6 d i ţ i e s p e c i a l ăA SU L ri L X X I ' v il -u» ®~i 72 M M A R flj, 2 D » _ _ Şwţi'lfi Iulie 1924

WBBSSSŞSBS SSSBSSBBSSO XXilSSBSS W? jSBiŞ Sll,*l S Bfe SSSSBg55gaBSg!?|y|...IJ H1

f

Siâ&cţlâ (1 AâministfiţbPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 let Pentru streinâtate 800 Iei Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată laApare de trei ori pe săptămână

Fără o presă naţională cinstită şiQ (lertt#* cratică, un popor nu va da niciodată^ măsura însuşirilor lui culturale şi pofitice.’*E Jcafşi cum ar grăi prin gura streinului.■■■M M M JQgaaWWUrcrWIWMIWMMUIMUWnHIIMIIăMMMaHMBMWWWIMMaMMWMWWWMllMMBMUIMWMMBWMMWi

Hotărârile dela Cluj• Un nou apel la concentrarea democratică

Partidul naţional este gata să-şi ia răspunderea situaţiei.Despre şedinţa Comitetului

Execuţi?, a Comitetului Central şi a parlamentarilor Partidului nafional român, ţinută în Cluf Ia 13 Iulie 1924, biroul partidu* iui a dat publicităţii următorul comunicat:

»Comitetul Central împreună cu Comitetul Executiv şi parla­mentarii Partidului naţional ro­mân s'au întrunit în Cluj la 13 Iulie 1924.

Dl Iuliu Maniv, preşedintele Partidului, deschizând şedinţa a rată fazele tratativelor de fu­ziune cu partidul ţărănesc, înce­pând dela Congresul Partidului până în momentul când parti­dul [ărănesc a denunţat fuziu­nea şi expune situaiiunea ooîi tică actuală. D). dr. Zosim Chir- top, fost secretar general la In­terne, arată, că Partidul naţional aprobă modul cum conducerea Partidului a dus aceste tratative, iar dl protop. Bre ban tălmăceşte opinia publică a partidului dm părţile nordice ale Transilvaniei, care este pe deplin de acord cu conducerea partidului In chestiunea fuziunei cu partidul ţărănesc.

Dl deputat Victor Deleu pro­pune exiniterea unei comisiuni pentru prezentarea unei re zoiu- ţiuni, care să cuprindă hotărâ­rea şedinfei în ce priveşte ra­portul biroului Comitetului Exe­cutiv. Adunarea primeşte pro­punerea şi alege In c omisiune pe dnii prof. Ion Lupaş, dr. Mi hai Popovicf, dr. Vaier Moldovan, dr. Lucian Borcea, doctorul Tit Li viu Tllea dr. Laurenţiu Pop, şi dr. Voicu Ni (eseu. Comisiu- nea aleasă, după suspendarea şedinţei se retrage şi apoi, re- desdUzându-se şedinţa, prin ra­portorul ei, dl prof. Ion Lupaş pre­zintă, iar adunarea primeşte în unanimitate, ţinându-se seamă de propunerile făcute de dnii: dr. Aurel Vlad, Laurenţiu Oa- nea, Vaier Branişte, dr. Emil HStiegan, dr. Andreiu Nicola şi dr. Alexandru Vaida-Voevod, ur­m ătoarea rezolufiune;

Comitetul executiv al Partidului naţional , român,

* întrunit împreună cu Comi­tetul Central şi cu parla­mentarii partidului la Cluj, In 18 Iulie 1 9 2 4 , în baza raportului prezentat de bi­roul Comitetului executiv, aduce următoarea rezoluţi- u n e :

i . I a cu reg ret act, că conducerea p artid u lu i ţă ­răn esc a denunţat fu z iu - nea partidu lu i ţărăn esc cu p a rtid u l n aţion al rom ân h otărâtă în prin cip iu de congresele am belor p artid e ţinute la B ucureşti în 2 2 lu m e 1 9 2 4 .

ld e ia fu ziu n ii a fo s t unanim acceptată d e toţi fa c to r ii h o tărâ tori a i p a r ­tidu lu i n aţion al. E a p o r ­nea din convingerea sin­ceră, că dem ocraţia naţi­on ală serveşte m ai bine interesele neam ului şi a le Statu lu i rom ân întregit\ lu ptân d în t fo organ izaţie un itară strân s legat, d e- câ t p u lv eriza tă in o rg a ­n iz a ţii deosebite. Îş i ex ­p rim ă speranţa, că deşi conducerea p artid u lu i ţă ­rănesc a răstu rn at acor­du rile încheiate îm preună, totuşi consideraţiun ile su­

p er io a re a le b in elu i ob­ştesc o vor determ in a, să p rim ească m âna , c a re î s ’ a în tin s cu fr ă ţe a s c a d ra g o s te elim inând to t ce ne s e p a ră .

C om itetul C en tral ap ro ­bă dem ersu rile fâcu tedeC o - m iletu l executiv a l P arti­dului şi în sp ec ia l d e p r e ­şedin tele partidu lu i, in scopu l d e a în lătu ra din calea fu z iu n ei p ied ec ih şi au torizează C om itetul ex e­cutiv, s ă p u n ă ş i în v ii­tor toate silin ţele , ca în lim itele h o tă rîr ilo r Con­g resu lu i P artid u lu i nar ţion al rom ân ţinut în B u ­cu reşti la 2 2 Iun ie 1 9 2 4

s ă r e a liz e z e d e fin itiv con­c e n tr a r e a f o r ţ e lo r s in c e r d e m o c ra tic e din ţ a r ă .

2. In conformitate cu punctul 2 al rezoluţiunei

Congresului partidului din 22 Iunie 1 9 2 4 , <?are de­cide în mod clar, că „cele zece puncte principiare ac­ceptate, ca bază programa­tică a fuziunei cu partidul ţărănesc sunt principii, care reprezintă convingerile sin­cere ale Partidului naţional român şi sunt desvoltarea şi aplicarea-programului său ; politic“, Comitetul central declară aceste zece puncte, ca parte esenţială a pro­gramului său formând ele baza bine precizată a unei credinţe politice şi nici de- cum adaptări întâmplătoare. Invită deci pe toţi membrii partidului naţional să răs­pândească ca toată însufle­ţirea aceste credinţe în ma­sele largi ale poporului. In­vită totodată Comitetul exe­cutiv, ca în baza acestor principii, să dea din nou publicităţii în timpul cel mai scurt, programul de guvernământ şi de acţiune politică a partidului.

