I Anul al XCIIIHea Nr. 1*5 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Vineri 6 Noemvrie 1931

in iC T Iâ Şl ADMINISTRAŢIIPIAŢA LIBERTATÉI BRAŞOVî —

TELEFON 226 Abonament anual 860 lei. fSBtra itrelnătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarii.

Fondată la 1838 de ©e®rge Bariţiu3 n\Apare de trei ori pe săptămână

Oifofosul liberal, probabil ca dl motiveze cS partidul 11* beral e partid de guvernantei!*, pune în vedere necesitatea a m plicăni legilor.

Numai a l n-o uite pânl la a doua venire... la putere.

„Regionalismul“ provinciilor.Congresele Partidului Neţîc

nai Ţarine*?, ceri se |fn lan| în toate judeţele firii, au oferit Im deosebi provinciilor alipite pri­lejul binevenit ca *5 dea cx presiune Irimfinilri’or şi dure' iilor acetfor teritorii, ceri — deş! au trecut treisprezece aci dele Unire — se vad nu oum&l negii jate de ocfirmulforii firii ci de-a dreptul nesocotite şi pri­gonite.

La toate congresele flaute pânl asum îa aceste fineturi şi au spus fruntaşii localnici cu­vântul, respicat şl aprobat de mulţimea ţăranilor întrunit*, ae­rând ca sa înceteze odată acest tratament maşter, care, departe de-a grăbi şi cimenta unificarea sufletească atât de necesară şl dorită, sapă o prăpastie tot mal dureroasă şi păgubitoare Intere­selor superioare ale fârif.

Dumineca trecută a vorbit lo Congresul din Albalulla, ceta­tea suferinţelor ţl a nid*joilor tn mei bine a Ardealului, d-1 i i . TaláaYoevod fruntaşul nostru luptător naţional, cere a prezen­tat In 1918 g'oriosului Rege Ferdlnend adui de unire pe vecie a Ardealului, ier in ace- Ieşi zi luptătorul pentru dreptu­rile ţărănime! dn vet h ui regat, d-1 l08fl MibaUche, a vorbit la Cernăuţii la corgiesul Partidului N. Ţ. ffout In Capitala Bucovinei. Ambii noştri fruntaşi au atins aceieşi coardă, arătând revolta produsă in masele largi ale populaţiei eu’chione de meto­dele centraliste şi de măsurile de prigoană In contra elemen telor băştinaşe, măsuri aplicate de toate guvernările trecute li berale ca şi de aduéiul guvern.

D l Al. Vaida a prezentat un tablou intuitiv de numărul func* boitorilor dtn Regat, cere func- ţfoneeză in Ardeal. Cetitorii aoşlrl găsesc acest tablou gră­itor In partea discursului d lui Vaida, pe cereri publicăm la alt los al aumfiruiui nostru de azi, Este a statistică dureroasă, oare arată eS Ardealul, ea aâ nu mal vorbim de Basarabia şi Biieo* Vina, este considerat de-o ade­vărată colonie cucerită, înlătu- lâadu-se dtn funcţiunile publice tot mai muit elementul ardele­nesc. D-1 Al. Vaida o finul insă bl aeeteşl timp să educă elogii şl mulţumiri elementelor de va­loare din vechiul regat ia sluj­bele înalte ale Ardealului, cari tşt pot găsi totdeauna locul cu­venit In edmintstr. pe, Justiţia şl inviţi mântui Ardealului.

La Cernăuţi d-1 1. Mhalache natins oceiaş chestiune, Vorbind de centralismul feroce pe oare i practică guvernul actual, d sa a spus pe scurt;

Metoda centralistă e pă­gubitoare pentru stat. Cen­tral nu este în măsură a

lecţiona elementele, căci procedând astfel paralizează iniţiativa locală.

Guvernul lorga - Argeto- ianu a procedat greşit tri­miţând în provinciile unite elemente provenite din droj-

m wsdia societăţii. Nu trebue să se meargă cu regionalismul până acolo încât să se în. chidă graniţele nouilor pro­vincii.

Trebuesc puse la contri­buţie mai întâi forţele lo­cale şi de abia în urmă, când se vor fi sfârşit acestea, să vii cu elemente din alte părţi.

Doi fruntaş! de-al noştri, unu! născut in Ardea*, celalalt ?n ve­chiul regat, ambii luptători v j* ntcf, ta trecut ca şi astăzi, pen­tru binele poporului şt mărirea tării, şi-au spus pc f»|ă euvân tul, tălmăcind prin graiul lor o durere mere, cere, îndeosebi ta zilele grele pe ceri le tfălir, este cu atât mai adânci. Şl a-

mândei au vorbit, nu pentru a turbura sufletele, nu pentru a Ie descurrj-, cl a erăfa pe fată şi eu dovezi, rănile de cari sufe­rim ş! cari trebuie leeutte cu un ceas mal curând, tocmai In interesul bfneprlceput al tării,

Fiţuicile guvernului şi ale li­beralilor, ceri au esploatat în­totdeauna năcazurile mu'ţlmef, se vor năpăslui de sigur dtn fqu asupra d-lor Vaida şl Ml- halschc, făcând pe unul »trădă­tor “ şi »vândut Budapesle.*, iar pe celalalt »demagog cu cămaşa scoasă*, dar nu ne pasă de a- ceste bale, când e vorba de bi­nale moşiei strămoşeşti, înche­gată după atâtea jertfe şl sufe­rinţe. Câinii pot lătra, caravana merge înainte.

întrebăm Insa: Vor înţelege cei ce au răspunderea electivă a destinelor tării, c l nu se .mal poate eoaiinua cu această bă­taie de joa ? 1

„Ardealul pentru Ardeleni“La marele congres al P.

N. Ţ. din judeţul Alba, care a avut loc Duminecă la Alba- Iulia în prezenţa a mii de ţărani şi a unui mare nu­măr de cărturari, între cari foştii miniştri Al. Vaida- Voevod, Mihai Popovici, Ştefan C. Pop şi Emil Ha- ţegan, fostul prim-ministru al ţării d-1 Al. Vaîda-Vo- evod a rostit un energic discurs, în care a dovedit cu date surprinzătoare că astăzi fii Ardealului sunt în­lăturaţi in mod sistematic din slujbele statului

Lăsăm să urmeze mai jos după notele stenografice

O N E B U N I ENu pot numi a’ifel gândul

guven ului de a trece plata în­văţătorilor şi şcolii primare la comune şi judeţe, f e şi pe ju­mătate.

Căci esta înseemnă desfiinţa­rea pe jumătate a învăţăturii de carie la sate

Inlito laiă <a e a remes în urma tuturor ce orlalte din Eu­ropa în ce priveşte ştiutorii de certe; şi înlr’o vreme când pe m’nîea şi cunoştirţa fiecărui ce­tăţean se sprij nă alcătuirea vie­ţii co’itice şi pub ice de stat,

Bulgarii de mirit re luaseră înainte. Acum neau luat Ruş i, cere duc cu sila la căite şi pe oamcnii băt âni până la 60 de an , şi Turcii Un deputat d n Estonia îmi spunea săptămânile trecute că )a ei nu mai există nici un neştiutor de carie. In Suedia şi No.vcgie, dinainte d- răsboi nu mai era decât 1% neştiutor de cartr, cu orb; şi surdo-muţi cu tot, La noi, mai muli de jumătate din tă ani nu ştiu carie — iar femeile piea puţin, Ş suntem un stat de ţă­rani !

Avem de mult o lege a obli gâttvriăţ i învăţământului primar. Dar c b Igetivitatea a rămas pe hâitto. Când n’am ivut învăţă­tori, câi d n‘am a^ut to :a lu r,şi copii eu rămas mai mult de jumătate n înscrişi în unele ju­deţe Iar ob igativilate înseam* nă să pu cop lut în ştire să înveţe .* îmbrăcat, încălţa), cu cărţi. Deaceea în Franţa, E ve- ţla şi alte ţări, se dau în mod obligator de către stat la copii săraci haine şi cărţi*

La no , b tjocură.Şi vine batjocura batjocurilor: Sâ laşi obligativ tat< a pe mâ

na comuneior şi judeţelor I Şi sărace — de nirşi pot plă

ti primarii şi notarii cu eni !Ş necunoscatoare de folosul

ştiinţei de carte şi de ruşinea ne»tilnţei 1

Consilierii comunali şi jude­ţeni vor crede că-şi fac o da­

de Ion Mihaiaehe,

terie de omenie ds a nu pune oemenii la amerzi.

