gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul VI, Nr. 9, 1-15 iunie 2014

PAG

5

pag. 2 pag. 4

EDITORIAL

PAG

6PAG

3

Dorin Duşciacparis, franţa

În una din ediţiile precedente ale Gazetei am abordat o serie de aspecte legate de imple-mentarea Acordului de Asoci-ere care va fi semnat pe data de 27 iunie la Bruxelles, între Republica Moldova şi Uniu-nea Europeană. În acel articol editorial ne refeream la bene-ficiile de ordin politic pe care le va obţine ţara noastră în urma semnării acestui Acord. În prezentul articol ne vom îndrepta atenţia asupra bene-ficiilor de ordin economic pe care le vom obţine din imple-mentarea prevederilor aces-tui document important.

Agenda de Asociere din-tre Republica Moldova şi Uniunea Europeană sinteti-zează cele mai importante acţiuni concrete care urmea-ză a fi întreprinse în perioada imediat următoare. În capi-tolul care se referă la coopera-rea economică dintre părţile semnatare ale Acordului este specificat faptul că Uniunea Europeană va sprijini în con-tinuare simplificarea pro-cedurilor de înregistrare a agenţilor economici. Lucru care va conduce inevitabil la eliminarea barierelor existen-ţe din calea businessului mic şi mijlociu, şi va eficientiza activitatea marilor companii din ţara noastră. Un alt aspect important va fi ajustarea legislaţiei privind siguranţa şi ocrotirea sănătăţii la locul de muncă – ştim foarte bine că la acest capitol Republi-ca Moldova încă înregistrea-

Acordul de Asociere cu UE: Beneficiile de ordin economic

La data de 1 iunie, în ora-şul Padova, Italia, a fost sărbătorită Ziua Internaţio-nală a Copilului. Evenimen-tul a fost organizat de către asociaţia „Gazeta Basarabi-ei” (Padova), în colaborare cu Biserica Ortodoxă Mol-dovenească „Naşterea Mai-cii Domnului” din Padova şi Biroul Relaţii Interetnice.

Peste 30 de copii au recitat poezii, au interpretat cânte-ce în limba română şi italia-nă şi s-au bucurat împreună cu părinţii lor de sărbătoare. Participanţii au primit diplo-me, cărţi cu poveştile lui Ion Creangă, Spiridon Vangheli, reviste dedicate copiilor din diasporă, iar din partea parohului bisericii din Pado-va, preot Vasile Şestovschi, câte un îngeraş.

La eveniment a fost pre-zent şi Consulul Republi-cii Moldova în Italia, Oleg Nica, care a vorbit despre deschiderea în curând a Consulatului Republicii Mol-dova în orasul Padova. Lim-bas Maria, Jidacevschi Irina, Pralea Cristina, Vizdoagă Ion şi Victor, Crina Mădăli-na Grumeza, Pădutreţ Adria-na, Macari Sofia – sunt câţiva din copiii care au participat activ la eveniment. Toţi par-ticipanţii s-au bucurat de sărbătoare, dulciuri şi zâm-betele celor mici.

Sărbătoarea copiilorla Padova

Întrebări frecvente despre eliminarea regimului de vize cu Statele Membre ale spaţiului Schengen pentru cetăţenii Republicii Moldova

Ministrul V. Buliga, aflat la Atena, a vizitat Asociaţia „Orfeu”

„Cu mult curaj şi încredere am reuşit să trec peste momentele dificile“

gazetaBASARABIEI2 1-15 iunie 2014

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-MAIL: olesea_tanasciuc@yahoo.es) , Aliona PURCI (Italia), Svetlana LISAGOR VERGIS

(Grecia) CARICATURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT SOCAL MEDIA MANAGER: Victoria RUDI DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor.Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la

adresa: gazetabasarabiei@gmail.com FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 0039 3273857381. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la Tipografia „PRAG 3”, Chişinău TIRAJ: 6000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

pag. 1

Dorin Duşciacparis, franţa

EDITORIAL

Vicepr im-ministrul , ministru al Economiei, Valeriu Lazăr a avut la 22 mai, curent o întrevede-re cu directorul general „EXIMBANK - Gruppo Vene-to-Banca”, Lucio Luigi Gai-ta. Reprezentanţii grupului bancar şi-au arătat intere-sul pentru dezvoltarea unui parteneriat de sponsoriza-re a pavilionului Republicii

Moldova din cadrul la Expo-ziţiei Internaţionale de la Milano din 2015.

În calitatea sa de comi-sar naţional pentru orga-nizarea expoziţiei, Valeriu Lazăr a salutat propune-rea de colaborare, sublini-ind faptul că participarea la Expo Milano-2015 reprezin-tă o oportunitate extraordi-nară pentru Moldova.

„Ne-am ambiţionat să valorificăm această oportu-nitate, amenajând un pavi-lion al Republicii Moldova, în baza unui concept inova-tiv, iar parteneriatele exter-ne solide ne oferă suportul necesar pentru promova-rea valorilor naţionale la un nivel global”, a spus minis-trul Economiei.

În vederea examinării

perspectivelor de colaborare în cadrul Expoziţiei Interna-ţionale, discuţiile vor fi con-tinuate cu directorul MIEPO, Dona Şcola, care a fost dele-gată vicecomisar naţional pentru EXPO Milano 2015.

Vicepremierul a ţinut să menţioneze şi importanţa menţinerii unui dialog activ între sectorul public şi cel privat. „Piaţa emergentă a

Moldovei oferă multe opor-tunităţi pentru investitori, iar semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Euro-peană le va aduce acesto-ra mai multă previzibilitate. Totodată, Republica Moldova are nevoie de investiţii reale şi mai multă competitivita-te în sectorul financiar-ban-car”, a conchis Valeriu Lazăr.

Notă: Prezentarea mache-

tei Pavilionului Republicii Moldova pentru Expo Mila-no 2015 va avea loc la 6 iunie curent, în incinta Casei Guvernului, în cadrul „Moldo-va Business Week 2014”, ce se va desfăşura in perioada 5-12 iunie 2014.

Sursa: Serviciul de Infor-mare şi Comunicare cu Mass-media al Ministerului Economiei al RM

Pavilionul Moldovei pentru Expo Milano-2015,atractiv pentru companiile străine

Ministrul Afacerilor Exter-ne şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a efectuat, în perioada 28-29 mai 2014, o vizită în Portugalia, la invi-taţia Ministrului Afacerilor Externe, Rui Machete.

Discuţiile cu omologul portughez au cuprins mai multe subiecte de interes comun, atât în plan bilateral, cât şi multilateral. Şefa diplo-maţiei de la Chişinău a făcut referire la agenda europea-nă a ţării noastre, în special la reformele promovate de autorităţile moldoveneşti în diverse domenii. În context, a fost relevată importan-ţa sprijinului şi solidarităţii statelor UE privind avansa-rea Republicii Moldova pe parcursul european, dova-da cea mai elocventă în acest sens fiind semnarea Acor-dului de Asociere RM-UE, preconizată pentru data de 27 iunie curent. De aseme-nea, oficialul a adus mulţu-miri din partea autorităţilor moldoveneşti pentru spriji-nul concret şi constant acor-dat de către Portugalia ţării noastre pe parcursul ultime-lor ani.

