1

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR

Direcţia Generală a Căilor Ferate

Pentru uz intern

ÎNDRUMĂTOR pentru

REVIZIA APARATELOR DE CALE

Nr. 307

1964 EDITURA TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR

2

3

INTRODUCERE

Aparatele de cale (schimbătoare de cale, traversări, traversări cu joncţiune, bretele şi inimi izolate) având în construcţia lor piese prelucrate cu secţiuni variabile, iar unele dintre ele cu articulaţii precum şi cu discontinuităţi mari ale suprafeţelor de rulare, sânt solicitate mai intens prin izbiturile vehiculelor în mers, decât şinele de pe restul căii.

Cu toate că prin alcătuirea lor ele constituie părţile cele mai sensibile ale căii, aparatele de cale trebuie să facă faţă şi Ia eforturi mai mari decât materialul liniei curente, deoarece Ia trecerea peste macazuri, vehiculele îşi schimbă brusc direcţia atunci când circulaţia se face pe linia abătută, iar inima prezintă o întrerupere în continuitatea suprafeţei de rulare a şinelor.

Prin urmare este necesar ca aparatelor de cale să Ii se dea o atenţie deosebită, atât de organele de întreţinere şi telecomunicaţii, cât şi de acelea care le exploatează, prin efectuarea unor revizii amănunţite, care să garanteze depistarea celor mai mici defecte apărute, în scopul înlăturării lor Ia timp.

Îndrumătorul de faţă se adresează deci personalului din toate ramurile, care întreţine sau exploatează aparatele de cale.

El cuprinde organizarea reviziei aparatelor de cale precum şi tehnica acestei revizii.

Deoarece pe întreaga reţea există un număr mare de tipuri şi sisteme de aparate de cale, în prezentul îndrumător s-au dat normele generale de care trebuie să se ţină seama, urmând ca pentru fiecare tip şi sistem, secţiile de întreţinere să pună Ia dispoziţia personalului însărcinat cu revizia, datele necesare sub formă de planuri sau tabele.

Prevederile îndrumătorului de faţă se aplică Ia orice fel de aparate de cale (schimbătoare de cale, traversări, traversări cu joncţiuni, bretele şi inimi izolate) centralizate, asigurate sau neasigurate.

În îndrumător s-au folosit termenii tehnici în uz şi anume: - schimbătorul de cale simplu, care se compune din macaz, şinele de

legătură, inima de încrucişare şi aparatul de manevră; - traversarea cu joncţiune, care cuprinde 4 macazuri, 2 inimi duble şi 2 inimi

simple; - breteaua, care cuprinde 4 schimbătoare simple şi o traversare; - traversarea simplă care cuprinde 2 inimi duble şi 2 inimi simple; - inimile de încrucişare izolate la încălecări şi descălecări de linii.

4

1. FELUL REVIZIILOR

1.1. REVIZIILE APARATELOR DE CALE

Reviziile aparatelor de cale sânt: - revizii de control - revizii cu măsurare (verificare). Ele se fac individual sau în comisie, prin colaborarea mai multor organe din

aceeaşi ramură sau ramuri diferite, interesate.

1.2. REVIZIA DE CONTROL

Prin această revizie se constată dacă părţile componente ale aparatelor de cale sânt complete şi în bună stare şi dacă funcţionarea lor este normală.

Atunci când găsesc necesar, organele care executa revizia de control, individual sau în comisie, fac şi măsurători pentru a constata dacă toleranţele stabilite nu sânt depăşite.

Părţile asupra cărora se va fixa în mod deosebit atenţia Ia revizia de control sânt:

- la macaz: acele, contraacele, barele de tracţiune şi barele de conexiune cu şuruburile de legătură, piulițele şi şplinturile sau sârmele de siguranţă; fixătorii de vârf cu toate şuruburile, piulițele şi şplinturile sau sârmele de siguranţă; solidaritatea în mişcare a ambelor ace; solidaritatea barei de tracţiune cu cea de conexiune prin şuruburile respective; starea ecliselor, alunecătorilor, pivoţilor, penelor şi proţapilor;

De asemenea se vor verifica locurile de sudură de la barele de tracţiune şi conexiune şi cele de la alte bare de transmisie de la macazuri.

- la inima de încrucişare: vârfurile inimii, aripile inimii (labele de iepure), contraşinele, penele, eclisele şi locurile sudate.

- la aparatul de manevră: felinarul cu geamurile lui şi placa care indică poziţia normală a macazului.

Revizia de control se face individual sau în comisie de către personalul care le întreţine, exploatează sau deserveşte aparatele de cale, Ia intervalele de timp fixate.

1.3. REVIZIA CU MĂSURARE (VERIFICARE)

Această revizie are scopul de a constata starea pieselor componente ca la

revizia de control şi de a verifica prin măsurare dacă uzura pieselor, dimensiunile conform planului de poză şi nivelul aparatului de cale sânt în limita toleranţelor stabilite.

Această revizie se face individual sau în comise de organele de întreţinere, Ia intervalele de timp fixate.

5

2. PERSONALUL OBLIGAT A FACE REVIZIA APARATELOR DE CALE, TERMENE DE REVIZIE, ÎNSCRIEREA, CONSTATAREA

2.1. REVIZIILE DE CONTROL ŞI REVIZIILE CU MĂSURARE

(VERIFICARE) Aceste revizii se fac: - de personalul din ramurile M şi CT conform RET şi instrucţiilor de serviciu

respective; - de personalul din ramura L după cum urmează: a) revizorul de cale face revizia de control odată sau de mai multe ori pe zi,

conform graficului de revizie a liniei. Defectele constatate ce nu pot fi remediate pe loc de revizorul de cale se

înscriu în condica de serviciu şi în carnetul său de buzunar şi se aduc imediat Ia cunoştinţa şefului de echipă sau a şefului de district.

b) şeful de echipă şi şeful de district fac împreună chenzinal, revizia cu măsurare a tuturor aparatelor de cale principale (din linie curentă şi din liniile de primiri şi expedieri din staţii) precum şi jumătate din restul aparatelor de cale de pe raza echipei respective.

