&HUL ai L X X X V H -lea n-1 23 NUMĂRUL % t e i B fa so v , Dammeeă Z M ait e 1924

No *xa zlljB )ïS J0A ltïfJ BDQîOltqig

B U 1 b lSUeUcV* |i ÂdmimstiaţiaVt&ŢA UBERTAŢE1 BRAŞOV

Telefon 226A&mmmeni annal 360 lei #m tra atrelnătate 600 lei Ana&tffiri, reclame, după fari!

Fondată la 1888 de Seerge Banţiu

Apare de trei ori pe săptămână

Fără o presă naţională cinstită şi?'denn> cratică, nn popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice.JE 'ca 'şl cum ar grăi prin gura streinului.

Harpagonul delà finanţe.Cunoaşteţi pe eroul nemuri

torului Molière, tipul avarului din toate ţările şi din toate timpurile. In patima lui ne­bună pentru aur, îşi tirani­zează copiii silindu-isă încheie căsătorii nefireşti; trage mân­carea delà servitori; scotoceşte prin buzunarele oamenilor cari se abat pela casa Iui, de teama să nu fie furat; şi în sfârşit, durerea îi tulbură echilibrul miniéi, când crede că i-s’a furat comoara. Covârşitoarea iubire de bani, a ucis întFînsul toate sentimentele frumoase şi naturale, făcânduT un monstru moral.

Vă înşelaţi însă deeă cre­deţi că ceeace face Harpagon este întotdeauna economie, că din toate măsurile, pe cari le ia, ar trage numai folos- Nu. Economia 'se întemeiază pe calcul, pe clara prevedere a unei minţi sănătoase, nerobită patimilor bolnave. Harpagon, suflet abnormal, nu calculează. EI face economii de câteva zeci de lei la nutreţul cailor, dar în schimb pierde si de la preţul acestora. Poporul român, cu admirabila sa putere de obser­vaţie, şi-a rezumat experienţa îndelungata cu privire la nebu nia sgârcitilor, într’un proverb de un luminos contrast: scump la tărâfe şt ieftin la fă in ă . Cu alte cuvinte, avarul vrea să facă economii, dar Ie face deandossele.

Ţara noastră are şi ea un Harpagon la ministerul de fi-

nan(e, cu atât mai primejdios, cu cât de doi ani tiranizează un popor întreg, reuşind să-i paralizeze aparatul vieţii de stat. creiat cu atâta trudă.

Urmărifi-1 pe acest om cu barba încâlcită, în activitatea lui nefastă şi veţi vedea că, din nenorocire, n’am exagerat deloc.

Ministrul nostru de finanţe face. ca să luăm un exemplu, economii de câteva zeci sau sute de milioane la personalul C. F. R. Şi cari sunt consecin­ţele? Toate elementele buna pleacă dela căile ferate, rămâ­nând bătrânii, cari aşteaptă pen­sionarea, apoi personalul pre­gătit în pripă, lipsit şi acesta de dragostea de muncă: dimis din slujbă, în definftiv ce ar pierde? Un salar mizerabil, care se gă­seşte oriunde ?

Şi cunoaştem cu totii rezul­tatul : deraieri, ciocniri, delapi­dări» furturi, cari împreună fac cel puţin de zece ori cât eco­nomiile.

Aceeaş e situaţia la finanţe, în şcoală, în justiţie şi în toate administraţiile statului. Pretutin­deni economiile se răzbună prin pagube înzecite. Criza, prin care trece astăzi învăţământul româ­nesc, bunăoară, poate fi fatală pentru neamul nostru. Dar ce-i pasă ministrului de finanţe ? ! Ca şi Harpagon, şi el se pri­cepe la un singur lucru: să nu dea banii din mână.

Şobolanii prinşi în cursă.In şedinţa de Joi a "Cernerei

deputatul ţărănist d I M adgeoru a demascat complect politica falşă a liberalilor, arătându.o în toată golătatea perfidiei şi apucăturilor criminale de cari e capabilă. Prin destăinuirile d sale, d i Madgesru a tras o dureroasa, dar meritată, palmă mutrei perfide de pe care a smuls masca.

Iată cum s’a petrecutcazul:Câteva zile mai înainte apă­

ruse în ziarul »Universul* o scrisoare semnată „Un inginer român*, care spunea că având s i trateze la Paris o afacere cu directorul unei bând, acesta i-a refuzat cererea, put>âr.du i înainte o broşura scrisă în franţuzeşte şi emana/ă dela o mare Bancă din Bucureşti. In această broşură se critica în cel mai aspru mod situaţia Ţării româneşti şi politica pe ceie această ţară o face în toate direcţiile.

Scrisoarea »i£aiv$rsului" a umplut de indignare inimile li­berele, deţinătoare ale mono­polului naţionalismului român. Oficiosul guvernului striga in gura mare şi ceruse în repetate rânduri stăpânilor săi să des­copere pe autorul broşurei şl să-i aplice pedeapsa pe care o merită un calomniator şi .trădă­tor de ţară. In Cameră, într'o şedinţă anterioară celei de care e vorba, deputatul liberal d 1

Devastările pădurilor şi abuzurile agrare iu Bihor

Interpelarea deputatului dr. D. Lascu.Inimosul nostru deputat dr.

B . L ascu a făcut îa şedinţa de Jo i a camerei următoarea co­municare:

istr’o comunicare dela 1 No- embrie 1923 arătam d-îui mi­nistru ei doweofilor $t agricul­turii că decantările d& păduri din judeţul Bihor cor provoca un adevărat dezastru, nu numai pentru acel ţinut, ci pentru eco­nomia naţională a ţârei lîntregl. A u cerat să mi se pană la di** poziţie neîntârziat dosarele apro­bărilor de exploatare de păduri pe teritoriul jadetaliii B'hor. Până atonei, insă, am cerat o- prirea imediată a tăierei pă­durilor.

In aceiaş comunicare am adus ta cunoştiiîfa parlamentului şi unele abuzuri în legătură cu aplicarea reformei sgrare, săvâr­şite în zona de frontieră a jude­ţelor; Ar#d, Bihor şl Satu Mare, unde [imense terenuri au fo s i su strase in favorui unor crimi­nali speculanţi, cari astăzi vând ţăranilor pământul cu câştig de cel puţin 6 000 ia sută, iar ţă- ranal român este lăsat în cea mai ticăloasă situaţie. Am cerut să mi se pună ia dispoziţie do­sarele contractelor de arendare încheiate de către Csss centrală,

| cu aceste societăţi, de asemenea | dosarele latfuudiilor sustrase

deia expropriere; am cerut ca d l raisUtru de resort să con­simtă la constituirea unei co- misiuni parlamentare pentru an­chetarea şl constatarea abuzuri­lor; am ceret, în fine, ca până la desăvârşirea anchetei, d-i mi­nistru să ordone imediata repu­nere în posesiune a ţăranilor deposedaţi căci s*aa petrecut lu­cruri revoltătoare: terenuri c e erau d e ani d e zile în poses iu ­nea ţăranilor, terenuri sem ăn ite de dânşii au fo s t luate cu c e a m ai cinică s fidare a dispoziţia- nilor precise a le legii cu forţa dela ţărani ş i date pe mâna speculanţilor şi a streinilor. De atunci, dela 1 Noembrie trecut, şf pâoă aeum, nu numai că d*i ministru sau d l director gene­rai ai Casîi centrale, actual­mente subsecretar de stat, nu au crezut de cuviinţă sâ răs­pundă măcar, după cum sunt obligaţi în virtutea regulamentu­lui Camerei; nu numai că nu am p?im t dositele cerute deşi le*im solicitat prin biroul Ca­merei, în mai multe rânduri; nu numai că nu s’a luat aici o mă­sură pentra încetarea va uda ii o- melor, dar acestea decurg îna-

inte, multe din ele pretinzând a râmâae definitive prin sanc­ţionarea lor de către Comitetul agrar.

in astfel de împrejurări con­sider câ ar fi de prisos să mai insist pentru curmarea fâră de legilor, pentru punerea la cale de anchete, pentru a m ise puse la dispoziţie dosare şi aşa mei departe. Recurg la dreptul ce-mi mai rămâne şi în consecinţă, am onoare a vă aduce la cu­noştinţă, că-mi transform comu­nicările dela 1 Noembrie 1923 într'o interpelare şi rog a-ms fixa un termen pentru a o des* voita în baza datelor şi a devi­zelor de care dispun, chiar şi în lipsa dosarelor oficioase.