În altă ordine de idei, ministrul Natalia Gher-man a apreciat suportul pe care autorităţile portughe-ze îl acordă comunităţii de moldoveni în păstrarea tra-diţiilor culturale şi lingvis-tice, precum şi în domeniul protecţiei sociale. Portuga-lia este una din primele ţări europene cu care Republica Moldova a încheiat un Acord de protecţie socială, aranja-mentul de aplicare practică a acestuia fiind semnat încă în 2010.

La rândul său, ministrul Rui Machete a apreciat efor-

Rezultatele vizitei ministrului Natalia Gherman în Portugalia

turile depuse de autorită-ţile R. Moldova în vederea mobilizării resurselor uma-ne şi instituţionale pen-tru atingerea obiectivului european. Ministrul portu-ghez a menţionat că sem-narea Acordului de Asociere va constitui o apreciere cla-ră a acestor eforturi din par-tea UE, precum şi un semnal că Bruxelles-ul va sprijini în continuare demersurile europene ale ţării noastre. Potrivit oficialului, Portu-galia este solidară cu acest suport şi va continua să sus-ţină cursul strategic euro-pean al ţării noastre. Rui Machete a mai accentuat că Portugalia sprijină univoc suveranitatea şi integrita-tea teritorială a Republicii Moldova. În altă ordine de idei, potrivit ministrului

portughez, comunitatea de moldoveni stabilită în Portu-galia reprezintă un element important în apropierea din-tre cele două ţări şi de valo-rile europene în general.

La finalul întrevederii, cei doi miniştri au semnat Acor-dul între Republica Moldova şi Republica Portugheză pri-vind transporturile interna-ţionale rutiere de pasageri şi de mărfuri.

În cadrul întrevederii ministrului Natalia Gher-man cu vicepremierul Por-tugaliei, Paulo Portas, s-a efectuat un schimb de opinii privind interesele economi-ce conexe ale celor două ţări, o atenţie specială fiind acor-dată potenţialului pe care îl oferă diplomaţia economică.

Ministrul moldovean a avut o întrevedere şi

cu ministrul Administră-rii Interne, Miguel Mace-do, în cadrul căreia au fost discutate subiecte concre-te privind cooperarea între Ministerele de Interne şi subdiviziunile acestora din cele două ţări.

Cu ocazia vizitei vicepre-mierului moldovean la Lisa-bona, a avut loc ceremonia de inaugurare a Consula-tului Onorific al Republicii Moldova în Portugalia, în funcţia de Consul Onorific activând Antonio Beja.

De asemenea, ministrul Natalia Gherman a avut o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii de moldoveni şi a acordat un interviu pentru ziarul „Diário de Noticias”, principalul cotidian al ţării.

Sursa: MAEIE

ză o serie întreagă de carenţe. Accidentele la locul de mun-că se întâmplă, din păcate, cu o frecvenţă foarte ridicată, iar protecţia sănătăţii angajaţi-lor nu figurează încă în lista priorităţilor şefilor de între-prinderi. Toate aceste lucruri vor evolua în bine odată cu adoptarea şi cu implementa-rea actelor normative care au drept scop protecţia angajatu-lui la locul de muncă.

Implementarea Acordului de Asociere în domeniul agri-culturii este, probabil, tema-tica preferată a aşa-numiţilor „euro-sceptici”, care în ultimii câţiva ani speculează pe baza unei serii de prevederi care, în viziunea lor, „vor distru-ge producătorul local”. Nimic mai fals! O lectură atentă a Agendei de Asociere permi-te să desprindem câteva ele-mente-cheie. În primul rând, este vorba despre o armoni-zare a politicilor şi a legislaţi-ei agricole din ţara noastră cu respectivele politici şi preve-deri normative din Uniunea Europeană. Scopul acestei armonizări este să permită producătorului autohton să-şi mărească competitivita-tea producţiei sale. Aceasta înseamnă, de fapt, ridicarea calităţii produselor agrico-le din ţara noastră până la standardele europene şi, prin consecinţă, oferirea posibili-tăţii de a comercializa aceste produse agricole pe imense-le pieţe de desfacere ale Uni-unii Europene. Documentul acordă o atenţie cu totul apar-

Acordul de Asociere cu UE: Beneficiile de ordin economic

te şi dezvoltării rurale în ansamblu, prin stimularea diversificării activităţii eco-nomice în zonele rurale. În plus, se mizează şi pe protec-ţia mediului, prin promova-rea unor politici de exploatare durabilă a resurselor necesa-re pentru sectorul agro-ali-mentar (protecţia solurilor, protecţia apei, etc.).

O parte importantă a Acor-dului de Asociere o constituie un document numit Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, care include o serie de prevederi referitoare la facilitarea comerţului între ţara noastră şi Uniunea Euro-peană. Unul din scopurile pri-mordiale ale acestui Acord de Liber Schimb, care este enun-ţat din capul locului, este chiar creşterea capacităţilor de export ale Republicii Mol-dova. Aceasta include acţi-uni multiple şi complexe în mai multe domenii: ameliora-rea şi implementarea norme-lor sanitare şi fito-sanitare, îmbunătăţirea infrastructurii, simplificarea şi liberalizarea procedurilor vamale, reforme în sectorul de transfer al capi-talului, etc.

Acordul de Asociere este un document complex şi este practic imposibil să fie detali-at în câteva articole editoriale. Documentul a fost negociat, capitol cu capitol, pe parcur-sul ultimilor ani. Semnarea acestui acord şi ratificarea sa ulterioară în Parlamentul Republicii Moldova va însem-na încununarea cu succes a unui efort de lungă dura-tă. O muncă asiduă, la care şi-au adus contribuţia zeci şi sute de experţi din Republi-ca Moldova şi din ţările Uni-unii Europene. Consecinţele semnării acestui Acord vor fi vizibile foarte repede. Aşa cum şi-a propus acum un an, guvernarea pro-europea-nă de la Chişinău îşi va înde-plini în acest mod principalul său obiectiv: procesul de inte-grare europeană va deveni, în sfârşit, ireversibil.

gazetaBASARABIEI 31-15 iunie 2014

Întrebări frecvente despre eliminarea regimului de vize cu Statele Membre ale spaţiului Schengen pentru cetăţenii Republicii Moldova1. Ce documente sunt necesare pentru a benefi-cia de călătorii fără vize în spaţiul Schengen?

Trebuie să deţineţi paşa-port biometric valabil cel puţin încă trei luni de la data întoarcerii preconiza-te în Republica Moldova; pe coperta paşaportului Dvs. trebuie să fie aplicat acest simbol:

2. E posibil de efectuat mai multe călătorii în spa-ţiul Schengen în perioada celor 90 de zile în decurs de 180 de zile?

Da. Deşi trebuie să calcu-laţi cu atenţie numărul de zile de şedere pentru a nu depăşi perioada totală de 90 (nouăzeci) de zile de şedere în decursul celor 180 de zile. Durata autorizată de şede-re în spaţiul Schengen poa-te fi determinată cu ajutorul „calculatorului” care poate fi găsit aici:

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/bor der-cr oss ing / inde x_en.htm

Ghidul de utilizare al acestuia poate fi accesat aici:

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/docs/short_stay_schengen_calculator_user_manual_en.pdf

Cu ajutorul calculatoru-lui (opţiunea „planning”) – pe baza intrărilor şi ieşiri-lor precedente ale călătoru-lui în/din spaţiul Schengen – obţineţi informaţia despre durata maximă de şedere permisă începând cu o anu-mită zi în viitor.