Rezultatele măsurătorilor se înscriu în carnetul de revizie a aparatelor de cale al şefului de echipă, iar măsurile de remediere, în carnetul de şantier al echipei respective.

Stabilirea aparatelor de cale principale se face de şeful secţiei, împreună cu şeful staţiei ţinând seama de planul de exploatare al staţiei respective.

Odată la 6 luni fac împreună verificarea părţilor ascunse ale aparatelor de cale principale.

c) şeful de district, între reviziile chenzinale de la pnt. b) de mai sus, face revizii de control în cadrul reviziei generale a căii.

Aceste revizii pot coincide cu reviziile organelor superioare, atunci când şeful de district însoţeşte aceste organe.

Rezultatele controlului se înscriu în RRILSC din staţiile respective şi în carnetele de şantier ale şefilor de echipă, cu indicarea deficienţelor constatate şi termenele de remediere.

Şeful de district, împreună cu şeful staţiei respective şi şeful de district SCB, face lunar o revizie de control a tuturor aparatelor de cale din staţie şi din linie curentă.

La celelalte unităţi - depouri, ateliere de zonă etc. - în locul şefului de staţie participă şeful unităţii respective.

Rezultatele reviziei şi măsurile care trebuie luate pentru înlăturarea defectelor constatate, cu indicarea termenelor de remediere, se înscriu în RRILSC al staţiei sau unităţii respective.

O copie după rezultatul acestei revizii se transmite secţiei L respective. Şeful de district mai execută trimestrial, în lunile martie, iunie, septembrie şi

decembrie o revizie cu măsurare a tuturor aparatelor de cale.

6

Rezultatele măsurării se înscriu în carnetul de revizie a aparatelor de cale al picherului.

Aceste revizii trimestriale pot coincide cu alte revizii în afară de cele chenzinale,indicate la pnt. b).

d) şeful adjunct de secţie face lunar o revizie cu măsurare a aparatelor de cale pe jumătate din lungimea secţiei, după cum urmează:

- toate aparatele de cale principale;: - o treime din restul aparatelor de cale. Rezultatele măsurării se înscriu în carnetele de revizie a aparatelor de cale

ale picherilor respectivi, iar constatările şi termenele de remediere în RRILSC din staţiile. depourile, atelierele, etc. respective.

De asemenea, constatările şi măsurile ce trebuie luate se consemnează şi în registrele de control de la districte.

e) şeful de secţie face revizia aparatelor de cale în acelaşi mod ca şi subşeful de secţie.

f) şeful serviciului L, subşefii de serviciu şi controlorii de sector, cu, ocazia reviziilor de linie, fac şi revizia cu măsurare a aparatelor de cale, acolo unde cred necesar.

Rezultatele se înscriu în RRILSC al staţiei sau unităţii respective.

2.2. ALTE REVIZII

În afară de reviziile aparatelor de cale care au termene fixate prin prezenta instrucţie, toate organele arătate mai fac şi revizii din proprie iniţiativă sau conform anumitor instrucţii speciale precum şi în urma ordinelor directe scrise sau verbale.

2.3. ÎNSCRIEREA CONSTATĂRILOR

Constatările care se înscriu în registre şi carnete vor fi scrise citeţ, astfel,

încât să fie bine desluşite de personalul care trebuie să ia la cunoştinţă de ele. Cei care au făcut constatările, individual sau în comise, nu le vor înscrie şi nu

vor semna registrele şi carnetele respective, decât după sfârșitul reviziei din staţia, depoul, atelierul etc., în care s-a făcut revizia.

În RRILSC se va menţiona dacă s-au revizuit toate aparatele de cale sau numai o parte din ele, caz în care se va arăta care anume.

În cazul staţiilor mari, cu aparate de cale numeroase, Ia care revizia durează mai multe zile, constatările vor fi înscrise zilnic, după terminarea reviziei respective.

2.4. ALTE OBLIGAŢII

Şeful şi şeful adjunct al secţiei L precum şi şeful de district vor mai controla

dacă personalul de linie are toate piesele de rezervă necesare pentru cazul de defectare a aparatelor de cale şi toate piesele mărunte de schimb ca: şplinturi, şuruburi, piuliţe, etc.

7

3. MODUL DE REVIZIE AL APARATELOR DE CALE

3.1. TRAVERSELE ŞI BALASTUL 3.1.1. Traversele trebuie să fie conform pozei ca număr şi dimensiuni, iar

starea lor trebuie sa fie bună neadmiţându-se traverse rele. Se examinează de asemenea dacă traversele crăpate sânt reparate. Dacă traversele sânt metalice se verifică să nu fie deformate, iar găurile de

fixare să nu fie lărgite. Burajul traverselor trebuie să fie bine executat. O atenţie specială trebuie dată verificării burajului traverselor de la vârful şi

călcâiul macazului şi Ia cele de Ia vârful inimii. 3.1.2. Balastul trebuie să nu fie pământos, iar zgura căzută de Ia locomotive

trebuie să fie îndepărtată, pentru a nu-l îmbâcsi. Nivelul balastului trebuie să fie cu 2 cm mai jos decât faţa superioară a traverselor.

Scurgerea apelor trebuie să fie asigurată, astfel încât aparatul de cale să nu băltească în apele provenite din ploi, topirea zăpezilor sau cele scurse de la locomotive.

Spaţiul dintre traversele între care se manevrează bara de tracţiune şi cea de conexiune să fie degajat de orice obstacol, iar scurgerea apelor, mai ales iarna, să se facă cu uşurinţă, astfel, încât să nu stagneze, să îngheţe şi să imobilizeze astfel bara de tracţiune, făcând imposibilă manipularea acelor.

