4
tul al LXXXVn-1» n-I 140 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 30 Noemvrie 1924 $ Administrât VIAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament annal 360 lei fşntru strelnâtate 800 lei Anunţări, reclame, după tarif. Fondata i» 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână Fără «i presfc naţională cinstită şi demi- eratieă, <m popor nu va da niciodată măsnrş însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi pm ar grăi prin gura streinului. Anne ridicole succese la fel Sunt disperate dar cara- ghioase şi neputincioase în- cercările guvernului de a eşi din situaţia nenorocită in are l-a adus des operirea aude)or şi panamalelor co- mise de oamenii săi. Pentru ba sâ atragă atenţia ţării to altă direcţie — se ştie eă azi o hii tuturora sunt îndreptaţi spre Parlamentul în care zi de zi se desco- păr noui isprăvuri liberale foile guvernului tăceau până eri foc de artificii în jurul unei pretinse sciziuni în sânul Partidului Naţional. Azi, când miniştrii liberali sunt strânşi cu uşa de că- tre deputaţii opoziţiei, cari li cer dosarele afacerilor li- berale pentru ca acestea să fie descoperite în toată go- lătatea lor, „Viitorul“ în- cearcă o altă lovitură. Strigă în gura mare că „Partidul naţional din Ardeal continuă luptă împotriva vechiului îegat“ şi că tot acest par- cei „recomandă lupta pe inoarte contra regăţenilor“. In lipsă de dovezi pentru ţHisţinerea acestei acuze, zia- rul liberal îşi ia refugiul la nn oarecare text din vremea alegerilor parlamenture, pe care îl botează „circulară a Biroului electoral al Par- tidului Naţional“. Acest Biu- rou însă este tot atât de strein de redactarea zisei circulare, ca şi cei ce -1 a- cuză de acest lucru. Groza?a lovitură a „Vii- torului“ a căzut deci în şec. Bomba s-a spart ca o teşică de săpun, iar cei cari credeau că de după paravanul infamiei pot lovi h partidul de care se tem atât de mult, au rămas ca- raghioşi. Însuşi „Viitorul“ V văzut a doua zi nevoit bată în retragere. ' Era şi natural. Cu astfel de arme nu poţi ajunge decât astfel de rezultate. ; E ridicol doar să susţii şi politica şi actele Parti- , — dela 1922 de când e datată zisa circulară — concor- dează cu acuzele pe cari „Viitorul“ le smulge din această circulară în contra Partidului Naţional. Cu fapte să vie „Viito- rul“ şi cu fapte — nu cu vorbe — să dovedească „lupta pe viaţă şi pe moarte“ a Partidului Naţional împo- triva regăţenilor Şi să ne spună apoi câţi fraţi din re- gat au fost „omorâţi“ în cei doi ani de către oamenii Partidului Naţional din Ar- deal. Aşa dară în locul pre- tinsei circulare, cu care „Vii- torul“ a încercat să Iacă senzaţie, mai bine ar căuta ziarul guvernului şi ar stă- rui ca d l ministru Vâito- ianu şi colegii dânsului să pună la dispoziţia deputaţi- lor dovezile şi dosarele pe cari în zadar le cer de a- tâta timp în Parlament. Am cunoaşte atunci cu adevărat senzaţii şi am ve- dea cine sunt „duşmanii pe viaţă şi moarte“ ai ţârii şi cetăţeanului român, fie el de dincolo sau de dincoace de Carpaţi. Partidul N.R. şi armata 0 declaraţie a preşedintelui I. Maaln. In şedinţa de no; pte a Ca* mere! din 26 Nov. dep. liberal I. Fior eseu, vorbind ia Mesagiu, şi-a permis să însinue câ Parii* dul N. R. ar fi ponegrit armata. Imediat a‘a ridicat d i luliu Ma- nia şi In aplauzele unanime ale Camerei a replicat următoarele: „Nici odată şi nicăeri nici un membru al Partidului Naţional Bomân şi nici un fiu al Ardealului, din orice partid ar fi, n’a rostit vreun cuvânt de denigrare a ar- matei şi ostaşului român, ci totdeauna oastea ţării a fost şi este pentru ardeleni, ca şi pentru toţi românii, i- coana sfântă căreia i se în- chină întreaga naţiune. 0 adeziune la P. H. R. Distin- sul avocat al baroului Huş! d*l Vasile Băitenoiul, fost deputat In două legislaturi, a cerut fie înscris in Partidul Naţional român. 1 In hărmălaia clevetirilor mărunţilor cari latră la poarta Par- tidului National român, mai cu furie, văzându-Şi ei, pigmeii, ne- putinţa urei lor — anul al 6 lea dela Unire, deia marea adunare naţională din Alba-iulia, îşi bate ultimul său ceas. 1 Decemvrie 1918 .... Dată sculptată de veci în piatra fundamentală a statului român întregit — vorbeşte generaţiei de azi ca şi celor viitoare de fapte istorice cari nu se pot răstălmăci, având unul şi smgurul înţeles : »jertfele unui popor, prin mor- arii şi eroii lai, formează armata neoâzutâ a energiei naţionale biruitoare in ceasul supremelor hotărâri*, 1 Decemvrie 1918 înseamnă ziua fatală a statului milenar un- gar care clădise pe osemintele martirilor noştri palatul asuprirei popoarelor conlocuitoare, confundându-1 cu altarul naţlunei ma- ghiare — şi I Decemvrie 1918 înseamnă, de-asemeni, liberarea de povara acelor ziduri negre şi odihna n pace a mucenicilor neamului, prin realizarea visului naiiunei române din Tran- silvania. Deoparte, dezastrul pentru un neam îngâmfat şi nesocotit — de altă parte tnnălţarea altarului nouluiS stat român, născut din jertfele seculare udate de sângele eroilor dela Măreşti şi Mărăşeşti. Două fapte istorice cari nu se pot despărţi, cu aceîaş învă- ţământ. în ziua de 1 Decemvrie acest învăţământ ni apare, mai viu încadrat în urmările faptelor istorice, cari au dus la Marea Adunare dela Alba-iulia. Partidul National român, care a prezidat acest act unic în Istoria noastră naţională, urmăreşte cu credinţă şi hotărâre linia trasă de învăţământul care ni impune — din nefericire — noui jertfe când ar fi fost să fie numai căi înflorite pe care tre- buia sâ păşească neamul românesc. Pentru realizarea unui program politic care singur deschide calea progresului; — fiirid-că ni opunem dictaturei de sus sau de jos, care fatal va urma celei de astăzi, dacă vom continua a răbda regimul negru; frind-că nu înţelegem să părăsim legă- turile sufleteşti cu masseie, cu pătura mare a ţărei; fiind că în- ţeleg srea cu liberaţii ar însemna uitarea aşternută peste cre- dinţa poporului, jertfirea iui ori căror interese, părăsirea iui tn voia tuturor samsarilor şi traficanţilor de Influtnţâ; fiind-că nu | ni plecăm capul înaintea bogăţiilor risipite din zestrea statului — suferim batjocură şi vor să ni sărăcească cu totul, doar ni-or înfrânge. De-aceea trebuie şi azi să vorbim încă de jertfe — nu de bucuria unui ideal împlinit integral. Judece poporul cui trebuie asvârlită piatra. Chiar atunci când, înşelaţi de fagădueli deşarte sau prin abuz de putere îm- piinindu-ii-se cererile momentane — unii s'au lăsat duşi de vâl- toare, Partidul National român n’a pregetat şi, hotărât, a păşit pe acelaş drum al dreptăiei. Şi nu era oare mai uşor să facă înţelegerea cu acaparatorii şi cu risipitorii averilor statului. Învăţămintele faptelor istorice tră te de către conducătorii Partidului National român — le stau treze înnaintea mintii lor şi nu-i lasă să greşească. Astăzi, în această zi de 1 Decemvrie, cugetul fie-cărui lup- tător pentru dreptatea după care însetează — este liniştit. La datoria împlinită — vine şi răsplata. Şi răsplata va fi în ceasul unirei, ca un singur gând, a tuturor celor mulţi pentru izbândirea postulatelor hotărârei riela Alba-Iulia. Comunicarea dep. Mihal Popoilei. In şedinţa de Joi noaptea ă Camerei dep. M<hai Popovlci, fost ministru, a făcut următoarea comunicare: In zilele de 3 şi 4 Decemvrie este alegerea dele Dej. Siluirea voinţei alegătorilor se desfăşoară în toată sălbătăcla. Domnul ministru Moşoiu şi-a mutat reşedinţa le Dej şi a hiat comanda abuzurilor şi a îacăle* cărilor de lege. Organele administrative se transformă In agenţii electorale şt ţin locui organizatei de par* tid inexistentă. Primarii, notarii, sunt ameninţaţi cu destituire In caz că nu va fi ales candidatul libera). Primpretorul Bărbosu a fost silit să plece bolnav din pat în judeţ pentru a Intimida şi momi cu fel de fel de premisiunipe alegători El promite ştergerea pedepselor administrative, date cu sentinţă definitivă, dacă se va asculta de poruncile guvernului Nic! armata nu este ferită de valul patimei politice şi este din nou scoborâtă în arena lup? telor de partid. La Cluj armata dispune din chiar senin rechiziţionarea au- tomobilului d tui Alexandru Vaida Voeood, cu ordinul de a se prezenta la Someş*falău* evi- dent pentru ca să împiedice a- cest vehicul să facă serviciu Partidului Naţional, ba chiar, culmea cinismului, penlru ca tocmai cu acest automobil să se facă propagandă pentru par* tidul liberal. Nemal pomenit! Secretul votului este amenin- ţat din nou; sau comandat pli- curi transparente. Rog pe d l ministru sâ ia dispoziţiuni ca, ia locul acestor plicuri, să se procu- re plicuri opace cum este legea. Nici In ceasul al 12 lea nu încetaţi cu această batjocură, cere otrăveşte de trei ani de zile viaţa noastră constituţională. Sper că cei puţin tânărul sub- secretar de Stat r.u*şi va murdări numele consfinţind prin tăcere astfel de dispoziţii necinstite. D*i G. lâtărescu a răspuns că va lua măsuri pentru împie- dicarea violenţelor. Deposedarea composesoratelor Romanilor nobili Comlslanîle locale an motivat | deposederea composesoratelor \ Românilor nobili din Vişini de sos şi Borş», cs minciuna speculatorii «r fi ieşiţi din co- mnnitatea composesorală şi ş’*r fi individualizat porţiunea lor în* nainte de 1 Decemvrie 1918, încât numiţii cu această pute de avere ar cădea sub prevederile art. 32 aliniat b,)* Pentru a a- junge până aici cu sfidarea a- devâruini s-au importat lastra- mentele oarbe din vechiul regat, cari să poată invoca scuza „gre- şelilor" prin necunoaşterea s!s* ternului juridic din Ardeal! Scrisori din Maramureş. I «o«1«1 '. iD «**• pârâtei este «n» cu reclamantul, aceiaşi persoană ori un strein, necomposesor, cum e caza! cu Hermin Sroe- del în Vişeul de sus, iar scu- tnţeie cumpărate la Tribunalul Sîghet ia anii 1901— 1911 ap fost desfiinţate definitiv de fo- rurile superioare şi speculatorii nu mai avesu nădejdea să poa- tă opera cu procese. De oparte .’minciuna, de-aitâ parte neştiinţa — erau pivoţi! jăfeitorilori Proprietăţile ca rea- lităţi, posesiunile ca fapte se pot dovedi în Ardeal cu cărţile funduare, cu cadastru), registrele de impuneri, folosinţă faptică şi pe deasupra la composeaorate prin administrarea pădurilor de către stat şl prin fiinţa biroului ş'a comitetului ca orgin'zaţie legală, fiind persoane juridice cu aşezământ propriu. Toate aces- tea s-au nesocotit şi J* recurs la o înscenare frauduloasă şi la nişte prpceşe cu complicitate . introdusă fără ştirea compose* I Aceste dosare nestudiate au servit comisiunilor locale de pa- ravan la operaţia mizere bilă, ce se aplica justiţiei şi intereselor româneşti. In Vişăul de sas şi Borşa composesoratele există In posesiunea Indiviză a compose- soriior români, comunitatea com- posesorală indiviză e introduşi în cărţile funduare, in cadastru, in tablourile de impuneri, pădu- rile sunt administrate de căftră stat, Composesoratul din veni- tele sale plăteşte impozite, are

