Student:Petculescu George

Grupa:116/Planificare Teritoriala

Orasul Tecuci

Studiu de geografie umana

1(a).Introducere:

Tecuci este un municipiu din judetul Galati,Moldova,Romania, cu o suprafata de 8,676 hectare si o populatie de 34.871 locuitori conform recensamantului din anul 2011.

Pe suprafata orasului se afla amplasate 14.500 locuinte,din care 507 in propietate publica si 13.993 locuinte din fonduri private.Suprafata locuibila este de 567.213 mp.

Targul Tecuci reprezenta in acele vremuri un important centru de tranzit si de schimb pentru negustorii din tarile de la nordul si de la vestul Moldovei,ca si pentru cei din regiunile limitrofe.

Datorita cadrului natural prielnic,aceasta zona a Tecuciului a oferit comunitatii umane instalate aici in decursul istoriei,in diferite epoci,conditii de trai foarte bune pentru o viata sedentara.Numeroasele dovezi culturale existente ofera acestui teritoriu,acestui oras o puternica personalitate si o istorie indelungata inchegata. Surse:in.Tecuci.ro/Wikipedia.ro/www.tecuci.eu

1(b).Asezare geografica

Geografic,municipiul Tecuci se afla asezat aproape de limita sudica a Colinelor Tutovei (14 km),la contactul cu Piemontl Poiana-Nicoresti,ambele subunitati ale Podisului Moldovei,la confluenta raului Barlad cu paraul Tecucel,aproape de valea Siretului (10 km),in cuprinsul campiei de terase care poarta numele orasului ,Campia Tecuciului.

Este un oras mijlociu,cu un comert in continua dezvoltare.Asezat la o raspantie de drumuri vechi comerciale,localitatea s-a dezvoltat in vatra unei asezari geto-dacice si apoi daco-romane.

Tecuciul este unul din putinele noduri feroviare ale tarii care dispune de patru directii de orientare a liniilor feroviare (spre Galati,Iasi,Marasesti si Faurei) si tot atatea pentru sosele (spre Galati,Barlad,Tisita,Tg. Bujor) carora li

se adauga drumuri locale,spre localitatile rurale vecine,reliefandu-se pozitia de intersectie a orasului Tecuci. Surse:Municipiultecuci.ro/Wikipedia.ro

Fig.1 (Harta Judetului Galati)

2.Cadrul natural/Clima

Ca urmare a asezarii pe latitudine,teritoriul municipiului Tecuci se incadreaza in zona climatica temperata si face parte din sectorul de provincie climatica cu influente de ariditate,tinutul climatic de campie,de silvostepa,topoclimatul complex al Campiei Tecuciului si Vaii barladului,unde se pot intalni topoclimate elementare:de vale,de terase,de dune,de lacuri,urban si fenomene climatice marcate de viscole(iarna) si secete prelungite in celelalte anotimpuri,mai ales vara.

Temperaturi

Municipiul Tecuci este una din putinele localitati din tara unde functioneaza o statie meteorologica care are inregistrari de peste o suta de ani (din 1896).Temperaturile medii lunare cele mai coborate se inregistreaza in ianuarie,februarie si decembrie,in anotimpul de iarna.In celelalte luni din an,temperaturile medii lunare au valori pozitive care cresc pana in iulie si apoi scad pana in ianuarie.

Temperatura medie anuala este,calculata pe o perioada de 70 de ani,la Tecuci de 9,8o C,cu o amplitudine medie termica de 4,1o C.

Temperatura medie a iernii la Tecuci este de -160 C,ceea ce ne face sa concluzionam ca iarna este mai blanda decat in regiunile vecine,fie ele si sudice.

Temperatura medie a verii este de 20,77o C,cu luna iulie cea mai calduroasa,urmata de august si apoi iunie.

Temperatura cea mai ridicata,maxima termica s-a inregistrat la 5 august 1905 si a fost de 39,4 C , iar temperatura cea mai coborata,minima termica de -29,3 C la 25 ianuarie 1942.

Relieful

La Tecuci intalnim un relief de campie,in care se disting lunca si terasele raului Barlad,cunoscute in literatura geografica sub denumirea de Campia Tecuciului,parte componenta a Campiei Romane.

a)Relieful major

Lunca Barladului.Ca forma majora de relief,in cuprinsul teritoriului municipiului Tecuci,Lunca Barladului are o latime care variaza intre 2 si 3 km.In nord este mai lata pe partea stanga a raului Barlad,iar in sud devine aproape simetrica,putin mai lata pe partea dreapta a raului.Lunca Barladului este usor inclinata de la nord spre sud pe o panta de 0,6-0,7 m/km,cu altitudinea absoluta intre 31,5 m (in sud) si 38m (in nord) si detine o suprafata de 28 km2 din suprafata totala a municipiului Tecuci.