3.2. MACAZUL

3.2.1. Plăcile de sub contraace şi ace trebuie să fie în acelaşi plan. Ele

trebuie să fie bine lipite de traverse şi prinse solid de acestea cu tirfoane sau şuruburi bine strânse.

Nu se admite lipsa cornierelor de conexiune dacă acestea sânt prevăzute în planul de construcţie. În cazul aparatelor de cale cu centralizare electrodinamică, cornierele de conexiune pot lipsi, iar plăcile transversale pot fi tăiate Ia mijloc în vederea izolării; în acest caz capetele vecine trebuie să fie prinse de traverse cu câte 2 tirfoane.

3.2.2. Acele şi contraacele nu trebuie să aibă rupturi sau crăpături. De asemenea, nu trebuie să aibă strâmbături în plan vertical sau orizontal. În acest scop se va verifica dacă talpa acului aflat în poziţie de lucru, reazemă pe toţi alunecătorii şi dacă nu se constată coturi.

Acele trebuie să se lipească bine de contraace Ia vârf şi pe toată porţiunea prescrisă. Întredeschiderea vârfului acului faţă de contraac, măsurată pe orizontală, nu se admite să fie de 4 mm sau mai mare.

În acest scop, se va face manevrarea acelor de mai multe ori pentru deplina convingere. Manevrarea trebuie să se facă uşor şi fără izbituri. Se va verifica dacă prin simpla ridicare a greutăţii, fără antrenarea barei de tracţiune acele nu se întredeschid. De asemenea, dacă prin împingerea acelor cu ajutorul manelelor, în special Ia călcâi sau în dreptul proţapului, ele nu se întredeschid.

8

În caz că se produce o întredeschidere, se va stabili cauza. Distanta dintre ac şi contraacul său, atunci când acul este dezlipit trebuie să

fie cea prescrisă sistemului de manipulare şi în nici un caz sub 125 mm. Măsurarea acestei distanţe se face în dreptul barei de conexiune.

Se va controla dacă acele au lovituri la vârf care împiedică lipirea de contraac sau ştirbituri.

Nu se admite ştirbirea vârfului acului pe o lungime mai mare de: - 200 mm pentru macazurile aflate în linii directe şi în liniile de primiri si

expedieri de trenuri - 400 mm pentru macazurile aflate în celelalte linii. Ştirbiturile trebuie rotunjite spre a nu permite urcarea buzei bandajului pe ac

sau contraac. Aşezarea pe alunecători a acelor aflate în poziţie de lucru trebuie să fie

perfectă, nefiind permis a exista vreun spaţiu liber între talpa acului şi faţa alunecătorilor. Se va verifica, în special, dacă vârful acului sau călcâiul nu reazemă pe alunecători din cauza traverselor deburate sau a uzurii pivotului. Verificarea se face prin apăsarea vârfului sau călcâiului acului.

La macazurile pe care circulaţia se face mai mult pe o direcţie decât pe cealaltă, se produce uzura inegală a contraacului direcţiei circulate faţă de acul său.

Această diferenţă de uzură nu poate întrece valoarea de 4mm. Nu se admite nivelul acului mai jos decât al contraacului cu 2 mm şi mai mult

porţiunea unde distanţa dintre feţele de rulare ale acului şi contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai mare.

În cazul acelor curbe, curbura lor va fi conformă cu planul de poză. 3.2.3. Prinderea contraacelor de plăci trebuie să fie făcută în bune condiţii,

cleştii de prindere şi sprijinitorii nu trebuie să aibă uzuri care să permită deplasarea contraacului faţă de placă.

3.2.4. Alunecătorii trebuie să aibă feţele perfect plane şi lucioase, iar capetele niturilor să fie polizate pentru a nu împiedica manevrarea acelor. La alunecătorii sudaţi se va observa să nu existe crăpături în sudură

Ei vor fi perfect curăţaţi şi unşi, nefiind permis să fie acoperiţi cu unsoare îmbâcsită cu praf, noroi, nisip, etc.

Se va observa ca acele în cursa lor să nu cadă de pe alunecători, deoarece ar provoca imposibilitatea revenirii înapoi a acului Ia o nouă manevrare.

3.2.5. La acele care au urechi de legătură nituite pentru prinderea cu barele de conexiune se va verifica dacă urechile sânt perfect nituite şi fără jocuri.

3.2.6. Barele de conexiune şi tracţiune trebuie să fie complete şi să aibă dimensiunile în forma prevăzută în planul de construcţie al schimbătorului.

Este interzis să fie ajustate îndoindu-le prin izbirea cu ciocanul Ia rece. Barele strâmbate în urma accidentelor trebuie să fie imediat îndreptate sau

înlocuite cu altele bune, conform planului de construcţie respectiv. La barele de conexiune de Ia vârful macazurilor, unde prinderea se face prin

şuruburi sau bolţuri, se va cerceta dacă acestea sânt asigurate prin şplinturi. În cazul când şuruburile sânt asigurate prin piuliţe, acestea se vor afla

întotdeauna la partea de jos a şuruburilor şi vor fi asigurate prin şplinturi.

9

Nu este permis ca şurubul să se monteze cu piuliţa în sus, deoarece prin deşurubarea piuliţei şurubul cade, iar lipsa de legătură între bara de conexiune şi ac face ca acesta să rămână nemişcat Ia manipularea barei de tracţiune şi dă naştere sigur la accidente grave.

Cel ce face revizia macazului se va convinge prin încercare cu mâna dacă acest şurub este bine fixat şi nu-i lipseşte piuliţa şi şplintul

Şplintul poate fi înlocuit cu sârmă cu diametrul de 4 mm suficient de lungă, astfel încât, să se poată răsuci şi lega deasupra barei respective.

În acest caz, cel ce face revizia macazului va verifica dacă sârma este petrecută prin gaura şurubului şi dacă nu a fost ruptă sau tăiată cu ocazia lucrărilor de reparaţii, astfel încât ea nu mai îndeplineşte rolul de şplint, iar răsucirea şi legarea ei pe bara de conexiune este fără efect.