C am era belgiană a respins cu 95 voturi contra 79 convenja economică dintre Belgia şi Franţa, Din această cauză şeful guver­nului belgian Theunis a înmânat regelui demisia cabinetului.

Mândrescu ceruse Ia fel gu vernulul sancţiuni împotriva ca­lomniatorului trădător, dând şi d*sa ca şi „Viitorul" sS se în- ţeleagă cS autorul broşurei ca lcmniatoare trebuie căutat în rândurile opoziţiei.

In şedinţa de Joi a Camerei s-a făcut lumina. D l deputat Madge- ru apare Ia tribună şi într’o interpelare adresată pri­mului ministru citeşte dinlr’o broşură scrisă în franţuzeşte • broşura cuprindea un Lraport anexat la bilanţul unei Bănci din Bucureşti — mei multe pa sagii, cari corespundeau per­fect cu calomniile din broşura de care vorbea „inginerul ro­mân" în scrisoarea sa din „Uni versul".

Efectul a fost de nedescris. Deputaţii din majoritate au is bucnit în strigăte de indignare, cerând sa se spună numele aceiei ticăloase Bănci, cere calomnia ţara în ce! mal crimi nai mod, ier „Viitorul* cere eşia atunci proaspăt dût teasc cerea pedepsirea autorilor bro< şurei.

Liniştit dl Madgearu arată a- tunci broşura, cerând dlui prim- ministru pedepsirea autorilor ei. Era,., bilanţul Băncei Româneşti din 1921, iar raportul anexat cu­prindea între alte iscăiiiuri pe cea a dlui Vinlilă Brătianu şi a dlui Duca.

A marca să descriem efec­tul acestui moment ar în­semna să ne facem mai caraghioşi decât dl ministru ai finanţelor în răspunsul pe care s’a încercat să-l dea.

Comentând e scurt : Atunci când liberalii voiau să răstoarne guvernul Averescu — de atunci datează broşura —■ ca să pună ei mâna pe putere, le era per­mis „patrioticul act" de*a ca­lomnia şi defăima ţara în strei- nătate. (Broşura a fost tipărită şi împărţită mai multor instituţii financiare din slreinătate). A critica însă azi pe acei calomniatori şi defăimători de ţară — însemnează a fi trădător.

Actualul guvern vede numai trădători şl trădare în toţi şi tot ce nu-i liberal in ţara româ­nească.

Concepţia de altfel poate să corăspundă cu felul de-a vedea şi*a judeca al acelora cari prin defăimarea tării în faţa streinilor, adecă prin distrugerea prestigiu­lui ei, şi au croit calea spre putere, iar prin hoţia de urne au asigurat rămânerea la cârma ţării a calomniatorilor ei.

Ziarul „P resa " de sub direc­ţia d-ior C, Miile şi E. D, Fa­gure anunţă în nrul ce ne so­seşte că-şî sistează apariţia din lipsă de mijloace. In avizul în care directorii aduc la euhoş* tinţa publică dispariţia ziarului, se spune între altele :

„De insuccesul nostru mate­rial, nu vom acuza pe nimeni căci ne dăm seama că trecem

\ prin timpuri vitrege pentru p resa rom ână ş i c ă în nici un dom e­niu a l producţiunii condifiunile econom ice nu sunt mai grele ş i m ai m are n epăsarea celor în drept şi în putinţa de a le a* meHora*.

Regretăm sincer dispariţia a» cestui mare cotldidn.

P ro te s tu lîn contra ; atentatului eter» aht în cerca t îm potriva JBra■ şovului p r in ru la rea fa im o ­sului film Obscen în sala t e a ­tru lu i Naţional (Apolio), a

. c ă r u i scenă treb u ie sâ ră s­f r â n g ă in toată curăţenia lui sufletul B raşovuluif a m ai fost sem na t d r u r m ă ­torii cetăţeni:

Dr. C. Moga, advocat, Io*n Baboie prof., Dr. Sim. Turtea prof., Nicolae Grădinar funcţio- nar, G. Purcărea funcţionar, G, Neguţ prof , L Slinghe prof.» Ioan Scurta. Dr. V. Conta, EL Ursu prof., F. Brecner funcţio­nar, G. Preşmerean prof., Du­mitru Orghidan corner sânt, Dra» goş Navrea prof., Ion Ghîghî- niţă funcţionar, Ioan Pricu di­rector, ^Meria Dobre pref, G. Furnică funcţ., Victor Branisce, D. G. Teodorescu prof.

Dumitru Mareea Institutor, Ro- mulus Dogariu funcţionar, Ioan Chiroiu funcţionar, Nicolae Ba­boie şef de atelier, Todor Bu- reţee, Vasile Coliban, Ioan Lu­pan, Vasile Turbure, Gheorghe Mic, Gheorghe Bure fia funcţio­nar, Dumitru Slinghe, Ioan R. Muntean, Gheorghe Morar, Con­stantin Orghidan, D. Ghimbi- şan, Ioan Zârnovean, N. Gră­dinar, N. Ardelean, Vasile Ur- soiu, Vasile Singhe, Ştefan Fri- gător, Vasile Vtll, Mihei Chiş, Ioan Stinghe, Nicolae Coliban.

Ştefan Popovîci director, Radu Prişcu director, N. Stoicovid di­rector, institutorii: G. Boeriu» Viorica Popovîci, Oct. Literat, Od. Popovîci, A. Lupan, P. Pop, Clemansa Dlmltrlu, D. Dogariu, M. Anghelescu, Ioan Suciu, E. Baboie, M. Micudă, M. Lupan, M. Prişcu.

— Continuarea semnăturilor în nu­măra! viitor.

La Romanaţi a devenit va­cant un loc de deputat. Alege« rea s’a fixat pe ziua de 23 Mgr* tic a. c.

Partidul naţional român a fi­xat candidatura d-iui Gh. Mi- ronescu fost minîsttu al instruc* fiunîi pubiice şi actualmente de­can al facultăţii de drept din Bu­cureşti*

Averescanii candidează ped .l O. Qoga. In vederea aczsteî candidări liberalii nu vor opune contracandidat. In schimb însă gruparea partidului poporului de sub şefia ci* lui Argetoîanu va fixa candidatura unui argetoia- nist. Partizan/! d lui Argetoiaau au şi depus Ia tribunal semnul aparţinând pariiduluî avsrescan.

De* aici mare tulburare în ta­băra d-lui Gog?. Se spune câ amicii d-saie vor aduce chestiu­nea în judecata comisiei spe­ciale de pe lângă ministerul de justiţie.

Alegerea din 23 Martie pro­mite deci a fi foarte interesantă.

R ebelii americani au suferit, după un comunicat ai departa­mentului de războiu, o grea în­frângere.

Nr. 23 192*IP mise 2 GAZETAS TRANSILVANIEI

K s t l H U i u l «dUBârl g sp fa lcC aran sebeş. Duminecă dimi­

neaţa s'a ţinut în sala publică a primăriei de aci o adunare poporală în vederea demersuri­lor ce vor trebui făcute pe lângă guvern pentru a-1 determina să reînfiinţeze, cu prilejul viitoarei reforme administrative, vechiul judeţ „al Severinuîui“ eu reşe­dinţa la Caransebeş.

Au luat parte la adunare nu­meroşi poporenî din jurul aces­tui oraş. Iniţiatorii m%*fării sunt deputaţii liberali dr. C dtnel Cor- neanu, lancu Conciatu, prim e• rul Caransebeşului ş i p r im a re - torulplâşei respective.

După cuvântările rostite de iniţiatori s’a votat următoarea moţiune :

Cetăţenii oraşului fi plâşei Ca­ransebeş cum şi cei din comu­nele limitrofe aparţinând plăţilor Timiş şi Reşiţa Montană, întru­niţi ia 24 Februarie 1924 în mare adunare poporală la Ca­ransebeş, roagă onoratul guvern al ţări?, ca prin proiectul nouiior arondări a judeţelor ce urmează a se face, să reînfiinţeze vechiul şi istoricul judeţ a! Severinului cu capitala în Caransebeş, des­fiinţat la 1881 de parlamentul unguresc cu înţenţiunea vădită de a zdrobi naţiunea română.

Prin reînfiinţarea acestui judeţ rotunjit cu comunele limitrofe din piăfile Reşiţa şi Timiş, se săvârşeşte un act de dreptate naţională, redând azi, în Româ­nia întregită, poporului de pe aceste meleaguri, leagănul zămis­lirii neamului românesc, dreptu­rile sale istorice, răpite părinţi­lor noştri, vitejilor grăniceri de eri.