8. Partidul naţional român vede cu mare îngrijorare patriotică cum guvernul ac­tual duce ţara nu sp re con­solidare şi întărire, ci spre desagregare şi ruină.

Dictatura liberală inau­gurată prin lovitură de stat, fraudă şi teroare cu prile­jul alegerilor din Martie 1 9 2 2 n a realizat nim ic din potopul de promisiuni cu care guvernul încerca să justifice întronarea samavol­niciei în locul dreptului şi legalităţii.

Viaţa parlamentară con­stituţională este suprimată legile se trec şi se votează prin surprindere, libertatea cuvântului nu este asigura­tă în discuţiile parlamentare.

Dintr’un astfel de simulacru al reprezentanţei naţionale nu pot ieşi, decât legi de­zastruoase. Trei legi prin­cipale, Comercializarea bo­găţiilor Statului, Legea e- nergîilor şi Legea minelor votate în mod precipitat, au evident, un * caracter de partid şi sunt menite să subtragă bogăţiile ţării din serviciul obştesc şi să le concesioneze partizanilor po­litici şi trustului financiar liberal. Legea învăţământu­lui nu ereiază nici condiţiile cele mai elementare pen­tru progresul instrucţiei populare, neavând între al­tele nici o dispoziţie prin care să asigure corpului di­dactic condiţiile de trai co­respunzătoare în împrejură­rile actuale.

Viaţa economică aproape de faliment, criza de va­lută, scumpetea, care creşte mereu, toate dovedesc cum o concepţie economică total greşită şi totuşi aplicată în mod stăruitor poate duce o Ţară cu bogăţiile cele mai mari şi cu cele mai prielnice condiţii de pro­gres lâ dezastru şi la dis­creditarea ei.

In provinciile unite se nesocotesc şi se calcă ţn picioare toate drepturile şi interesele lor specifice prin introducerea celui mai sfi­dător politicianism do par­tid, care pe unii [îi ridică şi îi îmbogăţeşte fără me­rit. iar pe alţii îi persecută şi îi neîndreptăţeşte, fără temeiu, neaplieând în a- celaş timp nici o sancţiune faţă de abuzurile şi fără­delegile partizanilor poli­tici.

Iar funcţionarii din în-

treaga ţară sunt lăsaţi în cea mai neagră mizerie şi în o stare dezastroasă şi umilitoare.

Această stare de lucruri catastrofală nu se poate remedia decât prin înlătu­rarea guvernului actual. In locul dictaturei trebuie în­tronat un regim constituţio­nal parlamentar în concor­danţă cu voinţa naţională liber exprimată. E l va avea misiunea să consolideze ţara supt raport politic, cultural, social şi economic.

In acest scop, în confor­mitate cu hotărârile din ultimul congres al partidu­lui, Comitetul executiv este rugat a duce lupta cea mai hotărâtă pentru a în­lătura guvernul actual şi a inaugura un sistem de gu­vernare întemeiat pe lega­litate, pe moralitate şi pe respectul tradiţiilor mari şi aspiraţiunilor îndreptăţite ale neamului românesc.

P a r tid u l N a ţio n a l R o ­m ân o r g a n iz a t m V e ch iu l R e g a t , A r d e a l , B a n a t , B a ­s a r a b ia şi B u c o v in a , sub s te a g u l c ă ru ia s ’ au r a lia t fo r ţ e d istin se din în tre a g a ţ a r ă , — în te m e ia t p e în ­c re d e re a m a s e lo r e s te a s t ă z i g a ta s ă (ia r ă s ­p u n d e re a s itu a ţie i şi s ă s a lv e ze Ţ a r a a ju n s ă pe p o v â rn iş u l d e cad e n ţe i. C u to a te a c e s te a în in te re s u l s u p e rio r a l Ţ ă r i i şi pen­t r u a în fă p tu i cu un ceas m a i de g r a b ă lin işte a a t â t de n e c e s a ră re fa c e rii in­te rn e şi e x te r n e , P a r t i ­dul N a ţio n a l în c o n fo rm i­t a t e cu a titu d in e a s a de a tâ te a o ri m a n ife s ta tă , p rim e ş te o ri-c e c o n lu c ra re v e n ită dela a c e ia , c a ri

GAZETA "TRANSILVANIEI Nr. 72—tW

s ta u în s e rv ic iu l a d e v ă ­r a t e i d e m o c ra ţii n a ţio ­n a le şi a l binelui o b şte sc .

4?. îş i exprim ă toată tncredărea f a ţ ă de p r e ­şed in tele său d -l /u liu M aniu. A p r o a lă activ ita­tea p arlam en tarilor p a r ti­dului, le m ulţum eşte p en ­tru dem nitatea ş i en erg ia cu care au a p ă ra t p r in ­cip iile ş i credinţele p o li­tice a le P artidu lu i N aţio- n a i R om ân contribuind la sp ortrea prestig iu lu i său şt la trez irea speranţei în v iorătoare în m assele electorale, că in cu rân d f a r a va av ea in luptă­to r ii devotaţi a i acestu i p a r tid , p e fa c to r ii com ­p eten ţi ş i b in epregătiţi p en ­tru crearea unei s tă r i p o litice sociale cu lturale ş i econom ice săn ătoase p ro p r ii pen tru o m uncă p rod u ctiv ă şt d e ră sp lă ­tire d reap tă a munci'i f i e ­căru ia.

DupS primirea acestei re zoi u- ţiunii mai vorbeşte; dl dr. Ghiţă Pop deputat, cere a relevat im portanta relatiunilor încordate externe aleStatulul nostru cu Sta- iele aliate, cerând informaţii dela preşedintele partidului în ce pri­veşte zvonul rechemării Minis­trului Statelor Unite dela Bucu­reşti, Apoi dl dr. Aurel Dobrescu, care face apel şi propuneri în ce priveşte munca de propa­gandă şt de organizare politică a partidului în decursul sezo­nului de vâri.

După desluşirile date de pre­şedintele Adunării, acesta în­chide şedinţa mulţumind celor prezenţi în număr atât de mare pentru spiritul de solidaritate şi devotament dovedit fată de in­teresele superioare ale Ţării şi cu ocazfunea aceasta.

