of 32 /32
MATERIA VIE Caracteristica esenŃială Se autogenerează, îşi conservă structura şi integritatea prin metabolism = schimb de energie sau materie cu mediul exterior Manifestarea externă a proceselor biologice : la scară celulară şi la scară macroscopică - chimice = produşi de dezasimilaŃie, consum de elemente chimice - mecanice = contracŃii, dilataŃii, modificări de formă - electrice = biosemnale Organizarea materiei vii - supracelulară Ńesuturi organe aparate sisteme (corpul întreg) - subcelulară celula = elementul de bază la nivelul căruia mai există metabolism citoplasm citoplasm ă ă nucleu nucleu membran membran ă ă

Aparate Medicale

Embed Size (px)

Text of Aparate Medicale

  • MATERIA VIECaracteristica esenialSe autogenereaz, i conserv structura i integritatea prin metabolism = schimb de energie sau materie cu mediul exterior

    Manifestarea extern a proceselor biologice : la scar celular i la scar macroscopic- chimice = produi de dezasimilaie, consum de elemente chimice- mecanice = contracii, dilataii, modificri de form- electrice = biosemnale

    Organizarea materiei vii- supracelular esuturi organe aparate sisteme (corpul ntreg)- subcelular celula = elementul de baz la nivelul cruia mai exist metabolism

    citoplasmcitoplasmnucleunucleu

    membranmembran

  • Organizarea subcelularBiofizica Biofizica celulacelula

    celularcelularorganiteorganite

    nucleunucleumitocondrimitocondricloroplastecloroplaste

    aparat Golgiaparat Golgi

    Biofizic Biofizic MolecularMolecular

    aansambluri supramoleculare nsambluri supramoleculare cu masa cu masa molecularmolecular 101066--101099 uu

    ribozomi ribozomi complexe enzimaticecomplexe enzimaticesisteme contractilesisteme contractilemicrotubulimicrotubuli

    structuri structuri supramoleculare supramoleculare specific biologicespecific biologice

    macromolecule ( biopolimeri) macromolecule ( biopolimeri) cu masa molecularcu masa molecular 101033--101099 uu

    acizi nucleiciacizi nucleiciproteineproteinepolizaharidepolizaharide

    lipidelipide

    unituniti monomerice cu mas i monomerice cu mas molecular molecular 100100--300 u300 u

    nuleotidenuleotideaminoaciziaminoacizimonozaharidemonozaharideacizi graacizi grai si glicerini si glicerin

    molecule molecule i precursori i precursori intermediari metaboliciintermediari metabolici CO

    CO22 , , HH22O , NHO , NH3 , 3 , piruvat, citrat etcpiruvat, citrat etc

    entitentiti i moleculare moleculare ( chimice)( chimice)

    ChimieChimieorganicorganic

    i i biochimiebiochimie

  • Fore interatomice i intermoleculare

    r

    r

    r4qq

    F 221

    =

    pi

    r

    qqWpi4

    21=

    0=drdW

    formarea legturilor chimicedispunerea spaial a componenilor moleculari

    - natura forelor-- electric bazat pe legea Coulomb

    - determin

    Energia potenial de interaciune electrostatic dintre dou sarcini punctiforme este:

    Echilibru: => r = r=> r = ree

    r = re

    W

    r

    pentru doi (atomi) ioni ( Na+Cl-)

  • Formarea legturilor chimicedatorit electronilor de valen

    nemperecheai ( Teoria spinului electronic)

    Stri energetice ale moleculelor

    evrttot EEEEE +++=

    translaie rotaie vibraie pturilor electronice

    spectru energetic

    continu cuantificat

  • Legturi chimice

    legturi primare ( tari ) 100 kcal/mol

    - legtura London Van der Waals- dipolar- q

    - legtur ionic- legtur covalent

    r

    + q M

    p dqp = ( )

    +

    = 533

    41

    r

    rprr

    pEM pi

    3Mr4rp

    =

    pi

    Energia de interaciune dintre un dipol permanent i o sarcin punctiform

    Epqr

    rpqW M =

    == 34pi r

    r

    qE = 304pi

    Energia de interaciune dintre doi dipoli permaneni

    EpW = ( )( )

    = 5

    2121123

    21 341

    r

    prprr

    ppWpi

  • -- dipoli indui

    extEp =

    extE

    d

    +-

    dipolul indus de o sarcin punctiform : pi

    += 2

    r

    q4

    1p

    - energia de interaciune dintre un dipol indus i o sarcin punctiform

    pi

    pipicos

    441

    4 233

    +=

    == rr

    qr

    qr

    rpqpqW dip

    ( ) 422

    4cos

    r

    qWpi

    += dar dar 0180= ( ) 42

    2

    4 rqW

    ==>pi

    + - +indusp

    rqp

    r0180=

  • - energia de interaciune dintre un dipol permanent i un dipol indus ( ) ( ) ( )

    2

    5322

    dipdipdipdipindr

    rpr3r

    p

    41EEEEpW

    +

    ====

    pi

    ( )( )( )