Campia de terase a Tecuciului,de o parte si de alta Luncii Barladului,cuprinde doua terase:Terasa Cernicari si Terasa Tecuci.

Terasa Cernicari ocupa o suprafata de 15 km2 pe latura de rasarit a municipiului.Pe partea dreapta a raului Barlad aceasta terasa este mai ingusta la nord de Valea Tecucelului si mai lata in partea sa sudica facand trecere lejera spre Campia Siretului inferior.Intreaga terasa,spre comuna Matca,Pana aproape de Valea Corozelului,se intalnesc nisipuri provenite in cea mai mare parte din aluviunile carate de raul Barlad.Prezenta nisipurilor face ca podul terasei sa nu prezinta o suprafata neteda,ci usor ondulata,cu aspect de dune.

Terasa Tecuci,mai bine reprezenta pe partea dreapta a raului Barlad,ne apare ca o prispa deasupra albiei majore.

b)Relieful minor

In cadrul acestei categorii de relief sunt prezente microforme de relief create de diferiti agenti modelatori ai scoartei terestre.

In acest teritoriu intalnim si un relief creat de apele curgatoare temporar(torenti),foarte bine reprezentat pe terase si la nivelul versantilor Vaii Barladului.La contactul cu Lunca Barladului se pot observa numeroase conuri de ejectie de provenienta torentiala,cat si acumulari preluvio-coluviale datorita activitatii gravitationale,unele dintre acestea fiind interceptate de eroziunea orizontala exercitata de paraul Rates.

Relieful eolian este prezent in partea de rasarit a teritoriului ca urmare a existentei aici a unor acumulari importante de nisip.

Relieful antropic la Tecuci se rezuma la o serie de microforme de relief,in buna masura specifice regiunilor de campie.Asa apar movilele antropice: Balcescu (60 m), Cernicari (55,5 m), Sturza (58,6m), Targului (69,3m),etc.

Concluzie:Potentialul agricol al municipiului Tecuci este unul ridicat datorita solului dar si terenurilor irigabile.Aceasta face ca acest oras si vecinitatile sale sa devina un important distribuitor national/international de produse agricole. Surse: http://agropartners.blogspot.ro/ wikipedia.ro/

Inundatii

De-a lungul timpului municipiul Tecuci a fost devastat de inundatii,datorita apelor curgatoare care il traverseaza.

Inundatiile provocate de paraul Tecucel, din 05-06-2007 au afectat 70% din oras (600 de case si 100 de strazi si alei),iar pe 20 de strazi covorul asfaltic a fost complet distrus.

Acestea au fost cauzate de ploi torentiale (100L/m2) in cateva ore,dar si de ruperea unui baraj situat in aval pe paraul Tecucel.

In acest moment au fost refacute cca. 90% din pagubele produse si refacerea si corectarea albiei paraului Tecucel,ridicandu-se diguri pentru a suporta debite mult mai mari.

Fig.2 (Inundatii Tecuci)

Surse: http://www.hotnews.ro/, http://www.municipiultecuci.ro/,www.google.ro

3.Istoria Orasului Tecuci

Zona orasului Tecuci a oferit comunitatilor instalate aici in diferite epoci istorice,conditii de trai prielnice pentru o viata sedentara,fapt dovedit de numeroasele orizonturi culturale existente inca din preistorie si pana aproape de sfarsitul mileniului I d. H.

Este mentionat documentar in anul 1134 ca targ si punct de vama,iar la 1 septembrie 1435,printr-o scrisoare care este adresata regelui Poloniei,Vladislav Iagello instiinta ca Ilias Voievod s-a impacat cu fratele sau Stefan,cedandu-i,printre altele,si orasul Tecuci.Tot aici se vorbeste despre organizarea interna a Moldovei,ai mentionandu-se ocoalele cu mosiile oraselor Chilia,Vaslui,Barlad si Tecuci.Faptul ca aici a fost tot timpul resedinta tinutului Tecuci,ne ingaduie

concluzia ca el a existat si in a doua jumatate a secolului al XIV – lea.Targul Tecuci reprezenta in acele vremuri un important centru de tranzit si

de schimb pentru negustorii din tarile de la nordul si de la vestul Moldovei,ca si pentru cei din regiunile limitrofe.

Documentele orasului Tecuci au fost adunate si publicate de C. Solomon in colectia Documente tecucene,in trei volume,la 1938.