Iar comisiile interimare îşi vor face o datorie de a prigoni pe învăţătorii ca e nu fee pollica guvernului, c'e f inţând posturile acestor învăţători.

Guvernul desfiinţează autc- nomiile administrative locale sub cuvânt că satele sânt lipsite de oameni cunoscători şi de posi­bilităţi bugetare, şi acelaş gu­vern le socot şte coapte şi bo­gate ca să ia asupra tor lupta împotriva analfabetismului*

Şi a fost dat profesorului şi apostolutui lorga să ia în spi­narea sa această răspundere.

Nu se va găsi un guvern în toate minţ'le care să respecte această măsură.

Era mai cinstit ca guvernul sâ desfiinţeze jumătate din şcoli şi să îndepărteze dela şcoală jumătate din învăţători, decât să-şi b ită joc de ele şi de ei.

Că tot aicea ajunge. Comu­nele şi judefe e sunt în nepu­tinţă să pîăttes.ă.

Statul le j . fueşte şi pe ele cu

[ fondul comunal şi alte taxe pe care i le mănâncă, şi acum Ie pune în spate sarcini pe care nu le vor împlini.

Învăţământul primar şi obli­gat vitetea. cu lupta contra fi­nale betismulul, constitoe una d n m ărie probleme de statoa­re trebue atacată cu m jloaee mari şi complecte.

Dacă mai ele Profesor lorga nu poete fa e acest lucru cu finanţele de tz> cel puţin să nu-şi bată joc de ceeace a gă­sit-

P. &In ul imu moment cctcsc în

gazete ce învăţătorii vor fi plă- tfi de judeţe şi comune din- lr‘un fond format jumătate de acestea şi jumătate de stat. Iar sumele destinate a fi acoperite de judeţe şi c omune vor fi pro curate tat de stat din «fondul comunal* care li ss varsă a* nual. 4

In realitate statul jefueşte co­munele şi judeţele de ani de zile de fondul comuna), văr* sându-le cu 5 —600 milioane a- nual mai puţn de cât li se cu­vine. A:um a vrea să le ră p a s - că tot fondul comunal obîigân- du-le să plătească ele pe învă­ţători, ceeace e sarcina statului.

Impczite neui şi urcări da impozita

S ’a anunţat oa un fapt pozl* tiv dtn cercurile guvernamen­tale, unificarea Impozitului a- supra salariilor.

Această unificare ar consta In apliaerea la toate salariile a unul impozit de 8 la sută In ioc de 4 4 la sută — 8.8 la sută cum era până acum.

Această unificare va apăsa şl mai mu t asupra funcţiona­rilor, căci pe «ând pe funcţio­narul cu salariu mai mere nu-1 avantajează cu nimic măsura, misuiut funcţ onar In schimb I se mejoreeză Impozitul actual.

Cel oare profi.ă deci din uni­ficarea Impozitului pe salariu este numai fişau).

Chestiunea ar trebui preci­zată de cercurile oficiale, căci

este inadmisibil ca pe lângă reducerea salariilor, — pe cere o Intenţionează guvernul —, să se vină in plus cu această ma­jorare de 372 la sută a Impo­zitului actual.

Dar, pe lângă acest fapt, s*a anunţat in presă eă guvernul mai intenţionează ş! înfiinţarea unui nou impozit asupra sala­riilor particulare.

Socotim că măsura aceasta este nedreaptă.

Impozitele actuale asupra sa­lariilor ce se plătesc in între­prinderile part'cafare sunt des­tul de grele. — Cum noul im­pozit va li — din câte ni se spune — progresia înseamnă că salariile funcţionarilor parti­culari vor fi lovite ou sume considerabile direct proporţio­nale cu lefurile.

Unificarea aceasta este cel pu|(n originală.

partea aceasta a discursului d lui Al. Vaida, ca ea să fie cunoscută în cercuri* cât mai largi. Iată ce-a spus d-1 Al. Vaida: ,•

»Ce tnsemneezl formula „ Ar­dealul pentru Ardeleni* ? Ea în­semne? ză că vrem sa rupem Ardealul de cătrăpatria mumă?

Nn î No! vrem frăfie sinceră cu toată lumea. Formula de „trădare*, care ni se aruncă, însemnează In concepţia po­porului de ale!, vaildlfarea şi valorificarea elementelor mo­rale şi intelectuale ale aces­tei provincii în dreapll pro* porţie cu elementele corespun­zătoare din celelalte provincii ele larii. Cu alte cuvinte, noi vrem ca ardeleanul să se feri­cească întocmai ca bucureştea- buI ce sLdeeză pe »provinciali*. Resping prin urmare ca pe o infamă ticăloşiei acu zata de rupere a Ardealului atunci când toată dramatica noastră luptă» s’a dat sub semnul celei mai ideale consolidări sufleteştii IgAm aşteptat ca ia România Nouă să se fericească şi copii d-voastră, ceri au asul norocul efi-şi câştige pregătirea nece­sară, întocmai ca absolvenţii fa­cultăţilor de peste Carpaj!. Ia ioa de aGeasta ce vedem Insă?

Să vă răspund cu câteva ca­zuri concrete: Să vedem de o pildă situaţia din următoarele Ş8S6 judeţe ardelene: Braşov, Alb?, Nisăud, Bihor, Făgăraş, Târnava-Mică.

Din aceste 6 judele numai In douâ, prefecţii sunt ardeleni; Comandanţii jandarmeriei In cinci judeţe, nu sunt ardeleni. In aceste şase judeţe nu este nici un administrator financiar ardelean; deasemenea in cinci din aceste şase judele, şefii de poştă sunt din vechiul Regat; după cum şefii de gară dtn elnsf jude|e deasemenea nu suni ar­deleni.

Sltaafla la jastifle: L* sfâr-. şiiul acului 1930, situaţia la de­partamental justiţie!, era urmă­toare*: 1. Ministerul ju&tifelare 327 funcţionari. latre aceştia nu­mai unui singur este din Ar­deal, d>şoara Mânu fost Impie­gată la judecătoria dtn Bistriţe. D şoara Mânu referea z i cauzele de dlspenză matrimonială, adop­ţiunile şi alte cauze Judiciare ardeleneşti.

2. La Casaţie sunt 69 consi­lieri, dintre cari 7 ardeleni, 3 bucovineni şi nici un basara­bean, deşi numărul popularei dia Ardeal şi Bucovina este 6.392.799 intre cari desigur că se găsesc magistrali tot aşa de pregătiţi cum se găsesc şi Intre fraţii dtn vechiul Regat.

3. La cinci Curţi de Apel din Ardeal sunt: 72 consilieri din Regat, 22 români dia Ardea), 10 minoritari.

4. La tribunalele dtn Ardeal suni: 199 judacători din vechiul Regat, 87 judecători din Ardeal, 43 judecători minoritari.

5. La judecătoriile de Ocoale sun): 132 judecători din vechin

1

MZITA TfiAHS l.f A^lil Nf 115—1951»

Regat, 78 romául din Ardeal, 78 minoritari.

la numărul judecătorilor na latrl supleanţi! şi alutorll de ju­decător, cari la sfârâitul analul trecut erau In număr de 161 aproape toţi dtn rechini Regat. (Voci: ruşine, ruşine).

Curţi de Apel: 74 procente regl|enl 18 procente români ar­deleni. 8 procente minoritari.

'Tribunale*. 62 şi Jara. pro- oente regăfen), 25 procente ro. mâni ardeleni, 12 şi jum, pro oente mlaorltarf.

Judecătorii: 46 procente re­găţeni, 27 proeente români ar­deleni, 27 procente minoritari.

Ia vechiul Regat afară de cel 7 consilieri dela Curtea de Ce- aaUe nu se găseşte nici un ar aeieen!

Consiliul Dlrlgent a preluat dela judecătoriile ungureşti Iu total 78 magistrali români. Deci Cub imperiul unguresc erau 78 4e români In justiţie.

E necesar să vă mal accen­tuez că numărul ardelenilor fn justiţie, asade începând cu anul 1921, astfel, eă In curs de alfl zece ani, putem avea nădejdea •ă nu mat fie nici unul. (Mare tumoare în salo).