Este interzis a se lega bara de tracţiune de cea de conexiune prin sârma sau orice alt mijloc decât cel prevăzut prin planul de construcţie.

Este interzis de asemenea de a se elimina jocurile de Ia şuruburi sau bolţuri prin introducerea de piese, (crampoane, sârme, cuie etc.) între urechea barei de conexiune şi talpa acului sau în alte locuri.

Barele de conexiune şi tracţiune trebuie să fie în perfectă stare de curăţenie. Cele care au capetele şi urechile prinse prin sudură vor fi verificate în mod deosebit Ia locurile de sudură cu ocazia tuturor reviziilor pentru descoperirea eventualelor fisuri.

Barele la care se constată fisuri vor fi imediat înlocuite. Cu ocazia verificării părţilor ascunse de Ia macazuri se va face o verificare

amănunţită a tuturor barelor (locuri sudate, fileturi, manşoane, bolţuri, şplinturi etc.).

3.2.7. Pivotul de Ia călcâiul acului nu trebuie să joace în locaşul său atât în plan orizontal cât şi vertical, deoarece aceste mişcări pot produce deplasarea vârfului acului faţă de contraac la trecerea vehiculelor, şi favorizează atacarea falsă a acului de către buza bandajului roţii.

Aceste jocuri se produc din cauza uzurii mari atât a pivotului, cât şi a locaşului acestuia.

Uzura nu trebuie să permită un joc mai mare de 2mm al călcâiului acului, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal. Aceste jocuri se vor determina prin împingerea acelor cu ajutorul manelelor.

La macazurile cu pivoţi înalţi, se va examina dacă pivotul este bine prins de placă şi dacă nu există joc între călcâiul acului şi pivot, precum şi dacă pivotul nu este crăpat, caz în care el trebuie să fie înlocuit imediat.

Dacă legătura la călcâiul acului este făcută cu eclise, se va examina ca acestea să nu fie rupte sau crăpate şi deci să lipsească legătura sigură între ac sau contraac şi şina de legătură.

În general, aceste eclise sânt îmbâcsite cu uleiuri şi praf din care cauză simpla lor privire nu este suficientă pentru a se constata în ce stare se găsesc; ele trebuie curăţate şi observate dacă nu au crăpături.

Încercarea lor trebuie făcută prin uşoare lovituri cu cheia. Uzurile şi jocurile de mai sus vor fi verificate în mod amănunţit cu ocazia

verificării părţilor ascunse ale aparatelor de cale.

10

Verificarea se va face prin demontarea acelor, iar rezultatele se vor înscrie în carnetul de revizie a aparatelor de cale şi vor fi comunicate secţiei de întreţinere.

2.3.8. Pentru ungerea pivoţilor la macazurile care au pivoţi ce intră în locaş se va examina dacă acest locaş este plin cu ulei şi dacă orificiul de ungere nu este astupat.

Locaşul se consideră plin atunci când uleiul se revarsă pe suprafaţa plăcii sub călcâi, astfel încât frecarea acestei suprafeţe de către partea pivotului care reazemă pe ea să fie cât mai mică în scopul micşorării uzurii plăcii pivotului.

3.2.9. La macazurile prevăzute cu fixători de vârf (cârlige) se va examina dacă fixătorul îşi face cursa complet şi fără izbituri şi dacă fixarea acului de contraac este perfectă. Fixătorii fiind uneori forţaţi pot căpăta crăpături invizibile, şi de aceea trebuie curăţaţi cu atenţie pentru a se putea descoperi aceste crăpături.

Se vor examina de asemenea, şuruburile de articulaţie cu piuliţele şi şplinturile lor, a căror lipsă nu este permisă.

3.2.10. La macazurile cu ace flexibile, încastrate Ia călcâi, se va observa ca acele să nu fie prea rigide aşa încât să cauzeze ruperea şurubului de control când sânt centralizate.

3.3. APARATUL DE MANEVRĂ

3.3.1. Aparatul de manevră al macazului trebuie să fie curăţat şi uns în

vederea unei uşoare mânuiri. La revizie el va fi manipulat efectiv pentru a se vedea modul lui de funcţionare.

Acul trebuie să se lipească perfect de contraac atunci când contragreutatea a ajuns la cursa ei maximă, nefiind permis a se apăsa greutatea cu mâna pentru asigurarea acestei lipiri.

Este interzis a se scurta cursa contragreutăţii prin introducerea de corpuri străine Ia articulaţiile aparatului de manevră.

Se va observa să nu se producă frecări între două piese care ar împiedica buna funcţionare a aparatului.

La aparatele de manevră prevăzute cu port-capră acestea vor fi prinse solid cu un capăt de traverse prin tirfoane, iar celălalt capăt va fi încastrat în pământ sau în beton slab.

3.3.2. Felinarul macazului trebuie să fie bine fixat în suportul lui, astfel încât să arate în mod corect poziţia reglementară.

Nu este permis jocul între bucşa de fixare a felinarului şi suportul lui, căci prin manevrări se deplasează felinarul faţă de poziţia corectă şi se poate răsturna chiar lampa.

La felinarele speciale cu palete se va verifica buna funcţionare a acestora. Numărul felinarului va fi scris citeţ şi vizibil, refăcându-se scrierea atunci când

cifrele nu mai pot fi deslușite. 3.3.3. Geamurile felinarului trebuie să fie de dimensiuni şi culori

reglementare, să asigure etanşeitatea felinarului şi să fie curate. Staţia, depoul, atelierul sau altă unitate beneficiară a aparatului de cale vor avea totdeauna rezervele necesare de geamuri şi vor înlocui imediat pe cele sparte.

11

3.4. ŞINELE DE LEGATURĂ 3.4.1. Şinele de legătură trebuie să fie montate conform planului de

construcţie al schimbătorului de cale, atât în aliniament, cât şi în curba liniei abătute.

