Colegiul Agricol Traian Savulescu Tg-Mures

Colegiul Agricol Traian Savulescu Tg-Mures

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

Calificare Profesionala : Tehnician ecolog in protectia calitatii mediuluiAn de absolvire : 2013Indrumator : Candidat :

Vizi Zsuzsanna Franc Oana Maria

GESTIONAREA SI VALORIFICAREA DESEURILORCuprins

Argument.Introducere.Cap. IGeneralitatiI.1Clasificarea deseurilor..

I.2 Elemente importante in procesul de gestiune a deseurilorCap.IIGestionareadeseurilorII.1 Regimul juridic al gestionarii si eliminarii deseurilor

II.2 Dezvoltarea gestionarii deseurilor in Europa.Cap.IIILegislatie.Cap.IVAnexe..ARGUMENT Am ales aceasta tema deoareceproducerea de deseuri este rezultatul activitatii economice. Cantitatea si calitatea deseurilor municipale depind de standardul de viata si de modul de consum al populatiei, iar deseurile industriale - atat cele periculoase,cat si cele nepericuloase depind de tipul de tehnologiefolosita in prelucrarea materiilor prime din procesele de fabricatie. Dezvoltarea durabila este o strategie prin carecomunitatile cauta cai de dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care sa aduca beneficii calitatii vietii. A devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza,mai mult decat rezolva, probleme de mediu inconjurator sau sociale. Acolo unde interpretarile traditionale pot conducela aglomerare, extindere,poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul.INTRODUCEREGestionarea deseurilor a constituit o preocupare permanenta a omului nou. Dinpunct de vedere economic, reciclarea deseurilor a reprezentat o resursa ieftina, deosebit de valoroasa. Pe masurace omul a constientizat faptul ca resursele naturaleau totusi caracter limitat, preocuparea pentru reutilizarea a tot ceea ce parea nefolositor la un moment dat, s-a transformat intr-un obiectiv major. Reciclarea deseurilor a devenit o activitate industriala deosebit de utila pentru multe alte sectoare economice.Procesele tehnologice s-au adaptat rapid la oferta de materii prime secundare rezultate dinprelucrarea industriala a deseurilor. Organizarea colectarii si valorificarii deseurilor acapatat o importanta majora pentrutoate statele puternic industrializate.Pe masura dezvoltarii industriale a societatii moderne, s-a reliefat cu totmai multa acuitate, un alt aspect, si anume, caracterul poluator al deseurilor.Anumite categorii de deseuri au constituit resurse de materii prime, din celemai vechi timpuri (cu precadere deseurile feroase). Stiinta si tehnica au permis, treptat, reutilizarea si a altor categorii dedeseuri (hartii, cartoane, mase plastice, sticla, etc.). dezvoltarea reciclarii deseurilor nu aputut tine pasul cu diversificarea productiei de bunuri.De cativa ani buni, echilibrul ecologic al planetei a fost pus intr-un real pericol. Iata de ce, secolul XX a fost un secol care a marcat in mod deosebit, lupta omenirii pentru mentinerea si refacerea ecologica aplanetei.Gestionarea controlata a bunurilor devenite inutilizabile, a devenit imperios necesara, fapt ce a condus la elaborarea de reglementari comune menite sa inlaturepericolul iminent al poluarii ireversibile a planetei.Toate schimbarile propuse vor fi foarte rapide si, chiardaca in unele domenii exista nemultumiri si chiar impotriviri, progresul si civilizatia vor inlatura obstacolele si vor favoriza orice efort ce se va face pentru protectia sanatatii populatiei si a mediului inconjurator.Prin eforturile conjugate ale tuturor cetatenilor, Romaniapoate si trebuie sa devina o tara curata,care sa-si protejeze valorile naturale cu care afost inzestrata, inbeneficial tuturor locuitorilor sai.CAPITOLUL I