E bine deaaemenea să con* statăm, că judecătorii şi suple­anţii din Vechiul Regat nu au nici unul o pregătire supe­rioară celor din Ardeal şi nici cunoştinţe juridice mai temei­nice. Dimpotrivă, el sunt numiţi Imediat după obţinerea diplomei de licenţă In drept, pe când cei dfn Ardeal dacă au norocul să fie primiţi în magistratură, po­sed diploma de doctor In drept, şl mat an şt trel-pstru ani ser­viciu ca impiegat sau grefier,

Cunoaştem doctori 7n drept, stând de doi-trefi ani ca Impiegaţi Şl grefieri 1) Curţi şl Tribunale, pe când fraţii lor din vechiul Regsi sunt numiţi In magistra­tură Imediat după licenţă.

Dacă aşa se prezentă situaţia — continuă vidit emoţionat fos­tul preşedinte de Consiliu — ne Întrebăm eu îngrijorare la ee e bună Universitatea din Cluf, Ia ee bun etâtea şcoli şl lloee, cari în Împrejurările actuale nu Servesc decât ca uzine pentru eliberarea de diplome, pentru a mări numărul proletarilor Inte­lectuali (Mare indignate în sală),

Situaţia la Cftlle Ferate- D jrpoate vă închipuiţi că la Căile Ferate, s'tuafio este mult mai bucă? Eroare 1 Nici aici, ele­mentul ardelenesc nu este cd* mis de?ât în funcţiunile Infe­rioare. La gările mari nu gă­seşti aproape nici un ardelean. La Inspectorate aproape toii şefii de serviciu sunt regăţeni, şi aşa In toate gradele servi­ciile r importante.

Dai la aamâ? Aloi situaţia e mei gravă decât In toate cele­lalte servleil. Nu numai în eaii- tate de şefi de aervtcif, dar ulei măcar In calitate de func­ţionari Inferiori, nu găsim e- proape nfel un ardelean, (Voci: nn mal tolerăm asemenei stare de persecuţie).

Penttu a fi exact, trebuie să spunem că a funcţionat ca şef de vt mă şi un singur ardelean d-1 Dreghtcl, numit şef de vamă la Episcopia Bihorului de către guvenul Mtn'u. Imediat după instalarea actualului guvern, iei a fost transferat jn Baseraba, an aă nu fie la graniţa tării,unde se eere cunoaşterea limbei un­gureşti şl o anumită ui bonitate nn ardelean „suspect*. (Toată sala manifestează zgomotos oontra guvernului lorga),

Situaţia In Învăţământ Poate ar fi destule aseste date, pen­tru a Ilustra parţialitatea incon­ştientă a Bucureştilor ta )ă de nevoile provinciilor. Nu putem totuşi să nu relevăm nedreptă­ţile ce se comit cu deosebire absolvenţilor şcolilor nor nule din Ardeal, cari nu izbutesc să obţină o catedră In învăţămân­tul primar, cu toate intervenţiile

disperate, istă de exemplu cazul dtn fudeţal Someş unde trei în­văţători drn seria anului 1929 sl şase dtn seria anului 1930 n’au putut aă obţină nld o ca ­tedră, deşi au satisfăcut obli- genunilor legii armatei şl deşi sunt căsătorii*. Iu Io sul lor tuşă eu fost numHI şase învăţători dtn vechiul Regat, cart nu şi-au făcut serviciul militar.

Ia jrdeţul Arad au fost nu­miţi anul acesta 47 de îarătă­tori din Vech’ul Regat, arun­când tot atâ|ia învăţători arde­leni In stradă. Nu mai continuu, căci ace sas este situaţia In toate judeţele din Ardeal.

Care e situaţia la Corpul Agro­nomic ? Situaţia ardelenilor este de-adrepful dezastruoasă şl la Ministerul Domeniilor. In Comi­siunea Agricultorilor cari se o cupă cu studierea legilor, cu redactarea st aplicarea lor, Ar­dealul Banatul sunt repre­zentate.. prlatr'ua şvab din Ba- nri.

La Creditul Agricol hipotecar, nu este nici uu singur român ardelean, basarsbeep sau bu­covinean. Acolo Ardealul este reprezentat printr'un sas din Braşov.

La Direcţia Pescăriţi ar a fost un singur ardelean, pe care Insă l-a d&t afară actualul gu­vern.

La întreg serviciul Central al Mnieferulul de D umeaU unde se decide asupra atâtor pro­bleme importante specific arde­leneşti nu este nid un singur ardelean nici măcar In gradul de subdirestor. Iu serviciul in­ferior dactilografele şl came- rişti sunt In total trei ardeleni. După Infcrraafil ce le avem chiar şi aceşti nefericii! cerne- rişti au fost daţi afară. Faptul să nu ne mire pentru că dacă intervenim ni se răspunde: „aer vltorl aii fast, servitori trebuie aă rămâneţi*. (Mari murmure şi indignare în toată sala).

Să vie elementele cinstite în Ardeal.

Deee am vorbit la începutul (UV alăr’4 mele de gszetarul , go ;at* ? — ae întreabă oratorul. Flln lai sunt convins că Ier vor nce >e ticăloşeniile şi oaiom-

t Iile. acuzaţiile de „trădător* şi * vân ut sl Budapestei* pentru că em ţi aut de a mea datorlnţă să dau seama In fata d* voastră, a cetăţenilor din judelui Alba, despre ceeace se petrece la ţară. Eu trădător ? Istoria a îa- registrul deja că eu am lost acela care a dus gloriosului Rege Ferdlnmd actul de unire. In momentul asela am avut şi o misiune de îndeplinit d'n par­tea d Iui Iuliu Msntu. O misiune pe care em tedepiinit-o ou mult entuziasm şi eu toată dragostea, căci dorinţa d lui Maniu sare e fost şi dorin) a mea şi o tuturor fruntaşilor acestui partid, se confunda ou aspiraţiile şl cu necesităţile politice cultur i j ale Ardealului, acri oereau Imperios profesori şi msgtstrefi pegătiţi şi de caracter pentru o acce­lera procesul de unificare rpb rituală eu Vechiul Regat. (O votii furtunoase). ŞI trebuie sâ recunosc opera bUelăcăUnre pe care au realizat o aceşti pro­fesori pe terenul cultural... Tre­buie insă aă ajungem acolo ca ardelenii să fie respeete|i căci altfel pace nu va b. Dacă este un om invS|at să devină profe­sor universitar, dacă este un magistrat distins să vină s l o- noreze magistratura ardeleană şi dacă va veni un mare gaze­tar şl va lase o foaie cinstită care să respecte tradiţia şl as­piraţiile Ardealului, va fi bine­venit. ii vom primi cu multă bucurie ca pe to|l oamenii a eăror InUnţiun! nu pot ii sus­pectate.

Dar dacă nl se trimit oameni ca !n.lr*o colonie siberian!, nu putem admite eu toate deda-

maliţie patriotarde ele politicie­nilor din Bucureşti. (Aprobări şi Strigăte: aşa este). Eu nu pretind nimic ce ar fi împotriva firii ct lupt pentru binele el căci sunt convins eă uade fraţii se eeir- tă pe moştenire, âd votaţii che­maţi şl nechemaţi consumi o- verea. (Asa I)

Regionalismul nu este o n ls cocire el o realitate. E< este re- eueoscnt mol recent sl de e i tre o gazetă reacţionară dela Bucureşti, oare recunoaşte c l există regionalism ardelenesc şl mat ales regăţenesc.

Iată oe scrie ea: „Cu ce drept generalizăm o stare de lucruri corespunzătoare, îa chip trecă­tor unri anume regiuni d!n tară, pentru întregul regat al R »mâ­niei de azi*. „\ n ortilcst in tot­deauna spiritul regionalist de care dau devadf mat ales ar­delenii. Nu înţelegem pentru cure motiv un „regionalism re­găţean* ar trebui sâ fie aaaep tal ca o dogul iahnglbiU*.

