4.28.

    Tabe l 4 .28 Precizia inaltimii pieselor cilindrice cu flanse

    Grosimeamaterialului

    Inaltimea piesei mm

    mm ...18 18...30 30...50 50...80 80...120 120...180 180...260

    < 1 0 .3 0.4 0.5 0.6 0.8 1.0 1.2

    1 - 2 0.4 0.5 0.6 0.7 0.9 1.2 1.4

    2 - 4 0.5 0.6 0.7 0.8 1.0 1.4 '1 .6

    4 - 6 0.6 0.7 0.8 0.9 1.2 1.6 1.8

    57(

  • CAPITOLUL 5.

    DETERMINAREA DIMENSIUNILOR SEMIFABRICATELOR

    5.1 Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare pentru indoire.

    Calculul dimensiunilor se face tinind cont ca lungimea piesei in stare plana (semifabricat) este egala cu lungimea stratului neutru dupa indoire.

    Lungimea stratului neutru (a semifabricatului) se determina in douacazuri

    a)lndoire cu raza de curbura de valoare ce nu se poate neglija.

    In acest caz , in care deformatiile plastice sint relativ mai reduse , lungimea semifabricatului se determina insumind lungimile portiunilor liniare la care se adauga lungimea fibrei neutre de pe portiunea curba (Fig.5.1).

    n n- 1L =E /,+ a/p/

    Munde:l/=lungimea portiunilor drepte. ale piesei [mm]

    a/= unghiul de indoire intre doua laturi [rad]; p,=raza de curbura [mm];.Raza de curbura se calculeaza cu relatia :

    p i = n + g x iunde:r,=raza de indoire [mm]; g=grosimea semifabricatului [mm]; Fig.5.1.X/=coeficient ce determina pozitia fibrei neutre

    pentru indoirea cu raza de racordare.Valorile coeficientului x sint date in tab.5.1.

    Tabel 5.1.Raporlul j 0,10 0,20 0,25 0,30 0,40 0,5 0,6 0,8 1,00 1,50 1,80coeficientx 0,30 0,33 0,35 0,36 0,37 0,38 0,385 0,495 0,42 0,44 0,45

    Raporlul j 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00' 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00coficient x 0,455 0,46 0,47 0,475 0,48 0,482 0,485 0,490 0,495i 0,50

    Relatii de calcul a lungimii semifabricatului in diferite cazuri sint prezentate In tabelul 5.2.

    58

  • Tabel 5.2. Determinarea lungimii semifabricatelor la indoire cu raza de racordare.Felul Tndoirii Schita Lungimea semifabricatului

    mmIndoirea cu un singur

    unghi drept cu racordare.L^i+^+Sr+xg)

    Indoirea cu doua unghiuri drepte cu racordari.

    LI 1 "2+1 3 "*"TL(r+xg)

    Indoirea cu mai multe unghiuri drepte cu racordari. r1

    wL=l,tl2*...+ln*^(r,*x,g)*

    .^r2-x2g K ...^ rn*xn.1g:

    Indoirea semirotunda, (in formi de U).

    L=2l+TX(r+xg)

    Indoirea frontala (rulare) a urechii de articulatie.

    L=1r5TXj3+2R-gj^ =

    =R-yg

    Indoirea pentru inele.L=6,71 r - g (4,71 x VI)

    A=1,/1M2r+g)

    r-raza interioara a inelului

    indoirea la 180.

    V)

    [. l2L=li + l2-0,43g

    59

  • Valorile coeficientului y se dau in tabelul 5.3.

    Tabel 5.3. Valoarea coeficientului y.

    Rig 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4 2,6 2,8 3,0 3,2

    pig 1,2 1,38 1,56 1,74 1,92 2,11 2,3 2,5 2,7

    y 0,40 0,42 0,44 0,46 0,48 0,49 0,5 0,5 0,5

    b.Indoirea cu raza de racordare de valoare neglijabilS.

    Datorita deformatiilor diferentiale si deosebit de puternice ale materials lui din vecinatatea liniei de indoire, dimensionarea semifabricatului se face prin determinari experimentale.

    in cazul indoirilor la 90 (Fig.5.2.),succesive, lungimea L a semifabricatului se calcuieaza cu relatia:

    L - 2// + ( - \)keg

    Ke=0,5...0,35 in functie de plasticitatea materialului .grosimea semifabricatului si raza de indoire ( valori superioare la plasticitati reduse.grosimi si raze de indoire mai mari).