Adunarea Îşi exprimă credinţa nestrămutată că onoratul guvern va îndeplini fără şovăire această Justă şi legitimă dorinţă şi cerere a întregului popor din vechea graniţă, cel dintâi ţinut de din­coace de munţi, care, în adu* narea delà 25 Octomvrie 1918, ţinută tot în această sală a hotârît necondiţionata alipire la Ţara-mamă, cu care formase, veacuri dearândul, un corp na* ţional : Banatul Severinului*

C.

A

ConvocarePrin aceasta convocăm pe

onor. membri activi şi spri­jinitori ai „Bouniunei de gimnastică şi cântări* la adunarea generală, care va avea loc Sâmbătă in 8 M artie la orele 6 seara în aula liceului „ Andreiu Şaşuna“ cu următoarea ordine de z i:

1. Deschiderea adunării.2 . Raportul comitetului.3. Raportul de casă.4 . Raportul arhivarului.5. Alegerea noului co­

mitet.6 . Propuneri.Braşov, 27 Febr. 1924 .

N , Oancea, 1. ’ Pricu,secretar. v.-preşedihte.

LămuririStând în ajunul adunării ge­

nerale a Reuniunii de cântări, Ia care au drept de vot numai membrii înscrişi, tos te stira. persoane cari doresc să facă parte din membrii reuniune!: doamne, d-$oare şi domni, sunt Invitate a se înscrie ca membrii activi sau sprijinitori până in seara adunării generale. înscrie­rile se pot face zilnic la d-nii: director regional D. <. Frânau, colonel /. B ădescu , director dr. T. Brediceanu şi advocat dr I Hozan, precum şi Sâm­bătă seara în 8 Martie înaintea deschiderii adunării generale.

Cu acest prilej ţinem să dăm următoarele lămuriri: Mem­brii activi ai R-itei sunt în sensul statutelor Reuniunii, coriştii, «■ decă acele persoane cu cunoş­tinţe de nota şi cu voce, cari se obligă a lua parte regalat la repetiţiile săptămânale, cari vor fi fixate săptămânal la o oră fixă de nou! comitet, în înţelegere cu dirlgentul şi cu coriştii.

Membrii sprijinitori sau ajutători ai R sunt aceie per- soane, cari nu pot sau nu do­resc să ia parte la repetiţii, dar doresc să dea concursul lor

m aterial Reuniunii, având la adunări aceleaşi drepturi ca şi membrii corişti şi beneficiind de favoruri la concertele, excur- si unite, convenirile şi turneu* rile pe cari reuniunea le va a- ranja.

Taxele Ide membru se va fixa de noul comitet într’a adunare generală extraordinară apropiată, în care se vor modifica unele dispoziţii ale vechilor statute, cari nu mai corespund împre­jurărilor de astăzi.

Ştiri politice şi econo­mice din Rusia

Un avertisment dat Franfef. — Un m ei alai Trotzfcl — lonile

monede roşeşti.In ajunul tratativelor ru so ro­

mâne, cari vor începe ia 9 Martie în Viena, este semnifi­cativă atitudinea ostilă a presei bolşeviste ruse în chestia Ba­sarabiei. Cunoscutul şef boişe- vist Sttklow publică în organul oficia! »Isvestia* un vehement articol, în care aveitizeazfi Franţa să nu ratifice cumva hotărârea conferenţei ambasadorilor în chestia aparţiaerii Basarabiei la România, deoarece j iu poa te f i oarba niciodată d e -o ced a re a B asarab iei câtră România. Ra- , sia nu oa restitui Rom âniei nici * tezaurul român, fiindcă Româ­nia a confiscat în mod ISegal o cantitate atât de mare din pro­prietatea statului rus, încât ea mai e încă datoare Rusiei sovie­tice. »Ratificarea de către Franţa a furtului comis asupra Basara­biei — zice Sieklow — ar în­semna acum în ajunul tratative­lor franco ruse c e a m ai m ore lipsă d e tact, desch iderea ră­nilor vechi ş i o eş ire provoca­toare la ad resa Uniunei republi- celor sov ietice*.

•Cu prilejui aniversării a 6-a

a înfiinţării armatei roşi/, Trotzki, care se găseşte în sudul Cau- cazului unde*şi caută de sănă­tate, a publicat In toate ziarele ruseşti ua articol, în care invită poporul să muncească cu zor pentru refacerea industriei, căci puterea ermatei se bazează în­deosebi acum pe rezultatele ce se vor realiza pe terenul avia­ţiei şi a ch etniei.

*

In Moscova au fost ouse îa circulaţie cu ziua de 25 Febr. nouile monede ruseşti de arg at şl aramă. Toate monedele poartă inscripţia: „Uniţi-vă proletari a i tuturor ţârilor

Ml npi îl tlirillor0 declaraţia a d-Inl Ialla Mania.

In legătură cu fixarea noului regim al închirierilor d-l lullu Maniu. fiind întrebat de un re­dactor al „Aurorei* care este punctul de vedere ai Partidului naţional, a declarat că proectul de lege prezentat de d-nul dr. Lupu sub guvernul Vaîda, avea asentimentul întregului cabinet — deci era şi proectui Partidu- lui naţional.

Relevânda-i se apoi modul cum guvernul actual încearcă prin proectui său sâ „armoni­zeze* relaţiunile dintre proprie­tari şi chiriaş, d-l iuliu Maniu, a spus că o asem en ea leg e oa f i un dezastru pentru Rom ânii din oraşele Transilvaniei, cori tn m ajoritatea lor su it chiriaşi.

»L eg ea va provo 7a un e x o i al Românilor din o raşe le Ar­dealului* — a încheiat d«I Iu/iu Maniu.

CoavoexreClubul atletic „Coîţea* Bra­

şov învită pz toţi membrii săi să la parte la adunarea gene­rală, care se va ţine în ziua de Sâmbătă 8 Martie orele 4 p. tn în una din sălile şcoalei de sub­ofiţeri din lo;.

La ordinea zilei

1) Deschiderea adunăreî. 2) Raportul comitetului a activităţii dubuloi. 3) Darea de seamă a casierului asupra gestiunei anu­lui 1923. 4) Raportai d-ior cen- sori şt cererea de absolvire a vechiului comitet. 5) Alegerea noului comite! în conformitate cu statutele. 6) Ratificarea ale­gerii nouiior membrii de onoare. 7) Diverse propuneri.

B raşov , 29 Februarie 1924.Preşedinte:

Dr. Tarqainius Prişcu Secretar:

Ştefan N avrea

CnUi si mi prtluti m 3 ani

In consiliul de miniştri ţinut alait&erl, ministrul de justiţie Gh. Gh. Mârzescu a expus princi­piile nouei legi a chiriilor, cart au fost aprobate de membrii guvernului. In linii generale pro* ectul conţine următoarele dispo- ziţluni:

1) Contractele de închiriere, pentru locuinţe, se prelung est până la 23 Aprilie 1927.

2) Chiriaşii se împart în trei categorii şi anume:

a) Funcţionar?, pensionari şi î.t general, toţi acei cu venituri, cart nu depăşesc însă, 60 mii lei anual, vor plăti de 4 ori chi­ria dela 1916.

b) Chiriaşii cu venituri amiaie între 60 şi 120 mii lei, vor plăti dela 4 ori chir.a din 1916, până la 12 ori această chirie.

c) Ch naşii cu venituri anuale dela 120 mii lei în sus vor plăti o chirie care va reorezinta dela 12 ori chiria din 1916 până Ia de 25 ori această chirie.

3) Cuantumul chiriei va fi sta­bilit de justiţie.

4) Prăvăliile rămân Ia libera tranzacţie.

5. In primul an dela punerea în vigoare a legei nimeni na poate fi evacuat.

Societatea de muzică »Armonia*

Convocare.Societatea de muzică »Ar­

monia* din Braşov, în confor­mitate cu § 9 din statute îşi va ţinea

Adunarea generală ordinariîn ziua de 9 Martie st. n. 1924 la ora 10 m. p. (Duminecă) în localul Societăţii (Şcoala de stat, Grădina de copii, din Piaţa Prundului) la care învită pe toţi membrii societăţii.

Ordinea de zi.*

1. Raportul general.2. Raportul cassierulut3. Raportul comisiunei exa-

minătoare.4. Dimisia şi alegerea noului

comitet.5. Diverse propuneri.