Intemeiata in Evul Mediu ,administratia targului Tecuci,la fel ca si celelalalte asezari urbane,avea doua principii:

-autonomia oraseneasca

-reprezentarea puterii centrale

Astfel ,convietuiau o comunitatea oraseneasca autonoma,care-si alegea ea insasi carmuitorii ,cu o administratie proprie,cu drept de judecata propriu,cu veniturile sale si reprezentatii domnului cu atributiile lor bine determinate ,distincte de cele ale reprezentantilor comunitatii. Sursa:

intecuci.wordpress.com/scurt-istoric/

Stema medievala se prezinta ca un scut despicat,fiind reprezentat in dreapta ,pe fond albastru,un turn de veghe,de argint,in varful unei coline tot de argint,iar in stanga,pe fond rosu,un iepure de aur,ridicat in doua labe spre dreapta,avand deasupra doua stele de aur cu cinci raze.Aceasta este o veche stema rectificata,la care s-a adaugat movila de la Tecuci,care servea in vremurile cele mai vechi drept loc de veghe. Sursa: http://www.tourismguide.ro/

Judetul Tecuci in perioada interbelica

Judetul Tecuci a fost o unitate admnistrativa de ordinul intai din Regatul Romaniei,aflata in regiunea istorica Moldova.Resedinta judetul era orasul Tecuci.

Conform recensamantului din 1930 poluatia judetului era de 156.405 locuitori,din care 94,9% romani,2% tigani,1,8% evrei.Din punct de vedere confesional populatia judetului era alcatuita din 96,3% ortodocsi,1,9% mozaici,1,6% romano-catolici. Surse:Wikipedia.ro,Tecuci Grup.ro

4.Economia Orasului Tecuci inainte de 1989 si dupa

Intreprinderi din Tecuci, inainte de 1989

-intreprinderea de constructii metalice Tecuci

-intreprinderea de reparatii auto Tecuci

-intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci

-intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci

-fabrica de conserve Tecuci

-centrul mecanic Tecuci

Fabrica de conserve, o marca de renume

Fabrica e conserve din Tecuci a luat nastere la inceputul anilor ’60. In anul 1953 au debutat lucrarile de investitie prin transferarea unor utilaje de la fosta fabrica de conserve din Ghidigeni. Conditiile climatice favorabile, bazinul legumicol renumit si costul scazut al irigatiilor, datorita surselor de apa existente, erau cateva din punctele forte care garantau un viitor stralucit pentru noua fabrica, amplasata in sudul orasului. Tot de la Ghidigeni au venit in acea perioada marea majoritate a specialistilor in domeniu.

Fabrica a fost profilata de la inceput pentru o capacitate de 3.500 de tone de conserve. Ulterior societatea s-a dezvoltat prin extiderea spatiilor de productie , dotarea cu utilaje si linii tehnologice la nivelul perioadei respective, ajungand in 1985 să producă 29.400 t de conserve de legume, 7.000 t paste tomate, 5.000 t