    5.2.Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare ambutis^rii.5.2.1.Piese de revolutie.

    Dimensiunile semifabricatului plan se determina pe baza egalitatii supra- fetei acestuia cu cea a piesei finite , la care se adauga adaosul pentru taierea

    marginilor.In acest caz semifabricatul este de forma circulara.diametrul sau calcu-

    lindu-se cu relatia:D - i , n jL A i ,[mm]

    unde:Aj este aria unui element simplu din componenta piesei.La calculul suprafetei semifabricatului, se va tine seama si de suprafata

    data de adaosul pentru taierea marginilor.In tabelul 5.4 se dau adaosurile pentru taierea marginilor la piesele cilin

    drice fara flanse, iar In tabelul 5.5 se dau adaosurile pentru taierea marginilor la piesele cu flanse.

    F ig .5 .2

    60

  • Tabel 5.4. Adaosul pentru tundere Adla piese cilindrice fSrS flanse

    Inaltimea totala a piesei h, mm

    Marimea adosului pentru h/d, mm0,5-0,8 0.8-1,6 1,6-2,5 2,5-4,0

    10 1,0 1,2 1,5 2

    20 1,2 1,6 2 2,550 2 2,5 3,3 4100 3 3,8 5 6150 4 5 6,5 8200 5 6,3 8 10250 6 7,5 9 11300 7 8,5 10 12

    Tabel 5.5. Adaosul pentru tundere A^ la piese cilindnce cu flanse

    Diametrul flansei d,, mm

    Marimea adaosului pe raza pentru d/d, mmPina la 1,5 1,2-2,0 2,0-2,5 2,5-2,8

    25 1,6 1,4 1,2 1,050 2,5 2,0 1,8 1,6100 3,5 3,0 2,5 2,2150 4,3 3,6 3,0 2,5200 5,0 4,2 3,5 2,7250 5,5 4,6 3,8 2,8300 6 5 4 3In tabelul 5.6 se prezintS relatiile de calcul a .ariei suprafetelor ae

    forma geometrica simpla, iar in fig. 5.7, relatii pentru calculul direct al diametrului semifabricatului.

    Daca nu se cere precizie ridicata, in relatiile din tabelul 5.7, se introduc dimensiunile exterioare ale piesei, iar in cazul calculului de precizie ridicata la ambutisarea pieselor mici si a pieselor cu grosimi mai mici de 1mm, calculele se fac dup fibra medie deformata.

    Pentru calculul diametrului semifabricatului se. mai folosesc si metodele grafica si grafico-analitica.

    Aceste metode prezinta dezavantajul introducerii erorilor de calcul, fapt care face ca ele sa fie utilizate mai rar.

    Diametrul semifabricatului se calculeaza cu relatia :d = = . / IZ Tg

    unde:\ - lungimea elementului ,i'de forma simpla;

    61

  • __ Tj - distanta de la cota piesei pina la centrul de greutate al elementului i.

    L /,r ,= LRgL l\ + h +... + /Metoda grafica consta din etapele:-impartirea curbei generatoare in elemente simple de lungime l{;-se tree pozitiile centrelor de greutate pentru fiecare element ,

    puncte in care se aplica vectori paraleli cu axa de cotare, avind acelasi sens si marime proportionals cu lungimea fiecarui element;

    -cu ajutorul poligonului funicular se determina centrul de greutate al curbei generatoare si raza Rfll egala cu distanta din acel punct la axa de rotatie;

    -se prelungeste segmentul.AB=Llii ,cu 2Rg)obtinindu-se segmentul AC pe care se traseaza un semicerc.

    Din punctul B se ridica 0 perpendiculars pe AB, obtimnd punctul E la intersectia acesteia cu semicercul. Distanta BE =* Rs este raza semifabricatului (fig.5.3).