3. Regimul fără vize va fi valabil pentru orice tip de paşaport?

Toţi deţinătorii de paşa-poarte biometrice vor putea circula în ţările Schengen fără vize. Conform Acordu-lui între UE şi RM de modi-ficare a Acordului între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor, cetăţenii Republicii Moldova titulari de paşapoarte diplo-matice şi paşapoarte biome-trice de serviciu sunt deja scutiţi de vize.

4. În care State Membre va fi introdusă libera circula-ţie?

Cetăţenii RM vor călă-tori fără vize în toate Statele Membre ale UE cu excepţia

Regatului Unit al Marii Bri-tanii şi Irlandei.

Statele Membre ale UE care vor elimina vizele pen-tru cetăţenii Republicii Mol-dova:

• Statele Membre ale UE care fac parte din spaţiul Schengen: Portugalia, Spa-nia, Franţa, Germania, Bel-gia, Luxemburg, Olanda, Italia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta;

• Statele Membre ale UE care încă nu au implemen-tat acquis-ul Schengen (sta-tele care nu fac parte din spaţiul Schengen fără fron-tierele interne): Cipru, Cro-aţia, România şi Bulgaria.

Scutirea de vize se aplică de asemenea în cazul ţărilor asociate spaţiului Schengen: Islanda, Liechtenstein, Nor-vegia şi Elveţia.

5. Garantează eliminarea vizelor dreptul de intrare în spaţiul Schengen?

Eliminarea vizelor nu garantează în mod automat dreptul necondiţionat de intrare şi şedere de scurtă durată în spaţiul Schengen. Eliminarea regimul de vize nu anulează alte condiţii de intrare şi şedere de scurtă durată. Statele Membre au dreptul de a refuza intrarea şi şederea de scurtă durată pe teritoriul acestora, dacă una sau mai multe din con-diţiile de intrare enumerate mai jos nu sunt îndeplinite.

Pentru călătorii ce nu depăşesc 90 de zile în decurs de 180 de zile, con-diţiile de intrare pentru resortisanţii ţărilor terţe sunt următoare:

(a) deţinerea documen-tului de călătorie valabil sau a documentelor ce per-mit trecerea frontierei;

(b) justificarea scopului şi condiţiilor de şedere pre-conizată, existenţa mijloace-lor financiare suficiente, atât pentru durata şederii preco-nizate, cât şi pentru întoarce-rea în ţara de origine;

(c) a nu fi pe lista per-soanelor pentru care au fost emise semne de aler-tă în Sistemul de Informaţie Schengen (SIS) cu scopul de a interzice intrarea în State-le Membre;

(d) a nu fi considerat/ă drept ameninţare pentru ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale Statelor Membre, în spe-cial când nu există semne de alertă în bazele de date

naţionale ale Statelor Mem-bre cu scopul de a interzice intrarea din aceleaşi motive.

6. Motivele refuzului de intrare

Când intrarea pe terito-riul unui Stat Membru este refuzată din motive de neîn-deplinire a unei sau mai multor condiţii sus-menţi-onate, resortisantului ţării terţe i se eliberează o decizie argumentată în formă scri-să pe un formular standard, care conţine motivele con-crete ale refuzului. Formula-rul completat i se transmite resortisantului ţării terţe în cauză, care trebuie să confir-me recepţionarea deciziei.

Resortisanţii ţărilor ter-ţe cărora le-a fost refuzată intrarea sunt în drept de a contesta decizia. Contesta-rea dată trebuie să fie îna-intată în conformitate cu prevederile legii naţionale a Statului Membru în cauză. În acest sens, resortisantu-lui ţării terţe i se comuni-că în formă scrisă datele de contact ale reprezentanţilor competenţi de a acţiona din numele acestuia.

Depunerea contestaţi-ei nu suspendă decizia de a refuza intrarea.

Pentru mai multe deta-lii consultaţi Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Par-lamentului European şi al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a fron-

tierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schen-gen):

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:105:0001:0032:EN:PDF

7. Ce documente trebuie să prezint colaboratoru-lui serviciului grăniceri la punctul de trecere a fron-tierei?

Trebuie să prezentaţi paşaportul Dvs. Adiţional pot fi cerute următoarele acte: biletele pentru călăto-riile ce urmează a fi făcute şi biletele pentru retur; dova-da mijloacelor financia-re suficiente; rezervarea de cazare; scrisoarea de invi-

taţie în cazul vizitei priva-te, conferinţelor; certificatul de admitere într-o instituţie de învăţământ în cazul stu-diilor, etc.

8. De ce sumă de bani este nevoie pentru a efectua călătorii turistice în spa-ţiul Schengen?

Conform Articolului 5 (3) din Codul Frontierelor Schengen, „Evaluarea mij-loacelor de subzistenţă se face în funcţie de durata şi de obiectul şederii şi în raport cu nivelul mediu al preţurilor în materie de cazare şi masă din statul membru sau din sta-tele membre în cauză, pen-tru o cazare la preţ moderat, înmulţite cu numărul de zile de şedere”.1

Se verifică dacă călătorul deţine mijloace suficiente de subzistenţă pentru durata şi scopul şederii preconizate, pentru returul în ţara de ori-gine sau tranzitul într-o ţară terţă şi dacă el/ea poate să le obţină în mod legal. Pentru a verifica existenţa mijloace-lor de subzistenţă se iau în consideraţie sumele de refe-rinţă stabilite de către fieca-re Stat Membru.

Verificarea existenţei mij-loacelor financiare poate fi efectuată pe baza banilor în numerar, cecurilor de călă-torie şi cardurilor bancare care se află în posesia resor-tisantului ţării terţe. Decla-raţiile de sponsorizare, dacă sunt prevăzute de legisla-ţia naţională, şi scrisorile de

garanţie/invitaţia din par-tea persoanei care invită conform legislaţiei naţio-nale, în cazul dacă resor-tisantul ţării terţe va fi găzduit de către persoa-na dată, de asemenea pot fi considerate drept dova-da mijloacelor suficiente de subzistenţă.

Validitatea cardului ban-car poate fi verificată luând legătura cu compania care l-a emis sau prin interme-diul altor facilităţi disponi-bile la punctul de trecere a frontierei (de ex. case de schimb valutar).

Invitaţia din partea per-soanei/organizaţiei-gaz-dă poate fi verificată luând legătura direct cu aceas-tă persoană/organizaţie sau prin intermediul verificării bunei-credinţe a persoanei/organizaţiei-gazdă cu ajuto-rul organelor naţionale de control din Statul Membru de reşedinţă al persoanei/organizaţiei-gazdă.