2 - 3

Revista revistelor„Viaţa R om ân ească“ Anul XVI. Nr. 1. „Gândirea“ Anul HI. Nr. 11.„Adevărul Literar“ Anul V. Nr. 168.

Interesanta revistă ieş*nă a jpăşit cu acest număr, pragul celui ai XVI lea an de frumoasă şi bogată activitate culturală, cu* cerindu-şl eu msri şi grele sa- crifîcii materiale, dreptul 1* o viată trainică.

Numărul 1 din acest an îi deschide o frumoasă schiţă da­torită d-lai M. Sidoveano. Scri­să ca acea desăvârşită măeatrie de stil proprie autorului, schiţa aduce pe nesimţite parfumul misterios al trecutului sbsclumat.

D-l C. Stere îşi urmează b ne documentatul studia asupra cau­zelor şl perspectivelor revoluţiei ruse, pe care ne rezervam a-1 recenza când va fi terminat.

Găsim o delicioasă nuvelă da­torită d ini Jean Barr, cunos u- tul şi apreciatul nostru poveşti­lor ce du-$i des minte nici odată talentul. Pe lângă „n?întrecutele descripţii dio Delta dunăreană gâ:~.m în nuvela »Rătăcind prin Deltă* o destul de interesantă p obiemă sufletească.

D-l M inţi Ralea işl termină articolul „Problema Inconştien­tului*, trăgând concluzii prea s mp iite faţă cu savanta expu­nere făcută în trei numere an­terioare.

Framov.se versor, iscălite de

d-nul Demosiene Botez şi d*na Sabina Psmbn-Gsorgesscu,

Remarcăm bine intenţionatele obser vădani ale d-lui P. And<*l şi o amp;â cronică socială de actuaîitite, datorită d-lui Mihai R a l« , „Msscellaoeea“ cu veşnic interesantele probleme ia ordi­nea zilei.

O justă critică adusă traducerii fâcnte din S;hakespe^re de d-l A. Ster,, critică semnată I. Bo­tez şi foarte bine venită spre a convinge şi pe traducător că tot tslentni domniei sale se mărgi­neşte ia o totală lipsă de mo­destie.

»Scrisori din Paris* semnate Andrei Oţetea*. Ette o mare scădere pentrn »Viaţa Romă- ntas ă* proza corespondentului din Paria. După frumoasele şi interesantele »scrisori* de odi* nioară ale d Iui M. Ralea ne pomenim citind sub acelaş titlu | banal ităţ le expuse Intr’o formă txecrabia. Cităm două exemple din noianul de mutilări a iimbei noastre. D-l Oţetea scrie; MP aţă însă c ă a c e s t punct d e vedere nu e rea a l naţiunii, cum Va do­vedit evoluţia secolului XVIII si e fec te le politicei lui *.Ludovic X IV *

Punctul e pus de autor şi

pentru ca nu cumva să se crea­dă că a făcut o greşeală îa con • stroirea frazei, citatul de mai sus formează siugur un aliniat în texi Dar acel .faţă însă că* ce-o fi însemnând?!

Ia alt loc găsim: 9E un pro­cedeu constant la d-l Bertrandde a se rsfaza să-şî judeca iro s i—“

Să îi evoluat oare limba noas- î t ă literară la Paris?! Ce zice redactorul V. R,?

** *Numărul Î l al „Gândirii* vine

cu aceiaş sum^r aies cu este ne-a obkinsit re .ista încă dela apariţia el la Cloj.

Pusă în so-'da Fandaţiunei Cul­turale Principele Caroi, publi­caţia este oarecum desbăratâ de nevoile la cari ar împinge-o criza tiparului, îutrebuinjându-fi toată energia numai pentru partea culturală.

D-l TudorVianu aduce Justecom- pictări asupra nouior perspec­tive ale literaturii româneşti, temă ce a mai fost discutată In coloanele acelelaş reviste.

»Din căile vieţii* nuvelă de d-l I. Slavici, nu este o relevaţie faţă de trecutul literar al auto­rului. Ne obicinuisem a-1 consi­dera pe d-.l Slavici ca literat de valoare şi vedem o decepţie în- tr'o nuvelă oare în afară de at;l, e prea banală ca intrigă şi care cu totă pretenţia psihologică, nu reuşeşte să ne dea decât super­ficial o luptă sufletească atunci când se prezi&ta cea mai bună ocazie de a adânci iupta dintre două sentimente piei omeneşti, i

Nuvela ar fi fost recomandabilă pentru un începător.

Versuri iscălite Lucian Bls'gs, S. Mmclescu şi i. Plllat.

O admirabilă cronică semnată de d-l Nlchifor Crainic, tratează cu apreciabile observaţiuni asu­pra conflictului dogmatic dela »Cuibul cu Barză*. Nici unul din polemiştii ce s’au războit în

! presă pe această temă, nu a pas cu iademânirea d-Ioi N. C. chestiune* pe plicul el superior spiritual, trăgând concluzii sănă­toase. Celelalte cronici aduc fru­moase contribuţii !pe teren ar­tistic, dram »tic, Istoric şi cultu­ral. Ele sunt semnate m ordinea citării de d-ari C sek, Ion M< Sa- doveacu, C. Marnesoi, Ivacof şi d-i D. Roger AvermMîc, di­rectorul revistei »Lsmiere* din Aover», o instructivă scrisoare din Belgia.Cronica măruntă—din cele mai interesante.

** *

Adevărul literar No. 168* ne pare cam sărac. Remarcabilă ca observaţiuai „Placă* de A. de Herz, ca formă literară proz$, D.RelgiS.loteres.—traducerea din sârbeşte a d*luiBttzaria.Traduce- riie din Michriet fără de gust alese.

Edificatoare pentru figura sări­torului ce a fost E. Carada, bu­cata tipărită din „Urâta Satului*.

D. Pap&dopol ifi urmează seria istoricului ep'gramei ro­mâneşti şl începe un studiu asu­pra im Vlahu^ă ce prora te a fi interesant. Cronica literară şi

i dramatică semnată S^arlit Fro- I

da. Recenzii jaite de d l G.Băiculescu.

D-l B'ătes:u Voineşti publică o scrisoare pe care o găsim cei puţin riscată,

D-i Stern continuă critica a- dusă traducerilor d-ioi Mjhail Dra- gomlrescu, din Schakespeare. Este curios cam se Îac3păţâa«ază d i Stern a se crede singurul „român* în graţiile şi bunele inteoţi! a'e marelui dramaturge. ngier. O.’erim un exemplu de cum Înţelege domnia sa a în­drepta pe a-1 M. Drsgorairessn. Cităm:

D-l D rcgom irescu :Doi dintre C6i mai mândri sştri’n

cer Cor ochii Jali atei sa ’mpramate ca să iuceas ;ă’n locul lor !

D-i Ştern îl Îndreaptă, dopi origi­nal spune domnia

Două dintre cele mai frumoasa ţtelo din tot csral. Având treburi, sa roagă de ochii ei. Să sclipească în sferele lor până s î vor întoarce.

Asta vine cum spunea d-l Topârceanu îmi pare, intr’o si* taaţie similară. Adică d l Stern face ca ţiganul d o poveste care nuzlnd pe tovarăşul lui zicând: Uite m ă L u ţaceru l! în Ioc de Luceafărul, U îndreaptă cu au­toritate: Na s e z ice iuf acer, lu- cifen der s e zice /

Decât câ noi preferăm tra­ducerea mai depărtată de text dar mat românesc poetică a d-lui Dragomircscu, treburilor ţi întoarcerilor prea prozaice din îndreptarul celui alt.

Petra Bănesca.

Pagina 3 GAZETA r TRANSILVANIEI Nr, 23— 1924

0 arHstl, nre poati! ieieii mreCu prilejul Concertului din 2 0 Februarie 1924

Societatea pentru ocrotirea orfanilor din rfisboiu a aranjat In seara de 20 Faur crt.; fa Aula Honterus, un concert cu con­cursul artiştilor: Dna M arioara M oga, Dşoara Viorica B ogdan şl Dnil Profesori: A. M oldrick şi P. Rlchter.

Lume destulă în Aulă, dar... inai "încăpea. Regretabil este Insă tocmai că, ceice iubesc mult pe artişti ş i i ştia aplauda îndelung, au rămas întâmplător loji acasă. Deci aplauze puţine.