Examenele de admitere în ŞcoaHa Militară.Concursul de admitere în

şcoalele militare de * infanterie, va avea loc cu începere dela 10 August a. c. în localurile: Şcoalor militare de infanterie No. 1 Bucureşti, No. 2 Sibiu şi liceului militar laşi.

Sunt admişi: a) Fără con­curs: absolvenţii liceelor mili­tare, absolvenţii liceelor civile a 8 clase şi absolvenţii a 7 clase licee civile sau şcoli echiva­lente cari au avut media gene­rală cel puţin 7 în ultimii 3 ani de studiu — chiar dacă sunt sub drapel.

b) Cu concurs: absolvenţii a 7 clase liceu sau altor şcoli echivalente de ministerul instruc­ţiunii publice.

Se admit şi corigenţi ai cla­sei a 6-a, cu obligaţiunea ca la începerea şcolilor să depună certificatul de trecerea cori­gentei.

Celelalte detalii se găsesc în •Monitorul Oficial* No. 128 din 15 Iunie 1924.

Toate actele vor trebui de­puse cel mai Târziu până în seara zilei de 6 August 1924 la şcoala unde doresc a da exa­menul.

Pagina 2

U n a u to m o b il de p e r­so a n e 5 0 H . P . L a u r in K le m e n t de v â n z a r e . S e p o a te v e d e a la g a ra ju l S e h ie l în B r a ş o v , unde se d a u şi in fo rm a ţiu n i d e * ta ila te .65V 1—2

SITUAŢIA POLITICA

Urmările lovitnrel de stat dm 1922.In declaraţiile făcute în şe­

dinţa dela Cluj, dl Itifiu Maniu, preşedintele Partidului national român, a făcut o expunere a atluatief politice, pe care o re­zumăm în următoarele :

Situaţia politică în­curcată de azi se da- toreşte unui guvern lipsit şi de inteligenţă şi de calm. Prevede­rile noastre sau îm­plinit. Avem această foarte tristă satisfac­ţie : lovitura de stat duce totdeauna la de­zastre. Datorită lovi- turei de stat din 1922, avem complecta de­zorganizare, dezastrul economic, producţiu- nea redusă şi stânje­

n ită şi suntem aproa­pe In faliment finan­ciar.

Datorită politicei gu­vernului de lovitură de stat sântem neso­cotiţi, ca ţară, în strei- nătate şi avem autori­tatea scăzută.

In faţa acestei gra­ve situaţii, trebuie să lucrăm în deplină so­lidaritate toţi aceia cari sunt călăuziţi de ideia democratică şi naţională, ca să salvăm ceea-ce se poate încă salva.

Partidul naţional român e pregătit să ia partea sa de răs­pundere în această o- peră de salvare.

Toţi factorii răs­punzători ai acastei ţâri s’au convins că trebuie o schimbare ra ­dicală, care nu se poate tace fă ră noi.

„Factorii hotărâtori s’au convins că iară Partidul naţional nu se mai poate guverna ' aeeastă ţară, fiind-câ partidul nostru repre­zintă în adevăr ideia ordinei, a legalităţei şi a răsplătirei juste a tuturor factorilor de muncă şi cinste cari sânt în serviciul pu­blic. Partidul naţio­nal este izvorât din massele largi popu­lare şi a răm as cre-

dincios, împotriva a- tâtor grele şi dure­roase încercări, idea­lului său democratic şi naţional.

„Facem apei din nou la toate torţele demo­cratice şi naţionale pentru strângerea rân­durilor ca să izbân­dim cu un ceas mai înainte în scopurile strâns legate de inte­resele ţârei, primej­duite foarte g rav as­tă z i«

Semnificaţiannni gest

Cititorii acesta! ziar cunosc gestul d lai general i. r. C. Pic* trara, care a ştiut prlntr’un act vredniî de toată laada, să-şi a* rate recunoştinţa faţă de liceal •Andrei Şigaaa", pentru că vreme de patra ani această şcoală >a crescut fiai. Ds sigur ou suma de 300.009 lei importă, ci gestul in sine, care au poate rămâne fără să fie relevat.

Mat întâia, absolveatal de ii* cea Viutilă Pietraru a fost întot. deauaa an elev cât se poate de distins. Şi ataaci donaţia cu poate fi interpretată decât ca ou omagia adas educaţiei ce se face în liceal „Andrei Şjguna".

Al doiiea fapt, demn de reti­nát, este că doaatoral na i an ardelean, ci au msre proprietar d!n Vecbial regat. Va să zică an om, care, urmărind an de an úesvoltarea fialni său, ou numai că n a găsit'O primejdioasă din punct de vedere moral, dar, după cum vedeţi, a apreciat-o nu se poate mai măgulitor pen­tru cei cari an direcţiouat acea­stă desvoitare. E un succes fru­mos pentru aşezământul de cub tară, care în curând va împlini 75 de ani de existenţă. Asta în* aeamoă că păstrând toată partea cea bună a tradiţiei, a ştiut să se conformeze şi spiritului mo- dero. Şl câad te gândeşti că a- ceasta şcoală n’a avut dtn par­tea guvernului din Bucureşti, toată 'consideraţia pe cere o merTă !

Dar mai e lucru, care face meritai exclusiv ai donatorului. Dfn venitul fondului vor fi sju* foraţi, pe o cale saa alta, elevi în majoritate ardeleni. Zic arde­leni, pentraci ei sunt mai mulţi şi mai săraci. Şi nu e oare fapta d-lal GPietrara o invitaţie fină dar lămurită, trimisă acelor, cari zii- nic declamă fraze patriotice des* pre unificarea aofletească, dar □a desch d niciodată ponga ?

/. C.

Sportive. Membrii societăţii sportive a muncitorilor din Arad aa fost Sâmbătă şl eri Duminecă oaspeţii Braşovului. M ttiiha! de football de Sâmbătă între echipa dia Arad si Oiypmpia s-a ter­minat cu 2 :1 (2 :0 ) In lavórul celei dintâi, iar cel de Du­minecă între echipa aradană şi Braşovia cu 1: 1 (\ : 0).

•B a t i s t e p e n t r u d a m e

ş i d o m n if noutăţi numai la F r a n o î s o G r o i s .341 5—0 Saxoni a No. 2278

ExterneCeaferfiifa dela Praga.