Anne ridicolesuccese la feldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70911/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1924... · totdeauna oastea ţării a fost şi este pentru ardeleni, ca şi pentru toţi

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

tu l a l L X X X V n - 1 » n - I 140 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 30 Noemvrie 1924

$ A dm inistrâtVIAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226 Abonament annal 360 lei fşntru strelnâtate 800 lei Anunţări, reclame, după tarif.

F o n d a t a i» 1838 de G e o r g e B a r iţ iuApare de trei ori pe săptămână

Fără «i presfc naţională cinstită şi demi- eratieă, <m popor nu va da niciodată măsnrş însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi p m a r grăi prin gura streinului.

Anne ridicolesuccese la fel

Sunt disperate dar cara­ghioase şi neputincioase în­cercările guvernului de a eşi din situaţia nenorocită in are l-a adus des operirea aude)or şi panamalelor co­

mise de oamenii săi. Pentru ba sâ atragă atenţia ţării to altă direcţie — se ştie eă azi o hii tuturora sunt îndreptaţi spre Parlamentul în care zi de zi se desco­păr noui isprăvuri liberale — foile guvernului tăceau până eri foc de artificii în jurul unei pretinse sciziuni în sânul Partidului Naţional. Azi, când miniştrii liberali sunt strânşi cu uşa de că­tre deputaţii opoziţiei, cari li cer dosarele afacerilor li­berale pentru ca acestea să fie descoperite în toată go- lătatea lor, „Viitorul“ în­cearcă o altă lovitură. Strigă în gura mare că „Partidul naţional din Ardeal continuă luptă împotriva vechiului îegat“ şi că tot acest par­cei „recomandă lupta pe inoarte contra regăţenilor“. In lipsă de dovezi pentru ţHisţinerea acestei acuze, zia- rul liberal îşi ia refugiul la nn oarecare text din vremea alegerilor parlamenture, pe care îl botează „circulară a Biroului electoral al Par­tidului Naţional“. Acest Biu- rou însă este tot atât de strein de redactarea zisei circulare, ca şi cei ce-1 a- cuză de acest lucru.

Groza?a lovitură a „Vii­torului“ a căzut deci în şec. Bomba s-a spart ca o teşi că de săpun, iar cei cari credeau că de după paravanul infamiei pot lovi h partidul de care se tem atât de mult, au rămas ca­raghioşi. Însuşi „Viitorul“ V văzut a doua zi nevoit

bată în retragere.' Era şi natural. Cu astfel de arme nu poţi ajunge decât astfel de rezultate.; E ridicol doar să susţii şi politica şi actele Parti-

, — dela 1922 de când e datată

zisa circulară — concor- dează cu acuzele pe cari „Viitorul“ le smulge din această circulară în contra Partidului Naţional.

Cu fapte să vie „Viito­rul“ şi cu fapte — nu cu vorbe — să dovedească „lupta pe viaţă şi pe moarte“ a Partidului Naţional împo­triva regăţenilor Şi să ne spună apoi câţi fraţi din re­gat au fost „omorâţi“ în cei doi ani de către oamenii Partidului Naţional din Ar­deal.

Aşa dară în locul pre­tinsei circulare, cu care „Vii­torul“ a încercat să Iacă senzaţie, mai bine ar căuta ziarul guvernului şi ar stă­rui ca d l ministru Vâito- ianu şi colegii dânsului să pună la dispoziţia deputaţi­lor dovezile şi dosarele pe cari în zadar le cer de a- tâta timp în Parlament.

Am cunoaşte atunci cu adevărat senzaţii şi am ve­dea cine sunt „duşmanii pe viaţă şi moarte“ ai ţârii şi cetăţeanului român, fie el de dincolo sau de dincoace de Carpaţi.

Partidul N .R . şi armata0 declaraţie a preşedintelui

I. Maaln.In şedinţa de no; pte a Ca*

mere! din 26 Nov. dep. liberalI. Fior eseu, vorbind ia Mesagiu, şi-a permis să însinue câ Parii* dul N. R. ar fi ponegrit armata. Imediat a‘a ridicat d i luliu Ma­nia şi In aplauzele unanime ale Camerei a replicat următoarele:

„Nici odată şi nicăeri nici un membru al Partidului Naţional Bomân şi nici un fiu al Ardealului, din orice partid ar fi, n’a rostit vreun cuvânt de denigrare a ar­matei şi ostaşului român, ci totdeauna oastea ţării a fost şi este pentru ardeleni, ca şi pentru toţi românii, i- coana sfântă căreia i se în­chină întreaga naţiune.

