Gestionarea deseurilor in Romania

GESTIONAREA DESEURILOR IN ROMANIA

1. INTRODUCERE

Ca urmare a transpunerii legislatiei europene în domeniul gestionarii deseurilor si

conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor,

modificata si aprobata prin Legea 426/200, în România, a fost elaborata Strategia Nationala de

Gestionare a Deseurilor (SNGD), care are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere

ecologic si economic.

Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conform Ordonantei

de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea

426/2001.

Toate tipurile de deseuri generate pe teritoriul tarii sunt clasificate în:

deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, în mediul urban si în

mediul rural, din gospodarii, institutii, unittai comerciale si prestatoare de servicii

(deseuri menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii

verzi, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti;

deseuri de productie: totalitatea deseurilor generate din activitatile industriale; pot fi

deseuri de productie nepericuloase si deseuri de productie periculoase;

deseuri generate din activitati medicale.

CADRUL LEGISLATIV

Strategia Protectiei Mediului

Programul guvernamental stabileste principiile de baza ale politicii de mediu a

României, în conformitate cu prevederile europene si internationale, asigurând protectia si

conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, iar in

anul 2002 a fost elaborate Strategia Protectiei Mediului. Acest document stabileste ca principii

generale:

conservarea si îmbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;

dezvoltarea durabila;

1

evitarea poluarii prin masuri preventive;

conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate;

conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;

principiul “poluatorul plateste”;

stimularea activitatii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt:

mentinerea si îmbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;

mentinerea si îmbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice

naturale;

apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor;

respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale

privind protectia mediului;

maximizarea raportului beneficiu / cost;

integrarea tarii noastre în Uniunea Europeana.

Au fost stabilite obiective pe termen scurt pâna în anul 2004 si obiective pe termen mediu

pâna în anul 2010.

Situatia existenta în domeniul gestionarii deseurilor

Cadrul legislativ general pentru protectia mediului în România este reprezentat prin:

Ordin nr. 1621 din 13/11/1995 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 295 din 21/12/1995

pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de autorizare a agentilor economici

care desfasoara activitati de colectare, prelucrare si livrare a deseurilor refolosibile

Ordonanta de urgenta nr. 78 din 16/06/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 283

din 22/06/2000 privind regimul deseurilor

Lege nr. 426 din 18/07/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 25/07/2001

pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

Lege nr. 465 din 18/07/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 422 din 30/07/2001

pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor

industriale reciclabile

Ordin nr. 265 din 20/08/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 11/09/2001

pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a

autorizatiei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la

2

persoane fizice si a Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare

a autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile

Ordonanta de urgenta nr. 16 din 26/01/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 66

din 07/02/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

Hotarâre nr. 128 din 14/02/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 160 din

06/03/2002 privind incinerarea deseurilor


07/03/2002 privind depozitarea deseurilor


05/09/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând

deseurile,inclusiv deseurile periculoase

Acquis-ul Comunitar în domeniul gestionarii deseurilor cuprinde un numar de 11 acte

normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislatia romana.

DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR

Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare,

recuperare si eliminare a deseurilor.

Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia

generatorului.

Incepand cu anul 1995, colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile si

cantitatile de deseuri s-a facut în conformitate cu cerintele europene de clasificare (Catalogul

European al Deseurilor, înlocuit in anul 2002 cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase) si de raportare la EUROSTAT si la Agentia Europeana de Mediu (prin reteaua

EIONET).

2.PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate în cele ce

urmeaza.

principiul protec tiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al

conceptului de “dezvoltare durabila” si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza

utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe

utilizarea materiilor prime secundare.

3

principiul masurilor preliminare , corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (“Cele mai

bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileste ca, pentru orice

activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele

aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia

mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

principiul prevenirii – stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in

ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei,

minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii

de siguranta pentru mediu.

principiul poluatorul pl ateste, corelat cu principiul responsabilit atii produc atorului si

cel al responsabilit atii utilizatorului – stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ

si economic corespunzator, astfel încât costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie

suportate de generatorul acestora.

principiul substitu tiei – stabileste necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu

materii prime nepericuloase, evitându-se astfel aparitia deseurilor periculoase.

principiul proximit atii, corelat cu principiul autonomiei – stabileste ca deseurile trebuie

sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul

deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii

adecvate de eliminare si numai în conditiile respectarii cerintelor pentru comertul

international cu deseuri.

principiul subsidiarit atii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul

autonomiei) – stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul

gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrative fata de sursa de

generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national.

principiul integrarii – stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte

integranta din activitatile social-economice care le genereaza.

Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ierarhizare a prioritatilor, in

conformitate cu strategia Uniunii Europene:

prevenirea aparitiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” in activitatile care genereaza

deseuri;

4

reducerea cantitatilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de

activitate generator de deseuri;

valorificarea– prin refolosire (reutilizare), reciclare materiala si recuperare energetica;

eliminarea finala – prin depozitare.

2.1.INSTRUMENTE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE

Instrumente de reglementare – va fi completat si îmbunatatit cadrul legislativ referitor la

activitatile de gestionare a deseurilor prin:

acte de reglementare a impactului asupra mediului;

acte de reglementare a activitatilor de recuperare materiala si energetica;

acte de reglementare vizand responsabilitatile generatorilor de deseuri;

acte de reglementare vizand responsabilitatile autoritatilor publice si relatiile ce trebuie

definite între acestea si ceilalti factori implicati.

Instrumente economice care sa încurajeze reflectarea costurilor activitatilor de gestionare a

deseurilor atât în pretul produselor, cât si în statutul pe piata al producatorului. Aplicarea

corecta a stimulentelor financiare pe de o parte, si a penalitatilor pe de alta parte, va încuraja

activitatile de gestionare prin prevenire, reducere si recuperare, conducând în acelasi timp la

eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin în contradictie cu

principiul “poluatorul plateste”.

Instrumente statistice pe baza carora sa se obtina date corecte referitoare la generarea si

gestionarea deseurilor si care sa permita evaluarea situatiei actuale si stabilirea obiectivelor de

îndeplinit. Este necesara îmbunatatirea si adaptarea sistemului actual de colectare, validare si

raportare a datelor la nivel judetean si national.

Alte instrumente

aplicarea si controlul aplicarii legislatiei existente;

elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor;

crearea unor comitete care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor factorilor implicati în

activitatile de gestionare a anumitor tipuri de deseuri;

introducerea acordului voluntar intre patronate si autoritatile centrale de resort pentru

fixarea si atingerea tintelor, stabilite de comun acord.

5

analiza ciclului de viata al produselor si realizarea “bilanturilor ecologice”, în scopul

implementarii celor mai bune practici de gestionare a deseurilor.