•Dna M arioara M oga, a spus

celebra «Moartea Iul Fulger0 de C oşbuc . Capodopera mare­lui defunct a arul In Daa Moga interpreta admirabilă, care, deşi departe de scenă de atâţia ani, a rămas mereu incorigibila Îndrăgostită de «Thalia*.

Dicţiune fára greş, sinceră căldură, dramatism puternic, nuanţare continuă, -p o e z ia re ­iaţi? lungă a lui Coşbuc, dato rită perfectei interpretări, ne-a părut surprinzător de scurtă şi-a fost păcat, c a tăiat două ştrofe, de groază să nu ne plictisească.

Daa Marioara Moge, cere mi-a colaborat odinioară ca pro­tagonistă în turneurile mele ar­tistice, a fost şi a rămas : artis­tă dramatică, în toate fibrele jel.

Dl Profesor M oldrick, ?echlu maestru de violoncel ia Iaşi şi Bucureşti, admirabil tovarăş de iurneuri şt fn acelsş timp ex­trem de drăguţ şi amabil ca om— este gata totdeauna să şi o fere arta pentru mângăerea or­fanilor noştri, — el ne-o cântat întâi Sonata în re major a ju i Valentini (1690).

Dacă «Srave*, «Aiegro* şi «Lsrgo* rezistă încă vremii uiot- cotropiioare, ba par chiar fru­moase sub ?raja arcuşului său fermecat — mi*se pare că «Al­legro tempo di Gavotta*, prin continua repeţire a «temei* pare niţel mai anticvat

Cu atât mai magistrală şi eu adevărat classică este «Elegia* iui Baurée, pe oare maestrul Moldrick a cântafo divin.

Oricât s'ar părea de lingu­şitoare comparaţia, î i tonurile iui largi, ca<de şt euritralee, a- cest violoncelist îmi aducea u* neori aminte de mondialul Ca- sa ls .

Eleganta şi cocheta «Polo­neză de Concert o iui Popper“ şi-a găsit în însuş polonul Mol- driek, tâlmaciut pur sânge.

Dsa a fost susţinut la pian «ie Dl Profesor P. Rlchter, un muzicant de soiu, atât de cu­noscut şi de apreciat îa Braşov, încât a i recunoaşte talentul mulţi fariu, ar însemna a cheltui vorbe degeaba. Să mi fie însă iu schimb îngăduit ca după inşlr^rea de sigur prea sumeré a prestaţia* niior acestor maeştri consacraţi— sa pot insista mai mult asu­pra debutului multfâgăduiior ai Dşosrei Viorica bogdan , pe cere, încă cu ocazia concertu­lui său din anul trecut, price­pătorii eu remarcai’# drept o individualitate artistică în plină evoluţie.

Dşoara V. Bogdan este ab> solventă-premiantă a Conserva­torului dm Bucureşti şi cu oca- ala examenului final, anul tre­cut, a atras asupra-şi atenţia marelui Bnescu, cate era faţă. Mama ei, o femee ia aparenţă calme, dar în realitate plină de sentiment şi de pasiune Dna Marioara n. Cristescu — tatăl ei un învăţat meticulos, precis,

v definitiv în opera lui: regreta­tul slavist şi decan ai facultăţii de litere din Bucureşti, Ion b o g ­dan»

Pe Viorica Bogdan, când o vezi pe podiu, mai degrabă oi socoti-o o slavă, decât Române». Pare copila unui Hatman de Cazaci de pe Don.

îioJets, mobdâ, cu pielea tran­

dafirie şî braţele acoperite d e fulgi aurii ca ale „Anieîkei* Iui Sfenklevicz din «Fără Dogmă", - - ea are păr bogat, castaniii şl ochi! piezişi de un albastru- marin, fosforescenţi de inteli­gentă.

Cetită, cultă, ipermodernă în concepţii, — această premiantă a Conservatorului bucureştean ne-a făcut anul trecut o pro mi- siune, iar anul acesta ne-a do­vedit, că şt-a ţinut cuvântul.

Ceea ce frapează dela înce­put pe oricine, este ijşeui ei eu fota! special, de-o extrema finefe, pe care-i auzi numai la marii virtuoşi.

Cântecul ei — veritabil bel- cento — este totuşi de-o pre­cizie matematică. Nici cel mai accidental ton nu e preterat şi nu pierde o cirtă din partea de importantă ce-o are in armonia operei. Ton după ton se înşiră ca perlele, păslrându-şî măsura, intenzitatca şl ritmul, căci pe­dálul, ca o slugă credincioasă care cunoaşte toate intenţiile şi gusturile rofneiei sale stă­pâne, ii deserveşte nuanţarea continuă.

Dar peste tot, cântecul ei este îmbibat de-un element de pură intelectualitate.

In acest belcento calculat totuş până în amănunte ca o temă algebraică, se îmbină pa­siunea caldă moştenită dela mama, cu migâleala, extrema răbdare ia studiu şi judi ciul rece, moştenite dela învăţatul el tcită.

Este inelară de ori-ce îndo­ială că Viorica Bogdan e inii» oidaalitatea care caută să im­pregneze propriul ei suflet o- perei ce-o execută.

Pianistul care nu strecosră nimic din sufletul său în bucata ce-o cântă, nu este un artist, ei o flaşnetă. Ori câtă mobliitâte a degetelor, putere a ai tichia ţiiior şi braţelor, ori-câtă fon* gierie infinită în tonuri şi acor­duri ar dovedi cineva, dacă n’are personalitate, rămâne un simplu meşteşugar, un tehnician ce stârneşte desigur oare-ccre admiraţie pentru dexterităţile sale lipsite to!uş de suflul cald şi sfânt al adevăratei arte.

Du.ă-cum U şoara Voiteanu, după o munca enormă şi-a a- sigur&t un t o i de suversnâ în vastul impiriu #T iui b a ch , «şa tinde d-şoara Bogdan să devie o prineesă în împărăţia lui Chopin.

Cântecul îngrijii şi tuşeul ei extrufin s’a pretat admirabil bucăţilor selecte brodate pe teme populare ale compozito­rului spaniol Aibeniz, cere dacă pentru unii nu este îndea­juns de ^modera*, este atât de sent mental, de melodios, de pa­sionai şi de o rară delicateţe In structura muzicală a „Saiiei sale spaniole*.

*Risc să spun că niciodată

nu m'& în ş i ai prima impresie ce mi-o făcea veritabilul suflet * de artist

Când om jucat îniâia-oară teatíu cu «diletanta* M arioara Qima, am sfătuit-o să înveţe, c’o să devie cu siguranţă o ar­tistă de marcă. Şi dacă nu e cunoscută r>zi în întreagă ţara, de vină esie exclusiv Constan­tin Moga.

Şi ştie foarte bine d-1 S i­meon M ehedinţi ce ingenuă minunată s'a pierdut în Lucia Bogdan , care a preferat artei mâsitişui fericit cu ua austriac din Craiz.

Când em văzut întâia-oară pe ion M anolescu Intr’wn rolişor de un sfert de ceas, la şcoală, la Conservator, i-am şoptit luiN. bâild , la ureche:

— Asta o să devie un mare «actor*. Şi s’a făcut.

Aproape în contra voinţei pă­rinţilor, am trimis pe A ca b ar-

bu, la Viena. Azi, fireşte, nu regretă nici părinţii el, nici noi.

Iar acuma îmi permit să Vă spun, că Viori ea Bogdan va deveni o m are artistát dacă.... (o, de n'ar mal fi în lume vorba asia fatală!).« dacă va manei încă vr’un an-doi 6ub condu­cerea profesoarei sale dela Bu­cureşti i i dacă, pe urmă, înţe­legătorul Ministru al artelor d-1 A. Lâpedatu — elevul şi pare- mi se secretarul de odinioară ai regretatului său profesor I. Bogdan — îi va asigure, din bună-vreme, o bursă pentru străinătate.

Dar chiar lipsit de ori-ce spri- | jin oficiat sau particular; chiar

în ciuda mizeriei infinite, talen­tul adevărat, mal curând sau mei târziu, — răzbeşte.

fcA. P. Bănaf.

Prefectura Poliţiei Braşovj Ser­viciul administrativ.

No 539— 1924» Copie.2 j Februarie.