    ( ) ( ) 622

    6

    2

    6

    2

    2810

    24

    6

    2

    2 443

    469

    4 rp

    r

    pr

    pr

    prprr

    prr

    pW

    =

    +

    =

    +

    =

    pi

    pi

    pi

    p = dipol permanent

    - + - +rpermp indp permanentind Ep =

    ion ion

    ion dipol permanent

    ion dipol indus

    dipol permanent dipol indus

    rW 1~

    21

    ~

    rW

    41

    ~

    rW

    61

    ~

    rW

  • Puni de hidrogen- fore electrostatice dipolare ntre gruparea OH i perechea de electroni liberi ai oxigenului

    sau punte dubl ntre un atom O i o grupare NH

    - sunt legturi slabe, 1/10 din fora legturilor covalente

    - reduc rotaiile moleculare

    - apar n form de dubl elice a moleculelor ADN

    molecula molecula 1 2

    apare dac un atom H legat chimic de un atom electronegativ, O sau N, este situat n apropierea

    altui atom electronegativ, O sau N

    R CO

    O H O

    H O

    C R

    punte hidrogen

    punte hidrogen

    R CO H N

    N H OC R

    NH

    C

    C

    O

    CO

    N

    CH

  • Interaciunea hidrofob

    - moleculele hidrofobe, ( acizii grai), dizolvate n ap, se vor asocia, din cauza respingerii lor de ctre moleculele de ap

  • Manifestri electrice ale celulei vii

    Celula == unitate elementar a materii vii unitate elementar a materii vii

    Clasificaredup funcia ndeplinitdup relaiile cu alte celule i cu mediul

    Compozite membran, citoplasm, nucleuProtoplasm = att materia vie n evoluie ct i ntregul coninut al celulei

  • Compozitia membranei

    -fosfolipide -proteine

    dispuse in strat dublu

    fosfolipide (hidrofile, polare, solubile in apa)

    acizi grasi (hidrofobi)

    Membrana celulara

  • Membrana celulara

  • Potenialul celular de repaos

    Activitatea celulei se urmrete la nivelul membranei prin schimbul de ionicu exteriorul teoria ionic a lui Hodgkin i Huxley

    Ioni ce particip la schimb : K+, Na+, Ca2+, Mg2+, Cl-, etc

    Cei mai importani ioni n interior i exterior :K+, Na+ - au concentraii diferite

    K+, Conc. int = (20-40) Conc extNa+, Conc. ext = 10 Conc. int

    Cl-, [ ][ ] 14=

    i

    e

    ClCl

  • Celula n repaos. Schimbul de ioni

    - interiorul celulei este NEGATIV din cauza anionilor organici - cmp electric spre interior- fore de difuziune este orientat spre concentraia mai MIC

    - relaia lui NERNST

    +K

    exterior

    eriorint

    1

    2 lg6,61lnCC

    CC

    FnRTV =

    =

    -

    -

    -

    +

    +

    +

    E

    dF

    eF

    dF

    dF

    eF

    +Na

    +Na

    Cl

    Cl

    +K

    Er

    eFr

    [Cl-]i < [Cl-]e

    [K+]i > [K+]e

    [Na+]i < [Na+]e

  • Clint ext dF

    eFechilibru mVVCl 90=

    2) Ionii potasiu +Kint ext dF

    eF cvasiechilibru deoareceed FF

    mVCCV

    e

    iK

    9591lg6,61 ==+

    3) Ionii +Na int extdFeF mVC

    CVe

    iNa 62lg6,61 ==+

    nu exist echilibruMembrana are permeabilitate mic fa de Na+

    Pentru transportul ionilor de Na+ spre exterior se utilizeaz energia metabolicLa ieirea unui ion de Na+ n exterior atunci un ion K+ intr n celul Pompa Na

    +, K+, ionic

    1) Ionii de clor

  • Sodium-Potassium pump, an example of Primary active transport

  • Mecanisme de schimb ionic

    - ionii K+ trec din interior spre exterior (fore chimicee))Cext < CintVext< Vint

    - diferena de potenial se opune trecerii n continuare a ionilor spre interior.Rezult echilibru dinamic

    +K

    n repaos [ ] [ ] [ ] [ ]eeii ClKClK ++ = echilibru de membran Donnan- trec din exterior spre interior

    Cext > CintVext> Vint

    +Na

  • Potenialul celular apare din cauza diferenei de concentraie.Valoarea lui este dat de relaia NERNST

    [ ]mVCCV

    extcelulei

    celuleiintlg6,61=

    30int =++

    Kext

    K

    CC

    Ex. KK++,, rezult mVVK 90=++KV este pozitiv n interior fa de exterior

    Ex. ,+Na++

    NaextNa CC int rezult mVVNa 62=+

    +NaV este negativ n interior fa de exterior

    Membrana are un caracter selectiv fa de ioni datorit :