FACTORI IMPLICATI

Pentru îndeplinirea obiectivelor nationale si europene în domeniul gestionarii deseurilor este

necesara implicarea, practic, a întregii societati, reprezentata prin:

autoritati publice centrale si locale (mediu, administratie, sanatate, industrie, finante);

generatori de deseuri (persoane fizice si juridice de stat sau private);

asociatii profesionale si institute de cercetare;

societate civila (consumatori de bunuri, organizatii non-guvernamentale etc.).

3.GENERAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR, ÎN ANUL 2006

Statistica oficială, potrivit principiilor fundamentale care o guvernează, constituie un

element indispensabil al sistemului informaţional al unei societăţi democratice. Conform

Regulamentului nr. 322/97/EC, Comunitatea Europeană trebuie să aibă acces la informaţii

statistice comparabile între Statele Membre, informaţii care sunt actuale, de încredere,

pertinente şi produse cât mai efficient posibil pentru a permite formularea, aplicarea,

monitorizarea şi evaluarea politicilor sale. Acest spirit al dimensiunii europene a statisticilor

oficiale se îngemănează firesc cu dimensiunea naţională: politicile europene şi cele naţionale se

sprijină reciproc, iar evaluarea progreselor se bazează într-o proporţie covârşitoare pe date

statistice.

Statutul României de membru al Uniunii Europene implică asumarea totală a

responsabilităţilor ce revin Sistemului Statistic Naţional din implementarea legislaţiei europene

în domeniul statisticii.

Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a

României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi

conservarea naturii, adiversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia. Una

dintre direcţiile în care România şi-a concentrat eforturile în domeniul protecţiei mediului a

reprezentat-o problema deşeurilor, constând în transpunerea şi implementarea legislaţiei şi

standardelor europene în cadrul legislativ naţional.

6

În România, generarea anuală a unei mari cantităti de deşeuri, reprezintă una dintre cele

mai acute probleme legate de protecţia mediului, pentru care un management al deşeurilor

nesigur şi inadecvat poate prezenta un potenţial risc pentru mediu. Diferite practici şi metode de

gestionare a deşeurilor implică emisia unor poluanţi în mediu care conduc la numeroase cazuri

de contaminare a solului şi apei subterane, ameninţând sănătatea umană.

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor trebuie să implice schimbări

semnificative ale practicilor actuale, în cadrul cǎrora stabilirea unui sistem de raportare adecvat

şi obţinerea de informaţii de înaltǎ calitate şi eficiente ocupǎ un loc important. Implementarea

acestor schimbări necesită participarea tuturor segmentelor societăţii, de la operatorii economici

şi gospodǎrii pânǎ la instituţiile care au obligaţia de a monitoriza problematica deşeurilor în

contextual economic, ceea ce crează cerinţe speciale de date. Fǎră un sistem informaţional bine

structurat, managementul deşeurilor va suferi din punct de vedere calitativ.

În aceastǎ direcţie, Institutul Naţional de Statistică împreunǎ cu Agenţia Naţionalǎ

pentru Protecţia Mediului, implementeazǎ Regulamentul nr. 2150/2002 privind statistica

deşeurilor şi raporteazǎ datele obţinute la Eurostat.

Pe baza datelor statistice privind generarea, colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, se

calculează indicatori ce caracterizează presiunea asupra mediului, evaluarea stǎrii mediului şi

activitǎţile de protecţia mediului în strânsǎ legǎturǎ cu activitatea economicǎ şi socialǎ.

Statisticile privind generarea, colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor sunt

utilizate pentru diferite scopuri, cum ar fi:

stabilirea obiectivelor strategice şi condiţiile care trebuie îndeplinite de către sistemele

de gestionare a deşeurilor;

elaborarea unui cadru informaţional, unitar, pentru toţi factorii implicaţi în prevenirea

producerii deşeurilor, valorificarea şi eliminarea acestora;

introducerea măsurilor politice şi utilizarea instrumentelor adecvate pentru încurajarea

şi susţinerea schimbărilor necesare;

asigurarea unui cadru adecvat pentru aplicarea strategiei gestionării deşeurilor, în care

toţi factorii implicaţi să înţeleagă responsabilităţile lor.

Generarea deşeurilor

În anul 2006, cantitatea totală de deşeuri generate în România a fost de 320.609 mii tone, din

care 99,7% reprezintă deşeuri nepericuloase. Deşeurile periculoase generate, conform

7

categoriilor de deşeuri prevăzute în Lista europeană a deşeurilor reprezintă în jur de 0,3% din

cantitatea totală de deşeuri.

Deşeuri generate pe principalele categorii, în anul 2006

Tabelul 1 =tone=

Deşeuri

periculoase

Deşeuri

nepericuloase

Total

Deşeuri generate de

industria extractivă 497.588 198.751.713 199.249.301

Deşeuri generate de

alte activităţi

industriale

555.227 111.938.335 112.493.562

Deşeuri municipale - 8.866.424 8.866.424

Total 1.052.815 319.556.472 320.609.287

Deşeurile industriale -deşeuri provenite din industria extractivă, din industria prelucrătoare,

din producţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă, de la captarea, tratarea şi distribuţia

apei;

În cadrul industriei extractive se generează cea mai mare cantitate de deşeuri industriale

nepericuloase, aproximativ 62% din cantitatea totală generată de deşeuri nepericuloase, din care

activitatea de extracţie şi preparare a cărbunelui reprezintă mai mult de 95%.

Deşeuri nepericuloase

generate de activităţi ale industriei extractive, în anul 2006

Tabelul 2.

Activitatea industrială Cantitatea

– tone –

– % –

Extracţia şi

prepararea cărbunelui - 190.190.153

95,69

Extracţia hidrocarburilor şi

servicii anexe 44.852

0.02

Extracţia şi prepararea 2.89

8

minereurilor metalifere 5.735.355

Alte activităţi extractive 2.781.353 1.40

Total 198.751.713 100

O altă activitate care generează cantităţi mari de deşeuri nepericuloase o reprezintă

producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă, cu o pondere de

32%.

Tabelul 3. Deşeuri nepericuloase generate de

principalele activităţi economice (altele decât cele extractive), în anul 2006

Activitatea economică Cantitatea

– tone –

– % –

Industria prelucrătoare 8.964.148 8.01

Producţia şi furnizarea de

energie electrică şi termică,

gaze şi apă

102.551.836 91.61

Captarea, tratarea şi

distribuţia apei

220.823 0.20

Comerţ cu ridicata al

deşeurilor şi resturilor:

125.152 0.11

Alte activităţi 76376 0.7

Total 111.938.335 100

Aproximativ 47% din deşeurile periculoase au fost generate de către industria extractivă.

Valorificarea deşeurilor industriale

Cantitatea de deşeuri industriale (periculoase şi nepericuloase) valorificate în anul 2006 a fost

de aproximativ 12.511 mii tone (în jur de 4% din cantitatea totală de deşeuri generate),

contribuţiile cele mai mari, privind valorificarea deşeurilor, avându-le următoarele activităţi:

recuperarea deşeurior – CAEN Rev.1: 37 (34,30%), industria metalurgică – CAEN Rev.1: 27

(18,78%) şi fabricarea lemnului – CAEN Rev.1: 20 (8,99%).