9. Este necesară perfec-tarea asigurării medicale pentru a călători în spa-ţiul Schengen?

Asigurarea medicală de călătorie nu este obligatorie pentru resortisanţii ţărilor terţe scutiţi de vize, dar este cu titlu de recomandare.

10. Este necesar de a deţi-ne un bilet de întoarcere la momentul plecării din Moldova?

În cazul călătoriei cu avi-on/tren/autocar se recoman-dă să aveţi bilet pentru retur. Însă această condiţie nu este obligatorie.

11. Am nevoie de viză pentru a munci în spaţiul Schengen mai puţin de 3 luni?

Da, majoritatea Statelor Membre Vă obligă să obţineţi viza de muncă sau permisul

de muncă dacă intenţionaţi să îndepliniţi o activitate remu-nerată chiar şi pe o perioadă de mai puţin de trei luni.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe următorul web-site:

h t t p : / / e c . e u r o p a . e u /home-affairs/doc_centre/borders/docs/notification_visa_539_2001_en.pdf

12. Dacă planific să vizitez un prieten sau o rudă care rezidă în spatiul Schen-gen, va trebui să comunic careva informaţii despre această persoană colabo-ratorului serviciului gră-niceri?

Vi se poate cere să comu-nicaţi informaţii detaliate despre această persoană. Se recomandă să aveţi cel puţin adresa şi numărul de con-tact.

13. O data ce elimina-rea regimului de vize va intra în vigoare, vor exis-ta careva restricţii în legă-tură cu călătorii dintr-o ţară a spaţiului Schengen în alta?

Nu există control la fron-tierele interne între ţările ale spaţiului Schengen. Exis-tă control la frontierele între ţările spaţiului Schengen şi Cipru, Croaţia, Bulgaria şi România. Cetăţenii Republi-cii Moldova trebuie să deţină paşaportul asupra lor pe tot parcursul călătoriei, deoa-rece în legislaţiile naţiona-le poate fi prevăzut controlul ad-hoc la frontierele interne.

14. Ce se întîmplă în cazul în care mă aflu în spa-ţiul Schengen mai mult de 90 de zile (fără permis de şedere sau viză de lungă şedere) sau muncesc (fără permis de muncă)?

Aflarea cetăţenilor Repu-blicii Moldova în spaţiul Schengen pe o perioadă de mai mult de 90 de zile în decursul celor 180 de zile (fără permis de şedere sau viză de lungă şedere) se consi-deră ilegală şi poate fi sancţi-onaţă cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spa-ţiul Schengen. Efectuarea activităţii remunerate în spa-ţiul Schengen fără permis de şedere este de asemenea ile-gală (chiar şi pe o perioadă de mai puţin de 90 de zile) şi poate de asemenea fi sancţio-nată cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spa-ţiul Schengen.

În numele Delegaţiei Uni-unii Europene în Republica

Moldova, EU Neighbourhood Info

Centre

1 Unele State Membre au stabilit sume de referinţă- notificate şi publicare de către Direcţia Generală pentru Afaceri Interne (Home)/C1

gazetaBASARABIEI4 1-15 iunie 2014

PUBLICITATE

La comandă autocar • microbuz

La comandă autocar • microbuz

Moldova /+37322/282445 O� ciu282447 O� ciu068041111 O� ciu282446 Depozit068034444 Depozit

Austria /+43/6769330838

389099 3608 Milan389099 3662 Roma389099 3646 Torino389099 3833 Bolonia329436 4368 Parma, Verona329367 9050 Mantova, Valegio389099 3725 Monza, Dezenzano389099 3750 Mestre, Iesolo, Vicenza389999 0262 Viaregio, Massa, Carara320491 8484 Elba, Piombino, Sardegna327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova

I N

MoldovaItalia Austria

I N

Italia /+39/

Telefon reclamaţii /+373/ 691 360 01

327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, PadovaA 5-ea CĂLĂTORIE GRATIS!

Igor • NicolaeIgor • Nicolae

Spitalul International Med-park anunţă 4 posturi vacante pentru personalul medical mediu.

ASISTENTE MEDICALE (secţiile anestezie, terapie intensivă, chirurgie, bloc operator)

Responsabilităţi:oferirea asistenţei medicale pacienţilor în conformitate cu fişa de post;respectarea standardelor instituţiei.

Cerinţe:Studii medicale;Experienţă de succes în cali-tate de asistentă medicală (minimum 1 an);Persoană flexibilă, energică, dornică de a învăţa lucruri noi;Persoană orientată spre pacient-client;Cunoaşterea limbilor româ-nă şi rusă (limba engleză prezintă un avantaj);Abilităţi de lucru la calcula-

Medpark oferă locuride muncă pentru moldovenii reveniţi acasă

Spitalul Internaţional Medpark se situează printre primii în lista agenţilor economici care au răspuns cu promptitudine la apelul Guvernului Republicii Moldova şi va oferi locuri de muncă vacante în cadrul iniţiativei guvernamentale „Back2Moldova”. Lansat pe data de 21 februarie 2014 de Biroul Relaţii Interetnice al Guvernului R. Moldova, împreună cu Minis-terul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerul Culturii, proiectul are drept scop susţinerea cetăţenilor noştri reveniţi de peste hotare şi integrarea acestora în domeniile de activitate care îi definesc.

tor (Microsoft Office).

Oferim angajaţilor: Condiţii excelente de muncă la standarde internaţionale;Pachet social atractiv;Dezvoltare profesională;Colectiv tânăr şi prietenos.Dacă vă regăsiţi în descrie-rea de mai sus, puteţi înainta CV-ul sau completa ancheta

de pe site-ul www.medpark.md şi expedia la e-mailul: hr@medpark.md (rugăm să indicaţi poziţia pentru care aplicaţi). Doar persoane-le selectate vor fi contactate pentru interviu. Selectarea candidaţilor se va efectua pe bază de concurs de către Departamentul Resurse Umane al spitalului.

Ziua Copilului a fost una plină de distracţie şi voie bună pentru cei mai mici cetăţeni moldoveni din Flo-renţa.

Copiii au petrecut din zori până în seară la sediul Aso-ciaţiei culturale „Fraternita Mondiale”, în cadrul eveni-mentului organizat de Pre-şedintele Asociaţiei dl Oleg Oglindă, care împreună cu câţiva părinţi şi cu dna Valentina Ciobanu, modera-toarea matineului, au pre-gătit un program distractiv şi educativ. Domnia sa le-a

adresat celor mici câteva sfa-turi, rugându-i să profite la maxim de anii frumoşi ai copilăriei.

Micuţii energici au avut parte de o sărbătoare cu par-ticiparea lor activă: au recitat poezii, au cântat şi au dan-sat. Iar pentru a răcori atmo-sfera încinsă, fiecărui copil i s-a oferit câte o îngheţată. La încheierea evenimentului cei mai activi au fost premi-aţi cu Diplome de onoare şi câte o carte.

Corina Oglindă, Florenţa

ITALIA

Ziua Copilului, sărbătorităla Florenţa

"Il risultato più grande è esserci conosciuti e fare rete",

Kristina Kirieu, Università Shevchenko - Tiraspol, apri-le 2013

La Moldavia‐Transnistria rappresenta il classico “con-flitto congelato”: dopo qua-si vent’anni dalla guerra del 1992 lo stallo di fondo è rimasto pressoché identico e non si è ancora arrivati a una risoluzione del conflitto. Ogni contributo di peacebuilding e di costruzione di reti di fidu-cia e di lavoro comune può essere importante per evitare escalazioni del conflitto.