In felul acesta puşi problema, nu oglindeşte realitatea p »titlu!. Căci regioaails nul bucureşieaa este un regionalism de pirtld, inaugurat şi susţtaut da către partidul 1 ber«l. lltiati vi tu toate părţile Ardealului, şi nu veţi găsi n ciiri uu „regăţean* care să nu Iaci o anumită politică şi mai ales oare să nu fie îa s o d i partiduut libera’. De ce ? Pentru a destrănu unitatea m v rată şi politică a Ardealului, care este legat prin tradiţie, nă dejdi şi aspiratJ, de partidul national'tărănesc. (Sgcmotoase aplauze şi strigăte de trăiască partidul n ţ*o na ţlrăaesc 1)

Am făcut o spovedanie, care s'er put«-a rzum a ?n do ă cu­vinte : trimitefl-ne Regăţeni cari nu fa c politică, caractere ş i oa meni neprihăniţi, irvmiteii nefuncţionari, dar atâta vreme cât există ardeleni cu aceeaşi pre­gătire şl cu aceleaşi drepturi, să fie numiţi ei în funcţiunile publice din provincia lor. (Vii aprobări)-

In contra guvernului n'am eă vorbesc, căci aceasta ar în­semna să &*am încredere în ju- decela limpede a voastră, ceri vedeţi fără sfi vă mal atrag eu atesţ unea cum guvernul se d a­tină dinjtoate părţile. (St Igăte: Jos'guvernul ticad l naţionalei)

... Noi nu vrem puterea decât dacă M. Sa Regele şi poporul ne va acorda din nou încrederea sa, ma- nifestându-şi această dorinţă prin sufragiile ce le va ex­prima. Vă întreb: dacă ar veni momentul acela, sau dacă ar trebui să-l pregătim din nou prin lupte mari, ne făgăduiţi să veniţi cu toţii la Alba-Iulia? (Stri­găte unanime: venim cu toţii cu soţiile şi cu copii noştri, ca în 1928).

Făgăduiţi ? ! (Sala în pi­cioare aplaudă minute în­tregi. Strigăte furtunoase: făgăduim !)

Iată de ce v’am cerut făgăduiala. Pentru-că ordi­nea în stat nu se menţine cu jandarmii şi cu magis­traţii, ci prin dragostea şi disciplina poporului.

D-1 Iuliu Maniu aşteaptă solidaritate deplină şi dis­ciplină desăvârşită, pentru a vă găsi pe toţi gata de luptă, în momentul când va reveni în fruntea parti­dului, pentru a duce la iz­bândă definitivă marea cauză a democraţei româ­neşti.

Iar când veţi auzi o vorbă rea despre A cela pe care cu toţii 1 am dorit să vină in mijlocul nostru când era în

exil, să luaţi de guler pe col- potorul de ştiri tendenţioase, şi s5-i spuneţi că ştiţi şi voi că nici el nu poate să facă totul, căci şi lut i se pun pie- deci în cale de către acela, cari nu vreau binele ţării. Să trăiască R egele!

(Furtunonsi aplauze şi stri­găte de trăiască Regele, trd iască JuVu Maniu, trăiască Ale­xandru Vaida-Voevod, trăiască Partidul National Ţărănesc, au umplut sala vreme pe peste zece minute).

*

Telegramele trimise dela Congre- sal PHŢ. dla Alba Idila

Af. Sale Regelui Carol II.SINATA

Cabinetul Civil

Mii de cetăţeni şi dele­gaţi întruniţi azi în 1 Noem- vrie la Alba-Ialia la Con­gresul Partidului Naţional- Ţărănesc din judeţul Alba îşi îndreaptă privirile lor pline de nădejde către A- cela care întruneşte toate virtuţile poporului româa şi personifică puterea nesecată de vitalitate şi demnitate a Naţiunii Române, implo­rând cerul să Vă dea M. Voastre viaţă lungă şi dom­nie binecuvântată

•

lDomnului Iuliu Man’u'preşedintele Partidului Naţional-Ţăr.

Şimleul Sllvaniel.Congresul organizaţiei Partidu­

lui National-Jdrăcesc din jude­ţul Alba, întrunit azi la 1 No­emvrie la A.b 2 lalia, în aplau zele m 'ilor de p 2rtic!panţi Vă trl- m te salutări entuziaste, asigu- rândă-Vă de încrederea desăvâr­şită şi dragostea nemărginită a poporului românesc da pe aces­te plaiuri, reprezentat polit ceşte prin acest congres. Alăturându- ne dorinţei unanime a naţiunii, facem apel stăruitor către Dom• h niile Voastre să revenit asupra hotărârii luate, reocupându-Vâ locul păstrat d n fruntea parti­dului.

Domnului /. MihalacheBucureşti

Congresul o g mizat e! Parti­dului Naţional Ţarănes: din ju­deţul Alba, încrun t azi 1 Noem- b ia la Alba Iulie, ne autor zea- ză să vă asigurăm de to tă în* crederea şi dragos ea masrelor populare, reprezentate prin or* gan ziţta pa tiJului nostru.

Congresul cere să continuaţi lupta cu hotărâre şi elan până la biruinţa finală, convins f ind că solida itatea d? a ‘âtea ori e,tât de categoric efi mată a în t.eg j Iuî partid nu va întâ zia n ci de dala aceasta să încoro­neze cu de J in succes acţiunea pa tdului.

Toate telegramele sunt s .m- nate de d nii Dr, C. D ac ii ea preşedinte ai Congresului şi Dr. Nicolae Todoran ca secretar ge­neral.

C O *V O 3 A R EAvem onoirea a convoca Oa.

membre ia adunarea generală ordinari, care va avea tos ia 30 Noemvrie a. c. (Sft. Andrei) ora 3 d. m. îa sala festivi a Li­ceului „Andrei Ş iguna* cu ur­mătoarea

O r d i n e d e z f :1, Raportul Comitetului. 2 So­

cotelile pe anul 1931 şi raportul cenzorilor. 3. Bugetul pe anul 1932. 4. Modificarea Statutelor.5. Eventuale propuuerl.

Braşov, la 3 Noemvrie 1931.

Prezident!: v Secretar: Tini E. Socaciu- as. Ptecup.

In atenţia primărie! şi a poliţiei.

Aotobgzol de ge Str. Lingă.Dacă circulaţia pe celelalte

Ireaeurt dtn oraş, este accep­tabil!, fh ’ar bun!, este o ruşine ne se întâmplă pe Str. Luigă~- Prund.

Pentru-oe oare numai a- ceastă antrepriză are mono golul acestui tra*e », când pe cele­lalte 2 Iraseuri raaş’nUe se schimbă zilnic, între e le ?

Căaf Ia edâpostul acestui monopol, antreprenorii tşt bat joc de pubito.

Căci:1. Afară de una singură ma­

şină, cîlelalte sunt roejbe, dorovălte, au motorul stricat, durduind oa o batoză, se o* prese aproape regulat la fle­care parcurs.

2. Ca cutia de viteză stricată, aşa că fţl ucrftşaesa dioflf şt tfe 'călătorule când auzi cum scrâşnesc dinţii roţilor dfn cutia de viteză.

3. F.ânele sunt defectaaie, nesigure, aşa că oprirea se face de multeorf numai când maşina in urma inerţiei se opreşte de sine, o ri e oprită cu motcrul

4. Eşapamentul e stricat, aşa că In Interiorul maşinii te tneoi în fumul de benzină.

5. Deseori maşinile sunt ne- măturate, pline de eo*oi, nu credem că au fost vre odată desfnfeetate.

6 Nu mst extată decât es es- eepţte carnete de abonament, personalul stereotip răspunzând că „este, da h isprăvit*.

7. Pasagerii sunt regulat o- grălfi întâi in ungureşte, chiar când personalul e români

8. Şsteril povestesc pe tot parcursul drumului, mal lSsâad câteodată aă pună mâna pe voiau şi pe taxatoare.

9. Deşt fumatul opri! e afişat, fumează cine vrea, Inaepând oa şoferii. Ba s’a întâmplat, ca şo­ferul, cu ţîgirea aprinsă In guri, să toarne benzina în rezervoa- iuI autobuzului său.

Noi publicul rugăm pe cel ta drept s i cibS şt grija nosstrl, şi să ne fericească cu maşlnt bune cel puţin la tei cu publi­cul celorlalte Iraseuri şl să a- plice sencftuol celor cari perl- oiitcazl siguranţa şt via|a pu­blicului călător.

Preţul cerealelorîn urcare

Ultimele ştiri sosite din Londra ne aduQ vestea îmbucurătoare că preţul cerealelor este in ur­care.