Eliminarea deşeurilor industriale

9

Din cantitatea totală de deşeuri industriale generată, în jur de 98% este eliminată prin

depozitare (gropi de gunoi, halde de steril, iazuri de decantare etc.).

4.SOLUTII NOI IN MANAGEMENTUL DESEURILOR

Fiecare cetatean din Romania “produce” zilnic aproape 1 kilogram de deseuri. Deseurile sunt

formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic, ambalaje, ziare, materiale textile,

deseuri de gradina, componente metalice, iar, mai nou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz,

autoturisme si multe altele. Aceste resturi carora li se spune in mod curent “deseuri urbane” sau

“deseuri municipale” trebuiesc colectate, transportate, depozitate, neutralizate de maniera in care sa

perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru cele viitoare.

Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor

locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special,

pe parcursul multor ani, a condus la un impact periculos asupra mediului inconjurator.

In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu

cateva decenii in urma. La ora actuala, sistemele occidentale de reglementari in domeniu si, mai ales,

structurile diversificate de implementare a reglementarilor, structuri ce includ toate componentele

societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in

spiritul protejarii resurselor naturale si a mediului.

Cu sprijinul material si managerial al USAID – Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statelor

Unite prin programul EcoLinks, program care incurajeaza rezolvarea problemelor de mediu in cadrul

unor parteneriate de afaceri romano – americane, Primaria Suceava impreuna cu partenerii sai, firma

americana specializata in inginerie municipala – GANNETT FLEMING - si firma romaneasca de

consultanta – ASA HOLDING realizeaza un proiect de imbunatatire a managementului deseurilor in

Municipiu. Proiectul mentionat prevede si realizarea unei succinte treceri in revista a know-how-ului

in domeniu, indeosebi a celui privitor la tendintele din legislatia internationala de profil, la reciclare,

la solutii de organizare a rampelor de deseuri si la solutiile de inchidere a rampelor ajunse la limita

capacitatii de depozitare. Informatiile colectate si sintetizate se gasesc in acest site.

Autorii au gandit acest site ca pe unul deschis, care se va actualiza prin grija Primariei Municipiului

Suceava inclusiv dupa incheierea proiectului, un site din care orice cetatean, specialist sau membru

al unei autoritati sa poata intelege cu usurinta, atat tendintele internationale, cat si ce trebuie facut in

10

Romania pentru a se ajunge la un nivel similar. Din dorinta de a creea un material accesibil, s-a

evitat abundenta termenilor de specialitate, precum si a elementelor inutile de cuantificare. La baza

realizarii acestui document au stat: legislatia din Statele Unite, legislatia Uniunii Europene, legislatia

din Romania, precum si materialele de specialitate colectate in cadrul vizitarii unor organizatii si

intreprinderi americane (aprilie 2002),a catorva dintre cele mai prestigioase companii americane din

domeniu, toate amplasate in Pennsylvania:

¨ Centre County Solid Waste Authority - State College (CCSWA- Autoritatea pentru deseuri a

regiunii Centre – www.ccswa.centre.pa.us)

¨ Consolidate Scrap Ressources, Inc. – Harrisburg (Companie de recuperare a metalelor din

autoturisme scoase din uz);

¨ Henry Molded Products, Inc. – Lebanon (Compania fabrica produse din mucava realizate din

hartie recuperata – www.henry-molded.com );

¨ Greater Lebanon Refuse Authority – Lebanon (Autoritatea pentru deseuri Greater Lebanon –

www.dep.state.pa.us/gov-awards/winners/13.htm );

¨ St. Jude Polymers – Frackville (Compania produce granule PET din sticle PET reciclate –

www.stjudepolymer.com)

4.1.REGLEMENTARI INTERNATIONALE

Politicile occidentale privitoare la protectia mediului si a resurselor naturale au capatat o tot mai mare

amploare in anii ’80. Cauza a fost legata de faptul ca daunele aduse mediului sunt departe de a fi

mentinute sub control. Din fericire, in ultimii ani,tot mai multi oameni devin constienti de aceste

pericole si cer actiuni mai energice la nivel national, european si international pentru protectia

mediului inconjurator.

Ca rezultat al acestei ingrijorari, a crescut numarul masurilor din domeniul politicilor de mediu, de la

cele legate de legislatie la cele din domeniul politicilor financiare. In particular, tratatul de la

Amsterdam pus pe primul plan principiul “sustainable development”, adica al dezvoltarii suportabile,

precum si prioritatea protectiei mediului inconjurator. Astfel strategia in acest domeniu a Uniunii

Europene a devenit mai pragmatica si mai diversificata, acoperind toate sectoarele societatii si

imbratisand o gama larga de instrumente de lucru. Cateva dintre problemele de mediu sunt in mod

deosebit familiare cetatenilor Europei. Unul dintre ele este cel al cresterii ingrijoratoare al cantitatii de

deseuri. La nivelul comunitatii europene rezulta anual un volum de deseuri de cca. 2.000 de milioane

11

http://www.ccswa.centre.pa.us/

de tone. Peste 40 de milioane de tone din cantitatea de mai sus (2%) sunt clasificate ca deseuri toxice.

In ultimii 6 ani, cantitatea de deseuri generate a crescut cu cca. 10% pe an. Este evident ca aceasta

tendinta trebuie stopata daca nu dorim sa ne scufundam in deseuri. Uniunea Europeana si-a definit si

urmareste punerea in aplicare a strategiei sale in acest scop. Elemente ale acestei strategii sunt

prezentate in continuare. Urmarim sa aducem aceasta informatie la toate nivelurile locale si regionale,

la cunostinta organizatiilor neguvernamentale, la politicienii de la toate nivelurile, la partenerii

sociali, la consumatori, la cetateni. Speram ca aceasta informatie sa dea o idee clara asupra modului

in care fiecare poate contribui la rezolvarea problemei de mediu creata de deseuri.

4.2.DESEURILE IN EUROPA

Un kilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar, la nivelul Europei, pe

parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste 200 de milioane de tone de deseuri municipale care

trebuiesc prelucrate si depozitate intr-un fel sau altul. Mai mult decat atat, deseurile municipale nu

reprezinta decat o mica parte din “muntele” de desuri produse annual in interiorul tarilor

comunitatii.Situatia actuala nu mai poate continua. Deseurile nu sunt numai un pericol la adresa

mediului inconjurator. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general si a modului

nostru de viata.Gropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. Metale grele si substante toxice se

scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Depozitele genereaza gaze toxice si explozive. Si mai

periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neamenajate sau slab amenajate al caror risc este

incomparabil mai mare decat al depozitelor construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile

moderne. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor, incinerarea

acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele. Pentru prevenirea imprastierii

acestora trebuiesc montate siteme de filtare complicate si costisitoare. Filtrele uzate cu grad foarte

mare de contaminare impreuna cenusile cantarind cca. o patrime din greutatea deseurilor incinerate

trebuiesc si ele in final depozitate intr-o groapa de deseuri. In sfarsit, o parte importanta a deseurilor

industriale si casnice sunt clasificate ca fiind periculoase, ceea ce reclama tehnologii speciale de

tratare.