    Relatiile pentru calculul centrului de greutate la arcuri de cerc sunt uate in tabelul 5.8 cu reprezentare in fig. 5.4.

    a dimensiunii semifabricatului greutate al unui arc de cerc

    Tabel 5.8. Relatii pentru calculul centrului de greutate la arce de cerc.Ungiul a , grade A X

    Pentru Fig. 4.a Pentru Fig. 4.b.30 0.256R 0.955R 0.988R45 0,373R 0,901R 0,978R60 0.478R 0,827R 0,955R90 0,63 7R 0,63 7R 0,900R

    62

  • Tabelul 5.6. Relatii pentru calculul ariei suprafetelor de forma geometries simplS.

    63

  • Tabelul 5.6. (continuare)

    64

  • Tabel 5.7.Relatii pentru calculul diametrului semifabricatului la diferite tipuri de piese ambutisate.

    65*

  • Tabel 5.7.(continuare)Forma piesei Diametrul semifabricatului

    Jd* + 27iRd] + 8 R2 + 4d2h\ sau

    Jdl + 4d2H - \ ,1 2 R d 2 -0 ,5 6 R 2

    Jd] + 2nRd] + 8 R2 + 4d2h + lj[d2 + d3)

    Jd] + 2nR(d\ + d2) + 4nR2

    Jd2 + 4d2h + 2nR(d\ + d2) + AnR2

    UJJtzd3

    t f

    = Xdi! '. m -

    Jd] + Ad2h + 2nR(di + d2) + 4aR2+d\- d\

    ^ + 4rf2//-3,44i?

  • Tabel 5.7.(continuare)

    67

  • Tabel 5.7 (continuare).

    68

  • 5.2.2. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare ambutisSrii pieselor paralelipipedice, dreptunghiulare si patrate

    Dimensiunile semifabricatelor se determina experimental , respectiv cu principiul de egalitate a suprafetei, plus adaosul pentru taierea marginilor si semifabricatelor.

    Determinarea dimensiunilor semifabricatului se face In functie de parametrii geometrici principali, dupa care piesele se Impart In mai multe grupe:

    -dupa Inaltimea relativa H/D:scunde,inalte;-dupa raza de racordare la colturixu raze mici.cu raze mari.Criteriul razei de racordare la colturi se apreciaza dupa relatia:

    r c > 0,1 J i IBunde:

    -H-Inaltimea piesei;-B-latimea piesei.Daca relatia e Indeplinita ,se considera ca razele de racordare

    sint mari.ambutisarea se poate face,daca nu.acestea sint mici. Posibilitatea de ambutisare a unei cutii dintr-o singura operatie se apreciaza cu relatia:

    H /r r < 4...5, unde: J

    -rp-este raza dintre fundul cutiei si peretii laterali.Daca relatia este indeplinita, ambutisarea se poate face dintr-o

    singura operatie, daca nu, sint necesare mai multe operatii.In cazul In care rj=rc, posibilitatea de ambutisare dintr-o singura

    operatie se poate determina din diagrama din fig.5.5. ')80r

    fe.cu 150

    $ elOO .S' e

    : CLX 70 S s o I I 30

    c'&100z:

    !IB

    23

    Z Ziz :

    456 81313 16 20 25 50 3236 40 Rqzq de raco rd are ; r/mm.

    Fig.5.5. Diagrams pentru determinarea posibilitatii de executie dintr-o operatie a unei cutii ambutisate.

    69

  • Functie de elementele geometrice ale piesei din fig. 5.6 se determina domeniul de utilizare al relatiei de calcul.

    Fig.5.6. Domeniul diferitelor cazuri de Fig.5.7.Trasarea conturului semifabri- ambutisare a cutiilor dreptunghilare catului pentrucutiile dreptunghiularesi pStrate. scunde, ambutisate intr-o singurd

    operatie.

    a. Zona lla indica domeniul cutiilor scurte, cu raze de racordare la colturi,relativ mici (Fig.5.7.).

    Relatiile de calcul aferente cazului sTnt:-lungimea portiunii drepte a peretelui: l~ H + 0,57r /

    -raza la colturi a semifabricatului R = J2rH .pentru rc=rf=rR = J r l+ 2rcH - 0, &6r/rc + 0 ,16?y) .pentru r^r,..