0 adeziune la P. H. R. Distin­sul avocat al baroului Huş! d*l Vasile Băitenoiul, fost deputat In două legislaturi, a cerut să fie înscris in Partidul Naţional român.

1In hărmălaia clevetirilor mărunţilor cari latră la poarta Par­

tidului National român, mai cu furie, văzându-Şi ei, pigmeii, ne­putinţa urei lor — anul al 6 lea dela Unire, deia marea adunare naţională din Alba-iulia, îşi bate ultimul său ceas.

1 Decemvrie 1 9 1 8 . . . . Dată sculptată de veci în piatra fundamentală a statului român întregit — vorbeşte generaţiei de azi ca şi celor viitoare de fapte istorice cari nu se pot răstălmăci, având unul şi smgurul înţeles : »jertfele unui popor, prin mor­arii şi eroii lai, formează armata neoâzutâ a energiei naţionale biruitoare in ceasul supremelor hotărâri*,

1 Decemvrie 1918 înseamnă ziua fatală a statului milenar un­gar care clădise pe osemintele martirilor noştri palatul asuprirei popoarelor conlocuitoare, confundându-1 cu altarul naţlunei ma­ghiare — şi I Decemvrie 1918 înseamnă, de-asemeni, liberarea de povara acelor ziduri negre şi odihna n pace a mucenicilor neamului, prin realizarea visului naiiunei române din Tran­silvania.

Deoparte, dezastrul pentru un neam îngâmfat şi nesocotit— de altă parte tnnălţarea altarului nouluiS stat român, născut din jertfele seculare udate de sângele eroilor dela Măreşti şi Mărăşeşti.

Două fapte istorice cari nu se pot despărţi, cu aceîaş învă­ţământ. în ziua de 1 Decemvrie acest învăţământ ni apare, mai viu încadrat în urmările faptelor istorice, cari au dus la Marea Adunare dela Alba-iulia.

Partidul National român, care a prezidat acest act unic în Istoria noastră naţională, urmăreşte cu credinţă şi hotărâre linia trasă de învăţământul care ni impune — din nefericire — noui jertfe când ar fi fost să fie numai căi înflorite pe care tre­buia sâ păşească neamul românesc.

Pentru realizarea unui program politic care singur deschide calea progresului; — fiirid-că ni opunem dictaturei de sus sau de jos, care fatal va urma celei de astăzi, dacă vom continua a răbda regimul negru; frind-că nu înţelegem să părăsim legă­turile sufleteşti cu masseie, cu pătura mare a ţărei; fiind că în­ţeleg srea cu liberaţii ar însemna uitarea aşternută peste cre­dinţa poporului, jertfirea iui ori căror interese, părăsirea iui tn voia tuturor samsarilor şi traficanţilor de Influtnţâ; fiind-că nu

| ni plecăm capul înaintea bogăţiilor risipite din zestrea statului— suferim batjocură şi vor să ni sărăcească cu totul, doar ni-or înfrânge.

De-aceea trebuie şi azi să vorbim încă de jertfe — nu de bucuria unui ideal împlinit integral.

Judece poporul cui trebuie asvârlită piatra. Chiar atunci când, înşelaţi de fagădueli deşarte sau prin abuz de putere îm- piinindu-ii-se cererile momentane — unii s'au lăsat duşi de vâl- toare, Partidul National român n’a pregetat şi, hotărât, a păşit pe acelaş drum al dreptăiei. Şi nu era oare mai uşor să facă înţelegerea cu acaparatorii şi cu risipitorii averilor statului.

Învăţămintele faptelor istorice tră te de către conducătorii Partidului National român — le stau treze înnaintea mintii lor şi nu-i lasă să greşească.

Astăzi, în această zi de 1 Decemvrie, cugetul fie-cărui lup­tător pentru dreptatea după care însetează — este liniştit.

La datoria împlinită — vine şi răsplata. Şi răsplata va fi în ceasul unirei, ca un singur gând, a tuturor celor mulţi pentru izbândirea postulatelor hotărârei riela Alba-Iulia.

Comunicarea dep. Mihal Popoilei.In şedinţa de Joi noaptea ă

Camerei dep. M<hai Popovlci, fost ministru, a făcut următoarea comunicare:

In zilele de 3 şi 4 Decemvrie este alegerea dele Dej.

Siluirea voinţei alegătorilor se desfăşoară în toată sălbătăcla.

Domnul ministru Moşoiu şi-a mutat reşedinţa le Dej şi a hiat comanda abuzurilor şi a îacăle* cărilor de lege.

Organele administrative se transformă In agenţii electorale şt ţin locui organizatei de par* tid inexistentă. Primarii, notarii, sunt ameninţaţi cu destituire In caz că nu va fi ales candidatul libera).

Prim pretorul Bărbosu a fost silit să plece bolnav din pat în judeţ pentru a Intimida şi momi cu fel de fel de premisiunipe alegători El promite ştergerea pedepselor administrative, date cu sentinţă definitivă, dacă se va asculta de poruncile guvernului

Nic! armata nu este ferită de valul patimei politice şi este din nou scoborâtă în arena lup? telor de partid.

La Cluj armata dispune din chiar senin rechiziţionarea au­tomobilului d tui Alexandru Vaida Voeood, cu ordinul de a se prezenta la Someş*falău* evi­dent pentru ca să împiedice a- cest vehicul să facă serviciu Partidului Naţional, ba chiar, culmea cinismului, penlru ca tocmai cu acest automobil să se facă propagandă pentru par* tidul liberal. Nemal pomenit!

Secretul votului este amenin­ţat din nou; sau comandat pli­curi transparente. Rog pe d l ministru sâ ia dispoziţiuni ca, ia locul acestor plicuri, să se procu­re plicuri opace cum este legea.

Nici In ceasul al 12 lea nu încetaţi cu această batjocură, cere otrăveşte de trei ani de zile viaţa noastră constituţională.

Sper că cei puţin tânărul sub­secretar de Stat r.u*şi va murdări numele consfinţind prin tăcere astfel de dispoziţii necinstite.

D*i G. lâtărescu a răspuns că va lua măsuri pentru împie­dicarea violenţelor.

Deposedarea composesoratelorRom anilor nobili

Comlslanîle locale an motivat | deposederea composesoratelor \ Românilor nobili din Vişini de sos şi Borş», cs minciuna că speculatorii «r fi ieşiţi din co- mnnitatea composesorală şi ş’*r fi individualizat porţiunea lor în* nainte de 1 Decemvrie 1918, încât numiţii cu această pute de avere ar cădea sub prevederile art. 32 aliniat b,)* Pentru a a- junge până aici cu sfidarea a- devâruini s-au importat lastra- mentele oarbe din vechiul regat, cari să poată invoca scuza „gre­şelilor" prin necunoaşterea s!s* ternului juridic din Ardeal!

Scrisori din Maramureş. I «o«1«1' . iD «**• pârâtei este «n»cu reclamantul, aceiaşi persoană ori un strein, necomposesor, cum e caza! cu Hermin Sroe- del în Vişeul de sus, iar scu- tnţeie cumpărate la Tribunalul Sîghet ia anii 1901—1911 ap fost desfiinţate definitiv de fo­rurile superioare şi speculatorii nu mai avesu nădejdea să poa­tă opera cu procese.

De oparte .’minciuna, de-aitâ parte neştiinţa — erau pivoţi! jăfeitorilori Proprietăţile ca rea­lităţi, posesiunile ca fapte se pot dovedi în Ardeal cu cărţile funduare, cu cadastru), registrele de impuneri, folosinţă faptică şi pe deasupra la composeaorate prin administrarea pădurilor de către stat şl prin fiinţa biroului ş'a comitetului ca orgin'zaţie legală, fiind persoane juridice cu aşezământ propriu. Toate aces­tea s-au nesocotit şi J * recurs la o înscenare frauduloasă şi la nişte prpceşe cu complicitate . introdusă fără ştirea compose* I

Aceste dosare nestudiate au servit comisiunilor locale de pa­ravan la operaţia mizere bilă, ce se aplica justiţiei şi intereselor româneşti. In Vişăul de sas şi Borşa composesoratele există In posesiunea Indiviză a compose- soriior români, comunitatea com­posesorală indiviză e introduşi în cărţile funduare, in cadastru, in tablourile de impuneri, pădu­rile sunt administrate de căftră stat, Composesoratul din veni­tele sale plăteşte impozite, are

Z _________________________ " ______________ GAZETA TRANSILVANEI

va fi ziua de întrunire a tuturor aderenţilor Partidului National Ro­mân din judeţul Braşov şi jur la

M U U lU IIIIE PD1LIMteta

ce se jine

în B R A Ş O V la o ra W \ ,

Conducătorii Partidului National chiamă poporul la lupta ultimă ce se dă în opoziţie împotriva guver­nului Brătianu.