Muovendosi in questa direzione il CSDC da alcuni anni ha raccolto l'invito di varie università e organizzazi-oni nongovernative moldave a rafforzare i peace studies e a valorizzare i progetti di pea-cebuilding in corso. Gli studi per la pace infatti sono poco sviluppati e con poche siner-gie tra le università, mentre i progetti di peacebuilding spesso vengono "dimenticati" e non valorizzati adeguata-mente.

L’obiettivo specifico del progetto è sostenere lo start-up, il lancio e il consolida-mento di una rete moldava per "peace scholars and prac-titioners" con collegamenti e sinergie a livello internazio-nale lavorando con università

Empowerment e reti per la pace in Moldavia-Transnistria (2012 – 2014)

CSDC (Centrul Studii Apăra-re Civilă) din Italia, împreună cu universităţi de pe ambele maluri ale Nistrului şi reprezentanţii organizaţiilor non-guverna-mentale din Republica Moldova (CReDO, Institutul Independent de Drept şi Societate Civilă din Tiraspol, Hilsfwerk Austria) au demarat iniţiativa comună de consolidare şi creare a punţii de legătură între mediul academic şi non-guvernamental în cadrul Reţelei Naţionale a Cercetători-lor şi Practicienilor privind stu-diile de pace şi rezolvarea con-flictelor.

Obiectivul general al reţelei naţionale este de consolida efor-turile comune şi de a intensifica capacităţile studiilor academice asupra păcii şi soluţionării con-flictelor în parteneriat cu expe-rienţa acumulată de către orga-nizaţiile non-guvernamentale în urma realizării multilplelor pro-iecte în acest domeniu.

e ONG della Moldavia in sen-so stretto e della regione indipendentista della Trans-nistria.

Una più ampia descrizio-ne del contesto all'interno del quale si inserisce questo pro-getto si può trovare nel nume-ro monografico de I Quaderni del CSDC pubblicato nel 2011, dedicato in particolar modo

alla prevenzione dei conflitti in Moldavia.

I partner, oltre al CSDC sono l'Università di Stato della Moldova - Dipartimen-to di Relazioni Internazionali, l'Indipendent Institute for Law and Civil Society e l'ONG CReDO.

Il principale finanziatore del progetto è la Chiesa Evan-gelica Valdese-Unione delle Chiese Metodiste e Valdesi.

SECONDA FASE (2013-14)Da aprile a settembre

2013 si è tenuto il primo ban-do per premiare tesi di lau-rea e di master di studenti di università moldave han-no su temi legati alla pace e alla risoluzione dei conflitti. Il 10 ottobre 2013 si è tenu-ta la tavola rotonda "Studia-re la Pace e i Conflitti" con la premiazione dei migliori ela-borati. Da novembre 2013 a marzo 2014 è aperto il bando per ricerche di studenti e gio-vani ricercatori. La premiazi-one si terrà durante la tavola rotonda conclusiva in aprile 2014.

PRIMA FASE (2012-13)Il 25 aprile 2013 si è tenu-

ta a Chişinău la tavola rotonda di presentazione della Guida su Peacebuilding e Peace Stu-dies in Moldavia e di portale web (programma) sulle risor-se perla pace in Moldavia. Tra la fine del 2012 e inizio 2013

si sono svolti alcuni workshop universitari con ONG, tra cui a febbraio a Comrat.

A giugno 2012 si è svol-to un primo seminario sui curricula universitari legati a peace studies e a fine otto-bre il secondo seminario della rete moldava di studio-si e operatori di pace. A mar-zo 2012 si è tenuto un primo incontro tra i partner di pro-getto per definire attività e tempistiche. Da aprile 2012 il Dipartimento di Relazioni Internazionali dell'Università di Stato della moldova - dove dal 2009 ha sede un Cen-tro per le Iniziative di Pace - coordina il lancio della rete, del portale web e le altre attività di progetto.

Vuoi contribuire a soste-nere e ampliare le attività del progetto?

E' possibile fare una dona-zione per BONIFICO BANCA-RIO

C/c bancario IT 34 A 05018 03200 000000107165

intestato a: Centro Stu-di Difesa Civile, Presso Ban-ca Popolare Etica, Filiale di Roma, Via Rasella, 14 - 00187 Roma

causale: "Progetto Mol-davia"

Sursa: http://www.pacedifesa.org/

gazetaBASARABIEI 51-15 iunie 2014

O iniţiativă frumoasă a avut loc şi în oraşul Mestre, care a unit copii din mai multe comunităţi pentru a sărbători împreună. Au fost prezenţi copii din Ucraina, Pakistan, Marocco, Bangla-desh şi, desigur, din Repu-blica Moldova. Copiii au recitat poezii, au cântat şi chiar au spus rugăciuni în limbile lor materne. Aceas-

tă întâlnire a oferit un schimb bogat de experienţă pentru copilaşi şi demon-strează încă o dată că copi-ii au o limbă comună şi nu au nevoie de multe cuvin-te pentru a se înţelege între ei.

La sfârşit, fiecare copil a primit în dar dulciuri din Republica Moldova. Eveni-mentul a fost organizat de către asociaţia „Dacia”, pre-şedinte Eugenia Belibov, cu

suport financiar din par-tea Partidului Democrat din Republica Moldova.

Astfel de iniţiative unesc comunitatea noastră, ne aju-tă să formăm un raport de prietenie cu alte comunităţi existente pe teritoriul Ita-liei şi reuşesc să-i aducă pe maturi în lumea celor mici, plină de fantezie, lumină şi vise.

Aliona Purci, Padova

pag. 1

PISA

BRINDISI

MOLDOVA

RUSSIA

UCRAINA

ITALIA

GENOVA

TORINO

ALGHERO

CAGLIARI

OLBIA

PALERMOCATANIA

CROTONE

LAMEZIA

BARI

TRIESTE

CHISINAU

MOSCA

SAN PIETROBURGO

MILANO

ROMA

VERONA

KIEV

BOLOGNA

VENEZIA

2 NUOVIVOLI DAVENEZIA!

Spre Moldova,Rusia și Ucraina,din toată Italia

SERVIZI AEREI INTERNAZIONALI

92,00 €

C

M

Y

CM

MY

CY

CMY

K

ITALIA GRECIA

Luni, 2 iunie, Ministrul muncii şi protecţiei sociale al Republicii Moldova Valentina Buliga a efectuat o vizită la sediul Asociaţiei Moldo-Ele-ne „Orfeu” din Atena.

La sediul asociaţiei, ministrul s-a întâlnit cu conducerea şi membrii aso-ciaţiei „Orfeu”, precum şi cu un grup de persoane impor-tante din cadrul comunităţii basarabene de la Atena.