În cazul când se constată coturi în curba liniei abătute, sau ea este prea aspră, se va verifica dacă distanţa între inimă şi macaz este cea prevăzută în planul de construcţie, sau ele provin din cauza montării nereglementare a curbei (netrasată după ordonate). Raza curbei se va verifica pe baza săgeţilor măsurate cu o coardă de 10 m.

Rosturile de dilataţie de Ia capetele aparatului de cale nu vor întrece pe cele prescrise din linia curentă sau de garaj respectivă, iar cele aflate în interiorul aparatului de cale vor fi conforme planului de poză respectiv.

Rosturile de dilataţie de Ia călcâiele acelor nu vor scădea niciodată sub 3 mm, aceasta distanţă minimă fiind necesară pentru asigurarea manevrării acelor în bune condiţii.

Dispozitivele speciale contra fugirii vor fi montate reglementar pe şinele de legătură, iar acolo unde din lipsa acestor dispozitive se utilizează dispozitivele obişnuite, se va verifica dacă acestea asigură fugirea capătului şinelor către călcâiul acelor, în vederea menţinerii rostului de dilataţie minim de 3 mm.

Prinderea şinelor de traverse, atât la calea în curbă cât şi în aliniament, trebuie să fie făcută pe plăci şi cu numărul de tirfoane sau crampoane prescris pentru tipul respectiv.

3.5. INIMA DE ÎNCRUCIŞARE

3.5.1. Inima de încrucişare trebuie să fie curată nefiind permis a lăsa pe ea

pietre, zgura căzuta de la locomotive, pământ zăpadă gheaţă sau orice alt corp străin.

De asemenea, nu va fi îmbâcsită de uleiuri, unsoare etc. Jgheaburile vor fi menţinute liber şi curate. Dimensiunile prevăzute în planul

de poză trebuie să fie menţinute exact. Se va examina cu atenţie vârful inimii spre a se vedea dacă nu are izbituri

sau uzuri laterale. Acestea pot proveni dintr-o aşezare nereglementară a inimii (poziţie răsucită

în plan orizontal faţă de direcţia normală), ecartamentului necorespunzător, sau nerespectării distanţei minime prescrise (1393 mm) între vârful inimii şi partea interioară a contraşinei.

Pentru control se va măsura ecartamentul liniei pe cele doua direcţii, atât la călcâiul inimii, cât şi Ia începutul aripilor; se va verifica distanţa de 1393mm şi lăţimea jgheabului Ia contraşină; de asemenea dacă prinderea tirfoanelor nu este slăbită permiţând jocuri Ia trecerea trenurilor.

3.5.2. Vârful inimii nu trebuie să fie rupt şi nici ştirbit, nefiind permisă o uzură mai mare de:

- 6 mm Ia inimile aflate în liniile curente sau în liniile de primiri şi expedieri ale trenurilor

- 8mm Ia cele de pe restul liniilor.

12

Măsurarea acestor uzuri se face în dreptul secţiunii unde lăţimea inimii este de 40 mm.

Aripile nu trebuie să fie rupte sau crăpate, iar uzura lor să nu depăşească uzura respectivă de Ia vârful inimii.

3.5.3. Fixarea inimii de traverse trebuie să fie făcută solid şi fără să permită vreun joc. Tirfoane sau şuruburile de prindere vor avea filetul în bună stare pentru a garanta o strângere perfectă.

Traversele se deburează uşor sub inimă şi din această cauză se încovoie; de asemenea, când circulaţia se face mai mult pe o direcţie, firul exterior al direcţiei necirculate rămâne mai sus dacă traversele nu sânt bine burate. Din această cauză, burajul traverselor de Ia inimă va fi verificat amănunţit, spre a nu se ajunge la denivelări din cauza traverselor încovoiate.

3.5.4 Jgheaburile inimii vor avea o adâncime minimum 38 mm în liniile curente şi de primiri şi expedieri ale trenurilor şi 37mm în restul liniilor, astfel ca buza bandajului să nu lovească fundul jgheabului, penele, şuruburile, etc.

3.5.5. Contraşinele inimii trebuie menţinute cu distanţele din planul de construcţie faţă de şine atât ca lărgime cât şi ca înălţime faţă de ciuperca şinei.

Adâncimea minimă a jgheabului trebuie să fie de 38 mm respectiv 37 mm. Penele de fontă se vor examina să nu aibă crăpături sau să nu fie sparte,iar şuruburile să nu fie rupte.

Nu se admite ruptura sau lipsa vreunui şurub de Ia contraşine. 3.5.6.Mărcile de siguranţă se vor verifica dacă sânt aşezate Ia locul fixat

prin planul de poză şi STAS 4392 în special la aparatele de cale aşezate în curbă. Ele trebuie să fie văruite cât mai des pentru a fi bine văzute şi pe întuneric. Iarna, zăpada de pe mărcile de siguranţă şi din jurul lor se va curăţa la timp.

13

4. MĂSURAREA APARATELOR DE CALE CU OCAZIA REVIZIILOR

PERIODICE ŞI TOLERANŢELE ADMISIBILE

4.1. MIJLOACE DE MĂSURARE Măsurarea ecartamentului şi nivelului la aparatele de cale trebuie să se facă

cu un tipar verificat metrologic. Măsurarea celorlalte dimensiuni se va face cu ajutorul unui metru de metal

marcat, iar pentru unele din aceste dimensiuni greu de măsurat (adâncimi si lărgimi de jgheaburi, întredeschideri etc.) se pot utiliza şublere sau şabloane verificate şi marcate.

4.2. DIMENSIUNI ŞI TOLERANTE

Dimensiunile măsurate trebuie să corespundă cu dimensiunile respective,

indicate în desenele ce trebuie să le aibă fiecare din personalul însărcinat cu revizia cu măsurare a aparatelor de cale, utilizându-se şi datele din tabelele anexă 1÷7.