Transportarea deseurilor intr-o alta tara dipusa, eventual, sa le accepte, nu este, in mod evident, o

solutie pe termen lung. Cu toate acestea, depozitarea deseurilor este numai una dintre laturile

problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o consecinta a stilului nostru de viata.

Modelul nostru de productie - consum trebuie sa se adapteze la cerinta de minimizare a presiunii

12

asupra mediului in care traim si consumam resursele limitate ale Terrei. Pe scurt, productia de deseuri

este unul dintre cei mai relevanti indicatori ai progresului pe cale dezvoltarii suportabile.

Aspecte importante despre situatia deseurilor in Europa

¨ Totalul cantitatii de deseuri generate annual in tarile europene este de cca. 2.000 tone. Peste 40 de

milioane de tone din aceste deseuri intra in categoria deseurilor toxice.

¨ Intre 1990 si 1995 totalul cantitatii de deseuri generate in Europa (valorile contin si Europa

Centrala si de Est) a crescut cu 10%.

¨ Ramurile cele mai mari producatoare de deseuri sunt: agricultura, constructiile, mineritul si

aglomerarile urbane. Cantitatile cele mai mari de deseuri provin din agricultura in timp ce deseurile cu

cel mai negativ impact asupra mediului sunt cele provenite din industrie.

¨ Sursele de deseuri variaza de la o tara la alta in functie de situatia economica a acestora din urma.

Tarile din vestul Europei produc o cantitate mai mare de deseuri industriale si urbane, in timp ce in

tarile din est procentul maxim de deseuri il da mineritul.

¨ Cantitatea de deseuri municipale (casnice) din tarile europene a crescut in deceniul trecut cu 11% pe

an, ajungand la un total de cca. 200 de milioane de tone pe an. Se preconizeaza mentinerea aceastei

tendinta de crestere in perioada imediat urmatoare.

¨ Fluxul de deseuri municipale din tarile europene are ca principale componente hartia si deseurile

organice cu o tendinta de crestere a ponderii deseurilor de plastic.

¨ Majoritatea deseurilor municipale din tarile europene este depozitat in sisteme amenajate, in

continuare cea mai ieftina optiune de neutralizare a deseurilor, chiar si dupa introducerea taxelor

de depozitare.

¨ Constientizarea necesitatii de a preveni si minimiza cantitatea de deseuri este o realitate ce se

manifesta prin tehnicile de reciclare ce se aplica indeosebi in tarile cu sisteme de management al

deseurilor avansat din vestul Europei. Se face inca foarte putin pentru aplicarea tehnologiilor de

fermentare a compostului.

¨ Statisticile privind productia de deseuri, compozitia, transportul si depozitarea in tarile europene se

bazeaza pe date colectate cu metode diferite ce au la baza grade diferite de detaliere. Aceasta face ca

imaginea de ansamblu precum si tendintele din diferite zone sa nu fie absolut certe. O sursa de

ingrijorare importanta este legata de lipsa datelor despre deseurile toxice.

13

OPTIUNILE MANAGERIALE

Un bun sistem de management al deseurilor incepe cu prevenirea cresterii cantitatiinde deseuri. La

urma urmelor deseurile care nu se mai produc, nu mai trebuiesc neutralizare si depozitate. De aceea,

prevenirea si minimizarea deseurilor trebuie sa aiba prioritate in orice plan de management al

deseurilor.

La locurile de producere a deseurilor managerii trebuie sa aleaga tratamentul optim care sa determine

cel mai scazut impact posibil asupra sanatatii umane si a mediului inconjurator. Fiecare optiune de

neutralizare a deseurilor genereaza un anumit tip de impact asupra componentelor mediului

inconjurator.

Reciclarea completa sau partiala conduce la diminuarea cantitatii de deseuri care se depoziteaza,

precum si la micsorarea cantitatii de materie prima intrata in fabricatie.

De exemplu, materialele organice din deseuri se pot separa si introduce intr-un system de compostare,

ceea ce diminueaza semnificativ cantitatea de deseuri. In unele cazuri recuperarea energiei din deseuri

prin folosirea acestora in loc de combustibil, poate fi o solutie eficienta. Ultima veriga in tratarea

deseurilor implica optiunea intre depozitarea acestora intrun loc amenajat corespunzator si respectiv

incinerarea deseurilor. Nici una din cele doua solutii nu este perfecta, ambele conducand la un impact

negativ atat asupra sanatatii, cat si a mediului inconjurator. Cea mai buna solutie este reducerea

cantitatii de deseuri care se produc.

4.3.UNIUNEA EUROPEANA SI MANAGEMENTUL DESEURILOR

Managementul deseurilor este un subiect complex format dintr-o multitudine de componente. In mod

particular managementul deseurilor din Uniunea Europeana reprezinta o provocare deosebita prin faptul

ca en nu trebuie sa perturbe piata europeana. Desi nu exista o reteta care sa se aplice in toate situatiile,

Uniunea are principii ferme pe care se bazeaza diferitele niveluri ale sistemelor de management al

deseurilor:

¨ Principiul prevenirii – producerea deseurilor trebuie minimizata si evitata pe cat posibil;

¨ Principiul responsabilitatii producerii si al platii poluarii – acela care produce deseurile sau

contamineaza mediul inconjurator trebuie sa plateasca costul actiunilor sale;

¨ Principiul precautiei – trebuiesc anticipate problemele potentiale;

¨ Principiul proximitatii – deseurile trebuiesc depozitate cat se poate de aproape de locul in care au fost

produse.

14

Aceste principii au capatat o forma mai concreta in strategia generala privitoare la deseuri a Uniunii

Europene din 1996 care ierarhizeaza operatiunile de management al deseurilor:

1. prevenirea aparitiei deseurilor;

2. reciclarea si reutilizarea

3. depozitarea finala optima si imbunatatirea monitorizarii

Strategia insista de asemenea asupra necesitatii ca:

¨ Sa se reduca deplasarea deseurilor si sa se imbunatateasca sistemul de reglementari privind

transportul;

¨ Sa se utilizeze mijloace manageriale noi, cum sunt:

o Instrumente economice de reglementare

o Statistici si comparatii utilizand date corecte;

o Planuri de management al deseurilor;

o Responsabilitati adecvate stabilite prin legislatie.