Veniţi la B R A ŞO V în ziua de

Dum inică 1 D ecem vrie 19ZV

buget propriu, tine adunări a* unele etc. Sunt fapte fajft de cari nu începe discuţie, sunt do­vezi publice — fi cu toate acea* tea Comitetul Agrar condus de înţelepciunea d lor dr. Petru Groza şi dr. Oeorge Ned ci la compose8oralui din Vişâul de sas au admis eşirea din comu­nitatea composesorală cu mo­şie comună cu tot a specul ete­rilor, cari nici când nu au fost composeaorf, nu sunt şi nu pu­teau fi moşnenii voivozilor înte­meietori de ţară Şt composeso- rate şi nu puteau eşi de unde 1 nu au Intrat,

Comitetul Agrar — sfidează căr­ţile funduare, cadastrul, posesia* nea faptică etc. când e vorba câ Români! să fie deposedaţi şi puşi în situaţia de eloţt şi siliţi ta (ara pădurilor să cumpere lemnul ca in Bucureşti pe kilo­gram. E greşală sau reacre- din[û ? La tot coztl rea ere dinfă căci cele 24,669 j g cad. pâduri seculare dau pro jugăr 200 metru cubi brad à 200 Li, darul făcut speculatorilor repre­zintă un vhapâs* de un miliard lei. Neştiinţă nu se poate pre­supune. D l Nedicl şi ôroza cu­nosc situaţia de oizu, iar cărţile funduare şi cadastrul cu pose­siunea faptici indiviză nu pot fi nesocotite şi înlocuite cu dosare surprinderi pentru Români, nici -cu pretenţiuni veroase, neadmise nici de regimul lui Tisza Pişta.

Comitetul Agrar are să j i- dece după căi iile funduale şi cadastru, nu după minciuni şi înscenări criminale. Fără ezitare dacă respectă legea — trebue să purceadă ia separarea pă­şunilor de câtrâ păduri, la ex­proprierea compose serait lor în baza art 32 aliniat c) şi art, 33 -din legea Reformei Agrare lă- aându-se composeaorilor un lot tip de pădure de 7 jug. cad. şi 10 jug. de păşuni, k f din rest a& se înfiinjeze păduri şi pă­şuni comunale pentru cei ce au posed dar li se cuvine să aibă. Parcelările şi eşirile din comunitate le interzice legea Reformei Agrare regulament art. 3 şi 6 aliniat 2. In loc să fie Groedal şi speeuktoril îm­proprietăriţi în frauda legei de ce nu au fost expropriaţi peste ceiea 200 jug. cad pâduri pri­vate ce posèd în Maramureş şi aiurea 1

Când nebuneau agenţii Iul Groedel lumea să-şi vâuză corn- petintele de păduri, — asigurau pe tofi, că la din contră vor fi expropieţi în baza art 32 ali­niat c), allfei scapă cu art. 32 aliniat b) — cum a şi hotărât Comitetul Agrar în sentinţa sa de pomină din 10 April 1924 Nr, 1317.1? Dacă fuziunea In curs de desbatere între Groedel, Industria Mar&murâş3nâ, Peri Wolf şi Magb ar Fôipar a iui Ra* paport, fraţii Miiko se va pro­duce, ooi putea oorbi dor şi numi copilul pe nume. Intere­sele româneşti pretind să se facă dreptate şi să se protejeze Românii la frontieră.

Coresp.

C IN EM A A P O L L OIa 30 Nov. şi i —2 Decem­

vrie, Daminecă, Luni, Marţi

Mare serata de rascu Max Linder

Şapte ac! de nenorocire în 6 acte şt

Fatty fuge deaeasâ2n 2 acte.

Vine !! Vine!! Vine 1!

Prater

Dela cercul religios.Dumineca trecută, 23 Noem-

vrîe a. c. orele 3 d. a. am avut plăcerea de-a vedea în Dârste— după o întrerupere îndelungată — iarăşi întrunit cercul religios Bra­şov, slujind în sobor Vecernia, cebndu-se sf. Evanghelie, după care a urmat predica rostită li- b r de d«l profesor la liceul de fete Braşov, catechetul Eugen Saftu, care referindu-se la Evan­ghelia cu împărţirea talanţlor, a arătat mulţimii adunate In blsc» rică însemnătatea muncii, muncă fizică şi muncă spirituală, muncă cinstită pentru sine, pentru (ară, pentru neam. Poporul adunat a rămas foarte mulţumit de cele auz te.

După predică a flnut o con» ferenţă d-l Dr, lâiâşescu, care a vorb t despre alcoolism, avă* tând prin exemple sdrobitoare urmările nefaste ale be|iei. D-l conferenţiar şi ca om de ştiinţă a ştiut să facă poporul să«l în­ţeleagă pe deplin, pentru care a fost viu felicitat.

Confereaţi aceasta fiind foar* te instructivă, merită să fie cu* noscutâ în cercuri cât mii largi.

Având asentimentul d-ltii dr., vă rugăm d-Ie redactor a o pu­blica iu coloanele preţuitei »Ga­zete*.

La orele 5 d. a. p sporul a- a 1 depărtat vesel şi deplin mulţu­mit de cele auzite şi învăţate.

După «ceasta pâriatele din localitate (preşed. grupului) a Sirv*t o mică »g*pă, în urma căreia membrii cercului religios cu tramvaiul de 526 d. a. s au întors la Braşov.

Primiţi vă r< g d le redactor •»'girarea deosebitei stLne ce vâ păstrez

Un participant.

Tuturor stimatelor persoane şi prietini cari şt«au exprimat în scris «ondo’eaoţele sau an par­ticipat in perse mă la pioasa ceremonie a reichumării mu t regretatei mele soţii Aurelia şi a Ubittdul meu fiu Troian, de­cedaţi în serviciul Patriei şi al oeamru, le exprm şi pe acea­stă cale profunde mulţumite.

I. Hamiea, protopop.

C O N V O C A R EOnoratele Daamne membre

ale Reuniunei Femeilor Române pentru ajutorarea văduvelor scă­pătate din Braşov şi Săcele, sânt cu toată onoarea invitate să ia parte la adunarea gene­rală, care se va ţinea în 30 Noemvrie s. n. în ziua Sf. An­drei în sala liceului »Andrei Şaguna* la 3 ore p. m-

PROGRAMA:1. Deschiderea adunării ga»

nerale. 2. Cetirea Raportului ge­neral. 3. Raporlul Casierei. 4. Budgetul pe anul 1924/25. 5. Alegerea a 2. ; verificatoare pe 1924/25. 6. Propuneri şi Inter­pelări

Braşoo, 14/11 1924.Ilena Sabadeanu,

prezidentă.

C onvocareOnor. membrii din comitetul

despărţământului Braşov al »As- trei* sunt rsgiţi să se întru- otiscă Duminecă 30 c. ora 6 în localul Csslnei Române, Ia ordmea zilei fiind chestiuni ur­gente. P. Preşedinta: I . OrflhldlD.

i vt. jv | Am onoare a aduce nLslli 1 la cunoştinţa onor. clientele că attlierul de crolto rie de dame a lui Ger gel y S,îl conduc şi pe mai departe.

Rog onor. clientelă a* mi da concursul ca şi până acum.

Cu toată stima Roşa Gergely nâsc. Sfennsr,

1113 2 - 3

f Confe> tionez Paltoane • Pardisiuri, Raglane,

Costume de Stradă, S^lon şi Sportivei după ultimul jurnal.

PETRE STOICA1118 l —i smda LnnpA 52.