Faptul că stocurile de cereale dn Rusia sovietică sunt pa sfârşite, din cauză că această | ră a exportat castităţi peste pos bi1it£ţile el reale de export şi acum ede nevoită s l fmpor- teze, este una dla cauzal3 a- ceste! urcări.

Altă o »uză este că Germania ere nevoe de oantitaţt conside­rabile de cereale — dup! re­vista „B'ă ter iii' Landwlrtschaft- llche Mitklvorschung d î 4 mii lo&e — şl a inoeput achlzlţio- nerea acestor cereale.

in ulilms săptămână prêtai cerealelor s'a urcat la bursa din Chicago ou 15 pence.

La fel şl la bursa din Ltver- ppol. ,

La noi s’du înregistrat la Brăila importante urcîrl de preturi şl o Înviorare o pleţll

Se pare că guvernul inten­ţionează sâ profite de osazis acestor urcări de preţuri pei- tru a renunţa la stupidele priais de export.

Abonamente la siu se pst tace pe timp Mitndenligat sau lau r

Nr. 115 ~ '*5 1 OASKTA TRAHDLfARH» PftflBA &

m n i i o n m r p u i i .f ! iş §i‘ >■- »» * »•? Í

Instrucţiuni pentru nuna salarizare.Ministerul de fin safe a trimis

tuturor celorlalte departamente, wmŞIoare'e Instruetfunl:

Bugetul de personal pe anul 1952 se va prezenta radical mo* %ftcat fo|ă de bugetnl anuluif?? l.

Pentru ea toate lusrărlle bu­getului pe 1952 să fie uniforme, arem onoare a v i înainta:

1. Trei tablouri ou încadrarea funcţionarilor In categoriile de salarizare fixate şl anume, pri­mele două pentru funcţiune pro* priu zise şl ultimul pentru funo- jiuolle auxiliare şl funcţiunile de iervicla.

2. Două tablouri ou salariul calculat pentru un fune|lonar, aya cum se va frece In statul bugetar desvoltător al persona­lului, din care unul se referă la funcţiunile cu grada|il şl a- «urne: corpul didactic, corpul edealaatlc, corpul medical, cor­pul veterinar şl cel farmaceutic.

5. Us formular tip pentru sta­tul desvoltător de personal.]

4. Un buget de personal cu iacadririle stabilite de Minis­terul de finanţe.

Geta de gradaţii.In ce priveşte corpurile cu gr a*

dalii, instrucf unlle precizează că na se vor acorda decât 5 gr a* dalii a 15 la sută fiecare .

Ciaatamnl salariilor variază.Circulara — după ce dă In-

dcaţiunl asupra utilizării tablo­urilor sl formularelor de mal tui — fixează următoarele ca­tegorii da loialităţi pentru sala­riile funcţionarilor.[In principiu, q < antumul sala- fidr pentru uaa şl aselaşl Işajiune, variază cu iooalliatea dupi Indicele de scumpete.

Astfel fa|ă de salariile bruie pentru Buaureştf.

Pentru lib a n I, salariile vor 492 Ia sută din salariile Bucu­reşti.

Pentru Urban 11, salariile vor $ 85 la sută din salariile Bucu­reşti, Iar pentru comunele ru­rale, salariile vor H 75 la sută fti salariile .Bucureşti.

Categoriile de localităţi.Categoriile de localităţi se

fixează după cum urmează: Categoria I: Busureşll, ÎOO la

sută.Categoria II: Urban I, 92 Ia

suti: Arad, Braşov, Cernăuţi, Câmpfna, Chlşinăo, Cluj, Con- stan|a. Craiova, Focşani, Galaţi, Iaşi, Oradea>Mare, Ploeşif, Satu- Mare, Sibiu, Târgul-Mureş, Ti­mişoara.1

Categoria I I : Urban II, 85 la sută:

Din această categorie faa parte celelalte oraşe şl .orăşele din |«rl.

Categoria IT, 75 la sută.Comunele rurale, cu excepţia

celor trecute In categoriile pre­cedente.Vacantele bagetare se luprlml.

Din bugetul 1931 se vor su prima toate vaoan|ele .bugetare existente astăzi, astfel încât In bugetul pe 1932 să nu mal fi­gureze nici unul din aceste posturi.

In bugetul pe 1932, flecare funcţionar va primi salariul func tiunei pe Care o îndeplineşte, Iar nu salariul gradului din cor­pul de speoialltale din care face parte.

Se exceptează cazul ofiţerilor ceri fac serviciul de birou In administraţiile 8ervlclulul{armatel.

Indemnitatea de cblrle.Indemnitatea de chirie şl aju­

torul de familii se vor calcula şl plăti ca şl In 1931.

Dlarniştli şi funcţionarii pen­sionari vor fi suprimaţi com­plect din bugetul 1932.

Medicii şcoaleior şi mediali veierlnerl la şsoil, cari nu sunt trecut! In tablourile de Înca­drare, vor fi trecut! îa buget numai cu diurnele respective Ier nu eu salarii.

Bugetul pe 1932 va fi întoc­mit după normele de mai sus. Orice lămuriri de care va mai fi nevoe la calcularea salariilor se vor cere de către Directorul Contabilităţi! acelui Minister, d-lul Inginer N. Coslache, di­rectorul oficiului central de li­citaţii.

Firimituridin trecutul Românilor din Braşov şi

Ţ a ra Bârsei.Candid M uşlea, preot-prof.

LXX Vil

1800—818. — A d r e s a : Preacinsti- , faini Magistrat al Sl. Cetăţi Braşovu- [ fad şi a toată Ţara Bâraei, nouă prea

8tivi Domni Domni, şi 'stăpânltorl , plecăciune să se primească această

plecată jalbă. A celor dinlăuntru uiţi jeluitori Oolibaşi de dinsus de o, cu plecăciune să se închine.

Prea cinstit Magistrat, nouă prea milostivi Domni, Domni şi Stăpânitori!Co prea pleoata şl umilita

rl Instanţe, cu mare du- | ne de Inimă, căzând rngându* i M la bana şl pătiateasca milă i prea cinstitului Miglstraf, pen­

i i îfitâmplându-se de vreo ra ani tncoaee, de nici un

Mori, care ar fi fost de lipsă a ne hotărî judecă-

noastre ale Collbaşllor de ii de Bron până aouma avut (şl era mare pricini noi). Că unii din sărâclme

prostime şi căci nu i-au is* ivit hotlrlrea judecăţii, nu au

patere jel iltoru, nici au ştiut a mai căuta, ol au ri-

[mi întru |9s, ;despre oare a- tt ne Îngăduise prea cinsti- Magistrat pe Domnu Caste-

I lan a ne li judeoătorl şi Intra { această puţintică vreme cât au

fost, multe pricini şl judecăţi e ire era şi de 20 de ani Intre

I noi şi mai vârtos şl la Impăr- [ele şl cu haeredeturlle care dela moşi şi de la strămoşi ne­aşezate ş’ nehotărâte nl le-au alinat. Că 1-mo ne ştie tot Iun- damentu şl hrana Brâaenllor, al doilea şl despre Ţara Rumâ- oească eu ciocoii ne-au fost foarte de folos, ejutorftndu-ne şl sootându-ne din multe nevoi şl pricini, iar acuma vedem o l Domnu Castelan nu vrea ca s l mal fie judecător şt nu ştim nu ştim din ce pricină şt cu Domnu Arftadaş Petsu şl cu provizeri! Dumnealui sântem ca nişte dobitoace nepricepute, că Domnu Arftniaş judeeă şl Pro- vlzeru o inaepe şl Doamna o strică, care aceşti fel de Jude- cfitorl n'au mal fost ni ai nu sâut de Ispravă asupra judeeftţtlor, nici aici nici despre Ţara Ru- mftneascl, că noi ne aflăm mal vâftos mai tul ta Ţara Rumâ* nea8să, cu vitele şi ne tribue judecători care ştie şl urmările Branulul şl ale f ir i i Rumâneştl şl care s*ar putea lăsa o mu pe

aceea, ci ne rugăm mtlif şl bu­nătăţii prea Cinstitului Magii* frai cs s l facă milă sl po­mană ca noi o ne rândul lavăş pe Domnu Castelan a ne II ‘ju ­decător, fiindcă ne ştie şl bi­nele şl rin, sau să rânduiască pe allu care ne-ar f( de ajuto» rlntă după cum mal sus oră- răm, să nu fim cum cm fost şl până acuma ol să cunoaştem binele ş! răul. La care socotim că vom fl auziţi de oltră prea clnstllu Magistral şi nl se va împlini rugăciunea noastră aş­teptând mal fagrab milostivă mângăere şl rezoluţie *