Generalitati

I.1 Clasificarea deseurilor:DESEU va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau intentioneaza sau este obligat sa-l arunce. Conform Actului German privind Deseurile din 27 august 1993, deseurile pot fi definite atat subiectiv cat si obiectiv. Subiectiv suntdefinite ca obiecte portabile abandonate de proprietar si obiectiv in legatura cu depozitarea sistematica a gunoiului asa cum este ceruta de protectia sanatatii publice si,in particular, a mediului.Deseuri de echipamente elctrice si electronice de mari dimensiuni:In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: frigiderele,congelatoarele, masinile de spalat si alte echipamente voluminoase.Toate aceste echipamente contin substante periculoase care pot polua apa, aerul si solul. Spre exemplu, frigiderele si congelatoarele contingaze cu efect de seracare contribuie la modificarile climatice si la distrugerea stratului de ozon.Deseuri de echipamente electrice si electronice si surse de iluminat:Deseurile de echipamente electrice si electronice contin componente si materiale care pot fi reutilizate pentru echipamentenoi sau care pot fi reciclate (metale,plastic,sticla, etc.). De asemenea, contin substante periculoase pentru mediu si pentru sanatate (gaze cu efect de sera, metale grele, etc.) si de aceea trebuie tratate ecologic in cadrul sistemului organizat.Deseuri voluminoase:Din aceasta categorie fac parte: plapumilesi pilotele, aparatele electrocasnice de mari dimensiuni, piesele de mobilier, saltele, mochetele, schiurile si bicicletele. Deseurile voluminoase contin mai multe tipuri de materiale: lemn,metal, plastic, textile. Din aceasta cauza, reciclarea loreste dificila si costisitoare.Deseuri din constructii si demolari:Geamurile vechi, faianta sparta, chiuvetele inlocuite, molozul, pamantul rezultat din excavari, tabla sparta, dalele sunt toate exemple de deseuri din constructii si demolari. Uneori, acestea ajung la tomberon, pe camp sau in padure. Nu doar amenzile ridicate ar trebui sa ne opreasca safacem acest lucru ci si gandulca prin aceste actiuni contribuim la distrugerea mediului si ne punem in pericol sanatatea.Deseuri de echipamente electrice si electronice de mici dimensiuni si surse de iluminat:In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: televizoarele,computerele, aparatura audio si video, aparatura folosita in bucatarie, telefoane mobile etc., sisurse de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon, becuri economice sisurse de iluminat cu descarcare in gaz).Aceste deseuri trebuie colectate separat, deoarececontin substante periculoase. Spre exemplu tubul catodic al unui televizor polueaza 50 metri patrati de sol timp de 30 de ani. Daca este reciclat, din el se pot obtine doua kilograme de plumb.Deseuri din ambalaje: aluminiu, sticla, plasticSortarea si reciclarea acestor materiale pot economisi energie, materii primesi apa. Un televizor poate functiona trei ore, iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii de aluminu. Din 10 PET-uri reciclate se poate confectiona un pullover. Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol.Hartie si carton:O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci. Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3.000 de litri mai mic decat este necesar pentru a produce o tona de hartie. Din hartia reciclata se face carton,hartie igienica, hartie de ambalat, hartie de ziar.Baterii portabile:Dintre toate lucrurile pe care le aruncam la gunoi, bateriile portabile sunt cele mai daunatoare. Ele contin metalegrele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) care sescurg in sol si ajung in panza freatica. Aceste metale pot provoca alergii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer. Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau 1mp de sol pe o perioada de 50 ani.Deseuri periculoase:Pentru unele categorii de deseuri periculoase din gospodarii exista facilitate de colectare selective (de exemplu pentruuleiul de motor, bateriile auto si bateriile telefoanelor mobile). Restul, cum ar fi medicamentele, pesticidele, vopselele nu sunt deocamdata colectate separate. Aruncate in natura, polueaza pamantul si panza freatica.Masini uzate:Masinile care nu mai pot fi conduse,pentru ca nu respecta prevederile privind mediul sau siguranta rutiera, trebuie radiate si distruse. Deoarece contin sunbstante periculoase, cum ar fi uleiul de motor, metalele grele si acizii din baterii, masinile uzate trebuie colectate si distruse intr-un mediu controlat.Ulei de motorUn litru de ulei de motor uzatpoate contamina un million delitri de apa. Ardereauleiului uzat in soba produce particule cancerigene. Vopsirea gardurilor din lemn cu uleiuzat este daunatoare. Dupa ploaie, substantele nocive din ulei ajung in sol sicontamineaza panza freatica.Baterii si anvelopeBateriile auto contin plumb si acizi, substante daunatoaresanatatii. Bateriile autocolectate sunt dezmembrate, plasticul este dat lao parte, spalat si transformat in granule;acizii sunt tratai si neutralizati, iar plumbul este refolosit. Anvelopele uzatesunttransformate in granule, folosite la acoperirea suprafetelor de joacasau a terenurilor desport sau la producerea de noi cauciucuri.I.2 Elemente importante in procesul de gestiune adeseurilorColectarea si tansportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta ocomponenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceastaeste de celemai multe ori subevaluata,ea reprezinta 60-80% din costul total de gestiune adeseurilor,de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost.Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si transportuluideseurilor si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta: Marimeazoneidecolectare Stuctura economica a zonei Nivelul de trai al populatiei Conditiile urbanistice Cerinteleclientilor Alegerea sistemului adecvatde colectareDepozitarea deseurilor:Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sauin subteran.In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:-Depozite pentru deseuri periculoase (clasa a)-Depozite pentrudeseurinepericuloase(clasab)-Depozite pentru deseuriinerte (clasa c)Reciclarea deseurilor:Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale sireducerea spatiului de depozitare.Totusi colectarea, transportul, valorificarea siprelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentara, iar cele mai multeprograme de reciclare sunt subventionate economic.Problemele fundamentale in reciclarea materialelor sunt legate de:-Identificarea materialelor reciclabile-Identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare-Identificarea pieselor de desfacere pentru materialele valorificabile.CAP II. Gestionarea deseurilor