A b o n a ţii c a r i n e fa c r e - cla m a ţiu n i ş i co m u n ică ri in scris în ch estia z ia r u ­lu i s u n t r u g a ţ i a n e in - d ica în to td ea u n a ş i n - r u l d e p e a d re s ă su b c a re ii se trim ite z ia ru l.

Nr. HO

Nr. 785-execuţional 1924.

Publicaţiune de licitaţieSubsemnatul executor judi­

ciar adu<* la cunoştinţa publică în senzul legii articlul LX din 1881 § l02 respective XLI din 1908 § 19 cumcă lucrurile ur­mătoare ş. a. mobilă de casă care în urma decisului ;Nr. 561 din anul 1923 al judecătoriei de ocol din Braşov s’au exec vat în 11 Febr. 1924 în favorul execvatorul Banca Poporală Braşoveană S- A. reor. prin ad­vocat dr- Bernath Kupcsay îm­potriva execvatilor locuitori din comuna Braşov pentru încassa- rea capitalului de 3529 lei 11 b. şi acces, prin execuţie de aco­perire şi cari sau preţuit în 6 000 lei se vor vinde prin li­citaţie publică.

Pentru efeptuirea acestei li- citatiuni, pe baza decisului Nr. G l 867—1924 al judecătoriei de ocol din Braşov se fixează terminul pe 15 Decemvrie anul 1924 la orele 3 p. m. în Bra­şov Peiişte A. Nr. 12 şi tofi cari au voie de-a cumpăra sunt invitaţi prin acest edict cu ob servarea aceea, că lucrurile sus- amintite vor fi vândute în sen­zul legii LX din 1881 § 107 şi 108 celor cari dau mai mult, pe lângă soivirea în bani gata şi în caz necesar şi sub pre­ţul de strigare*

Pretenziunea care e de în- cassat face 3529 lei 12 bani ca-

| pital, dobânzile cu 8% socotind din 30 Aprilie 1920 iar spesele până acum staverite de 861 lei plus cheltuelile cari se vor mai ivi*

întrucât mobilele cari ajung la licitat e ar fi fost execvate şi de a tii şi aceştia şi ar fi câş­tigat dreptul de acoperire, lici­taţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în senzul articlului XLI dm 1908 § 20.

Dat în Braşov, Ia 23 Nov. 1924.F. Cri şan,

executor judecătoresc de ocol- 1120 l — l

Nr. 810execuţional 1924.Publicaţiune de licita

Subsemnatul executor judi rid aduc la cunoştinţa publică io senzul legii articlul LX din 1581 § 102 respective XLI din 19$ § 19 cumcă lucrurile următoare ş. a. 1 trăsură (Cabrioletă) care în urma decisului Nr. G. 3589 din anul Al 924 al judecătoriei de ocol din Braşov s au exec* vat în 7 Nov. 1924 în favorul execvatorului dr. Ioan Hozan advocat din Braşov pentru în- cassarea capitalului de 5000 lei şi acces, prin execuţie de aco* oerire şi cari s au pretuit în 10,000 lei se vor vinde prin li- c.tatie publică.

Pentru efeptuirea acestei li- citaţiuni, pe baza decisului Nr. G : 3589—1924 al judecătoriei de ocol din Braşov se fixeazfi terminul pe 16 Decemvrie anul 1921 la orele 10 a. m. în Bra­şov, Str. Căpitanului Nr. 17 şi tofi cari au voie de a cumpăra suni invitaţi prin acest ed et cu ob­servarea aceia, că lucrurile sus* amintite vor fi vândute în sen­zul legii LX din 1881 § 107 şi 108 celor cari dau mai mult, pe lângă soivirea în bani gata şi în caz necesar şi sub pretuj de strigare. £

Pretenziunea care e de îh* cassat face 5000 lei capital, do* bânz le cu 5% socotind din 17 Dec. 1923 iar spesele până acum statorite rest 4065 lei plus cari se vor mai ivi.

Întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost execvate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câş­tigat dreptul de acoperire, lici­taţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în senzul articlului XLI din 1908 § 20-

Dat în Braşov, la 27 Noem­vrie 1924.

F. Crişanexecutor judecătoresc de ocol. 1121 1 -1

De îaizereaSi"“ "la Redacţia GAZETA TRANSILTANIEI1116 1—1

A3 >13“ S3. C

Prin aceasta am onoare a înştiinţa onor. public, câ am deschis In Strada Principele Carol No 7 etajai 1 nn

SI

&Se primesc comande de TOALETE din cele mai frumoase, cn broderie modernâ de anr şt argint, batist, plctnrâ de mâtasă etc. Rog binevoitorul concurs al onor. public

Cu stimăMADAME BACHUEft1128 l - l

A3_ A3_ €3

9 9 V E L I O A I T “ 'este cel mal nou şlager pe terenul industriei de lichior, fabricat de destileria Ursus al firmei FR1EDR1CH CZELL & FR grupa Dr- WILLHELM CZELL în Braşov.

TTp] 1 p 3 "p ** esîe cel mai modern lichior, care 91 ' LA*4-viiiLi nu poate lipsi dela nici o masă.

t\44 se destileazâ din frunze, floriV « * ‘ *<*41 §i feude.

„ V e l i c a n “ se fabrică numai prin FIERBERE.T T â lî întăritor, aromatic şi plin de

f f V wAAwOiAl foc fâră a produce gust amăriu.TTfiH e cel mai bun regulator al

»J V wALWAii stomacului."VâliCi-LTl4* 8e Săseşte în toate băcăniile, y v**w«b*A bodegile, cofetăriile şi cafenelele

V a l Ti i*ţj 1 ’ este unic în feliul său şi pre-V SU w aţii tutindt ni.

9xsH*XxxxX

»X

ffSaxoni» S4 6 ili5 1-3

O O O O O O C X X X X X X X K X X X X X X X X X y

IISaxoni* No. 8810 1063 1 - 1

Fi&esRe zi noua confirm a convingerea, că yuslul foarte plă­cui si co loarea brun-aurie îa cafea, se da- foreşfe num ai VERITABILULUI FRANCK*)

_______________________*) cu râsnita d<° cafea._____________________

tS A lR T i U t i l ^ l T A I l f l

O L Ă M U R I R E !Folosindu-ne de am eliorarea sta to rn i­c ă a leului n e -a reu şit sâ ne asortăm

în câ t putem serv i p e O nor. clienţi

CU PREŢURILE CELE MAI IEFTINEca ri esclud ori re con cu ren ţă

Cu artico le le n o astre conf cţiom *teîn propriul a te lie r din V>ena după ce le m ai nuoi m odele p ariz ien e vom a ră ta c ă suntem cei d ntâi nu num ai fn ca p riv e şte m oda ci şi In p riv in ţa c e lo r m ei bune stofe.

Sp erăm sâ co resp u n d au şi ce lo r m ai ex ig en te gusturi

Cu contectiunile noastre de primul rangPaltoane de lână pentru dame, câptnţlte Lei 1800 In sas Paltoane de piua, câotneUe . . . . „ 4000 „ „ Paltoan* ca blană pentru dama . . „ 3800 . *Rochie de lână de d a m e ........................ 1800 . „Faste de iânâ . . . . . . „ 700 „ »

Afară de acest ma e asortiment do p a lto a n e CU b lan ă} ,Ţ a ilîe u ri‘ b luze şi b aln a p e n tru e o p nPREŢURI SOLIDEI PREŢURI IEFTINE!

Bazele de azi şi de mâne ele Firmei noastre

FENYVESl şi SAMUELCel m ai m are m agazin de c m fecfiuni pentru

doam ne din Rom ânia-M are.6~6 BRA ŞO V, ŞIRU L INULUI 3 1 - 3 3 . 1024

C U M N E V IN D E C A M D E REU M ATIS M SI G U TTABR03URAF. INTERESANTA.NU TREBUIE SÂ LIPJEAJCÂ DIN NICI O CÂJA.GRATUIT CONTRA JUNEI DE 1 LEU PENTRU PORTOCEREŢI LA. F A R M A C I A V O R E L dinpiatra-n.

„Railjr No. 2290 99« ib ~ »

M ix tiu n e c e a m a i f i n ă d e

CEAI U ME I NLin filiala S T R A D A M iHA L W EIS S No. li.

Saxovia Nr. 8800. 1075 2 - 2

P E N T R U T O A T A L U M E A

Vzfnalo ie Far şl Bomonfllo dinloşfţn. 1 A.