Se vor verifica în mod obligatoriu: 4.2.1. Ecartamentul şi nivelul Toleranţe admise Ecartamentul la joanta macazului: +5 / -3 mm Ecartamentul Ia vârful acelor: +4 / -3 mm Ecartamentul Ia călcâiul acelor: +5 / -3 mm Ecartamentul Ia mijlocul curbei: +5 / -3 mm Ecartamentul în dreptul vârfului inimii: +3/ -0 mm. (unde lăţimea vârful inimii este 40 mm)

*(La aparatele de cale cu inima în curbă prevăzute cu supralărgire pe toată lungimea curbei, se va lua în considerare ecartamentul special prescris în dreptul vârfului inimii).

Nivelul măsurat în aceleaşi puncte: ± 5 mm pe liniile curente şi de primiri şi expedieri; ± 10 mm, pe celelalte linii.

4.2.2. Alte dimensiuni Distanţa între suprafaţa de contact a vârfului inimii de încrucişare şi suprafaţa dinspre şină a contraşinei: min. 1393 mm Întredeschiderea acului lipit < 4 mm Distanţa între acul dezlipit şi contraac în dreptul barei de conexiune: min. 125 mm Toleranţa la lărgimea jgheaburilor la inimi şi contraşine: +2/ -3 Adâncimea jgheaburilor între ace şi contraace la călcâi, inimi şi contraşine: min. 38 mm

14

4.2.3. Uzuri maxime admise Uzura contraacului max. 6 mm pe liniile curente şi de primiri

şi expedieri, max. 8 mm pe restul liniilor. Nivelul feţei superioare al contraacului să fie cu max. 4 mm mai jos decât al acului

Uzura acului Nivelul feţei superioare a acului să nu fie cu 2 mm şi mai mult, mai jos decât al contraacului, pe porţiunea unde distanţa dintre feţele laterale de rulare ale acului şi contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai mare

Uzura verticală a inimii max. 6 mm măsurată faţă de nivelul aripii în dreptul secţiunii unde inima are o lăţime de 40 mm pe liniile curente şi de primiri şi expedieri şi max. 8 mm pe restul liniilor

Uzura şinelor legate să asigure o adâncime de min. 38 mm a de contraşine jgheabului. Uzura proţapului max. 1 mm pentru liniile curente şi de primiri şi

expedieri şi max. 2 mm pe restul liniilor.

4.3. APARATE DE CALE AŞEZATE ÎN CURBĂ

Aparatele de cale aşezate în curbă nu au de regulă supraînălţări. În cazuri excepţionale în care aparatele de cale necesită supraînălţări, acestea se stabilesc de serviciul regional de întreţinere pe baza unor proiecte tehnice şi se aprobă de Direcţia Întreţinerii căii, iar la revizie se va verifica dacă datele rezultate la măsurare corespund cu cele din proiectele tehnice aprobate.

4.4. PLANURI DE POZĂ

Secţiile de întreţinere şi districtele vor poseda toate planurile de poză ale

aparatelor de cale din raza lor, pentru consultarea acestor planuri cu ocazia reviziilor cu măsurare. Dimensiunile de pe planuri vor fi trecute obligatoriu în carnetele de revizie ale aparatelor de cale ale organelor ce posedă aceste carnete, spre a se evita greşeli la verificare, datorită memorării greşite a dimensiunilor. Anexele 1÷7 cuprind unele date necesare pentru revizia aparatelor de cale.

15

ANEXE

16

Anex

a 1

TA

BELA

DAT

ELO

R PE

NTRU

TRA

SARE

A U

NO

R SC

HIM

BĂTO

ARE

DE C

ALE

Fig.

1

Fig.

2

a) d

istan

ţa d

e la

înce

putu

l sch

imbă

toru

lui d

e ca

le la

vâr

ful a

culu

i; b)

idem

la p

unct

ul m

atem

atic

al s

chim

băto

rulu

i de

cale

; c)

idem

la v

ârfu

l mat

emat

ic a

l ini

mii;

d)

idem

la sf

ârşit

ul sc

him

băto

rulu

i de

cale

; e)

idem

la a

xa m

ărci

i de

sigur

anţă

f)

dist

anţa

de

la p

unct

ul m

atem

atic

al s

chim

băto

rulu

i de

cale

la sf

ârşit

ul sc

him

băto

rulu

i de

cale

;

17

Fig.

2 2 2 2 1 2 2 1

f m

m

1661

6

1661

6

1658

8

1661

6

1097

2

1661

6

1090

8 15

727

1097

2

e mm

4202

3

4811

5

4199

5

4811

5

2976

4

4811

5

3741

2

3133

8

d mm

2713

9

3323

1

2711

1

3323

1

1737

4

3323

1

2522

2 30

039

1894

8

c mm

2347

8

2932

2

2345

1

2934

3

1513

8

2934

3

2335

2

1510

9

b mm

1052

3

1661

6

1052

3

1661

6

6439

1661

6

1431

2

6439

a mm

1248

805

1248

1500

637

1750

1248

637

Raza

m

190

300

190

300

190

300

190

190

Ungh

iul

de d

evia

ţie

6°20

’24“

,69

6°20

’24“

,69

6°20

’24“

,69

6°20

’24“

,69

9°27

’44“

,33

6°20

’24“

,69

8°36

’56“

,32

9°27

’44“

,33

Tg.

1/9

1/9

1/9

1/9

1/6

1/9

1/6,

6

1/6

Tip 40

49

60

60

49

49

49

40

49

40

49

49

Denu

mire

a ap

arat

ului

de

cal

e

S-19

0-1:

9 14

35

S-30

0-1:

9 Af

143

3

S-19

0-1:

9 Af

143

2

S-30

0-1:

9 Af

143

5

Sm-1

90-1

:6 A

f 14

35

S-30

0-1:

9 Aa

14

35

S-19

0-1:

6,6

1435

Sm-1

90-1

:6 A

a 14

35

18

Anex

a 2

TA

BELA

DAT

ELO

R PE

NTRU

TRA

SARE

A TR

AVER

SĂRI

LOR

Fig.