Praga , 43 Iulie. . Despre pri­ma şedinţă o conferenţei Micei antante, ta care participă cel trei miniştrii de externe ai Ro­mâniei,Cehoslovaciei şi iugo­slavie!, 8*0 dat presei un com u­nicat oficial. îa care se accen- tuioză că diferitele incidente din ultimul timp n-att inflainfat d e lo c raporturile Intre c e le trei ţâri, cari s e sim t az i m at strâns legate d ecâ t altâ dată ptls in­teresele vitale ceaune.

Rămânând o alianţă cu ca ­racter determinat. Mica înţele­gere urmăreşte totuşi deasupra tuturor celorlalte probleme ch es ­tiunea p ă v i şi în acest scop se vor fa^e sforţări prinlr’o ac­ţiune solidară de-a menţine şi întări această pace.

franţa legată de cauza păciiP aris 15 Iulie. Senatul fran­

cez, ascultând expozeul premie­rului Herriot, a adaptat o ordine de zf, prin care afirmă încă o- diată că Franţa este fprofund le­gată de cauza păcii. Senatul exprimă cu 246 voturi contra 48 încrederea sa guvernului ce- rândul să urmărească acordu­rile atât cu aUafiiV executarea tratatului dela Versailles şi ches­tiunea reparafiunilor şi a sigu­ranţei Franţei.

j Liceul militar 1 Mănăstirea Dealului

Cu începere din ziua de 10 Iulie a. c. încep înscrierile la acest liceu militar pentru ad­mitere în clasa I-a'

Condiţiunile de admitere, pre­cum şi actele necesare, sunt arătate în Decizia Ministerială No. 452 din ,4‘ Iunie Î924-, d u - blicată în Monitorul Oficial No. 136 din 26 Iunie 1924.

Ultima zi pentru primirea ac­telor de înscriere este lO Au-

; gust 1924: Actele se depun nu­mai la reşedinţa acestui Liceu la Târgovişte.

Examenul de admirere are

Iloc în Bucureşti la şcoala pre­gătitoare de infanterie No. 1 i Dealul*Spirei)) şi începe în ziua de 15 August.

Datoria autorităţilor şi intelec­tualilor români dela sate şi oi®* şe este să îndemne pe părinţi ca copii lor să îmbrăţişeze ca­riera militară.

Din cauza abundentei d e m a­terial actual politic raportul no­stru asupra serbării încheierii anula) şcolar, care a avut loc Sâmbătă în Teatrul Apollo, va apare in n-ru! viitor.

Cetiţi şi răspândiţi:• G a z e t a T r a n s ilv a n ie i■

i cel mai vechi ziar românesc

Un dezertor ucis de patrulă pe promenada din Braşov.

Astă noapte, pe la ora 1, dezertorul Tiberciuc (xheorghe a fost găsit pe promenada oraşului de către

«o patrulă militară. încercând să fupâ, urmărit de-aproape, a fost ajuns de un soldai care i-a străpuns abdomenul cu o lovitură de baionetă. Dezertorul a rămas mort pe loc.

Autorităţile militare au deschis o anchetă. Senti­nela a fost arestată.

PDbiîeaţitute.Se aduce la cunoştinţa ge­

nerală a tuturor Contribuabililor din oraşul Braşov, că termenul de plată a impozitelor pe 1924 deja a expirat şi cei care nu se vor prezenta la plată până la I August a. c. se vor urmări şi sequestra averea sa conform legei de urmăriri în plus că se vor calcula şi procentele afe­rente.

Plata se face la Palatul Fi­nanţelor camera No- 50.

Braşov, 10 Iulie 1924.Perceptor:

661 1—3 \M. Colgiu.

Văd. Mărie FriedmannBlum de mijlocire

pentru vânzări şi cumpărări de case, locuinţe, localuri de prăvălie, locuri virâne, terene cuitivabile şi între­prinderi de fabrici ca şi în­chirieri locuinţe şi viile pe timpul de vară.B r a ş o v , S t r . C a ste lu lu i 4 7 .600 8 - 0

Domnii Abonaţiai ziarului care sunt

in restanţă cu plata abonamentului, sunt rugaţi ca de urgenţă să trimită costul abo­namentului prin man-

’ kdat poştal, contrar vom ii siliţi a sista trim ite­rea ziarului.

* Administraţia i

C9FEB M EIN LZ I L N I C

p r o a s p & t p r d f i t i .

Sucursala : Str. Mitai Weiss 11.642 3 -1 0

De vânzare ™ %£*(trăsură lungă) pentru 12 per­soane, nou, cu acoperământ de pânză impermeabilă. Ase adresa K akas Lázár şi Iosef, comer­ciant Couasp.a. 651 2—3

Un ziar cinstit româ­nesc estes oomoarăpen­tru casa fiecărui Român. Abonaţi dar „GaZITA TRANSILVANIEI“

P '« r 72 —1924

O afacerede onoare*)

Onor. Redacţia Ziarului »G azeta Transiloaniei“.

Braşov.Iu baza legei de presă, pen

iru clarificarea opiniei publice) am onoare a vă Invita să bine­voiţi a ele publicitiţei urmă tos** rea rectificare :

In ziarul »Gazeta Transilva­niei* No. 65 din 27 Iunie a. c. şi No. 70 din 10 Iulie a. c. a apărut 2 articole sub titlul »O afacere de onoare* cu tendinţa de a da cu totul alt colorit Inci- dentului petrecut cu dl CSpiL Copăceanu, intenţionând s i se arate că eu m’am abţinut de a da satisfacţie.

Incidentul a fost provocat de CSpit. Copăceanu la 12 Iunie când în f*ta o 2 magistraţi ei tribunalului şi primul procuror al parchetului Braşov a amenin­ţa t: că va împuşca momentan pe advocatul dr. Dénes dacă a* ceata va Încerca să se mute în camera ce comisia de rechizi- •}ii a scutit-o de rechlziţie — şi care anterior fu iese în posesia sa.

Această ameninţare în mod indirect a fost adresată şi co-

t misiei mixte de rechiziţli pe ca­re prin acest mod a intenţionat să o impedece in liberul exer­ciţiu al funcţiunei sale.

in afară de aceasta s’a adus şi alte ameninţări.