AVI ZSe aduce la cunoştinţa

d-lor aeţonari cari au sub­scris acţiuni la emisiunea LY-a a societâţei noastre, că până în ziua de 1 De­cemvrie 1924 inclusiv ur­mează a se efectua vărsă- mâutul al patrulea t şi ulti­mul ia sumă de lei 400 de fie* care acţiune sub­scrisă.

In caz că acţionarul nu va efectua vărsă mântui la data fixată, va avea de plă­tit dobânzi moratorii de 16#, societatea rezervâu- du-şi dreptul de a proceda, în caz de neplată la ter­men, conform dispoziţiu- nilor prevăzute de lege şi de statute.

Coiiiltal do Administrai!«.

Publicaţie.Subsemnatul am încetat pe z?ua de

l Octombrie 1924 a face parte din firma: Maxim ic Ca. atelier unlrera»! de lac&tuşerî«, des 'hizânda-mi atelie­rul meu propriu în Str. Castelului No 25.

Pentru orientarea o tor. mele clien­tele declar, e& deşi atelieral meu funcţionează Ia locainl susnnmitei firme, nu arem împreună nimic co­mun şi rSsp ni rumai pentru lucră­rile şi angajamentele mele personale.

Molţomită instalaţiei moderne a ate­lierului meu sunt in p Acuta situaţie de a executa orice lucrare de lăc&tu» şerie, instalaţii şi re par «.ţii de orice fel in eele mai convenabile eondlţiunl.

Ca toată stim a: locn C herecheş ,

lăcătuş’.ei instalator.Btrşov, Str. Căsoiului No. 2f.

in& i - i

CINEMA MODERNAstăzi, Sâmbătă, 29 Noeaivrl# vt roia filma! senzipooal

Ţ £ x 3 . t a T r i i i ă .»*□ Ironl circulai Brntschit

Montare extraordinară, toalete splendlie* Ia roia! prlndpsl: ac* tor« gerniinl NiSSEN, FftY- LAND şi TIEDKE.

Mâse, Dumineci, a. m., reprezentaţie pentru copil;

lire

S a m s o n “film îi 5 acte. Urmeiză o co­medie iu 2 acte.

Vine : Pai şi Patachonca coctrîbiodi tî.

i n s e r jm n e * ) IlVwrtV, Wr *Onoratei Redacţiuni

m l 1a „Gazetei Transilvaniei“ 1Braşov. i

Privitor Ia interţiunea Pa- - j A 1raschivei Spuderca apărută în 1No. 139 ai „Gaz. Tr.* îmi ieu pvoie a Vă ruga, să blnevoţi apublica conform legii ia aceiaşi loc, că cele afirmate de numita nu corespund adevărului.

Nu am avut şl nu am înten tiunea de a o ataca, — am fost însă şi eu şi soţia mea in­sultaţi de ea în acea zi ia târ­gui din Bran, — pentru cari mzuiie numita va lăspunde în faţa justiţie!.

Acea inserţtune vine dela o persoană care a fost pedepsită pentru falsificare de documente, pentru care fapt a şi suferit pe­deapsă de puşcărie, dictată prin lege, pentru cere fapt e supra numita „Gherlana*, şi că atăt acest fapt, cfti şt altele co­mise chiar în detrimentul nepo­ţilor săi o iac, nedemnă sâ ee provoace Ia numele unor oameni de cinste cum suni numiţii ei nepoţi.

Braşov, ia 28 Noemv. 1924.Ştefan Copăiiaă.

*) Răspunderea, a a cei ce cUu *- HUDţOi il-4 i —1

Pudlicaţiune.Regi. 89 Ini Braşov, are de

vânzare cca un vagon zarzavat (morcovi-pătrunjei - păslâmuc) preţul Lei 3 kg. orice categorie.

Doritorii se vor adresa ser­viciului aprovizionării reg tulul 89 inf. Câsahnâ »Principele Ca- rol*. 1109 2—3

MIE Ell I I II-III

BOURNE & Go.Are onoare a 1® înştiin ţa ea fiind reaprovizionată eu transporturi noui de m aşini de eusut din fabrieile

J ir " M ifttig [o.Sucursala Braşov, Tg. Boilor No. 7

U N D E G Ă S I Ţ I :MAŞINI DE CUSUT „SINGER“ pentru familie, pentru croitori, cismari, blă- nari şi curelari, pentru butoniere, a-

jurat şi tamburat.Maşini speciale pentru industrii, pentru cusut tălpi, sandale şi bocanci, pentru ţesut şi re- ........„nm parat saci etc. etc. ......... .... -

Iostâiaţiuoi de forţe motrice-Ace, ulei, şi piese de schimb pentru maşini de cusut „SIN G E RM. Aţă de

cusut, mătasă pentru brodat.

A t e l i e r p e n t r u r e p a r a ţ i i Sa vinde şi cu plată în rate.

P E i T R O T O A T A L U M E A .

fiu fterdeţl ooaz a l Grâbiţi-vâ si Vă p ro cu ra ţi alofe poatru s^zotiul do larmă dibla firm a

G H E O R G H E S O C Ia r e p o s t ă v ă r i e B r a ş o v

S t r a d a P o r ţ i i M o . 2 7 ş i « d ih a i ! W e i a s 18 .15 ,0 0 0 m p o s ta v şi s f o f e de to a te c a li tă ţ i le ai n u an ţele

s ta u la d isp o ziţia On. p u b lc t u p re tu ri c a r i î n t r e c o r ic e c o n c d r e n tă .

în tr u c â t s to f e le a u f o s t p r o e d re te m ai d e tim p uriu f i c e a r e p o a te f a c e o e co n o m ie d e 30**«

B o g atu l ţ i v a r ia tu l a s o r tim e n t d e s to f e v a s a f is f a - c e p e o ric in e , ia r p re tu rile co n v e n a b ile s ig u r v o r f a c e pe o r i c a r e din On. public s ă cu m p e re a c e e a c e a r e nev oie . S to le d e lâ n ă p u r ă d r iu L d 8 * 0S io le d e la u â d o u iile d e la • £jci 3 9 0S tu le d e lâ n ă C a m g itm şt C o n v e rc s u t L e i OOO

S tofe d e lâ n ă C a m g a rn n e g ru ş i b le u m a rin l e i 4 0 0 S tofe d e lâ n ă p e n tru p a lto a n e Iiel 3 0 0Stfffe p e n tru p a n ta lo n i ţ i S tru k s L e i 4 0 0S to le p e n tru stu d e n ţi u n ifo rm e L e i 3 0 0

T ot fn a c e s t se z o n s e pune In v â n z a r e fn p ră v ă lia d n S t r . M 8i n l We s s No. 18 cu p o a n e d e s to f e fn c a n ­t i ta te 5 0 0 0 m. ou p re fu riia c e le m ai re d u s e

G răb fl-v ă ţ* v iz ta ţ i m a g azin u l m eu p e n tru a Vă co n în g e d e c a l i ta t e a ş v: «n fer ori t a te a p r e tu r i lo r , f ă r ă cbl*ga|fa de>a c u m p ă ra .

920 10-10 Ou stimă G. SOCI Str. Forfii in . 27 şi lih n i Wsiss lo . 18.

___? «mţMe» 4Crimele electorale delà

Rom anaţi şi Bocşa-M ontaniîn discu|ia Camerei.

la tine după o trâgănare de n il mnlte Icni de zile i «juni alaltfleri seara In discuţia Carae- « I cbegtlanca validării alegerii dtla Romana)!, care a fost con- testată in arma fiptalui că ţi ca prilejul acelei alrg-ri a’a a să­vârşit cele mai oujoaae nelegia> iii «i tartari de ar ne.

D-l dep. P. Brâtâşana d n partida! naţional lcând cuvântai a arătat premeditarea violenţelor ia acea alegere encmerând o terţe întreagă de ,ingerinţe si tăcând răspunzător guvernai pentra nelegiuirile comise. Gu­vernul »juca la cârma jării prin traudâ — a încheiat d-l Brătă- aanu —- va pleca izgonit de klla poporalul care ae va deş- tepta Odată şi odată.

D*l 'Jtl. Vaida relevând ab­senţa primului ministru din Ca­meră apune că d l 1 Brăteann desconsideră parlamenta!. După ce a pos pe generalul Vâtoîana să lare urnele şi «â frlsfice a- legerile, se asccnde, no vine ia Cameră şl Itsâ pe d l tnJbsecre* tar de stat Tâtărăsra să roşeas- că In locn-i pentru ticăloşiile de ţa Komanaţi.