1

Fig

. 2

Fig

. 3

Trav

ersa

re si

mpl

ă

Tra

vers

are

uni j

oncţ

iune

T

rave

rsar

e du

blă

jonc

ţiune

d) d

istan

ţa d

e la

pun

ctul

mat

emat

ic a

l tra

vers

ării

la v

ârfu

l mat

emat

ic a

l ini

mii;

e)

idem

la a

xa m

ărci

i de

sigur

anţă

f)

idem

la sf

ârşit

ul tr

aver

sării

;

19

Fig.

3 1 1

2f

mm

3323

1

2e

mm

6300

0

2d

mm

2595

0

f m

m

1661

5,5

e mm

3150

0

d mm

1297

5

Raza

m

190 - -

Ungh

iul

de d

evia

ţie

6°20

’24“

,69

Tg.

1/9

Tip 40

49

60

Denu

mire

a tr

aver

sării

TDJ-1

90-1

:9

Aa 1

435

TS 4

9-1:

9 14

35

20

Ane

xa 3

TA

BEL

A D

ATEL

OR

PEN

TRU

TRA

SAR

EA B

RET

ELEL

OR

a)

- di

stan

ţa d

e la

vâr

ful s

chim

băto

rulu

i la

vâr

ful a

celo

r b)

– id

em la

pun

ctul

mat

emat

ic a

l sch

imbă

toru

lui

c) –

idem

la p

unct

ul m

atem

atic

al i

nim

ii d)

– id

em la

sfâ

rşitu

l sch

imbă

toru

lui

e) –

idem

la a

xa m

ărci

i de

sigu

ranţ

ă g)

– d

ista

nţa

dint

re p

unct

ele

mat

emat

ice

ale

schi

mbă

toar

elor

de

cale

măs

urat

e pe

lini

a di

rect

ă h)

– d

ista

nţa

de la

pun

ctul

mat

emat

ic a

l bre

tele

i la

vârfu

l mat

emat

ic a

l ini

mii

sim

ple

a br

etel

ei

i) –

dist

anţa

din

tre v

ârfu

rile

mat

emat

ice

ale

inim

ii si

mpl

e a

bre

tele

i şi i

nim

ii si

mpl

e a

schi

mbă

toru

lui

l) –

lung

imea

tota

lă a

bre

tele

i

21

l mm

7598

1

7823

0

6379

6

6604

6

7598

1

7823

0

i mm

2121

2921

1923

3048

2112

3273

h mm

6527

6851

6497

6497

6536

6500

0

g mm

4275

0

4500

0

4275

0

4500

0

4275

0

4500

0

e mm

d mm

3323

1

3323

1

2713

9

2713

9

3323

1

3323

1

c mm

2934

3

2934

3

2347

8

2347

8

2934

3

2934

3

b mm

1661

6

1661

6

1052

3

1052

3

1661

6

1661

6

a mm

805

805

1248

1248

1500

Af

1750

Aa

1500

Af

1750

Aa

Raza

300

300

190

190

300

300

Ungh

iul de

de

viaţie

6°20

’24“

,69

6°20

’24“

,69

6°20

’24“

,69

6°20

’24“

,69

6°20

’24“

,69

6°20

’24“

,69

Tg.

1/9

1/9

1/9

1/9

1/9

1/9

Tip

60

60

49

49

49

49

Denu

mire

a br

etelei

BS-6

0-30

0-1:9

Af

-4,75

-143

3

BS-6

0-30

0-1:9

Af

-5,00

-143

3

BS-4

9-19

0-1:9

4,7

5

BS-4

9-19

0-1:9

5,0

0

BS-4

9-30

0-1:9

4,7

5

BS-4

9-19

0-1:9

5,0

0

22

Anex

a 4

Dim

ensi

uni j

ghea

buri

Cont

raşi

nă

Ab.

41 39 41 41 41 41 41 41

+2/ -

3

Dir.

41 39 41 41 41 41 41 41

+2/ -

3

Inim

ă Ab

.

44 44 44 44 44 44 44 44

Dir. 44 44 44 44 44 44 44 44

TABE

L CU

DIM

ENSI

UN

ILE

CARA

CTER

ISTI

CE A

LE U

NO

R AP

ARAT

E DE

CAL

E Ec

arta

men

t

Inim

a Ab

.

1436

1434

1441

1441

1436

1436

1436

1436

+3/ 0

Inim

a Di

r.

1436

1434

1436

1436

1436

1436

1436

1436

+3/ 0

Cb.

mijl

oc

1435

1433

1441

1441

1435

1435

1441

1435

-5/ -

3

Dim

ensi

uni

jghe

abur

i Ab. - - - - - - 82 - - 82 73 73

Dir. - - - - - - 75 - - 82 66 73

Ecar

tam

ent

Călc

âi

Ab.

1435

1433

1441

1441

1435

1435

1441

1435

+5/ -

3

Călc

âi

Dir.

1435

1433

1435

1435

1435

1435

1435

1435

+5/ -

3

Vârf

ac

1445

1433

1445

1445

1440

1440

1445

1440

+4/ -

3

Prim

a jo

antă

1441

1433

1441

1441

1435

1435

1441

1435

+5/ -

3

Denu

mire

a ap

arat

ului

de

cal

e

S 60

-190

-1:9

Af

1435

S 60

-300

-1:9

Af

1433

S 49

-190

-1:9

Af

1435

S 49

-190

-1:9

Aa

1435

S 49

-300

-1:9

Af

1435

S 49

-300

-1:9

Aa

1435

S 40

-190

-1:9

Aa

1435

S 40

-300

-1:9

Aa

1435

Tole

ranţ

e

23

Anex

a 5

Dime

nsiun

i jghe

abur

i Co

ntraş

ină

Ab

41 41 41 41

+2/ -

3 mi

n. 38

Dir

41 41 41 41

Inima

dublă

lkf

85

0 852 852

TABE

L CU

DIME

NSIU

NILE

CAR

ACTE

RIST

ICE

ALE

UNOR

TRA

VERS

ĂRI

lkv

461 462 462

lk 300 300 300

kf 56 56 56

min.