La 13 Iunie a. c. în şedinţa comisiei mixte de rechiziţii am pus în vedere dlui Copăceanu că pentru intimidările aduse voi sesiza autorităţile competente, pentru ca să se vadă dacă este cazul ca un atare domn ofiţer (care ameninţă pe proprietar şi comisie) să mai rămână sau nu in localitate.

Pentru aceasta mi s’a trimis martori.

Conform usanţeior şi dispozi­ţiilor în vigoare am relatai in cideatal Ministerului de Interne, cerând să decidă dacă admite continuarea tranşerei diferendu­lui pe calea aleasă de adversar.

Ministerul de Interne ia Iunie a. c, mi-a trimis răspuns prin următoarea telegramă:

Dr. Ioachfm Ciurea prefectul jud. Braşov, Bucureşti 406, 44, 23, 12.

Resultat raport D-vs No. 92/924 am onoare a vă face cunoscut

, că întrucât incidentul a fost pro- * vocet în exerciţiul funcţiunei

Ministerul nu aprobă satisfa­cerea calea armelor. Subsecre­tar de Stat la interne R Frana sovici No. 036202.

Această telegramă s’a adus şi la cunoştinţa adversarului, care Insă o retace complect.

Din respunsul de mai sus re­zultă şi principiul general că şi pentru acţiunile ce se atribue unui funcţionar public ca comi­se In exerciţiul funcţiunei nu are loc satisfacţia pe calea ar­melor ;

Ori cine poate obţine satis­facţie numai pe cale judecăto­rească, iar nu »pe orice cale*, cum în mod greşit interpretează dnii martori ai adversarului.

Prefectul de judeţ are cu to­iul altă misiune de cât aceea a «.şirei pe teren cu toţi nemül- ţămiţii (proprietari sau chiriaşi) «lela comisia mixtă de rechiziţii.

Intr-un stat de drept unde ce­tăţenilor timp de 10 ani li s’au cerut enorme sacrificii, nu se poate admite ca un cetăţean să lie ameninţat cu împuşcarea, atunci când intenţionează să execute o hotărâre, nu se poate admite ca o comisie legală să fie intimidată In liberul exer­

c iţiu ai funcţiune! sate.Braşov, 11 Iunie 1924.

Cu stimă : dr. Ciurea

prefectul jud. Braşov.

Redacţia nu-şi ia nici o răspundere pentru oble publicate la această ru­brică.

GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Ministerul JustiţieiConliinnea de naturalizare-Conform art. 22 din legea pri­

vitoare la dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre o în­tâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art- 23 din zisa lege:

Domnule Ministru.Subsemnata Rozalia Fodor,

născută în oraşul Budapesta (Ungaria^ în anul 1899, actual' mente fiind cu domiciliul in o“ raşul Braşov, încă din anul 1920 unde mă ocup cu croitoria şi fiindcă în patria mea de origină nu mai am iKfci o legătură de rudenie, părinţii fiind decedaţi, vă rog cu profund respect a dispune să fiu înscrisă ca cetă teană a nouei mele patrii (Ro­mânia) unde am rude şi unde în mod cinstit îmi câştig exis­tenta-

Pentru aceasta depun urmă­toarele acte:

1) Declaraţia de renunţare la cetăţenia ungară.

2) Act de moralitate liberat de Politia Braşov.

3) Act de botez.In speranţă că rugămintea

mea va fi îndeplinită şi luân- du-mi ^obligaţiunea a mă su­pune tuturor legilor şi îndato­ririlor ce .decurg din calitatea de cetăţean român vă rog dom­nule ministru, a primi asigurarea profundului meu respect.

(ss) Fodor R ozalia.

Doi tauri ?8erasă Simenthal cu certificat de prăsilă în bună regulă, de vân­zare.

Adresa Ioan I. Moreriu, Haş» falâu (gara în comună) Nr- 112, jud. Tâmava-măre. 669 1—7-

iSnlprefectnl jndefnlnl BraşovNr. 3609/1924

Pablioaţiang-Pentru introducerea laminatu­

lui electric în edificiile judeţului, birourile şl locuinţele în natarâ resp. transformarea înstalaţiunei luminatului cu gaz aerian în in- stalaţîe electrică se va ţinea li* I citaţ:unea publică conform dis­poziţiunilor art. 71—85 din le­gea contabilităţii publice la sub prefectura judeţului Bra$ov, bi­roul Nr. 10 etaj 1. în zua de 4 August 1924, la ora 10 a. m.

Condijiuniie mai detailate şi specificarea lucrărilor ai căror pre{ se urcă cca la suma de 67.000 se pot vedea în acest birou până la timpul susfixat. i

Ofertele scrise şi sigilate sunt j a se înainta subprefecturei resp. J a se preda comîsiuuei de adju­decare până la începerea licitaţiei în timpul fixat.

Ca vadiu se va depune de cătră oferenţl 5°/° din suma ofer» tuiui.

Plata lucrărilor se v i face con­form dispoziţiunilor legei conta­bilităţii publice.

Oferte întârziate şi supraoferte nu se primesc»

Braşov, în 9 Iulie 1924.(ss) Seruatias

665 1—1 subprefect.

Advocat stagiarcu praxă perfectă caută post co- răspunzător îatr’un birou advo* câţi al sau notarial public, even­tual post de secretar la între­prinderi industrial-ccmerciale ori la particulari. Doctor in drept Posede limba română, germană şi maghiară. Ratribuţtunile după învoială A se adresa doamnei M aria N edeşanu. M ediaş, str. Forkeş exterior Nr. 10.

668 1—1

Be yâazire, j s â slocuinţă liberă, informeţiuni la Eremias Nepoţii. Braşov.

8i3 6—0

»ŢÂNŢĂRIANA«institui de credit şi economii societate pe aejii în Ţânţari.

ConvocareDomnii acţionari ai institutului de credit şi de economii »ŢÂNŢĂRIANA* societate pe actii

în Ţânţari sunt invitaţi la a

HI-a adunare generală ordinarăpe ziua de 27 Iulie 1924, Ia 2 ore p. m. în localul institutului.