În cadrul întâlnirii s-a dis-cutat despre situaţia gene-rală din R. Moldova, despre reforme, despre construcţi-ile noi şi repararea drumu-

rilor, despre posibilitatea de noi locuri de muncă şi per-spectivele emigranţilor care se întorc acasă şi, desigur, cel mai important, despre acordurile bilaterale dintre R. Moldova şi ţările europe-ne de reşedinţă a emigranţi-lor moldoveni şi posibilitatea semnării mult aşteptatului acord bilateral moldo-elen în materia asigurărilor sociale, ce va permite recunoaşterea contribuţiilor sociale, respec-tiv a anilor de muncă într-un stat în altul. Ministrul Buliga a negociat astfel de acorduri bilaterale cu 12 ţări, prin-

tre care România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Austria, Por-tugalia, etc.

La încheierea întrevederii cu membrii asociaţiei, minis-trul a promis că va reveni la sediul Asociaţiei „Orfeu” cu prima ocazie când se va afla la Atena.

Pe parcursul aflării sale la Atena, ministrul Valenti-na Buliga a avut o serie de întâlniri cu oficialităţi ele-ne, la care a fost însoţită şi de ambasadorul R. Moldova în Grecia Valentin Ciumac.

Ana Ţuţuianu – RoMedia.gr

Ministrul V. Buliga, aflat la Atena, a vizitat Asociaţia „Orfeu”

Sărbătoarea copiilorla Padova

gazetaBASARABIEI6 1-15 iunie 2014

ITALIA

— De unde sunteţi din Moldova şi când aţi venit în Italia?Sunt originară din nordul

Moldovei, raionul Dondu-şeni. Am absolvit facultatea de Stomatologie a Univer-sităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Teste-miţanu” cu diplomă roşie. Am fost angajată la Policli-nica nr.14 din Chişinău şi cu timpul am devenit şef Sec-ţie Stomatologie. Vizitam expoziţiile în domeniu, mă străduiam să fiu la curent cu metode şi tehnici noi de tratament, încercând să le implementez în secţie, dar condiţiile existente nu ne permiteau prea mult. Atunci am hotărât să plec pes-te hotare, având mai multe oportunităţi de dezvoltare profesională. În urmă cu 13 ani am venit în Italia, unde îmi urmez cariera până în prezent.

— Cum aţi reuşit să vă adaptaţi la noul mod de viaţă? V-a fost greu să vă integraţi?În Italia le-am luat pe toa-

te de la început. Timp de câteva luni am învăţat itali-ana intensiv la cursuri sera-le. Am încercat de câteva ori să mi se recunoască titlul de studii, dar în zadar. Eram descurajată. Au fost momen-te când vroiam să-mi strâng valizele şi să mă întorc în Moldova. Dar am avut noro-cul să întâlnesc oameni buni, cu inima deschisă, care m-au ajutat să nu cedez greutăţilor şi de la care am învăţat multe, îndeosebi optimismul şi insistenţa. Cu mult curaj şi încredere am reuşit să trec peste momen-tele dificile. Deşi aveam stu-dii superioare, de la început am lucrat ca asistentă medi-cală. Cu timpul viaţa mea s-a schimbat mult: mi-am lărgit cercul de prieteni, am făcut cunoştinţă cu oameni talen-taţi, am învăţat multe lucruri noi şi m-am integrat perfect. Este o experienţă inedită, de neuitat, care mi-a mar-cat viaţa şi mi-a deschis uşile pentru realizări noi.

— Care a fost strada făcută pentru a reveni în cadrul profesional în Italia? După refuzul recunoaşte-

rii titlului de studii a USMF „N.Testemiţanu”, deoarece Republica Moldova nu este un stat comunitar, am hotă-rât să particip la examenele de selecţie a celor 30 de can-didaţi la facultatea de Igie-nă Dentală a Universităţii de Studii din Padova. Am sus-

ţinut examenele, am trecut cu succes selecţia şi am fost înmatriculată. Experienţa mea universitară din Moldo-va mi-a fost de un real folos. După ani de studii cu ace-eaşi pasiune şi practică la trei spitale italiene, în 2009 am susţinut teza pe „110/110 e lode”, obţinând titlul de Doctor în Igienă Dentală. Aceasta a fost o nouă reali-zare a mea care mi-a dat o enormă satisfacţie lăuntrică!

Studiile în Italia au fost o modalitate de a cunoaşte medicina mondială moder-nă. Continuu să mă per-fecţionez în domeniul stomatologiei, participând la mai multe stagii medica-le, schimb de experienţă la nivel internaţional pentru dezvoltare profesională. Am aderat la Asociaţia U.N.I.D. – Uniunea Naţională a Igieniş-tilor Dentali şi particip activ la diferite activităţi şi iniţia-tive.

— Aţi parcurs un drum lung, dar până la urmă aţi reuşit să munciţi în domeniul medicinii pentru care aţi studiat ani buni. Cum e să acti-vezi aici?Orice început e greu.

Numai faptul să înveţi, să începi să lucrezi într-o ţară străină, să vorbeşti o altă limbă, să te adaptezi mediu-lui social constituie un stres, implicând o responsabilita-te, dar şi un succes.

Am trimis CV-ul meu la mai multe cabinete stomato-logice din regiune. Am sus-ţinut interviul de angajare şi proba practică, fiind angaja-tă la două cabinete stomato-logie pe timp nedeterminat.

A trebuit să învăţ mul-te lucruri organizatorice, noi strategii de tratament, o nouă abordare a pacien-tului, care necesită a fi tra-tat în mod individual. Sunt fericită când pacienţii fideli îmi mulţumesc din suflet, cu recunoştinţă şi zâmbetul pe buze, şi eu văd satisfacţia în ochii lor.

În afara orelor de muncă fac voluntariat la grădiniţe şi şcoli, fiind implicată în mai multe programe de preveni-re a maladiilor cavităţii ora-le cu tema „Igiena dentară”, „Sorridi alla prevenzione”, „Sorridente”. Prin aces-te proiecte promovez res-pectarea regulilor de igienă buco-dentară corectă pentru a avea dinţi sănătoşi şi un zâmbet frumos, o alimenta-ţie sănătoasă şi echilibrată, activitate fizică zilnică. Sunt satisfăcută când informaţii-le utile ajută la schimbarea

„Cu mult curaj şi încredere am reuşit să trec peste momentele dificile“Interviu cu Aida Căpăţînă, medic-stomatolog

modului de viaţă spre bine şi eu mă simt de folos.

Experienţa de voluntariat a avut un impact benefic asu-pra mea, oferindu-mi opor-tunitatea să întâlnesc oameni noi, să mă dezvolt personal şi profesional, să devin mai cre-ativă şi mai sociabilă. Volun-tariatul este o experienţă importantă pentru procesul de adaptare şi integrare într-o ţară străina.

— V-a ajutat faptul că atunci când aţi venit în Italia eraţi deja absol-ventă a unei instituţii din Moldova? Da, la Facultatea de Sto-

matologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Far-macie „N. Testemiţanu” din Chişinău am avut parte de profesori inteligenţi şi pro-fesionişti, de la care am învă-ţat să iubesc profesia şi m-au format profesional. N-am întâlnit greutăţi în timpul studiilor în Italia, deoarece aveam o bază teoretică soli-dă şi experienţă de lucru în Moldova. Rezultatele au fost obţinute prin combina-rea cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice.