conserve fructe, 1.500 t suc de rosii, 800 t conserve carne şi mixte.În anul 1974 fabricii ii sunt date in folosinta de catre stat 2.130 ha de teren pe care l-a cultivat asigurandu-si necesarul de materii prime, amenajand in jur de 17 ferme de productie (în Ivesti, Beresti-Meria, cartierul Balcescu); după ’89 s-a intrat si in posesia fermelor de la Ungureni si a celei aflate la iesire din Tecuci, spre Galati). Prin reorganizare anuala cele 17 ferme s-au transformat in 21, fara a se achizitiona noi suprafete. Tot atunci au luat fiinta sere pentru rasaduri, la Barcea si Munteni. Pana in ‘89 se mai aduceau mazare si fasole pastai de la fostele CAP-uri dar si caise, piersici de la o livada din judetul Constanta. La fabrica de conserve existau 2 ateliere speciale in care se produceau: conserve de legume, pasta de tomate, conserve de fructe (compoturi, gemuri, magiun), conserve de carne, mustar, suc de rosii. De la 21 de sortimente cate erau la început s-a ajuns la 134. Cea mai mare fabrica ca productie din tara (ponderea exportului era de 80%) mai dispunea de un atelier mecanic care deservea intretinerea si un laborator de analize fizico-chimice si microbiologice, fiecarui produs eliberandu-i-se un buletin de analiză. Totul era natural, nu se foloseau conservanti.Pe langa ateliere mai existau 2 sectii, una de obtinere a sucului natural de mere si alta a acidului tartric, pentru inlocuirea acidului citric, cea din urma nerezistand mai mult de 1 an. In perioada mai-decembrie la fabrică lucrau intre 1.500-1.700 de persoane din care 500 faceau parte din personalul permanent. Se lucra în 3 schimburi cate 8 ore pe zi. Erau cooptati totodata si elevi, studenti sau militari. Erau fabrici similare, cu acelasi profil, care mai trimiteau in schimb de experienta la fabrica sau chiar pentru initiere, aveau specialisti. Fabrica obisnuia sa trimita personal tanar la cursuri de specializare pe cheltuiala ei pentru reinnoirea fortei de munca. Anii ’78-’80 au insemnat un rastimp in care s-au facut diverse modernizari pentru maximizarea activitatii. In Romania anilor ’90 volumul total al productiei in industria de conserve era de 374.000 de tone, scazand la aproape o treime în 1995, datorita schimbarii climatului politico-economic. S-a inregistrat o scadere a exporturilor iar competitia cu produsele importate a devenit acerba.Fabrica tecuceana a fost si ea afectata dar adevarata perioada de trista amintire este cea dupa anul 2000 cand datorita unor ilegalitati comise (vanzari de utilaje, marfa etc.) s-a ajuns in pragul colapsului. La acea vreme actionar principal era braileanul Genan Pârvu. Fabrica renaste insa dupa 2004 datorita managementului noilor cumparatori, primind denumirea de Contec Foods (anterior numita Contec, Ipilf şi fabrica de conserve). Este administrata in prezent de doi asociati de origine turca stabiliti in Romania. Prin retehnologizare si alte investitii facute ajunge in scurt timp din nou in fruntea industriei de

conserve de legume si fructe din Romania, producand 150 de articole sub diferite marci.

Acum exact 60 de ani, mai precis in aprilie 1953, se deschidea cu foarte mare fast, o noua unitate socialista in orasul Tecuci, respectiv Centrul Mecanic Tecuci. Conducatorul unitatii, cu origini putin rusesti, Ion Artimenko, a reusit in scurt timp sa-si formeze un colectiv de oameni priceputi , pornind la drum , aici urmand sa se repare tractoarele si masinile agricole de pe raza fostului judet Tecuci. Si lucrari erau din belsug, salariatii fiind foarte multumiti. Cu timpul, unitatea s-a transformat intr-o adevarata uzina purtand impozantul nume de „Uzina de fabricatii si montaje in agricultura”, pe scurt UFRMA. Ulterior, extinzandu-si zona de activitate, a devenit IMAIA, adica Intreprinderea Mecanica pentru agricultura si industrie alimentara, executand piese si instalatii pentru agricultura si industrie alimentara, IVV-uri, fabrici de spirt s.a.

  Unitatea avea comenzi si contracte cu unitati din absolut toata tara, dar si un remarcabil plan de investitii, aici fiind aduse cele mai moderne si performante masini unelte din tara si din afara.

Dupa 1989, conform cerintelor, unitatea se transforma in VITIMAS, adica masini pentru viticultura. In 2003, conform directivelor, se trece la privatizare. In acelasi timp, neinteresat de productie ci doar de castig, directorul vinde partea din fata a unitatii pentru constructia supermaketului Penny, teren pe care obține aproape cat a dat pe intregul Vitimas. Unitatea incepe sa-si restranga activitatea, ultimul director numit, ec. Costache Lupea, incercand din rasputeri sa revitalizeze activitatea, dar nu reuseste. Astfel, recunoscuta unitate care ajunsese la 1.300 de salariati, ramane doar cu 2-3 oameni, care sa mai

stapaneasca ce mai era pe acel loc. Sursa:www.Tecuci.eu

In prezent economia orasului Tecuci seste sustinuta de exporturi de produse agricole,industria alimentara (Contec food’s),industria textila,industria metalica si de comert fiind un exportator important datorita terenurilor agricole care inconjoara localitatea.Un mare avantaj este localizarea langa numeroasele comune din judetul Galati si care contribuie la cresterea economiei prin achizitionarea de materii prime,alimentare,textile.

5.Populatia

In urma recensamantului din 1977 a rezultat ca in municipiul Tecuci locuiau 36.143 locuitori,populatia crescand cu 7687 locuitori,respectiv 24,89% (fata de anul 1956),datorita industrializarii din acea perioada.Odata cu cresterea populatiei economia s-a dezvoltat foarte mult.

La sfarsitul anului 1990 populatia a atins 46.850 locuitori,aceasta situatie poate fi pusa pe seama generatiei nascuta intre 1967-1969 care se afla la primul copil,precum si stabilizarii in municipiu a unor cetateni veniti din alte localitati.