    Trasarea semifabricatului se face ca In fig.5.7.,unde se iau segmentele(oc= fe^ prin C se duce tangenta la cercul de raza R ,iar pe- retii laterali se racordeaza la aceste tangente cu arce de cerc de raza R.

    b. Zona lib cuprinde cutiile cu raze relativ man la colturi.Pentru a determina dimensiunile semifabricatului.se parcurg

    etapeie:-se determine I si R cu relatiile de la domeniul lla;-se traseaza un contur cu trecerea Tn trepte de la peretii plani

    laterali(Fig.5.8).-se determina Rt=X R , unde X = 0,047(4) + 0,982 se iau

    din tabelul 5.9.

  • Fig.5.8.Trasarea formei semifabricatului pentru ambutisarea cutiilor scunde, cu raze de racordare la colturi relativ mari: a-cutii patrate ; b-cutii dreptunghiulare.

    Tabel 5.9. Valorile coeficientului X ______________ _____________H/B

    r/B0,3 0,4 0,5 0,6

    0,10 - 1,09 1,12 1,160,15 1,05 1,07 1,10 1,120,20 1,04 1,06 1,08 1,100,25 1,035 1,05 1,06 1,080,30 1,03 1,04 1,05 -

    Se determina IHtimea h0 si hb Jar acestea. se scad din pozitiile late rale drepte:

    ~ yA-2r I hb = B_2,.Coeficientul y se ia din tabelul 5.10.

    Tabel 5.10H/B 0,3 0,4 0,5 0,6

    0,10 0,15 0,20 0,270,15 0,08 0,11 0,17 0,200,20 10,06 0,10 0,12 0,170,25 0,05 0,08 0,10 0,120,30 0,04 0,06 0,08 -

    -se corecteaza desfasurata marind raza R si R1 si micsorind dimensiunile I cuhasihb;

    71

  • -se traseazS conturul .semifabricatului racordind peretii lateraii si arcele de cerc de raza R, cu raza de cerc Ra si Rb .tangente la aceste elemente.

    Metoda este aplicabilS pentru 4 = 1 ,5...2.c. Zona lie este domeniul cutiilor ce se obtin printr-o singura operatie

    de ambutisare.In cazul cutiilor de forma pStratS (Fig.5.9.) semifabricatele cu forma

    circulara al cSrui diametru se calculeazS cu relatia:

    D = 1,13 JB2 + 4 B (H -0,43/*) - 1,72(//+ 0,33r)

    pentnj r,=re=r si,

    D = \ , 13 j B 2 + 4B ( H - 0, 43) - l , 72rc( / f + 0,5rc)- 4r X 0, l l r / - 0, 18)

    pentru r^r,.In cazul cutiilor dreptunghiulare , semifabricatul folosit este de

    formS oval, fiind format din douS semicercuri de razS R si douS linii paralele drepte (Fig.5.10).

    L = D + A -B ; R = Q,5K ;K = D{B-2rf )+[5+2(^+0,43r/)] (A -B) A-2rf

    Fig.5.9. Forma semifabricatului pentru cutie patrata inalta, cu raza de racordare la colturi relativ mare.

    Fig.5.10.Dimensiunile si formasemifabricatului pentru o cutie drepturighiularS inaltS.cu raza mare de racordare.

    d. Zona I a corespunde pieselor scunde HZ0,68 si raze de racordare mici,care nu se pot ambutisa dintr-o singura operatie.

    A doua operatie are scopul de a micsora razele de racordare la col- turi si la fund, nemodificlnd sensibil dimensiunile piesei semifinite.

    72

  • Deci determinarea formei semifabricatului se face ca pentru zona lla.cu precizarea c3:

    e. Zona I c corespunde pieselor paralelipipedice Inalte H >0,7B,din mai multe operatii.

    Semifabricatele au forma circulars sau ovalS, dupa cum sint patrate sau dreptunghiulare.dimensiunile se determina ca In cazul lie.

    In cazul cutiilor patrate la care re=r,=r .diametrul semifabricatului se determine cu relatia:

    unde:D = 1,13 JB2 + 4 B(h - 0,43 r) - 1,72r(//+ 0,33 r) .

    H - Ho + (0,05 + 0,1) , In care H0 este InSltimea piesei finite.

