GEO - ECOLOGIA URBANA, SUPORT AL CONSERVARII, RECONSTRUCTIEI SI

CONSOLIDARII MEDIULUI

STUDIU DE CAZ : STUDIU GEOLOGIC PRIVIND ZONA str. BRĂILEI

– str. NAVELOR – B-dul MARII UNIRI DIN MUNUCIPIUL GALATI

Autori : PROF. DR. ING. N.N. ANTONESCU1, PROF. DR. ING. L. AVRAM1, DR. ING. M. BARAC2, DR. ING. St. CIOCANIU1, Geolog JÁNOS KALMÁR3

1 – U.P.G. PLOIESTI; 2 - I.N.C.D.I.F. “ISPIF” BUCUREŞTI ; 3-INSTITUTUL GEOLOGIC

AL UNGARIEI

2012

Abstract:

Dezvoltarea urbana implica nu numai aspectele social-economice sau cele legate de aspectele evolutiei social-culturale, ci presupune si o constanta evaluare stiintifica a riscurilor generate de evolutia factorilor geologici si hidrogeologici pe care se bazeaza dezvoltarea unei societati moderne. Pentru cunoasterea evolutiei factorilor de mediu supusi divereslor presiuni antropice, s-a impus un nou concept: GEO-ECOLOGIA URBANA, domeniu de activitate pluridisciplinar, care se bazeaza pe stiintele cercetarii pamanturilor si apelor.

Cuvinte cheie: mediu, urban, conservare, reconstructie, consolidare,geo-ecologie.

STUDIU GEOLOGIC PRIVIND ZONA STR. BRĂILEI – STR. NAVELOR -BD. MARII UNIRI

● Acest raport preliminar a fost realizat în baza contractului nr. 108832/15.11.2007, încheiat între I.N.C.D.I.F. – ISPIF BUCURESTI şi Consiliul Local al Municipiul Galaţi. ● Colectivul elaborator al studiului a intrunit personal ingineresc, activitatea de elaborare s-a desfășurat sub egida I.N.C.D.I.F. – ISPIF Bucuresti și cu consultanța U.P.G. Ploiești, iar ca partener UE a participat Institutul Geologic al Ungariei.

• Raportul elaborat a avut ca scop stabilirea (pe baza datelor avute la dispoziţie) condiţiilor geo - ecologice actuale ale perimetrului din municipiul Galaţi, delimitat de străzile Brăilei, Navelor şi B-dul Marii Uniri, în suprafata de 0,72 km2.

● Din punct de vedere geomorfologic, zona cercetată se situează în

partea de sud a Podişului Moldovenesc şi anume în Câmpia Covurlui, care este formată dintr-o asociere de platforme de loess ce coboară în trepte spre valea Siretului. Faleza oraşului Galaţi este situată la contactul dintre Câmpia Covurlui şi lunca Dunării.

Câmpia Covurlui, cu terasele cuprinse în ea se caracterizează prin scăderea ponderii versanţilor şi creşterea suprafeţelor interfluviale cu pante din ce in ce mai mici catre S si SV.

În lungul acestora, procesul predominant rămâne tot eroziunea de suprafaţă, a cărei activitate maximă se înregistrează în lunile de la începutul verii, când ploaia şi apa scursă pe versant transportă de pe suprafeţele lipsite de vegetaţie, mari cantităţi de sol.

● Din punct de vedere geologic municipiul Galaţi se află la contactul dintre partea de sud a Platformei Moldoveneşti, cu fundamentul preterţiar afundându-se în trepte spre sud şi aria nord-dobrogeană, prezentă la zi în colinele Orligăi şi Bugeacului (O. Mirăuţă et al., 1962). Fundamentul este compartimentat printr-o serie de fracturi NV-SE, dispuse în culise, răsfirate spre N şi S, unele şi în prezent cu caracter activ (R. Botezatu, 1961; I, Atanasiu, 1961), dar sigur în pleistocen, când în lungul unor astfel de fracturi, depozitele marine şi de estuar s-au ridicat la 10-20 m deasupra reliefului actual, formând platforma asimetrică pe care este situat Municipiul Galaţi.

Pe baza rezultatelor forajelor executate, perimetrul delimitat de Str. Brăilei, Str. Navelor şi Bd. Marii Uniri şi zona limitrofă are următoarea constituţie geologică:

Formațiunile geologice

Secțiuni litologice

Diagrame

Diagrama compozitiei minaralogice

12%

14%

3%5%

50%

3%2%3% 2% 2% 4%

Montmorillonit

Illit+muscovit

Illit/montmorill.

Caolinit+clorit

Cuarţ

Feldspat K

Plagioclas

Calcit

Gips

Goethit

Fază amorfă

Diagrama compozitiei mineralogice

3% 8% 3%

68%

4%10% 2%2%

Montmorillonit

Illit+muscovit

Caolinit+clorit

Cuarţ

Feldspat potasic

Calcit

Dolomit

Fază amorfă

Pentru caracterizarea evolutiei nivelelor subterane au fost realizate harti care au evidenţiat tendinţa de modificare în timp a acestora. Situatia nivelelor subterane (1973), cand terenul de la NV de perimetru inca se afla in curs de amenajare, cu suprafete libere si deci cu alimentare pluvionivala apropiata de cea naturala, arătând un acvifer freatic cu nivel care, in general urmareste relieful, cu adâncire treptată

spre SE. Dupa 1973, în condiţiile reducerii zonei de alimentare pluvionivală

naturală a acviferului freatic ca urmare a acoperirii suprafetelor libere cu asfalt si constructii, a facut ca alimentarea a pânzei freatice din precipitatii sa fie diminuata simţitor. Noile conditii explica formarea unei zone depresionare in partea centrala a perimetrului, cu aproape 10 m fata de situatia din 1973.

Adâncimea pânzei freatice din anul1973

Adancimea pânzei freatice din anul 2007

Conținutul de calciu în apa freatică, (mg/l)

Conținutul de sodiu în apa freatică, (mg/l)

Conținutul de potasiu în apa freatică, (mg/l)

Conținutul de azotați în apa freatică, (mg/l)

Conținutul de sulfați în apa freatică, (mg/l)

Conținutul de cloruri în apa freatică, (mg/l)

Conținutul total de săruri solubile în apa freatică, (mg/l)

Conținutul în cupru al apelor freatice, (mg/l)

Conținutul în zinc al apelor freatice, (mg/l)

Conținutul în crom al apelor freatice, (mg/l)