Pubiicaţiune.In baza art. 74—85 din regu­

lamentul asupra legei rechizi- iiunilor publicată în «Monitorul Oficial“ No. 112 din 23 August 1922, se aduce la cunoştinţa tuturor persoanelor înscrise pe tabelele de recensământ ce s‘a efectuat în luna Februarie a. c. de căt/e Comisiunile mixte de recensământ, că inspectarea şi c la sare ca ilor ş i vehiculelor în­scrise pe tabele, se va efectua în oraşul Braşov, de către co- misiunea militară în zilele de 7, 8, 9, 10, l î , 12, 13 şi 14 Martie 1924, la oborul d e vite, afară de suburbiile Dârste»-Ti­mişul de sus, Timişul de jos şi Predealul aparţinător judeţului Bra nov, pentru care operaţiunile J de mai sus se vor efectua pe câmpul din Dârste în faţa Co­misariatului de poliţie la data arătată mai jos.

Prin urmare toţi proprietarii de cai şi vehicule (care, căruţe, trăsuri pe arcuri şi biciclete) ari au fo3t înscrişi pe tabele

XX, sunt obligaţi a se prezenta în persoană cu toţi caii şi ve­hiculele înscrise pe tabele, în zilele fixate mai jos la orele 8o. m. după cum urmează:

In ziua de 7 Martie a. c. Cuc. I a Centra şi Circ. II a Blumâna,

in ziua de 8 Martie a. c« Circ UI-a B raşooech i.

In ziua de 9 Martie a. c. IV-a S ch iia , Varie% Poiană şi Tâmpa.

in ziua de 10 şi II Martie a. c Circ. V-a Stnpini ş i F a ­brica d e zahăr B od .

In zina de 12 Martie a- c. j Circ- Vi-a. D ârste cu Timişul de jo s , de sus ş i Prcecalul a» p tfţîiiâlor judeţului Braşov. Pentru aceasta inspectare va avea loc în suburbia Dârste, pe câmpul din faţa Comisari3 atului de poliţie.

In ziua de 14 Martie a. c.\.i obn se vor prezenta toţi acei răm aşi neprezentaţi.

Cei ce nu se vor supune a- cest u dispoziţiuni vor fi pedep­siţi conform legei

Se aduce ia cunoştinţa ge­nerală câ aceasta lucrare fiind periodică anuală nu atrage după sine şî rechiziţionarea animale­lor imediat. Rechiziţiunea seva face numai în caz de mobili­zare.

Prefectul Poliţiei (ss) C. Dumiirescu.

p. conformitate in descifrabil.

Şeful serviciului (ss) I, lo m a .

No. 2 5 1 6 -1 9 2 4 ’ cons- orăş.

Pubiicaţiune.Spre ştiinţa tinerilor cari ur­

mează a se prezenta în faţa Conciliului de recrutare a clasei anului 1925.

In vederea recrutărei tine­rilor din clasa anului 1925 (născuţi 1903 şi amânaţi din anii precedenţi) care va avea loc în oraşul Braşov Ia 13 — 17 Aprilie 1924, se provoacă a se prezenta în zilele dela 8 pân ă la 12 Martie 1924 i o» Primă­ria oraşului secţia militară Str. Porţii Afo: 63 etajul IU cam era 8, pentru a li se da informa- ţiunile necesare; to|i tinerii cari doresc a invoca unul din ur­mătoarele drepturi ce li se poate acorda în cnnformitate cu legea de recrutare:

a) Dispense de serviciul mi­litar, susţinerea familiei.

b) Amânare de serviciul mi­litar pe motivul unui trate sub drapel.

c) A face armata cu termen redus conf. art. 52—53 din le­gea recrutării.

d ) A face serviciul cu calul propriu, călare cu schimbul.

e ) Suditenţa (Cetăţenia) streină 0 Tinerii dispensaţi de ser*

viciul militar ca susţinători de familie cari posedă certificatele de dispensă şi încă n’au 3 vize pe ele, ei le vor aduce cu sine şi le vor preda pentru a li se face viza pentru menţinerea dispensei.

Tinerii cari se află în străină­tate deşi eventual vor fi recrutaţi acolo, este absolut ne­cesar, în interesul propriu, ca ei să fie reprezentaţi prin pă­rinţii sau rudele lor.

Tinerii amânaţi pentru debi­litate sau alte infirmităţi, dispen­saţi medical şi ca susţinători de familie vor prezenta şi re- cepisele .de picta taxei militare pentru tot timpul amânărei sau dispensei.

Se atrage atenţiunea că acei ce nu vor invoca drepturile lor şi nu vor proba cu acte în timpul cât Consiliul de recru­tare operează, ei le vor pierde pentru totdeauna nemai putând reveni.

Braşov, Ia 26 Februarie 1924* Consiliul o răşen esc .

253 1 - 2

No. 156 -1924 secr.

Publicajiune.Comuna Purcăreni, arândează

prin licitaţiune publică orală, in localul primăriei, în ziua de 29 Martie 1924, orele 10 a. m. pe timpul dela 1 Aprilie 1924 până la 31 Decemvrie 1927, cariera de piatră de var, ce se află situată la o distanţă de 1 km. de comună.

Preţul -de strigare 7000 Lei, arendă anuală.

Licitanţii vor depune 10®/o vadiu d n preţul de strigare.

Condiţiumle şi alte amănunte se pot afla la secretariatul co munei.

Purcăreni, 21 Februarie 1924. G. Ţigoi D. Gramaprimar. notar.

251 1 - 1

De vânzare.Mobilă nonă. moderni pentru

dormitor pi sufragerie. Informa­tion! Ia Firma Litzler şi Zlnk. tâmplar, Str. Mihaii Veiss Ho. 11. Braşov. 245 3—3

Contra - guturaiului o spălă- tură KA1SER- BOR AX. iţi a-duce în timp scurt o alinare.2-0

Societatea Junilor Roşiori,

Convocare.Societatea Junilor Roşiori din

Brasov-$chei, în conformitate cu § 13 din statute, îşi va ţinea

idinaroa generali ordinaşiîn ziua de 16 Mftriţe it. n.192-4 la ora 2 p. m. în lodalul So­cietăţii „Lumina", cu următoarea ordine de z i :

1. Raportul general.2. Raportul casierului.3. Raportul comikiimei exa-

minătoare esmisă din adunarea generală şi votarea budgetului pentru anul 1925.

4. Darea absolutoruiui ve­chiului comitet.

5. Alegerea noului comitet.6. Alegerea şergilor pentru

paşti.7. Propuneri prezentate pre*

şedintelui in scris cu 8 zile ina* inte de adunarea generală.N. Spuderca /. Irlm fe

preşedinte. secretar.NOTĂ. Conform § 10, drept

de vot în adunarea generală au numai membrii cari nu simt în restantă cu taxele. 1—2

No. 336—1924- Cons. oraş.

Pubiicaţiune.Pe baza §-lui 50 al Art. de

lege XII. din anul 1924, şi în sensul ordinului Ministerului tofi proprietarii grădinilor se fac atenţi, că în interesul public sunt obligaţi a curăţi arborii (pomi fructiferi) şi tufele lor înainte de încolţirea mugurilor arborilor, însă pân ă c e i m ăi târziu la \20 M artie a . c. de omizile stricăcioase, respective de cuiburile de omizi şi de ouăle de fluturi şi a Ie arde a- ceste omizi ş. a. strânse.

Executarea acestei obligaţiunii se va controla şi omisiunile se vpr pedepsi strict conform legii*

Braşov, la 23 Februarie 1924.Consiliul o răşen esc.

250 1 - 1

No. 1140 —923 secr.

Pubiicaţiune.In conformitate cu aprobarea

Ministerului de Interne, ord. No. 89176—923 se aduce fa . cunoştinţa generală, că se scot la licitaţie cu oferte închise:

Lucrările necesare pentru re­pararea clădirilor comunale din Purcăreni şi anum e: Casa co­munală, locuinţa " notarului şi cârciuma comunală.

Valoarea de pe deviz este de Lei 148000.

Licitaţiunea se va ţinea fa primăria comunală din Purcă­reni în ziua de 29 Martie 1924 ora 11 a. m.

Invităm pe toti aceia cari doresc a lua parte la licitaţie să şi înainteze la primărie ofer tele întocmite, conform prevede­rilor legei contabilităţii publice art. 72—85, până la ora 10 a zilei fixate.

Concurenţii vor depune o ga­ranţie de S% din valoarea de pe deviz.

Condiţiunile mai detailate se pot vedea la primărie în orele de serviciu*

Supraoferte şi oferte întârziate nu se primesc.

Purcăreni, 23 Februarie 1924.D Grama G. Ţigoinotar. primar.

252 1 - 1

Coprol este purgativul cei mai plăcut în ciocolada cea mai fină.