At prea cinstitului Magistrat Prea plecaţi slugi

j Ion Hlrda Jurat| Ion Nedeleosu jurat1 f luon losn Kitsft dsurat

f Ntoolae Turta ru dsurat f luon Kolies dsurat f Gyeorgys Morojan f luon Pivaru

Nisto? Alduiea t luon Piumbote f Gyâorghe A-duîea ■f Oitgoriu At du tea •f Szian Alduiea f Bucur Z?t]er •f Szfâa Rilt f Gyo 6ys Oerlidîâa ■J* luon Mlsz'ke f luon Buholtzâau f Bukur Dmzde f B ik ir Thomi Cosofse •j* Sz â Thomt Kosotse •f B ik :r Ktlzu f Radu Arzoju Noi de diu szoz de B ra ţ şl

cu cpştea toată Prin mine

Cyeorgh* P«.rsoiu m. p.Pergar

Magistratul decide: Deoarece arândeşul Vasile Pelk.it nu se pricepe săi mpaae partidele cari sunt In ceartă, nul ales că In Bren sunt multe certuri pentru Împărţeli V£th1, şi deoarece Bracul e departe de oraş şl In partea de sus obvin multe ca­zuri de contumaite, Iar oamenii neputând veni totdeauna la oraş, şt fiind de dorit să fie cineva acolo, căruia să l se aducă la cunoştiafă toate jalbele, să 1 se dea afâadaşuiut un om, oare să cunoască ordinatiunile urbarlale şl obiceiurile de acolo. Pâaă când arândaşul va recomand i Magistrali lut un astfel de loo- flltor al său, Castelanul să faci împărţelile şl să decidă In ches- i tiuniie ce I le va prezenta arân- \ duşul.

LXXViII.616/819. — Noi cel mal jos

DUmib facem de ştire ori la ce elnsilt Ioc s'ar cuveni precum 8ă se ştie eă In ziua de astăzi ne.fim aşezat şi ne-am tocmit cu Gbscr^he Boboa ca să ne fie c&răisş pe acest an 1819 2u toate trebile s jiului Coli e>a ailor de dinsus Şl de diajos de Bran, şi să avem pentru aseaslă că­răuşie o*i plăti pe numitul an RQ. 1500, adecă uaa inie şt ctaol sute, Insă numitul cărţuŞ Gh. Boboc pentru aceşti ba^l s l albi cu cari le iu’, Cu cstl iul, cu slugile lui, a face toată poş- tăria câtă va * c°l asupra tot Braaul, ziua şi noa$t;9, pfiai

F IL IA L A CRUCEI ROŞII BRAŞOV

organizează Duminecă 8 Noevrie a. o., ora5 p. m. un

G E A I U - D A N S A N Ti .e a

Saloanele Casinei Române Intrarea benevolă<•< A . » î> > T 1 ffl 1 3 Î : i i Vt i \

Invitări speciale nu se fac. Rugăm întreaga societate a lua parte.

Comitetul Crucei Roşii Braşov.

I

la un ca), Să ducă persoanele neturale, lemnele căilneştl şl toate alte poşfărtl până la una, atâta cât d n sat ntot uo cal de poştă să nu se mai la dela nu­mite cl singur numitul săfacă toată poşlărla neutru plata mal sus numită de Rfl. 1500, pe cere plată s i avem o l da rân­duri pe t)t iftrtaiu! de ap, şl deosebit să avem a 1 da de toată casa câte 2 por|!caae de fân pentru hrena cailor, şl pen­tru ca acest lucru oricând să fie crezut despre amândouă părţile, ne iscălim şi piiaenn de­getele In loc de pecete. Sig. Bren, die 20 a Febr. 1819«

leu Vomijsi Juration Bănciiă gosimaaIon PlumbotăIon Coleş juratIon DK'hie JuratR id u HordePâsnu BâuciiflIon Biioa paroh în Poartafon PdodreaStan Rejt blrău bătrânSun*iu VomescdTo na PedestruRidu Ruîiti&nfoa J i ja parohGheorghe PerşoluComan Bj| ncu pârgarGh^orghe C o m a BănciiăNtaoke Fota Sen.L jugucluBu^ur Stâuciu Ch ju ton Jtnga Gheorghe Stase Ion iar eh!Ion Bohâitan Dumitru Boş

In numele eoionilor din Sohodol şl Poarta.

LXX1X.2678/819. — Negustorul »grec*

din Suhet Nicolai Mareea cere să i se rest tue suma de 500 fl. depuşi ca contribuţie — con­form rezoluţiei nngiatratuale din 4. I. 1817 No, 28 pentru su ­pusul ces. crăiesc de aici Mi- haii Sârbul, căci asesta a murit la Focşani.

2809/819. — Negustorul N. Mareea se legitimează sa un aertificât al colectorului de con­tribuţii, că Sa calitate de chezaş pentru Triton M b. Sârbul a plă­tit coniribuţia şl pe a. 1819. — S ^1 se restitue suma de 500 fl.

TU iau raîil a piw ni|ila

„B A C H U 8“'S t a . S e a g p â S o . 14

deia Lei 1 4 - 2 2 Ţ U I C A

naturală de prune L e i 4 0 Rachiu de vin L e i 3 2

O Ţ E Tde wln L e i 12 .

Ia 10 lilre reducem pretai.Apă m inerală L e i 6 ,

Poftiţi să vă convingeţi, N ieolas M rb scean fe .

Dr. t . H. I U E S U— specialist —RAZE X

(RÖNTGEN)Diaterm ie, Ultra-Violete, Cu­

renţi eleotrioi.Banca Murmoros^h-Blank

C o n s i l i i 3 —6

V i n e r e a ş i d e la 12—1

De vânzare i™ ^ 5bermann' Str. Cr şan 11. 1—3

Cinematograful „âstra“Azi premiera

Furtună intr’ unpahar cu apă

După corrrd a cu acelaş nu­me d e : Bruno Frank film sonor cânt&t şi vorbit in !limba ger­

mană«In rolul principal f

Renata Mflller, Hansl Hiese, l e - raid Paolaen.

Afară de aceasta : un I ld V Nins nou (Bimbo ca bandit)«Atenţie! AtenţieI

Vine! 11!marele fim al sezonului

O L Y M P i A•cu Nora Gregar, lalie Serda, I u i

Yankermann, Arnald Korfi.î ■ ̂

l l o v i n T i P A M si nont mo*U o V a l i z i i O d e r n ă c u 2 I o -cuinfe etc.s în cel mai frumoa loc al oraşulu*, în faţa s Tarelui, U aer curat, aproape de cen­tru. A se edresa .'în baroul Dr. Lemeny. Piaţa Libertăţii 30, etaj.

De îflckiriat“ mS?bilate cu sau fără pens une* S(r, Voivodul Mihai No. )5 s :a ra 2-a la dreapta.! 731 1— 1

D o c t o r

medic de spitalS o l i ş i o p e r a ţ i u n i d e n a s , g r â t ş i ‘u . r e c l i i . Str, L L C . Brătianu (Sp ita le*

lui No. 3 4 ) Consultaţii 3 —6

S a deschisin Strada Aure ian H r. 2 8

0unde se face tot felii de i tta f

de cea nai b u i cantata.Cumpăraţi şi vă veţi convinge«700 l — io Ioan Tadarai.

PublicaţiuneBisericile ort. rom* şi ev luth«

Âpaţe, vând în pădure 155 stj- lemne fag în 15 Noemvrie a- c* ora 15. Prelul de strigare esfe 300 lei per s ânjin. Condiţiile se văd la parohiile respective-

729 1“ 1 _ _ _ _ _ _

FabHcaţiuiioGarnizoana Râşnov vinde Ici

licltafie prin str gări in ziua de 26 Noemvrie 1931 Ia târgul de vite din Braşov 5 cai aproba^ la reformă*. 732 1— 1

f t g h » 4, GAZETA TRANSILVANIEI Nt. 115 m i .

Săptămână Cruce! Roşii BraşovZile de propagandă 8 - 1 5 Noemvrie 1931.