II.1 Regimul juridic al gestionrii i eliminrii deeurilorSocietatea de consum a adus, pe lng binefacerile sale, i multiple probleme dificile, printre care cele de ordin tehnic, economic i juridic privin din existena deeurilor i cerina eliminrii (diminurii) acestora .Una dintre numeroasele probleme ale vieii moderne o constituie cea a stocrii, neutralizrii ori eliminrii deeurilor. Din punct de vedere al provenienelor, acestea pot fi: deeuri menajere, deeuri industriale, deeuri agroalimentare i deeuri nucleare.Deeurile menajere:Aceastcategoriededeeuricuprindenspecialgunoaielemenajerepropriu-zise, grmezile de deeuri, deeurile legate de folosirea automobilelor(epave, pneuri, bidoane) etc. Cantitile de deeuri casnice produse, difer de la o ar la alta, n funcie de nivelul de dezvoltare, tradiie, etc. Astfel, n 1990, un francez arunca zilnic 1kg de gunoi, cantitate comparabil cu cea produs de ctre ceilali vest-europeni, dar inferioarde aproape douoriceleiprodusede unamerican ori un canadian. Se constat n ultimele decenii creterea ponderii, n cadrul deeurilormenajere, a hrtiei i a cartonului, a materialelor putrescibile etc.Tratamentuldeeurilormenajere.Principala cale o constituie n acest sensreciclarea,pentrucaresuntfolositecurenttreimetode:compostajul, incinerarea, depozitarea.

Ponderea acestora este foarte variabil de la o ar laalta, de la o epoc la alta. De exemplu, n Frana, incinerarea este folosit de45% din populaie, fa de 8% care folosete compostajul i 45 %, descrcareacontrolat.n Italia,compostajul nuprivete dect2-3% dingunoi; nMarea Britanie,incinerarea acestor deeuri vizeaz 40 % din populaia urban. n alte state dezvoltate, incinerarea variaz de la cca 10 % ( America de Nord) pn la peste70% (Japonia, Elveia) .Fiecare procedeu de tratare are avantajele i dezavantajele sale:-compostajul:Privete mai ales partea fermentabil (cca 50% din total)a gunoaielor(deeurialimentare,hrtie,etc.)Dinpunctdevederetehnic,compostajulconstnlsareadeeurilormaimulteluninaerliber,s fermenteze. Apoi,n uzine, are loc operaia de compostare, care d natere la aa-numitelehumusuriorielementechimicencantitateslab,precum magneziu, cupru, zinc. mprtiereagunoiuluipecmp(mocirleleverzi)estecunoscutncdin antichitate, Aceast metod, la fel ca astzi compostajul, a suferit concurenangrmintelorchimice(maiconcentrateiastfelmaiuormanipulabile),precum i efectul negativ al prezenei crescnde n deeuri a sticlei, metalului ori materialelor plastice, puin apreciate de ctre agricultori. Pentru a nltura acest ultim inconvenient, compostajul necesit o triere prealabil, care adeseori las mult de dorit.-incinerarea:vizeazparteacombustibiladeeurilormenajere.Con