    Pentru cutii dreptunghiulare (Fig.5.11) dimensiunile semifabricatului se determine ca si In cazul lie ,cu deosebirea cS In locul laturilor paralele cu pereti lungi ai piesei (A-B) se face racordarea arcelor de cerc de razS Rb=0,5p cu arce de cerc de razS

    0,25(L2+k2)-LRbR0 = k-2Rb

    Fig.5.11.Forma semifabricatului pentru ambutisarea unei cutii dreptunghiulare.ln mai muite operatii.

    5.3.Determinatrea dimensiunilor semifabricatelor la r^ sfrlngerea marginilor.

    Diametrul minim al orificiului de la care se pleacS prelucrarea (fig.5.12a) este:

    d = D \ -[ji(r+| )+2 /r] sau

    d - D - 2 { H -0,4 3 r- 0,72).

    73

  • obtinutQ | |Ip v F in L i ra srrf in g e re

    Fig .5.12.

    Tn cazul orificiijor rasfrinte de diametrul mic (D 1,

    -pereti conici (Tnclinati),dacS ^inaltimea rdsfrintd pentru cazul din Fig.5.12b este:

    h = ^ + 0 ,5 ir sau

    , D*r

  • -pentru piese cu forma ca in Fig.5.13b:

    -pentru piese avind forma din Fig.5.13c:

    Fig.5.13.

    75

  • CAPITOLUL 6. CROIREA MATERIALELOR.

    6.1.Consideratii generale.

    AvTnd Tn vedere cS, in medie, pentru piesele stantate si matritate la rece, 60-70% din pretul lor este constituit din costul materialelor ,se impune o utilizare eft mai rationala a semifabricatului de la care pomeste executia.

    Principalul mod de economisire a materialelor in prelucrarile prin stantare si matritare este croirea judicioasa a semifabricatului fblosiLPrin croire se intelege amplasarea pe semifabricat a produselor cu forme tehnologice determinate , in vederea separarii lo r, astfel TncTt cantitatea de deseuri sa fie minimS.Smt situatii in care la croirea materialelor apardeseuri ce nu pot fi evitate ca in Fig.6.1.

    1 - piesei2-de$eui-puntifu

    la te ra la A-punttya

    in term ediara

    Fig.6.1 .Croirea dreapta pe un rind.

    Economia de material la croirea tablelor in vederea prelucrarii se realizeazaprin:-croirea optimS a tablelor in benzi sau semifabricate individuate;-croirea economics a benzilor si dispunerea rationala a pieselor pe bandS; -stabilirea latimii optime a puntitei;-calculul precis al dimensiunilor semifabricatelor si micsorarea adaosurilor de

    prelucrare;-folosirea croirii cu deseuri putine sau fSrS deseuri ,cind este posibil;-folosirea deseurilor ce apar la executia unor piese, pentru croirea altor piese de dimensiuni mai mici;-micsorarea cpnsumului de material prevSzut pentru fixarea si reglarea stantelor si matritelor .Tnainte de lucru.

    {^6^jproirea tablelor fn benzi sau semifabricate individuate.

    In cadrul procesului de obtinere a semifabricatelor folosite la deformarea plasticS la rece, prima etapS este croirea tablelor fn fisii sau semifabricate individuale, etapS ce introduce primele pierderi de material.

  • Se urmSreste ca deseurile apSrute in aceastS prima etapa sa fie minime.tSierea tablei fSclndu-se conform flsiei de croire.

    Croirea tablei in benzi poate ft:-croire longitudinals (Fig.6.2.a);-croire transversals (Fig.6.2.b);-croire combinatS (Fig.6.2.c)._________ ___________________

    a .

    1oS

    2 2 COo

    , 1000 3

    zi-2

    1

    1 .fisie.2.deseu.

    1 .semifabricat individual.2.semifabricat individual.3.deseu. (

    1000 '3Fig.6.2.Tipuri de croire.

    In cazul pieselor Indoite trebuie tinut cont la croire , de directia de laminare a foii de tablS;aceastS necesitate apare la piesele din materiale cu plasticitate redusS care trebuie Indoite cu razS micS , pentru care se adopts o pozitie transversals a flsiei pe foaia de tabIS, fata de directia de laminare.

    Considerentul principal pentru alegerea varianteide croire a tabl^ este utilizarea maximS a materialului.In cazul In care coeficientul de utilV-.e a materialului este acelasi, se prefers croir