Es'e o daforfe a fiecărui a i i [ ten să ejute Societatea Cnr «ca Regie re r tiu c ă stepurile acestei Societăţi sânt atât de no* bile încât nu cunosc difeitntă nici de credintâ nici de clasă; în pace gi în rţzboiu se ejutâ deaproepele u mârd ’coiunco a doua a legii «să iubeşti pe deeprocpde tău ca pe tine însit»“*

Filiala rcestră este ccndusâ de aceste principii, pur and cc a mal mere stăiuiniă etunci cârd este chciratâ sâ ejute stiârgârd i i dăruind sime» per tiu cei ce sufereau in tara roesfiă ca ti în ţările depăitate.

Ea sustire in foceiitete o centiră dfspenzer u pentru elevii debili si săraci din sece lele primare. Dar binefacerile Filialei nu se mărginesc nim ei în această ac tivite te; Cerni te tul Filialei adu­ce mângâiere si milă unde simte nenoicciree. Mângâie şi îmbăr­bătează în zile mari scldeiii bolnavi în spital, dă spijinul său a- ce!ora ce se aflâ în grea râpasfe.

De(i ejutorul vostiu Ciucei Regii; daţi obolul vostru la cheta ce va avea loc în ziua de 15 Noemvtie.

înscrieţi vă ca membrii ai Crucei Roşii*Marfa B. Bafnlescn.

Preşedinta

I N P O R M A Ţ I U N IP ifn a l mfnf&tm N. Iorga a ple­

cat Luni seeia ia Pan», crdc şl va fine cursurile la Şorbcne. D-sa ce va în cerce Ia 12 Nov. în fer a. In «bacul* sa intuirea* Ini Presldfnftci va fi finet de

4-1 C. Argetctanu far ai Instruo ftel de d*i Vâlcovlci.

•

faimoasa ştimă de cxpOit, cu tare guvernul a umplut bi zune- rele intcrrecdfeicrilcr şl specu* lenţilor evrei, va fi desfiinţa i i im ntrea urcării preţului grâului afif pe plato rrondiei&c&t şl pe

pla|a Interni.

Preschimbarea peimiselor zlailfiiier. Mintsiuui couihttic6|iiivir a instituit ccreisfvcee, cete se va ocupe cu preichireberea per* m iselor giutuite de călătorie pe o* I. r. ele ziariştilor.

Din cc misiune iac pai te re- prezentcn(ii arecteflunilor de presft din Capitală, delegaţii zit- rlstilor mic otite ri şi din provin* ole, un reprezentant el direcţiei presei din ministerul afacerilor străine, d-uul Bu c i», directorul personalului din ministerul co munic cililor şi deti Ionel loc ni d, subdirector ai ceners teiului o. f. r. şl I, Msxîm, şeful seiviciu* îui presei c. (. r.

C ererile pentru preschimba* rea permiselor se primesc la ministerul ccmuuUe|iiicr piuă la 25 Noemvrie 1931. j

* iSientideille îh Gtimsnta şî Un i

garis. m unei«; wifcşte uiu Europa «entrată se observă în ultimul timp tot mai irutt manta sinuci­derilor, Cele mai rouiie sinus!* derl ee înregistrează la Berii», Budapesta şi Vie na. in ultimul timp Seriigul a bătut recordul, căci In o singură noapte s*eu Înregistrat 40 sinucideri. Foarte cunoscute sunt şi stnueideriie din Ungarie. Aci recurg ia sinu* •ideri nu numai persoane din piturile cele mai sărace, dar şi din cercurile aristocratice şi ale industriaşi or. Aproape zilnic se Înregistrează la Budt pesta 8 —10 «uzuri ee snuUd*re.

•

A 4 a cfcitierifcţâ a «Astfel* ee va pne dâmiîata 7 Noeu»vfie 1931 ia Gia 6, ie Liceul Şagunei Va vorbi d*î medio primar e. judeţului Du P. Ntstor despre »VitaJiieiea poporului ron ân uin judelui Braşov ic|â de celelalte popoare conlocuitoare*.

•

Concordat pieventlv* Firma Ftleocruh Cztii ei in, fost grupa Caro! Czeif, eu sediul principal

la Braşov, având sediu şt în Bu* cureşti, a cerut tribuna ului ed- mite ie u concordatului preventiv.

•

Stadeotâ In Uter e, Bominti, oaata ocupaţie in vre-un naou sau ca preparatoare de eleve. A se adresa Redacţiei.

0 importantă operaţie chirnr-filcaiâ. Ziarele din Capitală pu­blică uimitoarea Informi {ie din Braşov. La spitalul „Georgc Mârzescu" dfn localitate, a fost adus, ti ni rut Domccoş Ion în etate de 19 eri, oare fusese ră­nit cu un cutit în regiunea ini- mei. Dus imediat pe masa de operaţie, d>l Du Liviu Cârrv peanu a c baci vai c i inima pa­cientului său este stiăpunsă cu vre’o 3 cm.

Se şiie Insă că până în pre*zeul ştiinţa chirurgicală n’a per- venit ta ee elirgă de a te ii de­licat crgtn al corpului omenesc. Adminlsirandu-i o £x jeefie după cere a urmat o intervenţie chi­rurgicală, după 12 ore deia o* pe raţie, tânărul Domoccş ş/-a revenit Complect la normal.

Faptul acesta a produs multă senzaţie în toate cursurile me*dleaie din localitate.a

Creşterea Iilimenteloi din Un­garia. ii* tuLc Uctombiie numi* im insoUentclcr din Ungaria a ajuns epioepe dubiu ie|â de a* ceetş lună din anul trecui, Con­cordatele judiciare §i! ajuna ia 325 i&|ă de 153 în Octombrie anul trecut. Numărul celorlalte in&clvcnte este 296 faţă de 156 in Octombrie anul trecut. In Ociombre cor. s’e înregistrat cei mei mare nu mir de teii* mente ceia 1926 încoace. Nu- ouai Im ramura tex iii eu fostinieglslftta 123 falimente.

•

A so sit la lib ră ria H. Zesaner din to c i B e ck - m aiinsW nit-Lexikon und W e lt u t ia e , . • i —y

Budapesta, 3 (Rador). — In curtea b.sericei din Oatyassony fa a avut loc o ceiemonie co

jiumoretivâ pentru cei 4500 de Ipfizomeii ce iâzboi iomâm in- grupaţi acolo şi aie căror mor­minte, ca şi monumentul come moiahv» sunt întrepnuce cu în- giljlre de autorităţile ui gare.

In uima Invitaţiei ministeru iui Apărăm Nctioneie eu par­ticipat la aceastâ ceremonie din pai tea lege fiei române dm Ba. daptsta etagatul tmntar colonel Fâiăngeenu. ataşatul de piesă Balta şi consulul Mtcu.

Şt fui districtului, d* Garlits, a rostit o alocuţiune iar apoi au luat cuvântul reprezentanţii di lentelor culte*

Lângă monumentul comemo­rativ. decorat cu etapele roma neş!’, Bcoionelui Feiangeanu a pronunţat un discuis, subî ntind recunoştinţa fajâ de autontâtiie ungare a poporului şi ai matei române» penuu ftiui cum este pezita amintirea soldaţilor ro*

Cronica locală.Parastcsnl Soc. »Martirii Nee-

muiui" se va oficia î» Biserica rom. or. SK Adormiri din Cutate la orele 11 a, m. Dumineci tn 8 Novembrie 1931 pentru po* menirea de veci a marifriior nec mulul răpossti. La acest pa­rastas se Invită toii membrii so­cietăţii. — Comitetul.

•

iBlfnmită publică. Doamnelor şt domnilor fie na Oncfoiu, Ma- rietta Popovici, Metia N. Du» şolu, d*l Ccius G. Pop, Maria Dr, Debu,Femiile Sorescu, Elena Sibadeauu, G rei Butunoiu, Radu Pârvu, Tini Socacfu, Virglnia A. Vlaicu le aduce mulţumire Reu­niunea Femeilor Române pen­tru i jutorerea văduvelor din Bra­şov, pentru ofrandele şi sumele donate văduvelor adăpostite în € ztlul «Andrei şi Eleno Mure- şlenu", în amintirea scumpilor lor decedai!. — Comitetul.