Ca o parte de viitor a strategiei sale cuprinzatoare de management al deseurilor, Comisia Europeana a

definit diferitele fluxuri de deseuri carora li se va acorda atentie cu prioritate in ideea de a micsora

impactul asupra mediului al fiecarui flux de deseuri (caseta urmatoare). Propunerile pentru o noua

legislatie privind operatiile de depozitare a deseurilor trebuiesc, de asemenea, avute in vedere

Optiuni de tratare a deseurilor

Groapa de deseuri

In ciuda neplacerilor pricinuite de gropile de gunoi, cea mai mare parte a deseurilor din Europa,

inclusiv cele periculoase isi gasesc locul in pe sol. Atata vreme cat se pare ca si pe viitor aceasta

optiune va fi aplicabila unei parti insemnate din deseurile produse, este obligatoriu ca ele sa fie realizate

in deplina conformitate cu normele privitoare la sanatatea umana si cele de protective a mediului

inconjurator.

Comisia Europeana a lansat in 1999 o noua directiva care:

¨ Are ca obiectiv reducerea cantitatii si toxicitatii deseurilor depozitate in gropi de deseuri;

¨ Defineste standardele de proiectare si de operare pentru gropile noi si pentru cele existente;

¨ Incurajeaza pre-tratarea deseurilor inaintea depozitarii lor in gropi de deseuri;

¨ Urmareste sa previna posibila contaminare cu deseuri periculoase stabilind ca anumite tipuri

de deseuri pot fi amplasate numai in locuri special amenajate.

15

Incinerarea

In octombrie 1998 Comisia Europeana a adoptat o propunere de incinerare a deseurilor care intra in

vigoare la 28 decembrie 2002 pentru incineratoarele noi si, respectiv, la 28 decembrie 2005 pentru cele

vechi. Propunerea a fost votata in 2000. Aceasta prevede:

¨ Cresterea exigentei standardelor privitoare la emisii atat in cazul instalatiilor noi, cat si a

celor existente. Acestea se refera si la asa numitele “co-incineratoare” adica a acelora folosite in

industia cimentului si in centralele termoelectrice;

¨ Pentru prima oara se stabilesc valori limita stricte pentru emisiile de tip furani si dioxine

(0,1 ng/m3).

TRANSPORTUL DESEURILOR

O cantitate prea mare de deseuri se transporta inca pe distante lungi. In unele tari standardele

privitoare la tratare si depozitare sunt ingaduitoare si, drept consecinta, tratarea si depozitarea sunt

foarte ieftine. Dar transferarea deseurilor dintr-o tara cu standarde exigente de mediu (si, deci, cu

costuri mari de tratare si depozitare) in tari in care aceste operatii nu sunt foarte costisitoare, nu este o

optiune adecvata pe termen mediu si lung. Oricum, transportul deseurilor trebuie minimizat in

vederea reducerii riscului de accidente si economisirii resurselor. Politica UE stabileste ca, pe

teritoriul Europei, deseurile trebuiesc depozitate in locuri cat mai apropiate de acela in care au fost

produse (principiul proximitatii). Legislatia comunitara interzice expedierea:

¨ Oricaror deseuri in vederea depozitarii in tari nemembre OECD;

¨ Deseurilor periculoase in vederea recuperarii in tari nemembre OECD.

4.4.NECESITATEA INTENSIFICARII ACTIUNILOR COMUNITARE

Pana acum actiunea europeana in domeniul deseurilor a imbracat predominant forma actiunilor

legislative. Alte tipuri de masuri sustiunute si fundamentate de UE, masuri menite sa imbunatateasca

situatia in Europa in domeniul deseurilor sunt:

¨ Cercetarea tehnica;

¨ Industria reciclarii

¨ Pregatirea specialistilor;

16

¨ Cresterea constiintei cetatenilor;

¨ Schimbul de experienta.

Desi masurile luate pana acum au prevenit o situatie care putea fi mai proasta, cantitatea de deseuri

generate este inca prea mare si creste mult prea repede. Situatia tinde sa devina critica. Timp de prea

multi ani s-au luat prea putine masuri in Europa in problema deseurilor si s-au facut planificari

necorespunzatoare pentru solutii optimale. Inca din 1975 legislatia comunitara cerea membrilor sai sa

dezvolte planuri de management al deseurilor corespunzatoare. In 25 de ani s-a facut insa prea putin.

Autoritatile competente trebuie sa isi realizeze activitatile ce le revin si sa incurajeze pe ceilalti sa ia

masuri inainte sa fie prea tarziu. Toti partenerii sociali trebuie sa caute in mod activ solutii pentru

beneficiul nostru al tuturor, dar si in beneficiul generatiilor viitoare. Fiecare din noi suntem

responsabili de mediul inconjurator. Fiecare din noi luam decizii si efectuam activitati care afecteaza

lumea din jurul nostru. Depinde de fiecare din noi sa abordam cu responsabilitate problema cresterii

cantitatii de deseuri, o problema care trebuie rezolvata la nivel local. Necesitatea solutiilor locale

correlate cu planuri manageriale de mai mare anvergura, inclusiv cu strategia comunitara, va creste in

viitor.

Milioanele de tone de deseuri produse anual, precum si multitudinea de instrumente de reglementare

ne pot da impresia ca nu putem sa influentam major subiectul deseurilor. Acest lucru nu este adevarat.

Actiunile pe care le putem face zilnic pentru imbunatatirea situatiei includ:

¨ IN CALITATE DE CONSUMATOR

- Minimizeaza cantitatea de deseuri pe care le produci. Cumpara produse “ecologice” si cu putine

ambalaje.

- Reutilizeaza ambalajele acolo unde aceast lucru e posibil.

-Colecteaza deseurile separat in vederea reciclarii.

-Verifica posibilitatea de a composta materiile organice.

-Ia masuri speciale la depozitarea deseurilor casnice periculoase.

-Intreaba reprezentantii municipalitatii ce fac pentru imbunatatirea situatiei deseurilor la nivel local.

De exemplu, au un plan de management al deseurilor asa cum se cere in legislatia UE inca din 1975?

17

¨ IN CALITATE DE OM DE AFACERI

- Dezvolta produse si tehnologii de productie care minimizeaza cantitatea de deseuri generate. Tu iti

cunosti produsele mai bine decat oricine altcineva. Printr-o analiza de ciclu de viata si printr-un

bilant de mediu, iti poti proiecta produsul astfel incat impactul sau asupra mediului sa fie minim pe

durata intregului ciclu de viata. O astfel de abordare care minimizeaza pierderile de energie si de

materiale poate chiar economisi sume importante din bugetul afacerii tale.

-Limiteaza nivelul ambalajelor la produsele pe care le realizezi si aranjeaza cu autoritatile locale si

cu cei care iti vand produsele sa recuperezi ambalajele in vederea reutilizarii lor.

-Incurajeaza-I pe furnizorii tai sa reduca nivelul ambalajelor in care iti livreaza produsele lor.

¨ IN CALITATE DE REPREZENTANT AL AUTORITATII LOCALE

1. Adopta un plan de management al deseurilor si aloca resursele necesare implementarii planului.

2. Minimizeaza cantitatea de deseuri generate prin procurarea de produse ecologice.

3. Incurajeaza afacerile si cetatenii sa minimizeze cantitatea de deseuri pe care

le produc.