— În baza căror crite-rii sunt calificaţi aici specialiştii? Ce aţi adus de acasă la capitolul „practică” şi cât de mult diferă modul de a lucra din Italia cu cel din Moldova? Criteriile de calificare

a specialiştilor în Italia nu diferă de cele din Republi-ca Moldova: pregătirea pro-fesională, lucrul în echipă, scopul şi ambiţia fiecărui membru al echipei, forma-rea profesională continuă, perseverenţa, comunicabili-tatea şi empatia.

În cabinetul stomatolo-gic activează medici deschişi spre nou, care mereu tind să amelioreze calitatea ser-viciilor medicale. Am rămas impresionată de autodisci-plina, prestaţia personalului şi tehnologia medicală pusă în slujba pacienţilor.

Mergem la congrese, con-ferinţe ştiinţifice, stagii, unde învăţăm multe lucruri noi, acumulând credite (sis-temul ECM), facem schimb de experienţă, asigurând un nivel înalt de competenţă şi mai mari garanţii pacienţilor.

Dentiştii „de familie” au grijă şi îşi cunosc foarte bine pacienţii. Aici se acor-dă o atenţie sporită preve-nirii maladiilor, efectuând controale periodice şi igiena profesională a cavităţii buca-le o dată la 6 luni, în aşa mod evitând apariţia problemelor noi şi complicaţiilor din cau-za bolilor deja instalate. Paci-enţii au devenit conştienţi că e mai bine sa previi decât să rişti apariţia patologiilor cu consecinţe grave pentru sănătate şi din punct de vede-re economic. O şedinţă de igi-enă profesională sau detartraj are un preţ acceptabil, costă mult mai puţin decât oricare alt tratament stomatologic.

La capitolul „practică” am adus experienţa acumulată în perioada activităţii la Chi-

şinău, în aşa fel m-am adap-tat rapid şi m-am integrat uşor în colectivele cabinete-lor stomatologice, am mai adus cunoştinţe, speranţă şi multă răbdare!

— Care este raportul Dvs. cu colegii? Are un rol faptul ca sunteţi din altă ţară? Se fac diferenţe?Am menţionat deja că

m-am integrat rapid în colec-tiv şi am cele mai bune rela-ţii cu colegii de lucru. Sunt apreciată la justa valoare de colegi, contribui la crearea şi menţinerea armoniei şi rela-ţiilor profesionale pentru o activitate cât mai eficientă.

Un timp oarecare s-a mai păstrat stereotipul de altă-dată, dar am reuşit să-l depă-şesc prin muncă asiduă, ingeniozitate. Nu m-am sim-ţit marginalizată pe criteriul de ţară de origine. Din con-tra, eu îi familiarizez cu tra-diţiile şi obiceiurile noastre. În fiecare an dăruiesc măr-ţişoare, amintindu-le legen-da Mărţişorului, particip la Sărbătoarea Naţiunilor, fiind mândră că vin din Moldova.

Sunt de acord cu cuvin-tele Ambasadorului Extra-ordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Repu-blica Italiană, Stela Stîngaci, în contextul consemnării

a 22 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Italia, care a spus că Moldova este prezentă în Italia cu ce are mai de preţ – oamenii săi, harnici şi cumsecade.

— Ca fiecărui migrant, cred că vă este dor de casă şi de Moldova. Ce vă lipseşte din Republi-ca Moldova?De casă mi-e dor mereu.

Republica Moldova e „ACA-SĂ”, chiar dacă sunt depar-te. Îmi lipsesc mult oamenii dragi sufletului: dorul de părinţi, de îmbrăţişarea şi de dragostea lor, de vorbele lor calde, de rude, de priete-nii mei, mi-e dor de toţi cei pe care îi iubesc. Încerc să-i contactez cât mai des.

Din Moldova îmi lipsesc patrimoniul cultural cu tra-diţiile şi obiceiurile naţiona-le, cu bucatele tradiţionale moldoveneşti deosebit de gustoase, cât şi sărbătorile în sânul familiei. Aştept cu nerăbdare vacanţa pentru a reveni la baştină.

— Cât de des mergeţi în Moldova? Aţi dori să vă întoarceţi în Republica Moldova cu traiul sau v-aţi stabilit aici? Revin în Moldova cât de

des pot. Vacanţele estive le petrec cu familia mea din Moldova, vizitând mama, bunica, rudele, prietenii şi colegii. Păstrez o legătu-ră strânsă cu oamenii dragi din Moldova şi prin Internet, căci încurajarea şi suportul pe care îl primesc de la ei e nespus de important pentru mine şi mă motivează spre noi realizări şi succese. Oda-tă cu liberalizarea regimu-lui de vize sper să ne vedem mult mai des.

Îmi place în Italia, m-am obişnuit aici. Deţin dubla cetă-ţenie. Dar nu exclud că într-un viitor m-aş putea întoarce „ACASĂ”, deoarece pentru mine casa părintească este cel mai sfânt loc de pe pământ.

Interviu realizat de Aliona Purci

Padova, mai 2014

gazetaBASARABIEI 71-15 iunie 2014

Transport Italia2 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 612 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Trento: Ion tel. 0690335442 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 2 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 7292222 Como: Sergiu Mirciu tel. 0691310272 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str.

Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90, Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: preluarea pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320 6025763, Vladwww.colete.weebly.com

Transport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46

Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)

Transport Belgia2 Bruxelles: tel. 0032 486 289 874

Transport PortugaliaMilos Tur 636-937, 279-668, 279-669, milosm@mtc.md

Moldova - Europa Transport de mărfuri şi pasageri

ITALIA

Date de contact ale Consulatului General al Republicii Moldova la MilanoPentru a obţine informaţii, cetăţenii pot apela la numărul de telefon 0039 02 36745703 în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, în intervalul orelor 10.00-12.00 şi 14.00-17.00.

Primirea cetăţenilor are loc fără programare prealabilă, în zilele de marţi, miercuri, joi şi vineri între orele 08.30-12.30.Actele perfectate se eliberează în aceeaşi zi, între orele 15.30-16.30.Adresa Consulatului General al Republicii Moldova la Milano: str. Vincenzo Gioberti, 8

Consul General Sergiu Goncerenco: tel./fax: 0039 02 36745700 e-mail: milano@mfa.md, sergiu.goncearenco@mfa.md Consul Vladimir Sacagiu: tel./fax: 0039 02 36745702e-mail: vadimir.sacagiu@mfa.md, milano@mfa.md

Sursa: milano.mfa.gov.md

Liberalizarea pieţei şi cele şapte frici ale moldovenilor

Ne place să ne înfrup-tăm din coletele trimise de peste hotare: paste, sala-muri, conserve, paneto-ne, ciocolate şi alte bunuri ale civilizaţiei europene. Delicatesele sunt aştepta-te cu înfrigurare, ele pot fi motiv de laudă prin mahala şi printre vecini, pozele cu darurile primite sunt plasa-te pe internet.

Faptul însă că odată cu parafarea Acordului de Aso-ciere, ce prevede şi crea-rea unei zone de comerţ liber, aprofundat şi cuprin-zător, mărfurile europene vor avea acces liber pe pie-ţele moldoveneşti, îi sperie pe oameni.