Se găseşte la toate farmaciile. 2 - 0

$ü

ILaboratorul

LEO,Dresda-Ghimbav

8 - 1 0 I Dinţii devin perfect albi şi se menţin să­

nătoşi prin întrebuinţarea permanentă de

| ChSorodontReprezentant:•CHEMOSAHA"

Braşov, Str. Nouă No. 27. 1

. *i 23 1924 «âfSW â tw m S W B W t V. 4'

* A

RaiBucureşti, 1 Martie. Guvernil • numit în dd?gsţiune, pen­

tru tratativele ce urmeeza s i ©ibâ loc peste câteva zile cii So­vietele la Viena pe d-nii Langa RSşcanu, ministru plenipotenţiar, D-tru Drăfih cescn senator, Mircea Djavara, deputat. E probabil e i d-nii Pintea, dr. Cazacu şl Chriban vor întovărăşii delegaţi! oficiali. Pe lângă delega ţi t oficiali guvernai va desemna şi o se­rie de experţi tehnici peutru examinarea amănunţită a chestiunilor ce vor fi puse în discuţie.

Eri, membri! delegaţia*? î s*ea întrunit în conferinţă la minis­terul de externe, sub preşedinţia d-lui ministru I. G. Duca. La conferinţă au luat perie şl d-nii: Vintiiă Brătiaou, ministru de fi­na |e, generalul Muntetnu şi reprezentanţii al Casei de Depuneri şi Serviciului Maritim Român. Conferinţa s ’a ocupat de chestiu­nile cari. vor fi discutate la conferinţa dela Vi ne,

Ziarele viene ze afla dela reprezentantul rus din Viena, că delegaţia rusească care va trata cu delegaţia românească, se com­pune din comisarul ucreiuton, Mannisiki ca preşedinte şi din re­prezentantul Rusiei la Viena d-1 Levitski precum şi din d-nii Lo- ranz, reprezentantul jus ia Covno şi Serebriacov.

Crimele dela Ourostor

Arderea magaziei de mărfuri. Pagube de mai multe milioane.

Bucureşti, 1 Martie. In şe­dinţa de eri a Camerei dep. na­ţionalist dr. Victor Oeleu a fă cut următor rea comunicare:

La sfârşitul lunei Decemvrie 1925, parchetul tribunalului Du- roator a fost informat prin un denunf semnat că cinci cetăţeni români din comuna Astoatechioi an fo s t arestaţi, maltrataţi, arşi de vii şi omorâţi, infracţiuni ce cad sub prevederile articolelor 225, 226, 227, 232 din codul penal.

La aceiaşi epocă, parchetul general cl Curţii de apel din Const aja a primit un' denunţ identic.

A urm;.t ő anchetă la fata făcută de procurorul

tribunalului Duroslor şi de un •ţtfbsîHuf de comisar regal, de­zlegat de consiliul de război £al diviziei a noue, pentru că fap­tele sar fi petrecut în zona sfărei de asediu, ceea-ce este inexact.

Rezultatul anchetei a fost ex­pediat ia 25 /anuarie 1924, cu un curier special d-lui procuror general al curţii de apei din Constanţa, cere ia rândul său Ta expediat, cu tot dosarul, ministerului de justiţie.

După o lună de.zile s'a aflat din comunicatul dat de un alt i»misi r decât cel de justlfie că autorităţile civile n’au nici o vină că infracţiunile penale au fost comise de militari şi că prin urmare dosarul în cauză a fost deferit organelor judiciare militare.

Am onoare a întreba pe d l ministru de justiţie şi de război dacă dom ,itle lor pot admite e atât de flagrantă călcare a legilor.

Conform art. 44 şi 45 din procedura penală, din momen­tul ce denunţul arată că sunt complici civili, nimeni nu este la drept a plasa afacerea sau aşi declina competenta, în afară de judecătorul de instrucţie al tribunalului, de unde a primit ancheta.

Ceva mai mu t: Acteîe dre­sate de organele civile, cu o- cazia primelor cercetări, nu pot deferite jurlsdicftunilor excep­ţionale decât în urma unei or­donanţe de zi, dată de judecă­torul de instrucţie.

Dispoziţiuniie clare din pro* ce dura penală sunt confirmate de art. 72 din codul de justiţie militară şi de deciziunea înaltei Curii de casaţie, secţia II, nu­mărul 1830 din 19 iunie 1915.

in specie afacerea, îa ce pri­veşte culpa .Sfcu complicitatea.'^ civililor a fost plasată de pro- j

• curorul generai al C iuţi din j Consterna sau ministerul de jus- s tiiie, care sVsubstituit, prin a- I buz, oroftwior învestite de tone *

cu competenţa necesară şi care au înaintat dosarul cu dela sine putere, unor instanţe excepţio­nale.

De aceea rog pe d-nii mi­niştri de justiţie şi de războiu sâ binevoiascâ a dispune ca a- facerea să urmeze cursul ei legal. AHmintreîi mă voiu vedea silit să anunţ o interpelare, pu­nând sub adevărata lumină, ororile comise la Astoatechioi de către organele [militare, cu ştiinţa şi cu concursul organe­lor adm nist ative civile.

Organul Partidului National român din «iugoslavia „Graiul Româneai;“ publică următoarele:

Cum am anunţat-rândul tre­cut la Bîograd tust două co­misii venite din Bacureştj pen­tru rigaiarea unor chestiuni de mare însemnătate pentru soi, pentru regularea şcoiară-blseri- cească şi comunicaţia deatangui graniţei. Pe noi cei mai intere­saţi, nimeni nu ne cheamă na se.întreabă. Ceea ce ştim, ce­tim numai prin ziare'e do Beo­grad. Se cecide de aoartea noas­tră fără noi. Cetim, că ou pot ajur-ge la îsţdt gere comisiile, dâr ©u ştim «sin ce motive, ştim înaâ atât, că ce legat al român d-1 dr. bnescu a plecat ia Bu­cureşti fără nici un rezultat. Pe noi ne doare, că am rjans să tins între ilocau şi nicovală. A§i de exemplu: ziarele dia B?o grad dar chiar şi paliticiaaii miri sunt «apăraţi foc, pentru că au fost sta:»«! de zorele opoziţio­nala diu Romául s in fructe cu zlsr&l »Adevăr«!“ pentru cauza pământurilor expropriate ş! cici şi dlaeo o Io România.

Ni se spun? că dacă »totul ramâacsc exproprlrză în între­gime pământurile biserîcîlcr sâr­beşti din România şt ale supu­şilor sârbi, cari au averi în Ro­mânia, atunci să nu ne aştep­tăm ca averile bisericilor şi sa­telor noastre să f?e cruţate.

Pe coi ne doare, câ nici pe acest teren vital ou pot sjaoge la îfsţelegere frăţească aceste două state allste şi vecine, ne tíoire ca atât mai mult, pentru că noi avem să ispăşim greşelile ş\ păcatele altora, pertru care nu noi simára răspunzător;.

Noî credem, că dscă pentru soluţionarea acestor chestiuni ar fi chimat şi deop^ie şi de alta oameni cunosciteri de *- proapa al chestiune? ş? mteressţti > mult «*»*• * aîu^R to res mal

După atâtea Incendii, pe cari le* am înregistrat în timpul din urmă la diferite gări şl între­prinde ele sto!clt?i, a ejuns să- şi aibă, durere, şi Braşovul ca­tastrofa sa prin distrugerea com­plectă a maréi magazii de măr­furi şi coteţe din gira.

Ataina.Alalteeri seara pe la orele

81/. populaţia oraşului a fost a- larma ia de sunetele stridente ale gorniştilor. pompieri, cari a- nunţau un mare incendiu. Ce­tăţenii alarmaţi eşind pe străzi sau oprindu-se în drumul lor spre casă observară în direcţia gării o roşesţă, cere se întin­dea din ce în ce tot mai mult luminând firmamentul. In curând se afla, câ un more incendiu a isbucnit la una din magaziile gării. Mulţi sl rga/ă la gară ca deosebire din suburbiile apro­piate, ca s i asiste la grozavul spectacol.

Amănunte.Focul a fost observat ia câ­

teva minute după orele 8 de catră magazinerul Pap dela Ban­ca de credit. Din secţia de pre­dare a magazine! de mărfuri ţâşneau numeroase limbi de foc. Alergând ia faţa locului nu gesi nici un paznic, deşi meg<zia a* vsa s& fie neîntrerupt pî ztie.

bună SiSţeîegiTe, dar aş*. putem spună câ unde ,-ioi se ceartă, al treilea se bucură.