traruzinelor de compostaj, care reclam spaii ntinse, incinerarea este o soluiecompactutilizatcuprecderencazulmariloraglomeraiiurbane.Dinpcate, deeurile menajere sunt un combustibil destul de srac de cca cinci orimai puin caloric dect crbunele- i, n afar de aceasta, foarte eterogen. ninteriorul cuptorului sunt necesare obun aerare iun amestec aldeeurilor, ncondiiile unei temperaturi maxime de 900 C.Dificultatea const n epurarea fumului. O recent reglementare european din 1989, deosebit de sever, risc s scumpeasc cu 20-50% preul incinerrii, alturi de necesitatea captrii i neutralizrii acidului clorhidric (degajat n special prin combustia PVC).-depozitarea:Rmneprocedeulcelmaifrecventnriledezvoltate.Depozitrile brute, sunt n general interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supuse unui control i unor reguli speciale de realizat. Depozitarea controlatconst n a nivela la intervale scurte de timp ( la o zi sau dou) i a separa straturile de gunoaie de cele de nisip ori pmnt. Aceast tehnic evit mirosurile irisipirea, darnurezolvtoate problemele delicate. Astfel, loculde depozitare trebuie s fie tan, apele de ploaie care se infiltreaz i polueaz trebuie s fie recuperate itratatenscopuldeaseevitaorice contaminareaapelorsubterane.Biogazulcarerezultdinfermentareainternagunoaielordepozitate trebuie captat si mprtiat (existnd riscul de mirosuri i de ezplozie).n sfrit, trebuie prevzut reamenajarea situluidup exploatare.-reciclareaicolectareaselectivaunordeeurimenajere.Reciclarea textilelor, hrtiilor vechi, sticlei, plasticului, metalelor, oria a altor asemenea materiale are deja o lung istorie. Recuperarea deeurilor se face n fucnie de natura acestora i de condiiile socio-economice concrete din fiecare ar. Aa de exemplu, recuperarea sticlei este fcut n proporie de peste 50 % n Suedia,Danemarca sau Germania i numai 25% n sticle ntregi, cu retopirea acestora.n privina textilelor, ntimp ce nri ca Germania oriOlanda recuperarea atinge chiar 40 %, n altele (Frana, Italia) nu depete8-10%. Referitor la deeurile de fier,gradulderecuperareestelaniveleuropeandecca25-30%,cifrconsiderat sczut, pentru c fierul vechi este uor recuperabil n uzinele de tratare. n sfrit, ponderi reduse cunoate recuperarea hrtiei (3-5%) ori asticlelor din PVC (1-3%). Din diverse motive, mai ales moda cerinelor pieei, se discut asupra justificrilor selective. Suntprezente trei mari posibiliti:

dinpunctuldevederealmaterialuluireciclabilserealizeazoeconomie financiar (Acest material uzat are o valoare), o economisire de materii prime(pdurile pentru hrtie) ori de energie;-din punctul de vedere al tratamentului general al gunoaielor se urmrete o ameliorare calitativ ori cel puin cantitativ a operaiei de tratare;-n sfrit, din punctul de vedere al proteciei mediului, printr-o colectare selectivse evit dispersia n natur a deeurilor menajere care nu se amestec cu altedeeuri :deeuri stnjentoare (aparate menajere,epave deautomobile, pneuri)ori deeuri periculoae (uleiuri uzate, baterii cu mercur, medicamente, deeuritoxice precum vopselurile ori solvenii dispesai n micic cantiti).Gestionarea deeurilornnelesulactuluinormativ,gestiuneaimpliccolectarea,transportul,valorificareaieliminareadeeurilor,inclusivsupraveghereazonelordedepozitaredupnchidereaacestora.Eliminareaestedefinit.Colectareadesemneaz strngerea, sortarea i/sau regruparea (depozitarea temporar) adeeurilor n vederea transportului lor. II.2 DEZVOLTAREA GESTIONARII DEEURILOR N EUROPADin istoria activitatilor de evacuarea a deeurilor in Europancdelanceputurileereinoastre,nImperiulRoman,salubrizarea oraului era realizat n mod organizat. Strzile pavate, murdare erau splate regulat, chiar dac o curare generala se producea la intervale de ctiva ani. i gunoiul menajer era, n orae, colectat ntr-o manier organizat.nperioadamigraieipopoarelors-aupierdutmajoritateacunotinelordespre necesitatea meninerii cureniei n spaiul vital uman. Dispozitivele de curare existente nacea vreme audisprut, sistemul nntregul luiadisprut,nconsecin,epidemiileaunceputsserspndeasccurapiditate..Acest lucru a rmas aproape neschimbat pn n a doua jumtate a Evului Mediu.De-a lungul secolelor, consiliile oreneti s-au strduit s schimbe cte ceva. n prim instan, cetenii au fost obligai, prin ordonane, s i curee singuri partea lor de ora. Abia n secolul XIII, n metropola Paris, a fost creat oAdministraiestradal,caretrebuiasconduc,ncalitatedereprezentantal municipalitii, activitile de salubrizare. Cu toate acestea, succesul scontat nu a fost obinut.n secolul XIV, multe orae au nceput pavarea strzilor, ns igiena nu s-ambuntit prea mult. Strzile erau acoperite de gunoaie i noroi, iar molimele se propagau cu repeziciune. Deoarece mizeria luase o amploare considerabil,mpratulCarolalVI-leaanfiinatnceledinurmnParis,ontreprinderede salubrizare permanent. Au fost create, de ctre un ndrumtor al administraiei oreneti, i servicii private de colectare a gunoiului. n secolul XV, se pare cn anumite locuri aunceput s fie ctigate btlii n rzboiul contramizeriei. De exemplu, n anul 1407, n Leiden a fost creat o ntreprindere special pentru ridicarea gunoiului. Se constat faptul c, n Olanda se fcea mai mult pentru meninerea cureniei oraelor, dect n orae din alte state. n anul 1473,administraia oreneasc din Amsterdam a mprit n tot oraul recipiente pentru colectarea deeurilor, care erau golite de ctre ntreprinderi. Materialele organice din gunoi i gseau o utilizare n agricultur. Totui, n ciuda acestoriniiative ludabile, igiena din oraele n curs de expansiune, continua s lase de dorit, astfel nct, n secolul XVI, s-a ajuns la distrugtoare epidemie de cium.Lanceputul secolului XVII, auaprut alte noiprogrese. Multe orae aunceput sseocupeconsecventdecurareastrzilorideridicareagunoiului,acoperind costurile aferente prin mijloace de finanare publice. ns rzboiul de30 de ani a adus cu sine, n Germania, un regres semnificativ.nsecolulXVIII,nmultelocuridinEuropa,salubrizareaoraeloracptato ormorganizat.Remarcabilesteprezentareaprimei.auto-stropitoare,n1750, n Frana.De-abia n secolul XIX, ntoate rile, neregulile igienice evidente au fosteliminatenceamaimareparte.Ocontribuieincontestabilaengleziloresteconsiderat aceea c au descoperit legtura dintre igien i rata mortalitii. Descoperirea a fost prilejuit de izbucnirea unei epidemii de holer, n anul 1831, cnd a fost constatat faptul c mortalitatea, era mai accentuat la o densitate mare alocuitorilor, dect n cazul unor aezri mai aerisite. Munca unei Comisii specialenfiinatedectreParlamentacondus,n1871,laelaborareaprealabildeinstruciuni de ctre guvern i transmiterea lor ctreadministraiaoraului.Din1875 PublicHealthAct aimpusprinlegesalubrizarea oraelor.Secolul XX a stat sub semnul unei dezvoltri consecvente a activitii de salubrizare a oraelor, dezvoltare legat de o accelerare a mecanizrii muncii.Mainile de mturat strzile i-au fcut apariia o dat cu progresul realizat n construcia autovehiculelor.nceeacepriveteridicareagunoiului,oricencercaredeintroducere a mainilor speciale a fost sortit eecului, pn la primul rzboi mondial. n anii 30 ai secolului XX s-a instituit n Europa o tehnic de salubrizare a oraelor,asemntoare cu cea pe care o cunoatem astzi.Politica actual de gestionare a deseurilor n EuropaGestionarea deeurilor i protecia mediuluiActuala politica comunitar amediuluidin statele membreUEi gsetepunctulde rezisten n .Directiva - cadru despre deeuri 91/156/UE. O dat cu acest directiv,directivaanterioar-75/442/UE-afostmodificat,respectiv actualizat. Experienele obinute prin aplicarea directivei 75/442/UE de ctre statele-membreauconstituitfundamentulpentruschimbareaconinutului.Conform normelor debaz, nprocesulde nlturareadeeurilor, trebuie sfie luat ca premis un nivel nalt de protecie a mediului.Evitarea producerii de deseuri/valorificarea deeurilorObligaiadeaevitaformareadeeuriloresteformulatnLegea426/2001, privind aprobarea si modificare Ordonantei de Guvern 78/2000 privindregimuldeseurilor.Nutrebuie sneocupmnumaideovalorificareresponsabil i o nlturare a deeurilor, ci trebuie s lumi msurile necesare pentru a limita formarea deeurilor. Acest obiectiv poate fi atins prin ncurajarea tehnologiilor curate i a produselor revalorificabile i reutilizabile.Asigurarea posibilitilor de vindere a deeurilor valorificabile trebuie luat n considerare, ca oaltcerinapoliticiideeurilor.Reintroducereancircuitireutilizarea deeurilor ca materii prime este un domeniu care trebuie stimulat, fapt pentrucare trebuie elaborate prescriptii speciale.Dezvoltarea si organizarea tehnicii de gestionare deeurilorPrincipiideorganizareiresponsabilitatiinindustrieprivind gestionarea deeurilorndeceniiletrecute,ndeprtarea deeurilor era,nmulte ridinEuropa,conformtradiiei,osarcinaautoritatiipublice.Monopolulinstituitastfela pricinuit temerea c, n spatele lipsei concurenei, s-ar putea nate abuzuri. Se putea imagina faptul c taxe exagerat de mari ar putea conduce la excedente,care ar putea fi folosite de ctre administraii la acoperirea altor costuri. n practic, astfel de cazuri s-au descoperit rar sau au fost dezminite.Motivul taxelor mari era constituit de grija administraiei, de a nu putea acoperi la timp costurile posibile generate de managementul deeurilor. Ca organdecontrol,reprezentaniiadministraieiaveauresponsabilitatiprivind aprobarea unor plafoane corespunztore pentru taxe. Administrarea bugetului pentru activitatea de management a deseurilor nu a fost ntotdeauna usoar i ampiedicatadeseorideciziirapidedetrecerelaaciune.Prinurmare,ntreprinderilelocaleaufostobligateslupteimpotrivaacestorprobleme.Au fost deschise ci pentru o munc mai eficient, chiar dac cu anumite restricii.De exemplu, in Germania, departamentele de salubrizare a oraului au fost transformatenntreprinderidesinestttoare.Acesteanclucreazcumonopolul constrngerii impuse productorului de reziduuri de a fi n legtur i de a face apel la aceste ntreprinderi. Acest lucru nu are ns numai dezavantaje, ci, de exemplu, i avantajul taxelor unitare, independent de locul productorului de