•

Parastas. Asocia[ urea penfruspiijmirea învăţăceilor» sodalilor şi meseriaşilor români »A*viam lancu* dm Braşov, invităpe această cale pe toii membrii şi prietenii săi, ca să participe la parastasul ce se va oficia Dumnecâ în 8 Noemvriea. o*» ora 10.:0, în Biserica Sft.Adormiri din Braşov-Cetate, în*tru pomenirea decedaţilor donatoil Mihaii şi Etisa Stroescuprecum şi a membrilor Asocia*jiunei decedaţi.

Breşov, 4 Noemvrie 1931. Comiletul. 1—2

•

Metflc&re Dr. Carol Pildner de Steinbuig specia! st In boa ie de ochi» uree hi, nes şi gât ne mai fiind în concediu dă din nou consultaţii în Sir. Castelu1 lui 84. 715 1—3

•

Medicale. Dr. LEdislauTisthîer I mede universal line consuliaifi de dentist că sn Braşov» Stiada Poifii No. 44. Consultaţii .întreorele 8—i2 a. m., şl 2—6 p. m.

•

COMGCSFQ. Mvrnbriî Sosfctăfii «Vunutui Cârpelilor" sunt ru* geţi o lua perie la adunarea generală extraordinară în ziua de 8 Nov. 1931 la ora 11 f . rr. (după eşlrea din biserica) în localul fiocleil iilor unite, având următoarea ordine de zi:

1. Raportul comitetului pe gest m ea anilor 1930 şl 1931.2. Coroplecterea comitetului. 3. Luarea măsurilor referitor la construirea casei pe Postovar.4. Hotărâri asupra baiului mas­cat. 5. Diverse. — Comitetul

Prcgranul concertala! pianista-(Bl fiernteld, care ere los aetszf, Joi, seara |a orele 8Va în aula liceului H&vuterus este următorul:

Bf ch: Feniasia con Fuga D dur Mozart: Sonată în D*dur. Schumans: Fantasie op. 17, Darius M» haud: Două den*

suri breztliene.Tibert u Brediceenu: Două dsn-

suri româneşti.H. Neugeborer: Q jatre P .e ;es

sur des iheines populeires rc- umalos.

Strc w mky; Dense russe eusPetroufchkcr.

Chopio: impromptu Fie-dur. Liszt: Târanteila din Venezfa

e Napoll.

Ramâni, abonaţi eel mai vechiu zia r româneac. pa litta G aieta Transilvaniei

l i l S S R m f c k $>lOciŞiAMi. § » v „

Comemorarea prizonierilor mâni, odihnind în tarâ străină w ‘ i inKfti.irt 1 Colonelul Pălăngeanu vede în români morţi in Undând | aceasta un simptom al împă

cârii ce: or două naţiuni.

ULTIMA OARA,

Tipurile grapelor de s t o r e .Salariile funcţionarilor administrativi.

In proeoful de salarizare a funstfonartlor publici s’eu îm­părţit foţi functfonsrli stefotui în 20 grupe, luându se co ffp cele 20 de funcţiuni edmfnistrattve oere încep cu miniştri şl se ter­mică cu Impiegaţii stagiari.

Salariile acestor tipuri de funotlonarl &*eu fixat după cum ur­mează:

1. Primul ministru şi ministru: 34.600 le! lunar.2. Subsecretarul de stei: 30800 Iei lunar.3. Secretarul general: 27000 lei lunar.4. Directorul general de regie euionoraă: 23.400 tel lunar»5. Directorul cl. I: 21.000 lei lunar.6. Directorul el. If: 18000 lei lunar.7. Subdirectorul ci. I: 15.000 lei lunar.8 Subdirectorul ol. II: 13.400 lei lunar.9. Ş *f de serviciu cl. f: 11200 iei lunar.10 Şef de serviciu cl. II. 10.000 lei lunar.11. Şsf de secţie el. I: 8.800 lei lunar.12. Şef de secjle o). II: 8200 lei lunar.13. Şef de birou cl. I: 7.400 lei lunar.14. Ş 4 de birou cl. II: 6500 lei lunar.15. (Fuuetiunl speciale: controlori, etc.): 5.700 lei lunar.16 Subşef de birou: 5000 lei lunar.17. Împle gvt cl. I: 4,300 iei lunar.18. Impiegat ol. II: 3 800 lei lunar.19. Impiegat d . IU: 3.600 Iei lunar.20. Impiegat stagiar: 3.400 lei lunar.Aceste cifre reprezintă salariile brntto ele ur*rtâad să fie

reduse la plata lor ou impozitul pe salarii şi reţinerea pentru pensie.

De asemenea ele reprezintă salariile funcţiunilor Up şl funo* flunllor din grupele respective ale funcţionarilor din categoria l Regiunea Bucureşti c&re primesc, sulă la sută,

Funcţionarii din categoriile li, Iii şi IV urmând să primească aceste sa terii ou reducerea respectivi eosform InstruQiluntîor.

Magistralii sunt încadraţi tnsepând cu grupa I, In oare este trecut primul preşedinte al Curţii de Casaţie şi continuă în gra» pete următoare cu celelalte grade din magistratură-

Patriarhul şl mareşalii sunt încadraţi în grupa I.Salariile fixate de Ministerul de finanţe sunt însă suscepti­

bile de a primi unele modiiicări.

Sonda dela Moreni:Când se stinge când se aprinde

PleeştI 5, — Autorităţile loseh au foit avfzcts că sonda Nr» 160 a soc. Româno*Americană s’a stins din nou, în cursul după amiezii de erL

Luni, Iu timpul încercărilor oe să făceau pentru captarea gezeior &’au produs nişte scântei, cari au Incendiat gvzele şi co­loana de foc a început din nou s i se înalţe în văzduh.

Eri Miercuri, după amiază, s*a făcut o ultimă încercare pen­tru stingerea sonde1, folosindu-se de unul din tunete, cu ajutorul unui cartuş de din&mitâ, S ’a produs o explozie cere a deplasat j straturile deld suprafaţa sondei şi o astupat în întregime craterul. Flacăra a dispărut fulgerător.

Acum din sondi, es numai ebirl cari ^se împrăştie i*| văzduh.

Conflictul chino-japonezGENEVA, 5, (Radar). — In cercurile Societăţii Naţiunilor»|

ultimele ştiri privitoare la desfăşurarea conflUtuiui chfno japonei sunt considerate cu Îngrijorare.

Refuzul Japoniei de a*şi retrage trupele din Mandalnria jl ultima notă remisă Secretariatului SocietiţU Naţiunilor, de sitre guvernul chinez, dovedesc o Înăsprire a situaţiei.

Este probabil, în aceste condifiuni, că Coaitiiul Sooletăfii Nafiuntlor, care urma să se întrunească la 16 Noembrie, pentru a examina stadiul conflictului din Mandcluria, va fi convocat mal înainte de această dată.

111Ü l iloiacl!

Toate datele statistice dfn ul­timii ani, confirmă că în Ceho­slovacia a ssizut considerabil, In ultimii ani, mortalitatea gene* rală, In primii 6 ac! postbelici au fost 230—240000 decese anual. Astăzi numărul total al deceselor anuale din Ceh oslo* vecia a scăzut la 212.000. Este interesant a se cerceta la ce contingente se referă această decreştere a mortalttS)U. ia primul rftnd se observi aeeoata ia copii eei mai tineri.

In Cehoslovacia &*a introdus în ultimii ani o îngrijire extra­ordinară medicală şi de igienă pentru nouil născuţi. Numărul deceselor ia aceştia a scăzut io

ultimii 3 ani, ca 7000 sm _ Oileiiie de consultaţii medieaL şl casele de ejator meditai jL adăpost ale Crucii Roşii cehi- slovace şt ale* altor soeletap umanitare particulare şi de $UU au redus mortalitatea şi la cojit! In vârstă de 1—14 ani.

Ia schimb nu s’a putut redao Intr’o măsuri Importantă morii lltaiea tinerilor dela 6 ia 19 Copiii mai mari nu se mai bucura de o astfel de griji, vând îa vedere câ o mare parii dlo ei incep să-şi câştige siaga şi sunt expuşi mai mult perl*| oolului îmbolnăvirii, Mortalitate la cel ia vârstă de 20—39 ani a rămas In ultimii aai li s&himbată. La cel in vârât! di 40—60 se observă o decre tere continuă a moriaiittt|U. ultimii câţiva ani mortalitatea ( scăzut ia el cu 10.000 anual