Ordinea de zi:1. Deschiderea şi constituirea adunării generale.2. Raportul consiliului de administrare şi comitetului de censori asupra rezultatului gest*-»

unei din 1923.3- Darea absoiutorului consiliului de administraţie şi censorilor.4. Decidere asupra împărţirii profitului curat.5. Alegerea a trei membrii în comitetul de censori.6. Ştatorirea marcelor de prezentă pentru consiliul de administraţie.7. Modificarea § 85 din statut-8- Raport asupra urcării capitatului societar.9. Eventuale propuneri.Ţ â n ţ a r i , Ia 6 Iulie 1924

Consiliul de adm inistraţie.NB. Domnii acţionari, cari roiege a prtioipa la adunarea generală sunt rugaţi a-şi depune acţiile înaintai de deschiderea adunării la cassa institutului.

a c t i v e Bilanţul cu 31 Decemvrie 1923. p a s i v e

Cassa . ........................... Capital societar 125000.—Împrumuturi cambiale 1433316.30 Vărsăminte din emis. II. 103970.— 228970 —Împrumuturi personale 1000— 1434316.30 Fond de rezervă . . . . . . 67284.88Marfa . . . . . . . Fond filan tro p ic ................................ 585.—In m o b i le .......................... Depuneri spre fructificare . • • 1446682.96M o b i l i e r ........................... Diverşi creditori . . . . . . . 5283.47Diverşi debitori . . . . Dividendă n e r id ic a tă ...................... 3050.—

Tantiemă neridicată . . . . . 132.—Interese anticipate anului 1924 51635.50Profit c u r a t ..................................... 91439.10

1895062.89 1895062.89

DEBIT Contul Pardi)re et Profit. CREDIT

Interese după depuneri . . . . 77800 — Interese după împrumuturi . . . 170177.99Interese fond. de rezervă . . . 320404 ProviZiUni: *Salare . . . . . . . . . . 17200.— Dela diferite mărfuri

Spese generale: Bumbac . . . ,9766.901. Diferite cheltueli . . 1611&45 Beuturi spirtoase 1199.85 10966.752. Impozite către stat, ju- Dela c e r e a l e ..................... 18824.50

dei şi comună 17837.32 33955.77 „ cherestea . . . . 8509.—Amortizări: „ diverşi debitori • . 19200.67 57500.92

1. Inmobile . . . . . 5600 —2- M o b i l i e r ..................... 4 5 5 — 6055 —Profit c u r a t .....................

229653.91 229653.91

Ţânţari, la 31 Decemvrie 1923.Contabil : (ss) I Bărbat.

Conziliul de administraţie :Preşedinta : (ss) Harfe Gonţea. (ss) Petra Daccia. (ss) Leonte Tans. (ss) Stefai Giolw.

(ss) licolae Grămadă. (ss) Iostf Ciolan. (ss) licolae Bărbat. (ss) lleze Mărar.S’a verificai şi aflat în consonantă cu registrele institutului.

Ţânţarii la 6 iulie 1924.

Comitelui de cenzori:Preşedinte: (ss) Safreie U m ili. (ss) Domltru fliiriia. (ss) Ştefan drama (ss) Irlaia Jaciel»

(ss) licolae Pica (ss) Simian Popa. (ss) fieuge drimaM.No. 12279—1924.

Cons. orăş.Taze pentru bărcile de pe promenadă

Se face cunoscut că consiliul orăşenesc în scop de a renova şt de a reînoi băncile aflate Ia promenada de jos. a hoiărât perceperea unei taxe de folo­sinţă de 1 leu dela fiecare per« soană care foloseşte banca şi anume I

1. La promenada de jos pe când cântă orchestra orăşenească sau militară în împrejurul pavi- lonului de muzică,

2. La promenadă înainte de palatul prefecturei în timp deia 5—8 d. m. după toate băncile.

Cu perceperea taxei s’a însăr­cinat oficiul de accize al craiu ­lui.

Braşov, Ia 2 Iulie 1924,667 1— i Consiliul o răşen esc .

Paginw 4, GAZETA*TRANSILVANIE! Nr. 72—1924.

I N F O R M A Ţ I U N Îr 1 Jiu ifllllie , D*1 advocat Vic­tor P raleo , fruntaşul organizare! noastre făgărăşene, ne trimite următoarea telegramă:

„Ştirea din ziarul „înfrăţirea" d e s p re dem isia m ea din partidul naţional nu corespunde adevă­rului Victor P raleo".

*liberalii şi C. Stere. — O ficia

Put partidului liberai s e ocupă d e chestiunea S h r e , fă r ă $ă a ib ă aerul d e o-şi reproşa ceea .

Liberalii nu pot vorbi liber d e trădarea iui C. Stere. E i a fo s t prietinul intim [al d-lui I. C. B râ* ttanu şi in zilele tratativelor fu- ziunei s e afirm ă c ă ar fi fo s t oăzut la broţ cu unui dintre fra ţii Brătieni.

Legăturii te lui C. S tere cu li­beralii continuă prinţi*o persoană apropiată de trădătorul arătat în p resa liberală.

*România ia conferinţa din Lon­

dra. — O ştire din P aris anunţă c ă guvernul englez a Invitat guvernul român s ă trimită o de- iegaţiune specială la conferinţa internaţională din Londra, tn a fa r ă d e ministrul român dincapitala Angliei.

*Astăzi, fiind aniversarea zilei

victoriei franceze (14 Iulie), a avut loc la Bucureşti un Te- Deum la catedrala Sf. losif, în prezenta coloniei franceze.

A avut ioc apoi un pelerinaj }a cimitirul militar d*Ja Beilu, la mormintele eroilor francez*. După masă ia ora 3, ministrul Franţeia primit pe membrii coloniei.

*Rin cercul preoţilor noştri or­

todox! primim plângerea că nu lls% u achitat lefurile de 4 luni. Făcându-ne ecoul acestor plân­geri înv tâm forurile competenie sa şi facă datoria ameliorând situaţia materială a slujitorilor altarului, cari în criza actuală de bani trebue ajutoraţi cât mai repede prin a<hitarea ia timpcei puţin a lefurilor.

*Examenul de admitere tn Şsoala

Tectonica « Aeronauticei pentru ocuparea a $0 de locuri vacante Sn clas-) I pe cnul şcolar 1924—1925 va începe în ziua de 5 Septemvrie a. c„ la sediul şcoalei în oraşul Mediaş (Trap- silvanul Inscrieriie la acest examen», împreună cu velele n e­cesare, urmează a fi înaintate Direcţie» de studii a şcoalei pâa& •le data dz J5 August e. c. Pen­tru ori-ce alte inform»(tuni dori­torii se pot adresa comanda­mentelor de garnizoană respec­tive, Inspectoratului G-ral ol Aeronauticei din M. R. sau di rect Ş:oaiei.