4. Faciliteaza reciclarea si recuperarea prin furnizarea de containere separate pentru colectarea

diferitelor categorii de deseuri.

5. Stabileste solutii pentru colectarea separata a deseurilor casnice periculoase si toxice.

6. Incurajeaza parteneriatele cu mediul industrial si de afaceri in vederea gasirii cailor de reducere a

cantitatii de deseuri generate.

4.5.PRINCIPALELE DOCUMENTE ALE LEGISLATIEI UE PRIVITOARE LA DESEURI

Legislatia comunitara timpurie asupra deseurilor a fost focalizata pe probleme clar definite, inclusiv

pe transferul deseurilor periculoase, depozitarea recipientelor de plastic si deseurile din industria

bioxidului de titan. Aceasta legislatie reflecta telul declarat al tratatului legat de apropierea

reglementarilor din tarile ce formau piata comuna. Amendamentele ulterioare aduse tratatului de

infiintare a comunitatii, cum au fost Actul Unic European (Single European Act – 1987) si Tratatul

de la Maastricht (1992) au introdus un obiectiv mai general, acela al necesitatii protejarii si

imbunatatirii calitatii mediului inconjurator. Aceste modificari au permis intarirea legislatiei

comunitare in domeniul deseurilor si stabilirea unei politici de management al

18

deseurilor.Principalele piese ale legislatiei comunitare privitoare la deseuri, documente ce constituie

coloana vertebrala a cestei legislatii, sunt:

¨ Directiva privitoare la deseuri (75/442/EEC) – Documentul cere statelor member sa faca pasii

necesari pentru prevenirea generarii de deseuri, sa incurajeze reutilizarea si sa asigure

depozitarea sigura a deseurilor.

¨ Directiva privitoare la deseurile periculoase (91/689/EEC) – Documentul statueaza cerinte

mai severe pentru managementul deseurilor periculoase.

¨ Reglementarea privitoare la supravegherea si controlul deplasarilor transfrontaliere de deseuri

(93/259/EEC) – Documentul stabileste cerinte clare privitoare la controlul transporturilor de

deseuri, tinand seama de principiul proximitatii locului de depozitare a deseurilor.

Pe baza cadrului general stabilit de documentele de mai sus, o serie de alte cateva documente

contureaza aspectele specifice ale politicii comunitare privitoare la deseuri. Acestea sunt:

A. Directive privitoare la diferitele fluxuri de deseuri. Acestea contin atat masuri de prevenire si

reguli generale pentru colectarea si tratamentul separat al acestora:

¨ Directiva privitoare la deseurile provenind din ambalaje (94/62/EC)

¨ Directiva privitoare la baterii si acumulatori (91/86/EEC)

¨ Directiva privitoare la depozitarea uleiurilor uzate (75/439/EEC)

¨ Directiva privitoare la namolurile de canalizare (86/278/EEC)

¨ Directiva privitoare la depozitarea recipientelor de plastic

¨ Directiva privitoare la vehicule iesite din uz (2000/53/EC)

B. Directive pentru reducerea impactului tratarii si depozitarii deseurilor. Acestea stabilesc

standarde tehnice comune pentru operarea respectivelor sisteme de tratare:

¨ Directivele privitoare la incinerarea deseurilor municipale (89/369/EEC, 89/429/EEC si

2000/76/EC)

¨ Directiva privitoare la incinerarea deseurilor periculoase (94/67/EEC)

¨ Directiva privitoare la depozitarea deseurilor in gropi de gunoi (1999/31/EC)

LEGISLATIE ROMANEASCA RECENTA

In ultimii ani legislatia romaneasca in domeniu a suferit un proces de continua innoire, aducere la zi si

corelare cu cerintele, reglementarile si standardele internationale, indeosebi cu cele ale Uniunii

Europene, ca parte a unui proces mai amplu de armonizare legislativa in vederea pregatirii tarii noastre

19

pentru intrarea in UE. Am selectat din legislatia promulgata in anii 2000 – 2002 numai acele

documente care se refera exclusiv la zona deseurilor. Pentru a va usura accesul la aceste documente, vi

le prezebntam in intregime mai jos. Vom actualiza aceasta lista ori de cate ori vor aparea noi

reglementari.

1. HOTARARE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor

Emitent: Guvernul Romaniei

Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002

2. HOTARARE nr. 128 din 14 februarie 2002 privind incinerarea deseurilor


Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 6 martie 2002

3. ORDIN nr. 503 din 30 august 2001 pentru aprobarea Normelor privind

procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a autorizatiei de

colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice si a

Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau anulare a

autorizatiei de valorificare a deseurilor industriale reciclabile

Emitent: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR Nr. 265/20 august

2001 si MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE Nr. 503/30 august 2001

Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 11 septembrie 2001

4. LEGE nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 78/2000 privin regimul deseurilor cu modificari

Emitent: Parlamentul Romaniei

Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 25 iulie 2001

5. ORDONANTA DE URGENTA nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul

deseurilor


Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 22 iunie 2000

20

5.CONCLUZII SI PROPUNERI

Asa cum s-a aratat in capitolul anterior, in Statele Unite foarte multe dintre programele de reciclare s-au

nascut din initiativa colectivitatilor insele. Reglementarile legale au cr eat cadrul, iar organismele

executive de la nivel federal la nivel local, precum si organizatiile societatii civile au actionat de o

maniera creativa ca sa gaseasca parghiile optime de implementare a prevederilor legale. Am vazut ca,

desi leagea prevedea colectarea presortata a minimum trei produse, cea mai mare parte dintre

colectivitati s-au organizat sa colecteze presortat patru, cinci sau chiar mai multe produse. Functionarea

acestui angrenaj a fost facilitata de implicarea intreprinderilor care au contribuit la crearea unui

mecanism de piata pentru valorificarea materialelor colectate.

In Romania constientizarea cetatenilor asupra pericolelor crescânde generate de degradarea mediului in

general si de pericolele pe care le prezinta cresterea de la an la an a cantitatii de deseuri pentru mediul

inconjurator, in particular, este un process cu o evalutie relativ lenta. Aceasta lentoare are cateva cauze

evidente:

¨ Lipsa unui flux sistematic de informatii destinat cetatenilor, in legatura cu chestiunile legate de

mediu, prezervarea acestuia, consecintele pe termen scurt, mediu si lung a incalcarii normelor de

mediu. De asemenea, cetatenii nu sunt bine informati asupra administrarii deseurilor, a

responsabilitatilor pe care Primaria, dar si ei insisi le au în acest sens. Lipsa unui mecanism cu actiune

permanenta de comunicare si articulare a actiunilor primariei cu cetatenii, face ca multi dintre acestia sa

nu cunoasca sau chiar sa nu fie interesati în a sti cum propriile deseuri afecteaza mediul inconjurator.