Deputaţii t. Buzdugan şi dr. Lupu istorisesc amăccnte des­pre cele petrecute la Româniţi dovedind far tal de uras şi în­treg cortegiu! de neieginiri.

D-l Maifn Voiculcscu, alesal contest#! dela Romanaţi, camă ş l le apere. Recunoaşte între «Iţele că comoda Izlaz a fost declarată »contaminată*. Dep.7. lacobescu întferspe: Dar cam drac a a dat boaia în ea tocmai atunci (tarltatej iar dep. Gr.

Primim la redacţie plângeri nn numai din cuprinsa! Regio­nalei IU-a Braşov ci şi din alte părţi despre nereguiaritatea plă* ţei deplasănlor făcute în interes de serviete de către funcţionarii cfr. An apărat şi’n site ziare asemenea plângeri.

interesândn-nc de aceit caz, am aflat următoarele:

— ia decursul Iacilor Augait, Septemvrie şi Octomvrie a. c. funcţionarii au fost deplasaţi în diferite io calităţi în interes de serviciu. An Îndărăt mnlte mi­zări), fiindcă nu primeau drep­turile cuvenite iar din salariul— care stlxn cam este — nu pu­teau face faţă cheltuielilor Im­puse de situaţia dată.

Familia Îotî’o parte, funcţio­narul In altă — iată cum s a făcut de-au rămas uofi fără haine de târnă, fără lemne şi seapro- vizionaţi pentru caaele lor.

totuşi aşteptau plata cnvenită pentra deplâiărtle în interes de serviciu. Ce se Întâmplă insă: fondul s’a epuizaţi.. Şi armarea plita să se facă cu 50°/a din deplasările ce trebu ia sâ pr.meas- că'1— însă aşa fel ca pe Iun ie arătate şi pe luna Noemvrie a. c. nu ae mai plătesc orele su­plimentare. Ori din aceste ore reeşetu lunar circa câte 100 iei de fiecare. Ca sama rezultată din această economie pot să plătească cele, 50"/o din depla­sări? De ce această ciantire a drepte ni or câştigate pe arma serviciului împlinit la ordin ?

Dar mai este o chsstmnr. In administrat a căilor ferate se fac Sbazuri şi favoritisme, câte vrei. Sunt agenţi liberali — ratffeto- nari cari primesc câte 3 - 4000 k i ianir, pentra deplasări, plas <tet«ş*rra Mndcâ sint ţinuţi de-

Bilipescu compiectează: Şl pe vremea veche se »contaminau* comanele in aiegen, dar na se spunea şl na se furau arneJe!

Terminât} j d*l Votau essa se pune ia vot validarea. Rezulta­tul e nul, *B«tetrucind numărol de votări prevăzut de lege.

Preşedintele Orleanu spâne că votai se va repeta la Înce­putul şedinţei viitoare.

Ticăloşiile dala Bocşa.Trecându-se la dlscaţ'a alege­

rii delà Bocia dtp. G. Pop sus­ţine contestaţia cDUtnărâud o serie de neiegla ri şt abuzuri săvârşite de liberalii ca şi ia Ro­man«)} şl ch'ar mai grave.

Qratoral ar&tâ că in acesită circumacrpţie partidul naţional român avea o situaţie excepţio­nal de favorabilă, toată popula­ţia fiind făţiş de partea candi datului naţionalist d i Cates Bre- di ce* na. li acest cerc *’a ales contiaao bătrânul Brediceana şl d-l Calus Brcdi:eanu.

Guvernai a desfăşurat o te- J roare sâibai câ t imi ând pe ce' ’ doi subsecretari de stat G> Tă- I târâş u şi G. Cipâiana, cari au făcut trh adevărat „ccrcuaiiim" satisfăcând cu prom siuni toate ambiţisn ie iocste.

S’a câic-t ifgea electorală cu o indrăsaeaâ f.râ ourgtel, sa batjocorit voinţa popor»iui şi & um se îot'.nde maşini u* pes­te toite ticăloşite sivârşte.

Şedinţa s’a nd ca U miez al nopţi , d-l vice preşedinte P. Piso aau?rând cootmuirea des- baterilor aaopra acestei alegeri pe Joia viitoare.

taşaţi ca să poată primi spese de detaşare alte 2500 —3500 lei lunar.

Da sigur că astfel se epui­zează fondurile de deplasări şi fancţionarli mic!suferă urmările: li se dau 50% din drepturile lor, luâudu-Jise 100°/»*

Sâ cerem îndreptarea acestei situaţii? In zad*r. Regimul de azi a corupt şl îmbolnăvii servi­ciile publice şi va trebui muscă îitaplcă pentra afa numita epu­raţie...

L o c a l e i— — — I

Instalarea protopopului Braşo- vnlni dr. losif Blaga s a fixat definitiv pe ziua de Sâmbătă 6 Decemvrie, ziua de S t Nicolae.In scopul acesta va sosi la Bra­şov, venind peste Făg-kes, I. P.S. Sa Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan Viaeri îa 5 Dec. ia ora 1 d. a., fiind primii ia girâ de comitelui parohial, de autorităţi, şcoale şi de-un grup mai mare de Juni călare.

Serbarea hramului Bisericii Sf. Nicolae, care era să se facă Duminecă în 7 Dec. s’a amânat din cauza ntarei întruniri popo lare pe Duminecă 14 Decemvrie.

Doiă accidente pe C. I . R. anavut ioc ââptanâ v* aceasta îa aoropieres gării Bsrtolometi. Dn tren de marfă venind Mier­curi de eâtră Făgăraş şi plecând din gara Bsrtoiomeu spre gara Brişov s’a ciocnit ca un alt tren de marfă ctre staţion* pe iinie.Au fost sfărâmate două vagoane. Dela nn alt tren de marfă, c&re oieca spre Cristian. s-»h de?P-

mxmx TRANSH.VANtBI

Sărbătorile S f, PaştiIo şţdjpţa da ejri « Sf. Sinod

principala discuţie t ’a făcui în jurul fixării sărbătorilor Sfintelor Paşti, luând parte ia discuţie, in «tară de membrii Sf. Sinod şi erhtm. luiiu Scrlban, prof Chi­ri ce seu şi d i prof. dr. Dragomir Demefrescu.

Sf. Sinod a hotăiîl, în ’ prin­cipiu, să se respecte pâscâlia ortodoxă, adică Sf. Paşti sâ fie sărbătorite tn prima Dumi­nică după lună plină, după echi­noxul de primăvară.

io orice c*z a rămas hotărât ca sărbătorirea Sf teior Paşti să se facă intre 22 Martie ş! 25 Aprilie.

Nouil membri ai Sinodului au exprimat părerea că Sf fele Paşti ar trebui strămutate cu 13 zile, potrivii schimbării sau îndreptări! calendarului. S'a răs­puns că e maî bine să se res­pecte datina străbună, cu care s’a obişnuit norodul.

Chestia va mai fi discuiaiă şi la Sinodul ecumenic, care se va ţine la Ierusalim în primă­vară şi când se va lua hotărâre de fini ii vă.

i i —Specula trustului de

hârtia.In şedinţa de Joi a camerei dep.

Ioaniţescu şi*a desvoltat inter­pelare asuora speculei făcute de trustul de hârtie orez'dat de d l Dinu Bfănanu. D l Ioaniţescu a dovedit cu numeroase cifre cum fabriceie de hârtie dela noi au speculat şi speculează lumea şi tin în loz desvoltarea culture', fără ca guvernul să intervină, pentrucă liberalii sunt Interesaţi în această speculă.

Mor revistele, dispar ziar» Ie, tinjefte cultura — a spus orato­rul — dar guvernul nn se sin­chiseşte. De aceea se şi consumă puţină hârt e îa no?. Pe când In Suedia se consumă 18 kgr. de hârtie de locuitor, în Franţa 20, în Germania 23, in Ang ia 38, in America 72, la noi nu se consumă decât 3 kgr. de cap da locuitor.

D-l I oaniţescu a făcut apoi un istoric al fabriceior de hârtie din România şi a terminat cerând guvernului sâ controleze preţui real de fabricaţie şi să stabi­lească preţui cuvenit pentru hâr­tie, căci e o crimă sâ se tole­reze specula în contra cultureî.