Contrar unor asteptari,dupa 1990 numarul locuitorilor originari din mediu rural nu a scazut.Cetatenii plecati definitiv in satele de origine sunt nesemnicativ ca numar.

Aplicarea legislatiei pronataliste promovate in perioada comunista a facut ca in anul 1990 sa se inregistreze 1160 de nasteri (31,1% a crescut).Ulterior datorita crizei economice tot mai accentuate dar si emanciparii femeii,numarul nasterilor s-a diminuat,in 1998 numarul acestora fiind de 830 nasteri.

Natalitatea a continuat sa descresca astfel incat la recensamantul din 1992 aceasta reprezenta 11,1%.In 1997 numarul nascutilor vii a fost de numai 516 (13,8 %).Scaderea brusca a natalitatii drept cauza principala abrogarea legislatiei pronataliste,dificultatile de ordin economic prin care trece societatea romaneasca dar si liberalizarea intreruperilor de sarcina.

Fig.4(www.wikipedia.ro)

5.1. Migratia populatiei

Migratia polulatiei din orasul Tecuci dupa anul 1990 s-a datorat dezindustrializarii dar si caderii regimului comunist,ce a dat libertate circulatiei in afara granitelor.

Oamenii si-au parasit locurile natale din motive economice,plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu,pentru a scapa de saracie.

Factorii care influenteaza fluxurile migratorii,cei economici,raman determinanti:

-foamete,somaj sau lipsa terenurilor agricole

Avand in vedere ca ponderea emigrantilor o constitue tinerii este interesant de stiut ca in conformitate cu analiza secundara a datelor obtinute prin diferite anchete pe teren,efectuate pe un esantion de 1219 persoane cu varste intre 15-29 de ani.Majoritatea au afirmat ca munca nu este o garantie a reusitei.sursa (biblioteca.regielive.ro-migratia populatiei cauze si efecte)

Fig.5Sursa:www.insse.ro

Migratia externa

Dupa 1990 deschiderea granitelor si plecarea populatiei in statele vestice duce la o migratie continua an de an ,deoarece cei care raman in oras sunt tentati si invitati de cei plecati sa ii urmeze si sa-si faca un viitor acolo,datorita nivelului de trai mult mai ridicat.

Migratia interna

Aceasta migratie se datoreaza ofertei neconvingatoare si viitorului nesigur in municipiul Tecuci cu privire la educatie (numarul universitatilor reduse) dar si datorita locurilor de munca putine pentru cei specializati in diferite domenii,cu studii superioare.

Studentii plecati in alte orase puternic dezvoltate,nu se mai intorc in orasul natal datorita locurilor de munca diverse si mai bine platite.

5.2. Somajul

Fig.6 sursa (www.insse.ro)

Inainte de anul 1989,in Tecuci rata somajului este foarte scazuta datorita regimului comunist care oferea locuri de munca populatiei obligatoriu.Pe langa numeroasele fabrici cu renume care functionau in acea perioada,mai existau 2 unitati militare care ofereau si acestea de asemenea numeroase locuri de munca.

La cativa ani dupa caderea regimului comunist au inceput problemele financiare care au dus la privatizarea fabricilor din oras si disponibilizarea angajatilor.Unitatile militare au fost mutate:cea de aviatie la bacau,iar cea terestra la barlad,iar o mare parte din angajati disponibilizati.

Si asa in anul 2010 s-a ajuns la un somaj record de 21292 persoane conform institutului national de statistica.

5.3 Religie

5.4 Etnie

5.5 Gradul de educatie

5.6 Delicventa

Odata cu dificultatile financiare si piederea locurilor de munca din oras,delicventa a crescut foarte mult.

In primul semestru din 2008 s-au semnalat cresteri fata de aceeasi perioada din 2007 ale infractiunilor stradale (+15),ale infratiunilor de talharie (+3) si ale furturilor din autoturisme (+17) .

Infractionalitate in Tecuci este condusa de furturi si trafic de droguri.Datorita educatiei si a nivelului de trai redus tinerii sunt atrasi sa comita diferite infractiuni pe teritoriul orasul sau in afara lui si chiar pe plan extern.

In ultimii ani s-au depistat mai multe grupari infractionale care actionau in afara granitelor (Franta,Italia,Spania),coordonate de la Tecuci.Membrii gruparii sunt banuiti de furturi.Bunirile furate erau trimise in Romania pentru a fi valorificate.

Sursa:www.digi24.ro