¨ Reforma învatamântului in Romania, proces in plina derulare, a pus relativ tarziu accentul pe

programul de educare în domeniul ecologiei. Suportul material necesar educatiei în domeniul

administrarii deseurilor, ca o componenta importanta a prezervarii mediului inconjurator direct de catre

cetatean, nu exista inca in scolile din Romania.

¨ Desi in Romania fiinteaza organisme de cercetare si proiectare care au capacitatea de a construi noi

tehnologii de neutralizare a deseurilor sau de a le adapta pe cele deja aplicate in strainatate, precaritatea

fondurilor aflate la dispozitia autoritatilor locale, precum si slabul management practicat in cadrul

organismelor economice implicate in colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor, au facut ca

necesarele investitii in acest domeniu, dar si campaniile de educare a populatiei sa intarzie nepermis de

mult.

Asa se face ca in foarte multe cazuri s-a ajuns la alterarea grava a cadrului natural si implicit la

afectarea starii de sanatate a populatiei, precum si la compromiterea sanselor de supravietuire a

21

generatiilor viitoare. Nevoia de a implica cetatenii în rezolvarea problemelor de mediu, precum si

metodele democratice de luare a deciziilor practicate în tarile occidentale, au determinat statul român sa

promoveze în legislatia aparuta in ultimii ani masuri de antrenare a cetatenilor în procesul decizional.

Desi noua legislatie permite cetatenilor sa se exprime direct în privinta politicilor de mediu, acestia sunt

prea putin activi în promovarea unor initiative. În cele mai multe cazuri, cetatenii afirma ca principal

cauza a lipsei lor de atitudine este slaba informare, atât cu privire la activitatiile care le pot afecta

interesele, cât si asupra modalitatilor în care pot reactiona eficient. Analiza periodica a sistemelor de

management al deseurilor din localitati are cateva obiective evidente si anume:

¨ Protejarea sanatatii publice;

¨ Protectia mediului;

¨ Conservarea resurselor naturale prin reciclarea deseurilor;

¨ Întretinerea curateniei publice, mentinerea aspectului estetic acceptabil al locurilor publice. Legea

69/91 – Legea Administratiei Locale – prevede obligatia Consiliului local de a “actiona pentru

refacerea si protectia mediului înconjurator în scopul cresterii calitatii vietii” (art. 21). De asemenea,

Legea 137/1996 – Lege privind masuri de colectarea, reciclarea si reintroducerea în circuitul productiv

a deseurilor refolosibile de orice fel - obliga municipalitatile sa ia toate masurile necesare pentru

înfiintarea de sisteme de colectare selectiva a deseurilor menajere de la populatie (atr.14). Pornind de

la aceste prevederi, promovarea unor proiecte de educare a populatiei în domeniul protectiei mediului

si în mod deosebit în domeniul gestiunii deseurilor are ca scop, in afara îmbunatatirii conditiilor

sanitare si estetice ale localitatilor, protejarii sanatatii populatiei si protectiei mediului inconjurator,

alinierea administratiei locale la standardele europene, ca cerinta a viitoarei aderari a Romaniei la

organismul politic si economic european. Educatia ecologica a adultilor si a copiilor va determina

cetatenii sa se implice în rezolvarea problemelor de mediu, respectiv de gestionare a deseurilor.

Campaniile de informare a cetatenilor si promovarea educarii ecologice în unitatile de invatamant sunt

mijloacele avute in vedere pentru cresterea constiintei cetatenilor, a sentimentului de responsabilitate

civica în vederea reducerii poluarii mediului si a mentinerii unei localitati curate. Campaniile de

informare / constientizare trebuie sa promoveze mesaje de genul:

¨ Cunoasterea si respectarea regulilor de mediu este datoria fiecarui cetatean;

¨ Indiferenta in problemele legate de mediul inconjurator se intoarce impotriva cetatenilor nai

devreme sau mai tarziu;

22

¨ Fiecare cetatean are responsabilitatea administrarii deseurilor, pentru ca fiecare reprezinta un

generator de deseuri;

¨ Eforturile comune ale municipalitatii si ale cetatenilor sunt indispensabile pentru o administrare

normala a deseurilor;

¨ Mentinerea unui oras curat se poate realiza numai cu sprijinul cetatenilor;

¨ Reducerea cantitatii de deseuri produse in fiecare gospodarie este la indemana fiecaruia si este un

mod esential de a micsora impactul negativ asupra mediului;

¨ Recuperarea materiilor prime si a energiei din deseuri prin sortare si colectare adecvata au nu numai

rolul de a prezerva mediul natural si resursele acestuaia pentru viitor, dar si pe acela de a proteja

buzunarele cetateanului.

Pentru inradacinarea acestor mesaje in mintea cetatenilor, autoritatile locale pot intreprinde sau

determina o serie de masuri dintre care enumeram:

¨ Campanii de informare prin mass media (publicatii ale primariilor, ziare locale, posturi de

televiziune locale, posturi de radio locale);

¨ Incurajarea infiintarii de forme de organizare ale societatii civile care pot prelua intr-o mare masura

activitatea de educare a cetatenilor;

¨ Organizarea de seminarii si expozitii ocazionale cu informatii în domeniul gestiunii deseurilor;

¨ Editare pliante, afise, postere si chestionare si difuzarea acestora prin intermediul intreprinderilor

locale de administrare a deseurilor, ca o anexa la contractele de prestari servicii in domeniul

deseurilor;

¨ Editarea unor materiale cu sfaturi practice legate de modul de neutralizare a diferitelor deseuri toxice

din gospodarie;

¨ Organizarea unui sistem de plata catre intreprinderile de prestari servicii care sa stimuleze cetatenii

sau asociatiile de locatari / proprietari sa furnizeze deseuril sortate;

¨ Implementarea unor masuri de constientizare si atragere a copiilor si tinerilor in actiuni de reciclare

si valorificare a unor fluxuri de deseuri;

¨ Sustinerea materiala de catre primarii a unor actiuni de tip competitie intre elevi pe teme legate de

mediul inconjurator; tabere tematice; concursuri de desene etc.;

¨ Finantarea realizarii unor brosuri atractive care sa suplineasca lipsa manualelor de profil in cadrul

sistemului de invatamant;

23

¨ Stimularea agentilor economici care inlocuiesc materiile prime cu material provenite din reciclare,

ca factori de progres intr-o mai ampla piata a materiilor

prime reciclate;

¨ Atragerea de sponsori, indeosebi din randul intreprinderilor poluante;

¨ Organizarea in cadrul primariilor a unor Centre de Informare privind Managementul Deseurilor

¨ Analiza periodica la nivul Consiliilor locale a situatiei mediului inconjurator cu identificarea

eficientei masurilor intreprinse.

DEPOZITELE DE DESEURI

Comisia europeana a adoptat in 1997 o Directiva privitoare la rampele de depozitare a deseurilor prin

care statelor membre ale Uniunii europene li se cere sa implementeze cateva masuri esentiale.