    - dimensiunilor diferite ale ionilor- afinitii diferite fa de ap

  • ExteriorExterior MembranMembran InteriorInterior

    +K

    ++

    -

    -Er

    dFr

    eFr

    eFr

    dFr

    K+ ioni ce vin din exterior spre interior

    K+ ioni pompai de diferena de potenial i degradientul de concentraie

    Na+ ioni ce pleac spre exterior

    Na+ ioni pompai de diferena de potenial igradientul de concentraie

    Celula este negativ n interior din cauza ANIONILOR organici => cmp spre interiorE

    r

  • +K

    +Na

    -

    +

    +

    -

    91

    62

    n repaos celula este polarizatexteriorinterior

    +-

    potenial de repaos celular u

    Schema echivalent

    ExteriorExterior Interior Interior MembranMembran

    u

    C

    +kR

    +NaR -

    - +

    +

    +KV

    +NaV

    =+ kRK 1=+ kRNa 150

    2/1 cmFC =2/10 cmFC =

    - celula nervoas- celula muscular

    n repaos curentul total prin membran este zero

    oII KNa =+ ++U = - 90 mV

  • Transportul de ioni prin membrana

    Mecanisme de transport

    1. Difuzie (gradient de concentratie)

    2. Osmoza (afinitate fata de solventi)

    3. Exocitoza (daca o vezicula atasata membranei se deschide spre exterior si elimina substanta)

    4. Fagocitoza (daca membranea se deformeaza si include o formatiune din exterior)

  • Transportul de ioni prin membrana

  • Transportul activ de ioni prin membrana

    Transport activ de ioni; se realizeaza impotriva gradientului de concentratie. Pompa Na / K

    Energia este furnizata de hitroliza ATP (adenozina trifosfatica)

  • ATP (adenozin trifosfat)The structure of ATP has an ordered carbon compound as a backbone, but the part that is really critical is the phosphorous part - the triphosphate. Three phosphorous groups are connected by oxygens to each other, and there are also side oxygens connected to the phosphorous atoms. Under the normal conditions in the body, each of these oxygens has a negative charge, and as you know, electrons want to be with protons - the negative charges repel each other.

  • ATP (adenozin trifosfat) These bunched up negative

    charges want to escape - to get away from each other, so there is a lot of potential energy here.

    If you remove just one of these phosphate groups from the end, so that there are just two phosphate groups, the molecule is much happier. This conversion from ATP to ADP is an extremely crucial reaction for the supplying of energy for life processes. Just the cutting of one bond with the accompanying rearrangement is sufficient to liberate about 7.3 kilocalories per mole = 30.6 kJ/mol. This is about the same as the energy in a single peanut.

  • Hidroliza ATP

  • ATP-ADT

  • The sodium-potassium pump moves toward an equilibrium state with the relative concentrations of Na+ and K+ shown at left.

    Pompa Na+ / K+

  • Potenialul de aciune al celulei

    Stimuliexcitanti acioneaz n sensul depolarizrii celulei (tinde s

    micoreze valoarea absolut a potenialului de repaos)inhibitori accentueaz polarizarea celulei

    Prag de stimulare

    Dac durata i amplitudinea stimulului depesc o anumit valoare, atunci procesul de trecere a ionilor nu mai poate fi controlat de ctre stimul i se produce o trecere n avalan a ionilor prin membran i celula se depolarizeaz.

    Obs. Sub aciunea unui stimul excitant membrana devine mai permeabil pentru ionii de Na+, dar nu-i schimb permeabilitatea fa de ionii de K+.

  • curent de stimularecurent de stimulare

    stimul excitantstimul excitant

    stimul inhibitorstimul inhibitor

    VVcelulcelul[mV][mV]

    TT00

    tt

    stimul inhibitorstimul inhibitor

    +20+20

    tt

    prag deprag destimularestimulare

    --9090DepolarizareDepolarizare RepolarizareRepolarizare PotenPotenial ial

    de repaosde repaos

    q q electricelectricq q electricelectric

    egaleegale

    tt

  • Msurtori

    - n vivo = pe viu- n vitro - n soluie care s reproduc ct mai fidel condiiile reale ale celulei vii

    Se folosesc doi electroziunul se introduce n celul

    unul n exterior

    Introducem doi electrozi n soluie i in celul.n repaos curentul prin membran este zero. Tensiunea ntre electrozi = 0.Stimulm celula intr ioni pozitivi n celul apare tensiune tensiunea dispare cnd celula este depolarizat apare din nou la repolarizare

    DepolarizareDepolarizare

    RepolarizareRepolarizare

    UUextracelulaextracelula

  • Bibliografie

    1. Biofizic, Elena Dragomir, Liviu Enache

    2. Electronic medical, Rodica Strungaru

    3. Aparatura electronicii medicale, T.D. Gligor, A. Policec

    4. Magnetismul n biologie, I.A Holodea

    5. Electronic medical, A. Poicec, T.D. Gligor

    6. Biofizic, M. Isac, C. Filipescu

    7. Biofizic, Tudor Porumb