Tratativele roatâno-celioslQvace-Reprezentanţii ministerului d-j comunicaţie cehoslovac au so­sii ia Seiu-Mire, în vederea tra­tativelor cu delegaţii căilor fe­rate române pentru reglementa­rea traficului de frontieră între ambele state,

est 6 vagoane încărcate ca sfe« clă cari su plecat înapoi ipre ger a Bîrtolomeu, unde a-an ciocnit ca o garnitură de tren. Dooâ vagoane au deraiat.

•Medical de capii Of. Scbeeier

şi-a reluat consultările In casa colţ cu strada Gării şl strada În­văţătorilor Nr. 3. Dâ consultaţii ca şl până acum dela orele 10—îl a. m. şi 3 —4 p. m. Te* kfon Nr. 71.Scxonia Nr. 1103 3-r3

.. •Concertai Ptlbede amânat Din

cauza a două întârzieri de tren, meestrul vioimist a fost împie­dicat în satisfacerea angajamen- re lor luate. In urma aczstui fapt se amână şi concertul d a Bra­şov. Biletele cumpărate rămân vatabJe. Data concertului se va publica ia timp in ziare. — Bi roui de concerte Klingsor.

1122/1-1 *Albituri pentru bărbaţi, gata

şi după măsură, cea mai bună calitate la F r a n c l s c G ro s»Strada Porfit 7.

Cs se petrece la Regionala lll-a Braşov. —Plângeri ad resa te ziarului nostru.

ULTIME

Mf. 140—<»4

Ora 3 d . a

m m uBucureşti 29 Nov. Directorul bluroulni internsţ onal al maq*

cil şi fostni mlaistra ai tn uniţi lor în vrem «a războiului Aioert Thomaa, ctre a aotit da câte-va zile la Bucureşti, a fott sărbăto­rit în mod deosebit de cercuri!« politice, industriale şi muncitoreşti româneşti.

In onoarea di sile salul osspe s-an dat banchete de către gu­vern şl Camera de comerţ, i«r în cnraol zilei de J 4 d-l Thoaiis a fost vizitat de namerod bărbaţi politic',între cari d-nii luiiu Ma­nia, dr. Lupa, Trancndaşl, Hie Moscovicl cn alţii.

Fâclnlu-şi cri după araiizl apariţia într’o loge a Camere!, de­putaţii f-au ficat mari ovtţluai. Şedinţa a fost suspendată fâcâa- duse ilastfului oaspe o recepţie aoiuaiâ iu b.b!iote:a Admârd. D-I Thomaa a fost sărbătorit fu cuvântări avântate de cătrâ pre­şedintele Camerei şi dep. dr. Lupa. la răspunsul său d-l Thornig a reamintit timpurile râzbpiului, câud a vizitat hşu!, declarâai că precum a luptat în trecut aiâtari de Ronânia p:ntry câştgarea dreptului, se atrâdueşte şi azi pentru coasoildirea bintUccr lor păc i, inchelad cu cuvintele:

„Forţa morală a unei naţiuni stă în idealul ei de ju s t iţ ie so cia lă . Sunt fericit când ştiu că România ţin­teşte spre acest ideal de pace binefăcătoare şi de jus» tiţie socială şi vreau sâ salut în dv. toţi pe lu p tă to rii d em o cra ţie i ş i re a liz ă re t a cestei nobile ţ in te * . j

Aplauze prelungite au acoperit ultimele cuvinte ale oratorului/*D l Albert Thomas a plecat azi dimineaţa in valea Prahovei

pentra a lua contact cu muncitorii dia regiunea petrolifera.

Validarea alegerii dela RomaaatiBQCnreşti 29 Nou. — La începutal şedinţei de eri a Came»

rei s’a repetat votul rămas nai în şedinţa de Joi seara asupra alegerei dela Romanaţi. Majoritatea liberală a respins concluzii1? raportului validând alegerea d lui V. Voiculescu.

Votul ibgalilor a produs o adevărată stupefacţie tn rându­rile opoziţiei, fiind dovedită prin acte şi martori frauda şi furtul urnelor săvârşit cu prilejui acestei alegeri. Guvernul şi majorita­tea se cufundă tot mai mult tn mocirla păcatelor şi a panamalelor,

INFORMAŢIUNIEgiscopal de Cetatea Albă Zia-

rut „Cuvântul* este precis In­formai ca Guvernul va susţine candidatura P. S. S. episcopa­lul lastini/m Tecuieşea la posiui de episcop de Cetatea aibă, devenind vacant prin alegerea Epis copului Cotlarciqc de Mitro-palii el Bucovinei,•

PrlziOBtfli români din Siberia — robi. Ui prisonier ş»ab reîn­tors «cum dm Manciuria ia Ti­mişoara a dectarat că mef sunt acolo vreo 50 mii prizonieri,

| dintre cart mulţi din ţinuturile j alipite României, cari au fost I vânduft de Soviete Mandunei t ca sclavi. Ua alt prisonier un­gur sosit din Viedlvostok la O» radea Mare a declarat că vor sosi z kle acestea 56 cetăţeni români foşti până acum prizo­nieri în Viadivostok.

*0 groaznică fartnnâ a făcut

aleităeri se^ra mari ravagii în Anglia. Eri dimineaţă sârmele de telegraf şi telefon au fost găsite la pământ. Numai în Lon­dra erau deranjate 485 fire, ier în interiorul ţării nu funcţionau 225 de centrale. Conform ra- po a iţelor, in tot iursgjil eaneiu-

I riior au fost valuri napraznice, iar

I vasele pe intreega coastă de Sud şi Est au suferii îngrozitor. Va­porul „Dteppe“ s’a împotmolit la Ntwhaven şi na putut fi rea­dus ta adâiic de cât după patru ore. Remorcherul „Times“ venit in ejutor, a fost izbit de cheiu şl pierdut. Echipajul a fost salvat.Vaporul „Cardiff* s’a scufundat. •Happafioppa, five-Siep, Tango» Kâjal Jimsca, Samba, rox-Siaes,cele mai noui dansuri modeme,

| se pot învăţa particular sau în grupă la şcoala de dans

F R A N C I S C I J A C{GewerbevereinX

Cursuri noi încep la 8 Dec* a. c. înscrieri Zilnic Str. SăSfolBlai 110. 1119 1—2

Geaeralul Alee tandra Vâltolaosarestat ca implicat în excroche- na cu paşapoartele a fost pus. pe picior liber. *Primăria oraşului Sat amare ne

aninţa moartea func^onaruite et O^car Hjrman, locor. de rezervă în armata română, care s‘a îm­puşcat din Imprudenţă. Înmor­mântarea a avut loc în 25 Nov în clrrntirul oitodox.

OficloI Pablic de Plasare d irBraşov pendinte de Ministerul Munc i. cu începere de astăzi şi-a mutat biroul pentru înscri­erea şi plasarea lucrătorilor din strada Hirscher No. 26 in strada Porţii No 25, etaj I. (telefon 385L gr. 1—3 ^!!! Veîîcan HiFirma Friedrich Czell şt Fii .

Grupa Dr. Wiîhelm Czdl din Braşov a pus de câteva zile in circulaţie un lichior, care în urma fîneţei şi aromei sale satisface chiar şi gusturile cele mai rafi­nate. Distilat din diferite kr- bun, aşudarâ fabricat prin fier­bere, «cest lichior aparţine gru­pei de beuturi fabricate dupăj sistemul italiano-francez şi a primit numele indigen „Velican* după puternicul picior de munte „Vellcan“ din munţii Bucegî* »Veiicanw înseamnă în limba

, siavâ uriaş şi simbolisează du- | hui bun al munţilor din coiful.

Carpaţilor noftr».Prin calitatea sa, pe care şi a

câftigat-o In urma unui zăcă­mânt mai îndelungat, s’a putut Impune pretutindeni şi se poab comanda prin toate prăvălite dc mărfuri speciale, prin bodegv băcănii sau direct prin distileria Ursns, Braşov, Strada Lungi Nr. 13.Saxonia Nr. 3435 1114/1—1

*Cetiţi şi răspândiţi: ■

.G a ze ta Transilvaniei*IWOOEUFIA A . MUKESi^U BKANKCF. & COMP. BRAŞOV.. Kettăiîur reâpcnaabüs lOAN BROTEâ