*C oncesionarea Biurourilorpos­

tate de vămuire Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că Direcţiunea Generală a Poşte­lor T T. a decis să se fină ii- citatiuoe publică In ziua de 1 August a. c. orele 11 dim. chiar In localul Dtr. G-le Cabinetul d-lui Sub-dfrector General Bu­cureşti, pentru darea în exploa­tare §i concesionarea Birourilor posta 1? de vămuire Braşov, Chi- şinău, laşi, Oradea mare şi Satu- mare. Pubiiceţiuaile complecte se găsesc afişate la oficiul pos­tul Braşov 2 (gara), Braşov Cen­tral, ia Primăria oraşului şi ia Vama locală. *

Cium a s’a ivit în Grecii. In locaiiutta Patra» s’ao constatat32 cazur, dintre cari 6 mortale.

*Călător iile p e c. f . r. tn e x ­

cursii — Călătoria pe c. f. r. a studenţilor uimers’ierf, elevi­lor, elevelor şcoaleicr Stctulul, când merg în <xcu;sie, precum şi ia coloniile şcohreşi a mem­brilor congreselor didactice pe baza foilor de drum eliberate de n im&terul instrui hunii ur­mează sâ se tacă ca şi până «cum, adică cu ordine speciale Oale de direc tiun«â generală

pentru fie-care caz iu parte. Nu se va mâi lua ţn seamă, de către organele c. f. r,. nici o foaie de drum pentru asemenea călătorii, chiar daci ar ff vizate de direcţia generală, dacă nuexistă şi un ordin special.

•

In numărul viitor vom publica pentru com pleta­rea comunicatului despre hotărîrile dela Cluj, cele 10 puncte principiale ale adunărei dela 12 Iunie a. c. N’o putem face astăzi, din cauza abundenţei de ştiri dela ultima oră, primite prin telefon, dela cores­pondenţii noştri speciali.

N u m ă r u l vU tor a l z i a r u ­l u i n o s tr u a p a r e J o i la o r a o b ic in u it ă .

Continuarea foiletonului »Con­gresul legionarilor cehoslovaci* note de d 1 dr. Voicu Nitescu, în numărul viitor.

LocaleLa poli fief au fost depuse 7

pală-ii mari de paie pentru fe­mei, găsite în Strada Lungă.

*Un m are incendiu a isbucnit

Vinari noaptea, orele 1272, la fabrice de cherestea Gross dfn strada Fântânei 35, prefăcând în t«mp de 2 ore f brica şt depozi­tele de cherestea în cenuşe şi avariind casele vecine. Din cauza vântului a domnit o mare pa­nică fiind ameninţate de flăcă­rile uriaşe depozitele din apro pierea gării şi edificiile înveci­nate. Graţie silinţelor depuse de armată şi pompieri, focul a pu­tut fi localizat. La faţa locului au sosit d i general Oiteanu. comandantul corpului de armată, d*l prefect al poliţiei şi alte autorităţi. Pagubele se urcă Sa câteva milioane. Fabrica a fost asigurate.

Ancheta care e în curgere, nastabilit până acum cauzele isbuc*niriî incendiului. Se presupunecă focul a fost pus, deoarece încâteva mintia ţoale depoziteleerau cuprinse de flăcări.

•

La Ş coa la de Arte ş i M ese­rii din Braşov, strada Gărd No. 50—52 sunt vacante postul de secretar şl copist. Doritorii de a ocup« aceste podari se vor prezenta ia Direcţiunea şcoalei cu actele ce posedă, intre orele 8—12 a. m. şi 3 —6 p. m. Pen­tru postul de secretar, candida­tul trebuie sâ cunoască lucrările de birou i*r pentru postul de copist, candidatul trebuie să ca«noască dact lograîi«.

*Cam era de com erţ ş i indus­

trie B raşov va ţine Miercuri In ziua de 16 iulie a. c. o a 3 p. m. în locaicl ofîciuini o şeninţâ plenară cu următoarea ordine de zi:

I. Comunicări prezidiale d ra­port asupra activităţii. II. Raport despre proectul de lege referitor

t Ia reforma Camerelor de comerţ îi industrie. iii. Adresa M c ste­rului de Industrie ţi ccim rţ, re­ia ti vă la creiarea de dspoziţiuci legale pentru apărarea vadului comercial. IV. Adresa aceluia-J Minister privitoare la creiarea de dispoziţiuoi legale pentru ocro­tirea acţionarilor in societăţi pe acţîl. V. Atitudinea î#ţâ de che­stiunea decl&rărei joraţulul Bra­şov ca staţie climaterică. VI. Conturile anuale ale Camerei. Vil. Chestiuni de beget. Vili. Rezoluţie asupra em. icrei de burse de Cameră. IX. Propunere privitoare h comerţul ambulant. X. Propunere privitoare la par­ticiparea micei însuşirii in livrări de stat. XI. Propun erf

O ra 5 d. a.

Ultimele ştiri telefonice— dela corespondenţii noştri speciali —

SITUŢIA GUVERNULUIîo legătarâ cu conflictele diplomatice

„Partidul Naţional Român va fi centru] guvernului de mâine“ .

Declaraţiunea unui ministru din guvernul Brătianu.

Politica economică liberală, reprezintafă prin acţiunea d-luî Vlntilă Brătianu, va trece în curând prin punctul ei culminant în conflictele ce-a provocat cu streinătatea.

Un ministru din guvernul Brătianu a făcut unui cerc de prie­tin! politici următoarea declaraţie :

„S itu aţia g u v e r n u lu i e s te f o a r t e c r i t i c ă . JDs s ig u r v a t r a g e co n sea in ţe le s o ltd a r iz ă r e i c u p o l i t ic a d - lu i Vintilă B r ă t i a n u . Şt d e r ă n d u l a c e s ta , p a r t id u l l ib e r a l s e r e t r a g e d e la p u t e r e c o n s tr â n s d e îm p r e ju r ă r i l e c r e ia t e d e fa c t o r i i s tr e in i ca r i r e fu z ă c red itu l lo r f a ţ ă d e p o l i t i c a n o a s t r ă n a ţ io n a l ă econ om ică .