¨ Urmatoarele tipuri de deseuri nu pot fi depozitate in rampa ecologica: lichide, materiale explozive

si corozive, deseuri oxidante si inflamabile, deseuri infectioase din spitale, clinici umane sau

veterinare, cauciucuri.

¨ Amplasarea rampei se va face la distanta de cel putin 0,5 km de locuinte, suprafate de distractie,

parcuri, cai sau luciu de apa, amplasamente cu destinatie urbana sau rurala. Amplasarile vor lua in

considererare existenta apelor freatice, a torentilor, a rezervatiilor naturale, a conditiilor geologice si

hidrologice din zona, a riscurilor de inundare, de tasare, de alunecare, a necesitatii de protejare a

patrimoniului cultural din zona.

Se vor lua masurile de cuviinta, cu respectarea caracteristicilor rampei si a conditiilor meteorologice,

pentru controlul apei provenite din precipitatii infiltrate in volumul deseurilor, pentru prevenirea

infiltrarii apelor de suprafata si / sau a celor freatice de a se infiltra in volumul deseurilor, pentru

colectarea apelor contaminate si scurgerilor provenite din deseuri (Daca o inspectie bazata pe luarea

in considerare a amplasamentului rampei si a tipurilor de deseuri admise, arata ca rampa nu prezinta

pericol pentru mediul inconjurator, autoritatea competent poate decide ca aceasta prevedere nu se

aplica), pentru tratarea apelor contaminate si a musturilor provenite din deseuri pana la standardul

corespunzator in vederea deversarii lor.

¨ O rampa trebuie amplasata si proiectata astfel incat sa indeplineasca cerintele de prevenire a

poluarii solului, a apelor freatice si de suprafata si sa asigure o colectare eficienta a scurgerilor atunci

cand / conform cu cele stipulate in sectiunea 2. Protectia solului, a apelor de suprafata si a celor

freatice va fi realizata printr-o combinatie de solutii: bariera geologica si o captuseala de fund in etapa

operationala / a rampei si bariera geologica si invelis de suprafata in perioada pasiva, ulterioara

24

inchiderii rampei. Bariera geologica este determinate de gradul in care conditiile geologice si

hidrogeologice in aria rampei atenueaza in suficienta masura impactul asupra solului si a apelor de

adancime. Baza si flancurile rampei vor consta intr-un strat mineral care sa satisfaca conditiile de

permeabilitate si grosime astfel incat sa determine un efect combinat (K), effect cel putin echivalent,

din punctul de vedere al protectiei solului, a apelor reziduale si de suprafata cu, K < 1,0 x 10-9

metri/secunda; grosime > 1 metru. Acolo unde bariera geologica nu realizeaza in mod natural aceste

cerinte, ea trebuie completata cu o solutie artificiala constituita din alte mijloace care ofera o protectie

echivalenta. O astfel de bariera artificiala nu poate fi mai subtire de 0,5 metri.

¨ Suplimentar fata de bariera geologica descrisa mai sus, se va prevedea un system de colectare si

etansare a scurgerilor astfel incat sa sa mentina un nivel minim al acumularilor de scurgeri la baza

sistemului de depozitare a deseurilor. Este motivul care impune un strat artificial de izolare a carei

grosime de drenaj va fi >0,5 metri.

¨ Daca dupa evaluarea pericolului pe care il reprezinta asupra mediului, autoritatea competenta

considera necesar sa se previna formarea scurgerilor, se va prescrie o suprafata de etansare. Suprafata

de etansare va include un strat de drenare a gazelor, o captuseala artificiala de etansare, un strat

mineral impermeabil, un strat de drenaj > o,5 metri si un acoperis de suprafata din sol > 1 metru.

¨ Gazele formate in deseuri vor fi colectate, tratate si utilizate. Daca gazelle colectate nu pot fi

utilizate in producerea energiei, ele trebuiesc arse.

¨ Se vor lua masuri pentru minimizarea neplacerilor, pagubelor si pericolelor create de rampa prin:

emisia de mirosuri si de praf, materiale purtate de vant, zgomot si trafic, pasari, rozatoare, viermi si

insecte, formarea de aerosoli, flacari. Rampa trebuie astfel echipata incat noroiul din interiorul

acesteia sa nu se raspandeasca pe drumurile publice si terenurile invecinate.

¨ Amplasarea deseurilor in rampa se va face in asa fel incat sa se asigure stabilitatea masei de deseuri

si a structurilor asociate, in mod special in vederea evitarii alunecarilor. Atunci cand se realizeaza o

bariera artificiala, trebuie sa fie sigur ca substratul geologic, considerand morfologia rampei, este

suficient de stabil, incat sa previna situatii care pot cauza deteriorari ale respectivei bariere.

¨ Rampa ecologica va fi inconjurata cu un gard corespunzator care sa previna liberal acces in interior.

Portile acestuia vor fi incuiate in afara orelor de functionare. Sistemul de control si de acces la fiecare

punct al rampei va contine un program de masuri pentru detectarea si descurajarea depozitarilor

ilegale in rampa.

25

In 2002 Guvernul Romaniaei a adoptat Hotararea 162 / 2002, hotarare ce a fost publicata in

MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002. In conformitate cu acest document Autoritatea

centrala pentru protectia mediului are obligatia sa elaboreze strategia nationala privind reducerea

cantitatii de deseuri biodegradabil depozitate, care este parte integranta din Strategia nationala privind

gestiunea deseurilor. Strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile

cuprinde masuri referitoare la colectarea selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz

si/sau recuperarea materialelor si energiei, astfel incat sa se realizeze urmatoarele obiective:

a) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 75% din cantitatea

totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in anul 2002, in maximum 5

ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari;

b) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 50% din cantitatea


ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari;

c) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 35% din cantitatea


ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. Documentul contine prevederi imperative

privitoare la (1) Procedura de emitere a acordului si a autorizatiei de mediu pentru un depozit

de deseuri, (2) Procedurile de acceptare a deseurilor in depozitul de deseuri, (3) Procedurile de

control si urmarire in faza de exploatare a depozitului de deseuri si (4) Procedurile de

inchidere a depozitelor de deseuri si urmarirea postinchidere a acestora. Este interesant de

retinut faptul ca pentru depozitele existente sunt prevazute cerinte si restrictii severe pentru

ramanerea in functiune, cu termene de 1 an de la intrarea in vigoare a hotararii. Astfel, in

maximum un an de la aceasta data operatorii depozitelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele

cerinte:

1. sa intocmeasca bilantul de mediu nivel II si, daca este cazul, evaluarea de risc, conform

prevederilor legale in vigoare;

2. sa prezinte autoritatii teritoriale pentru protectia mediului programul pentru conformare al

depozitului, inclusiv sursele de finantare pentru realizarea obiectivelor propuse, daca in urma

evaluarilor de mediu autoritatea prevazuta mai sus stabileste ca depozitul poate continua sa

functioneze.

26

Documents

Gestionarea deseurilor in Romania