In urma decederei preşedinte­le! Coraîtetolui partidatoi rornâa dis Retişevo şi »bravei* contra luptător ftertatui Vasile Luchiciu comitetal comunal îo ziua te 12 Febr. curent şi-a ţinut şediaţa sa fu ciţre pria ac'amaţittce ţi unirtimtiate de voturi a ales pi d i lena Anca c t preşedinte, care este un devotat iupiător şi bun româa. Nouiai ales îi trimitem sănătate şi îl cerem, ca să ii2 vredrtic sarcinei primite asepra st.

G R . l U & j 'L $ T R A - T l f ţ a v o c a t , P l e d e a z ă ş I îib f i t ţ a In sta n ţ« *.** !* m i ­l i t a r e . S r a s í n r , S t r a d a P o r ţ c l 6 8 . ’ 10—0

J et aroma No. 2049.

ECONOMISIŢIj ' 20«|o\ la cumpărarea de: hfllne

de dame, stofe de paltoane, haine de bărbaţi, Erlster, stofe pentru pantaloni şi lfister

Accesorii pentru con- I fecţionarea costumelor.| Costume de bărbaţi — I Raglane. — costume de

copil.I Chiffone prima şi cier I răpi a jur ;

LÂ F I RMA„TEXTILA“Strada Lungă 291.

203 8—8

«uwmmmm

Reîntors ?n biroul său a tele­fonat poliţiei şi reîntors din nou la locul dezastrului a încercat să stingă focul cu un apare t »minimax*, care se dovedi însă de prea slab faţă de focul, care în urma puternicului vânt se lă­ţise tot mai mult.

Pânăce să sosească la faţa locului armata şi pompierii, în­treaga magazie era învăluita de flăcări, cari începeau se ame­ninţe edificiul economatului, bi­rourile vămii şl diversele gar­nituri de vagoane cu mărfuri de pe liniile mei apropiate.

Ne mai putându-se nimic sal­va din magazie, s’au depus toate sforţările pentru localizarea In­cendiului şi pentru a scos ie 3 vagoane încărcate cu vite, vreo 8 cisterne cu benzină şi 3 va­goane cu explosibiie, din raio­nul Incendiului. Aceasta a şi succes în partea cea mai mare, căzând predă incendiului numai două vagoane, unul cu coteţe, iar altul cu maşini şi ceva ben zi na, care explodând a alimen­tat şi mai mult incendiul.

In cele din urmă cetra mie znl nopţii incendiul a fost loca­lizat de personalul ceferist, cu ajutorul a douU maşini, a sol­daţilor şi de pompieri,cari ca de obicei» au sosit cu mare întâr­ziere la locul dezastrului.

Pagabele.După informaţiile pe cari le

deţinem, msgszia arsă, care a* vea o lungime de eprcxtmstîv 200 metri, a fost ticsită de fel de fel de mărfuri: articole de manufactură, fier, bonbonărie, celuloză, sticle, unsori, săpunuri, in, cucuruz, farmaceutice, cafea, urtz, etc. etc. In magazie erau depozitate peste 10 vegosne cu mărfuri. Contrar celor susţinute de zfarul ,Kr. Zeituag* putem afirma că registrele m agaziei n*au ars , putânduse astfel sta­bili toate mărfurile depozitate.

O parte din mărfurile depo­zitate din edificiul economatu­lui, ameninţat de incendiu fiind scoase şi plasate în liber au dai prilej ca unii indivizi profi­tând de învălmăşală să şi le însuşească sau să ie celce în picicioare.

Pagubele se urcă la mai multe milioane lei şi privesc căile fe­rate. Autorităţile eşite la faţa locului au început ancheta. Au fost arestaţi păzitorii, suprave­ghetorul precum şi câţiva indi­vizi, cari au fost surprinşi asu­pra faptului. ,După Informaţiile pe cari te deţinem din loc com­petent rezultă până acum cel puţin, că nu e la mijloc o rnâ nă criminală. Se crede că in- ceu c!iui a fost prodes de spar­gerea unei lămpi cu petro), care ardea în magazin, seu din ne- gtigenţa cuiva, care a aruncat poate un muc de ţigare sau un chibrit în apropiere, vântul pu­ternic fiind prleinic acestei îm­prejurări. Ancheta continuă.

*

Din partea biroului de expe­diere ni se comunică că pe ziua de eri a fost sistată expedierea colet.lor. începând de azi e- ceostă operaţiune se va face de cătră organele CFR. la depo­zitul No. 8 al Societăţii de trans­porturi.

Din D ej se anunţă, că sub­prefectul Gheorghe Clape a fost destituit din post şi că' s*a por­

ii nit împotriva sa cercetare ciscs- ̂ ylirară.

IN F O R M âT IU M„CelamnJotori ţârii". Cetim în

»Universul*:Articolul „Calomniatorii tării*,

publicat în No- 45 a i ziarului nostru, sub semnătura „Un in­giner r o m á r* a provocat dis• cutiuni şi în parlam ent şi în opinia pu blică .

Articolul n ema fost cd a s d e d-l ing• Hoisescvt care şi-a luat răspunderea• *

Com isia pentru trJrănarea speculei din Ciui. făcând eri o razie pe p»'ata Clujului, a con-' isca t 12.000 ouă, cari au fost: apoi puse în vânzare stabilm- du se preţul unui ou cu 1 leu 50 bani. «

Cine m oşteneşte p e Wilsortn Ziarul »Pett Journal“ aranţăf din Washington, că regretatul presîdeat Wiison a testat întreaga sa avere în sumă de 225.000 dolari soţiei sale, cu escepţia unei rcnîe anuale de 2500 do­lari, care revine fiicei sale până când se va mărita.

D -l loan Candrea consilier la Curtea de apei, a fost numit no­tar public la Oradea-mare în locui decedatului său cumnat Dr. Ioan Buna.

*D oam na A erelia C ionca , mă­

ritată Pipoş, renumita noastră pianistă îşi va începe cu ziua de Luni, 3 Martie, turneul artistic prin oraşele mai de seam ă dira* Ardeal ş! Bucovina, începând cu Sibiul,

Ştiri mărunte. Un incendiu & distrus eri fabrica de parafină „Gut şi fiul“ din Saiu-mare.

—- La Oradea-mare a fost a« restat fostul şef al siguranţei din Târgul Mureş, Mihail Dumitru,, fiind reclamat pentru fraude.

— Mal multe depozite ale fe- răstrăulni „Intreprinderei de lem-* ne şi mărfuri* din Toptiţa ro­mână au căzut pradă 'incen­diului.

•

Reprezentaţiani d e operetă , i Societatea cortiâ germaeă »FCron-

stădter D. Liedeikranz* va re­prezenta io sala Redutei două operete: Damioecă ta 2 Martie opereta »Der Vogeibaadler“ (p ă - găraru!) şt Sâmbătă ia 8 Mnrtieopereta „Der fidele Baaer*

•

Baiul Crucii roşii. Cs ccm * plectare a raportului nostru din. număra! trecut mai comunicăm că schiţa de decoraţie a fost executată de d na Valéria dfD Benţea şt pictată în acvarele pe pânză în motivele noastre na­ţionale de s-na Valéria dr. Bea- |ia, de d-1 colonei Igeătescw co~ mandantui Şcoalei de sobotiţen, şi de d-1 profesor Coasta&tiBs îrrrreună cu eleve din Şcoala prctesională.

In partea cea n a i frumoasă aoraşului va ▼ilâi m sir© cir 17000 mtr. □ grădină» foarte potrivită pentru sanatoriu sau întreprinderi, imediat de ocupat o locuinţă şi ieftin de vânzare-

tn Blnmâna o casa familiară cu 3 camere şi bucătărie 220000f Lei.

0 bodesâ bine cercetată dm cauza plecării imediat de în­chiriat.

10 minate departe dela cen­trul oraşului o casă familialănouă, imediat de ocupat cu 3 camere, bucătărie şi ^depen­dinţe ieftin de vânzare. „‘,7.

M. trisdm an255 1—1 Str. Castelului 47.

*Cetiţi şi răspândiţi:

„Gazeta Transilvaniei*cel m&i vechi ziar românesc

Dela frafii din iugoslaviaChestia şcolară-bîsericească. Politice. *

W OUKAFlA A. MURËÿlANUf BRà n ISc E ăi CUM:'. Redactor icsponzabil..; IOAN BKÜTEA

1