38

kv

44 44 44 44

k 41 41 41 41

In. si

m.

Ab

44 44 44 44

min.

38

Dir

44 44 44 44

Ecar

tamen

t Inima

Du

bl.

1436

1436

1436

1436

+3

-0

Inima

Si

mp

1436

1436

1436

1436

+3

-0

Cb.

Mij.

1441

1441

1441

1445

-5

-3

Dim.

jgh

eabu

ri Ab - - - - 82 73

min.

38

Dir - - - 75 68

Ecar

tamen

t

Cb.

Ab.

1441

1441

1441

1441

+5

-3

Cb.

Dir.

1435

1435

1435

1435

+5/

-3

Vârf ac

1445

1445

1445

1445

+4

-3

PJ

1441

1441

1441

1441

+5

-3

Denu

mire

a ap

aratu

lui

de ca

le

TDJ 6

0-19

0-1:9

Af

1435

TDJ 4

9-19

0-1:9

Af

1435

TDJ 4

9-19

0-1:9

Aa

1435

TDJ 4

0-19

0-1:9

Aa

1435

Toler

anţe

24

Ane

xa 6

TA

BEL

CU O

RDO

NAT

ELE

FIRU

LUI E

XTER

IOR

AL C

URB

EI F

AŢĂ

DE F

IRU

L D

IREC

T Y1

– o

rdon

ata

la c

ălcâ

iul a

culu

i Y

- o

rdon

ata

la d

istan

ţa x

faţă

de

călc

âiul

acu

lui

Y

= Re

-√[R

e²-(L

+x)²]

Yn

– o

rdon

ata

la sf

ârşit

ul c

urbe

i; Re

– ra

za d

e cu

rbur

ă a

firul

ui e

xter

ior;

Dista

nţa de

la că

lcâiul

aculu

i (x)

18

1255

16

1079

14

1292

,6

1329

,9

916

13,71

3

1166

12,65

7

12

1113

,1 984

1147

,9

766

10

947,8

791

979,4

630

8,816

1166

1166

,5

8 1078

794,8

1077

,9

619

824,3

507

6 875

655,8

875

468

682,6

397

4 693

530,2

693,4

338

554,3

301

2 533

418

533

229

439,4

218

0 (Y1

)

394

319,3

393,7

141,5

338

148,5

Apar

atul

de ca

le

S 60

-190

-1:9

Af

1435

S

60-3

00-1

:9 Af

14

33

S 49

-190

-1:9

Af

1435

S

49-1

90-1

:9 Aa

14

35

S 49

-300

-1:9

Af

1435

S

49-3

00-1

:9 Aa

14

35

S 40

-190

-1:9

Aa

1435

S

40-3

00-1

:9 Aa

14

35

25

Ane

xa 7

TA

BEL

CU D

ISTA

NŢE

LE ÎN

TRE

FEŢE

LE L

ATER

ALE

DE R

ULA

RE A

LE Ş

INEL

OR

DE P

E FI

RELE

EXT

ERIO

ARE

AL

E LI

NIIL

OR

ABĂT

UTE

Dist

anta

din

tre

feţe

le la

tera

le d

e ru

lare

ale

şine

lor d

e pe

firu

l ext

erio

r al l

iniil

or a

bătu

te (Y

)

13,4

60

172

172

12

402,

5

402,

5

10

681,

3

681,

3

8

917,

7

917,

7

6

1111

,9

1111

,9

4

1263

,8

1263

,8

2

1373

,5

1373

,5

0

1441

1441

Apar

atul

de

cale

S 49

-190

-1:6

Aa S

m

S 49

-190

-1:6

Af S

m

26

27

Cuprins INTRODUCERE .........................................................................................................31. FELUL REVIZIILOR .................................................................................................4

1.1. REVIZIILE APARATELOR DE CALE ....................................................................41.2. REVIZIA DE CONTROL ....................................................................................41.3. REVIZIA CU MĂSURARE (VERIFICARE) ............................................................4

2. PERSONALUL OBLIGAT A FACE REVIZIA APARATELOR DE CALE, TERMENE DE REVIZIE, ÎNSCRIEREA, CONSTATAREA .............................................................................5

2.1. REVIZIILE DE CONTROL ŞI REVIZIILE CU MĂSURARE .......................................5(VERIFICARE) .......................................................................................................52.2. ALTE REVIZII ..................................................................................................62.3. INSCRIEREA CONSTATĂRILOR ........................................................................62.4. ALTE OBLIGATII .............................................................................................6

3. MODUL DE REVIZIE AL APARATELOR DE CALE .......................................................73.1. TRAVERSELE ŞI BALASTUL .............................................................................73.2. MACAZUL .....................................................................................................73.3. APARATUL DE MANEVRĂ ............................................................................ 103.4. ŞINELE DE LEGATURĂ .................................................................................. 113.5. INIMA DE ÎNCRUCIŞARE .............................................................................. 11

4. MĂSURAREA APARATELOR DE CALE CU OCAZIA REVIZIILOR PERIODICE ŞI TOLERANŢELE ADMISIBILE ........................................................................................... 13

4.1. MIJLOACE DE MĂSURARE ........................................................................... 134.2. DIMENSIUNI ŞI TOLERANTE ......................................................................... 134.3. APARATE DE CALE AŞEZATE ÎN CURBĂ ......................................................... 144.4. PLANURI DE POZĂ ....................................................................................... 14

ANEXE .................................................................................................................... 15Anexa 1 ............................................................................................................. 16Anexa 2 ............................................................................................................. 18Anexa 3 ............................................................................................................. 20Anexa 4 ............................................................................................................. 22Anexa 5 ............................................................................................................. 22Anexa 6 ............................................................................................................. 24Anexa 7 ............................................................................................................. 25