deeuri ntr-o comunitate.Paralel, de exemplu n domeniul deeurilor industriale, au nceput s activeze iantreprenori de transporturi i comerciani de lucruri vechi. Avantajos era pentru acei comerciani de lucruri vechi care descopereau posibiliti de utilizare pentru unele lucruri, care altfel ar fi fost nlturate ca deeuri. Aa au luat natere punctele de colectare stradale pentru hrtie sau pentru materiale textile. Numarul punctelor de ndeprtare a deeurilor a crescut, ntruct, pentru un anumit segment al pieei, deeurile puteau fi folosite i ca materii prime. Tensiuni erau anticipate iprin aceeacntreprinderea publicavea obligaia dendeprtare,ntimpcecomerciantuldelucrurivechicolecta,hrtiedeexemplu,npunctele stradale,numainfunciedeofertapieei.Acestlucrupresupuneacntreprinderea public trebuia si pstreze capacitateade ndeprtare a hrtiein cazulunei situaii defavorabilea pieei. S-aajuns foarte aproape desituaia ncare,oparteantreprinderilepubliceauavutideeadeipunelalucru capacitile de colectare (pe care oricum trebuiau s le menin), i pentru colectarea lucrurilor vechi. Conflictul era anticipat acolo unde n ntreprinderile publiceexistaogndireorientatctreaciune.Antreprenoriparticularise strduiau cu succes, mai ales n comunitile mai mici, s preia, din mna autoritaiipublice,salubrizareadeeurilor.S-apstratns,nmajoritatea cazurilor, constrngerea impus productorilor de deeuri, de a fi n legtur i de a apela numai la aceste ntreprinderi.Aceastngrdireafostredusdrastic,printr-omodalitateelegant:Directiv a UE privind ambalajele (94/62/UE) care transforma aproximativ ojumtatedincantitateadegunoimenajernmaterialvalorificabilinjumtea astfeldomeniuldeactivitateamajoritiintreprinderilorpublice.Pentru colectarea i valorificarea acestor aa-numite materiale valorificabile din gunoiul menajer, a luat natere, n Germania de exemplu, un nou monopol, de aceast dat privat: Sistemul Dual. Acesta era necesar i prin aceea c, de multe ori,pentru aceste materiale valorificabile nu exista o pia care s le poat prelua.Mecanismele pieei pot fi aplicate la o scar foarte restrns, cnd bunul decomercializateste generat complet independent depia ide nevoie.Sistemul Dual era capabil s susin costuri neacoperite, prin ncasrile de la GrnerPunkt. (Punctul Verde) i printr-un adaos la preul produsului pentru salubrizare.Astfel,nultimiiani,ndomeniuldeeuriloraavutlocforat,oprivatizaremascat.nmomentuldefa,nmultelocuri,ntreprinderilepublicereacioneaz, modificndu-i forma de funcionare, astfel nct s fie capabile, n domeniile managementului deeurilor i al reciclrii, s intre n concuren cuntreprinderile private.Inacestfel, antreprenoriidesalubrizareprivaiictig o nou concuren. n general, acest lucru nseamn c la ora actual, n managementul deeurilor, concurenaeste ceacare anim afacerea iare grij ca preurile s rmn la un nivel acceptabil. Exist ns, i aspecte care, ncondiiile unei competiii acerbe i a unei presiuni asupra preurilor, pot fi uortrecute cu vederea. Pe drept cuvnt, populaia din Europa ateapt un nivel ridicat de salubrizare, o igien avansat i o necesar protecie a mediuluinconjurtoriaresurselor.Acesteatrebuiencontinuaresfieasiguraten cadrul unui management al deeurilor cu costuri reduse. Pentru ndeplinirea celormaiimportantesarcinialemanagementuluideeurilor,respectiv organizarea colectrii i ndeprtrii deeurilor menajere, ntreprinderea local este considerat ca fiind specializat. n cazul acesteia se poate presupune existena,pelnginteresuleconomic,aunuisentimentputernical responsabilitiifadezoneledelocuitvizate,rezultatnumaidinresponsabilitatea politic.Unaltaspecteconomicimportant,ncazulobservriiformelorde organizare a managementuluideeurilor dinEuropa,este faptul cvorbim despre oprestare de servicii. Acest sector este astfel predestinat, prin specificul serviciului, s creeze, pe termen lung, locuri de munc.CAP III LegislatieHOTRRE nr.856 din 16 august 2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase.Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre.Art. 1.- (1) Agenii economici care genereaz deeuri au obligaia s in o eviden a gestiunii acestora, pentru fiecare tip de deeu.(2) Datele centralizate anual privind evidena gestiunii deeurilor se transmit autoritilor publice teritoriale pentru protecia mediului, la cererea acestora.Art. 2.- (1) Agenii economici autorizai s desfoare activiti de colectare, transport, depozitare temporar, valorificare i eliminare a deeurilor sunt obligai s in evidena gestiunii deeurilorconform art. 1 alin. (1) numai pentru deeurile generate n cadrul activitilor proprii.(2) Evidena gestiunii deeurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate i eliminatese raporteaz de ctre agenii economici autorizai, menionai la alin. (1), la solicitarea autoritilorpublice teritoriale pentru protecia mediului sau a altor autoriti ale administraiei publice centrale ilocale care au atribuii i rspunderi n domeniul regimului deeurilor, conform prevederilor legale.Art. 3.- (1) Pentru evidena la nivel naional a gestiunii deeurilor autoritatea public central deprotecie a mediului organizeaz, mpreun cu autoritile publice teritoriale de protecie a mediului icu alte instituii aflate n coordonare, raportarea statistic anual n acest domeniu.(2) Metodologia i sistemul de raportare care stau la baza cercetrilor statistice vor fi actualizate periodic de autoritatea public central de protecie a mediului, n conformitate cu cerinele legale nvigoare.(3) Datele centralizate anual, referitoare la gestionarea deeurilor, se pstreaz de ctre autoritile publice teritoriale de protecie a mediului ntr-un registru de eviden o perioad de minimum 3 ani.Art. 4.- (1) Pentru evidena gestiunii deeurilor se stabilete, n baza prevederilor anexelor nr. IA i IBla Ordonana de urgen a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu modificri icompletri prinLegea nr. 426/2001,lista cuprinznd deeurile(2) Lista cuprinznd deeurile,include i deeurile periculoase, stabilite n baza prevederilor art. 181alin. (1) i ale anexelor nr. IC, ID i IE laOrdonana de urgen a Guvernului nr.78/2000, aprobat cumodificri i completri prinLegea nr. 426/2001.Art. 5.- (1) Tipurile de deeurisunt definite n mod individual printr-un cod complet format din 6 cifre.(2) Titlurile i subtitlurile categoriilor de deeuri sunt definite printr-un cod format din dou, respectivdin 4 cifre.Art. 6.- Pentru ncadrarea unui deeu n mod individual, agenii economici au obligaia codificriiacestora cu 6 cifre, dup urmtoarea procedur:a) se identific activitatea generatoare de deeuri din cap. 01-12 sau 17-20;b) se identific subcapitolul n care se ncadreaz deeul;c) se identific, n cadrul subcapitolului, deeul n mod individual, conform coduluicorespunztor, format din 6 cifre, excluzndu-se codurile terminate cu 99;d) dac deeul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examineaz pentru identificareadeeului cap. 13, 14 i 15;e) dac deeul nu este identificat nici n cap. 13, 14 i 15, se examineaz cap. 16;f) dac deeul nu este identificat nici n cap. 16, atunci se examineaz pentru identificarecodurile cu terminaia 99 - alte deuri, corespunztoare activitii din care provine deeul.Art. 7.- Deeurile rezultate din colectarea ambalajelor, inclusiv amestecurile de ambalaje dinmateriale diferite, se ncadreaz la codul 15 01, i nu la codul 20 01.Art. 8.- (1) Deeurile clasificate ca periculoase - prezint una sau mai multe dintre proprietile periculoase din anexa nr. IE laOrdonana de urgen a Guvernului nr.78/2000, aprobat cu modificrii completri prinLegea nr. 426/2001.(2) Deeurile care au proprietile prevzute la H3 H8, H10 i H11 din anexa nr. IE laOrdonana de

HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886" \t "_blank" urgen a Guvernului nr.78/2000, aprobat cu modificri i completri prinLegea nr. 426/2001, sunt periculoase dac au una sau mai multe dintre urmtoarele caracteristici:a) temperatur de inflamabilitate 55 C;b) una sau mai multe substane clasificate ca foarte toxice, n concentraie total 0,1%;c) una sau mai multe substane clasificate ca toxice, n concentraie total 3%;d) una sau mai multe substane clasificate ca duntoare, n concentraie total 25%;e) una sau mai multe substane corosive clasificate ca R35, n concentraie total 1%;f) una sau mai multe substane corosive clasificate ca R34, n concentraie total 5%;g) una sau mai multe substane iritante clasificate ca R41, n concentraie total 10%;h) una sau mai multe substane iritante clasificate ca R36, R37 i R38, n concentraie total 20%;i) o substan cunoscut ca fiind cancerigen din categoria 1 sau 2, n concentraie 0,1%;j) o substan cunoscut ca fiind cancerigen din categoria 3, n concentraie 1%;k) o substan toxic pentru reproducere din categoria 1 sau 2, clasificat ca R60 i R61, nconcentraie 0,5%;l) o substan toxic pentru reproducere din categoria 3, clasificat ca R62 i R63, nconcentraie 5%;m) o substan mutagen din categoria 1 sau 2, clasificat ca R46, n concentraie 0,1%n) o substan mutagen din categoria 3, clasificat ca R40, n concentraie 1%.(3) Pentru proprietile periculoase prevzute la alin. (2) se fac urmtoarele precizri:a) se utilizeaz pentru proprietatea periculoas H10 denumirea toxic pentru reproducere,definit nOrdonana de urgen a Guvernului nr.200/2000privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase, aprobat i modificat prinLegea

HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=30551" \t "_blank" nr. 451/2001,pentru a se evidenia mai clar aceast proprietate periculoas;b) substanele sunt clasificate ca periculoase n conformitate cu prevederileHotrrii

HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=36585" \t "_blank" Guvernului nr.490/2002pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aOrdonanei deurgen a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelori preparatelor chimice periculoase;c) metal greu nseamn orice compus al arsenului, cadmiului, cromului (VI), cuprului,plumbului, mercurului, nichelului, seleniului, staniului, stibiului, taliului i telurului, precumi acestea n form metalic, n msura n care sunt clasificate ca substane periculoase.Art. 9.- Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 30 milioane lei vechila 75milioane lei vechi urmtoarele fapte:a) absena evidenei gestiunii deeurilorb) nscrierea de date incorecte n evidena gestiunii deeurilor;c) neutilizarea codurilor deeurilor prevzute n anexa nr. 2 pentru evidena gestiuniideeurilor;d) netransmiterea evidenei gestiunii deeurilor autoritilor publice centrale i autoritilorpublice teritoriale de protecie a mediului.Art. 10.- Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor prevzute la art. 9 se fac de ctre personalul mputernicit din cadrul autoritii publice centrale de protecie a mediului i din cadrul autoritilor publice teritoriale de protecie a mediului.Art. 11.- Contraveniilor prevzute la art. 9 le sunt aplicabile dispoziiileOrdonanei Guvernului nr.2/2001privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prinLegea nr.

HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=35950" \t "_blank" 180/2002.CAP IV AnexeCantitati de deseuri generate pe principalele categorii, in anul 2007:

Cantitatile de deseuri municipale colectate, pe principalele categorii, in anul 2007Cantitati de deseuri municpale colectate, pe regiuni de dezvoltare, in 2007

Compozitia deseurilor menajere si asimilaile colectate, in anul 2007

Cantitati de deseuri municipale colectate, valorificate si eliminate , pe categorii dedeseuri, in anul 2007

PAGE 3