Prin Piaţa centrală pot fi surprinse discuţii ale producătorilor agricoli autohtoni. Aceştia sunt îngrijoraţi nu doar de creş-terea preţului la motori-nă care aduce după sine şi alte scumpiri. Oamenilor le este teamă că, odată ce ţara noastră va semna Acor-dul de Asociere cu UE, nu vor mai putea să-şi vândă în pieţele agricole produc-ţia pe care o cresc, pămân-tul va rămâne în paragină, iar ei vor fi nevoiţi să-l vân-dă pe bani puţini.

La rândul lor, consuma-torii sunt îngrijoraţi că vor fi nevoiţi, în lipsa produse-

lor autohtone, să consume produse venite din exteri-or. În opinia unora, acestea sunt pline de chimicale şi sunt modificate genetic.

Despre fricile şi neînţele-gerile pe care le au oamenii în materialul ce urmează.

Frica nr. 1: Economia Mol-dovei va avea de suferit în urma integrării. Preţurile la produsele moldove-neşti vor creşte. Oamenii vor rămîne fără lucru.Fals.Adevărul despre preţuri:Republica Moldova va avea de câştigat în urma comer-ţului şi integrării economi-ce cu Uniunea Europeană. Anularea taxelor vamale la importul produselor din UE va contribui la ieftinirea materiei prime utilizate în producerea mărfurilor mol-doveneşti, ceea ce va gene-ra diminuarea preţurilor la produsele finite. Potri-vit calculelor, regimul de comerţ liber cu ţările Uni-unii Europene va duce la ieftinirea obiectelor de ves-timentaţie (cu 9%), a texti-lelor (cu 3,3%), a uleiurilor şi grăsimilor de origi-ne vegetală şi animală (cu 7,1%), a legumelor şi fruc-telor (cu 3,4%), a băuturi-lor alcoolice şi nealcoolice (cu 2,1%).

Adevărul despre salarii:Deoarece se va intensifica activitatea economică, vor creşte şi salariile. Astfel, experţii consideră că salari-ile forţei de muncă califica-te vor creşte cu circa 4,4%, ale lucrătorilor de califica-re medie cu 6,5%, iar ale lucrătorilor necalificaţi cu 5,9%. Frica nr. 2: Produse-le moldoveneşti nu vor putea concura cu cele europene, iar piaţa va fi invadată de marfă ieftină şi de proastă calitate.Fals.Adevăr: Acordul de Asocie-re dintre RM şi UE, care pre-vede şi crearea unei Zone de comerţ liber, aprofun-dat şi cuprinzător, urmează a fi semnat, cel mai proba-bil, în această vară. Potrivit estimărilor, în aproxima-tiv nouă ani pieţele din UE şi Republica Moldova vor fi deschise totalmente una faţă de cealaltă, iar comer-ţul va fi eliberat de orice taxe.

Integrarea europeană înseamnă, în primul rând, calitate. Producătorii autoh-toni care nu se vor confor-ma cerinţelor europene de calitate, nu-şi vor moderni-za întreprinderile şi nu vor fi inovativi, cel mai proba-

bil, vor avea de suferit.Pentru mărfurile mol-

doveneşti din categoria celor sensibile (producţia agricolă, textilele, mobila, materialele de construcţie, covoarele, încălţămintea) sunt prevăzute perioade de tranziţie de trei, cinci şi zece ani. Asta înseamnă că în această perioadă pro-ducătorii europeni nu vor importa în Republica Mol-dova mărfurile menţionate fără taxe vamale. La unele mărfuri (ciocolata şi berea) taxele însă vor fi eliberate imediat.

Se presupune că în acest răstimp producătorii mol-doveni se vor alinia la stan-dardele europene. Frica nr. 3: Producăto-rii autohtoni nu vor mai putea să-şi vândă marfa prin pieţe.Fals.Adevăr: Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE nu pre-vede condiţii pentru vân-zarea produselor în pieţe. Acţiunea respectivă este reglementată strict de legislaţia naţională a Repu-blicii Moldova. Frica nr. 4: Produsele ali-mentare europene nu sunt naturale: sunt pli-

ne de chimicale şi sunt modificate genetic.Fals.Adevăr: În spaţiul euro-pean se investeşte mult în subvenţii pentru a încu-raja agenţii economici din industria alimentară să crească siguranţa alimen-tară.

Europenilor le-a fost din-totdeauna frică ca nu cum-va să ajungă victime ale celor două categorii de boli (cancer şi obezitate), speci-fice societăţilor cu consum de alimente obţinute prin biotehnologii, fie de origine vegetală sau animală, ani-male obţinute prin clonare. Astfel, vita americană dopa-tă cu hormoni, organisme-le modificate genetic, puiul spălat cu clor sunt practici interzise în cadrul Uniunii Europene. Frica nr. 5: Odată cu des-chiderea pieţei europene, vor pierde piaţa de desfa-cere din CSI.Fals.Adevăr: Atât piaţa Uniunii Europene, cât şi cea din CSI sunt şi vor rămâne strategic importante pentru Republi-ca Moldova pe termen lung.

Regimul comercial de care va beneficia Republi-ca Moldova în relaţiile sale cu Uniunea Europeană este absolut compatibil cu regi-mul comercial existent în cadrul CSI. Astfel, ţara noastră va putea avea con-comitent regim comerci-al facilitat cu ambele pieţe de importanţă strategică, în plus şi cu Turcia. Frica nr. 6: Producătorii moldoveni nu vor avea ce vinde în Europa.Fals.

Adevăr: Producătorii mol-doveni au ce vinde în Euro-pa. Pe parcursul anului 2013, 47,6% din exportul total al Republicii Moldo-va a fost orientat către UE, înregistrând o creştere de 12,5% comparativ cu anul 2012.

Pe lângă produsele pe care ţara noastră le exportă deja tradiţional, în cel mai apropiat timp Republica Moldova va putea exporta în ţările Uniunii Europe-ne şi producţie animalie-ră (ceea ce nu este posibil la ora actuală). Frica nr. 7: Producăto-rii agricoli autohtoni nu vor putea face faţă pre-ţurilor şi vor fi scoşi din circuit. Din cauza subsidi-ilor mari de care se bucu-ră producătorii europeni, ei pot ieşi pe piaţă cu pro-duse ieftine, ceea ce nu-şi pot permite producătorii noştri, care foarte repede vor da faliment.Fals.Adevăr: Uniunea Euro-peană este dispusă să ofe-re susţinere financiară şi tehnică pentru ca econo-mia Republicii Moldova să devină competitivă. Ţara noastră a beneficiat deja de 42 mln euro. Banii au fost valorificaţi deja pentru implementarea a peste 300 de directive UE şi dotarea cu echipamente necesare a laboratoarelor de certifica-re a producţiei.

Astfel, în acest an produ-cătorii agricoli moldoveni au şansa să obţină acces la fondul ENPARD. Bugetul proiectului se ridică la 1,5 mlrd de euro.

Sursa: Bloguvern.md

gazetaBASARABIEI8 1-15 iunie 2014