V om reven d , a tu n c i c â n d fo r ţ e l e e c o n o m ic e r o m â n e ş t i v o r f i c o n s o l id a t e ş i v o m r e a l iz a o p e r a în c e p u tă a s tă z i, în d is p r e ţu l p r e s iu n ilo r d in a fa r ă * .

La întrebarea pusă: care va Îl partidul ce va urma libera­lilor, ministrul a spus:

„Centrul noului guvern, care la toamnă poate fi fapt împlinit, va fi Partidul Naţional. Celelalte partide vor avea să aleagă: trec cu noi în opoziţie sau fac ce trebue să facă, contopindu-se cu unul sau cu altul dintre partidele de guvernământ, cari — după credinţa mea — sâot numai două: partidul liberal şi cel na­ţional“.

Această declaraţie o deţinem dela unul dintre a- ceia cari au auzit-o şi o reproducem exact, aşa cum ni s’a redat.

Confirmarea conflictului I cu guvernul d-luî BrătianuI Cu toate desminţirile oficiosului guvernamental, se j confirmă gravele conflicte diplomatice provocate de gu-

vernul nostru prin votarea legei minelor şi prin politica sa economică. Agenţia „Esehauge Telegraph“ anunţă la Londra din Washington că ministrul american ia Bucu­reşti a fost rechemat pentru a raporta asupra nouei legi a minelor, îu contra căreia a protestat gu zeroul Siatelor-Uoite.

„Guvernul american,, după ce va fi ascultat raportul ministrului, va face paşii ce va crede de lipsă“.

Demersul guvernului american este viu comentat în toate cercurile diplomatic} dela noi şi din strei- nătate.

Faptul este grav şi nelinişteşte toţi factorii res- punzători ai ţăreî.

latre România şi Rusia sovieticăDeclaraţiile d-lui Duca.

Praga 14, — D l Duca, sdresându-se ziariştilor locali a constatat că plob'eme recuooaşterei Rusiei sovietice nu face o

| chestiune aparte pentru mica înţelegere ci pentru fie-care sfat ■ ai eh Dacă n’ar ii decât numai o cestlune teoretică, România

recunoştea de mult Rusia sovietică. Dar este o chestiune prac­tică : Rusia nu recunoaşte graniţele actuale ale României. Gu­vernul român a făcut iotul ca să tranşeze chestiunea reluare! ra* porturilcr. Noi nu urmărim de cât pacea şi consolidarea ei.

Beneş şi Basarabia— România trebuie să facă concesiuni —

O ştire din Viena arată că d-l Benest ministrul d e externe cehoslovac, s’a fi străduit să convingă p e d-l D uca că Rom ânia trebuie să facă concesiuni în chestiunea B asarabiei. D e-altfel, în interesul păcei. C ehoslovacia a făcut concesiuni Polon iei în Siberia şi Iugoslavia a cedat cererilor Italiei în chestiunea adriatică .

Nici Rom ânia nu se va putea sustrage dela concesiunile| ce trebuie să facă .

($hrca o dom sub rezervă)._______________________________

LlUi, 14 Iulie 1924.

Inauguram noului club socialist din£ucur«;tiBucureşti, 14 Iulie. — Eri di­

mineaţa s’a făcut inaugurarea noului club socialist, din strada Brezoianu. Au vorbit liic Mos­coviţi, arătând starea mizeră a muncitorime!, Ilie Haroviceana Stoicules.a şi alţii.

La 26 lui e se vor ţine In toate ţările întruniri socalfste cu pri* tejül anfveriărei a 10 ani dela declararea războinluf, muncitori­mea protestând împotriva iăz* boaelor.“

Sinuciderea unui ne­gustor din Bucureşti

Bucureşti 14. — Eri d. a. în apropiere de Cimitirul israelet dela Filaret, a fost găsit mort comerciantul Weisman. Sa sinu­cis cu două focuri de revolver» din eauza unei boii incurabile* A lăsat o scrisoare.

Ultima şedinţă a Con­ferinţei dela Praga

— Comunicat oficial —P raga , 14 Iulie. — După în»

cheerea conferinţei s’a dat un comunicat prin care se constată deplin acord asupra tuturor chestiunilor puse în conferinţă»

Terminându-se lucrările au pu­tut constata odată mai mult re­zultatele rodnice ale colaboră rei în cei 4 ani. S'a accentuat spiritul de solidaritate şi de a- mlciţie înlre statele Micei înţele­geri. — In ultima şedinţă s’a discutat chestiunea dezarmărei şi pactul de garanţie mutuali

Viitoarea conferinţă va fi la iarnă, în Bucureşti.

Un comunicat ai P a r . tidului ţărănesc.

Bucureşti, 14 Iulie. — F a tő de polem ica d e p resă , s ’a în- trimit eri la Vale ana (unde s e e flă dl M ihiiiachef delegaţiu- nea Partidului ţărănesc. D ele- gaţiunea a dat un comunicat în chestiunea denunţârei fuziu- nei, spunând că d iferitele opi­nii exprim ate tn p resă de c ă ­tre unii membrii c i partidului cu caracter p erson al şi sânt ' dăunătoare partidului. M embrii partidului ţărăn esc s â s e őrien teze numai după com unicatele şi lămuririle o ficia le.

Atentatul dela CairoCairo, 13 talie. — Mal mulţi

indivizi au atacat, trăgând focuri, de revolver asupra Preşedintelui guvernului egiptean. Atenta?'*1! n’a reuşit.

Ministrul Angiiéi a exprimat preşedintelui regreteL în nume!» guvernului său.

Reprezentaţia teatrală de Vi­neri a trecut neobservată, deşf merita toată încurajarea si * tenţionea publicului nostru. Fap­tul se datoreşte lipsei de o ig a* nizare a reprezentaţiilor dela Teatrul Apolio, Nouă aici nu ni se trimit anunţurile cu câteva zjie înainte ca să putem preveni publicul.

Reprezentaţia de Vineri, ca ar­tişti ai Teatrului naţional din Cluj, a avut un deosebit tâ*cr fiindcă piesa »Sărutul morţii“ eate ce» mai vie şl mai eloc­ventă propagandă împotriva fla­gelului sifilisului care bântuie lumea şl o degemrează. Vom reveni, >n numărul viitor, asupra pra acestei piese teatrale.

Redactor responzabilt 10AN BROTEA