gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul V, Nr. 13, 16-30 septembrie 2013

Această publicaţie a fost realizată cu suportul financiar al Biroului Relaţii Interetnice (în baza HG nr. 1521 din 29 decembrie 2007)

pag. 2

pag. 2

PAG

3

PAG

6

PAGINILE

4-5

Moldovenii din Italia nici nu au bănuit vreoda-tă cum sunt apăraţi şi pro-tejaţi de statul nostru, mai bine zis, de unii reprezen-tanţi ai Corpului Diplo-matic, cum ar fi Consulul General al Republicii Mol-dova Nicolae Nucă.

În „REGULAMENTUL cu privire la activitatea misiu-nilor diplomatice ale Repu-blicii Moldova”, printre sarcinile de bază ale misi-unilor găsim: c) protejea-ză drepturile şi interesele cetăţenilor Republicii Mol-

dova (persoanelor fizice şi juridice)...; n) în limitele admise de legislaţia statu-lui de acreditare, exercită pe teritoriul acestuia func-ţii consulare prevăzute de normele de drept interna-ţional şi de legislaţia Repu-blicii Moldova, încurajează stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu concetăţenii noştri aflaţi permanent sau temporar pe teritoriul statului de acreditare; o) în modul stabilit, organizea-ză şi coordonează acţiuni-le de protecţie a cetăţenilor

moldoveni aflaţi în sta-tul de acreditare, în cazul unor situaţii excepţionale.

La 30 august curent zia-rul „Jurnal de Chişinău” publică dezvăluiri despre afaceri dubioase la Consu-latul din Bologna. Afacerea în sine e foarte simplă şi constă în estorcare de bani de la cetăţeni, care achitau dublu pentru traduceri şi alte acte. Tot în „Jurnal de Chişinău” dl Consul Gene-ral N. Nucă declară că „a moştenit această stare de lucruri...”. Din documen-

Când s-o împărţit norocul...tul alăturat vedeţi că în aprilie 2010, pe când „erau comuniştii la putere”, Con-sulul Corneliu Bobeica eli-bera un singur act de 40 euro, care conţinea atât declaraţia de autenticitate a permisului de conduce-re (dichiarazione consolare di autenticità), cât şi decla-raţia de exacte generalităţi (si identifica nella stessa persona fisica). De când avem democraţie în Mol-dova şi pe consulul N. Nucă

Războiul economic –ultima armă a Kremlinului

În ediţia precedentă a Gazetei discutam despre recentele vizite în Republi-ca Moldova a unor oficiali de rang înalt din Federaţia Rusă. La începutul lunii sep-tembrie, vice-premierul rus Dmitri Rogozin a vizitat ţara noastră şi a fost urmat, la o săptămână distanţă, de Patriarhul bisericii ortodo-xe de la Moscova, Kirill. Cei doi înalţi oficiali, deşi s-au aflat în Republica Moldova

în mod aparent din motive diferite, nu au uitat să vizi-teze şi Transnistria. Ambii au fost primiţi la Tiraspol cu mari onoruri şi ambii au pro-nunţat în timpul aflării lor în stânga Nistrului discursuri în sprijinul regimului sepa-ratist.

La doar câteva zile după aceste vizite a urmat ceea ce era de aşteptat în contex-tul ultimelor avansări ale Republicii Moldova pe calea

integrării europene: Fede-raţia Rusă a re-introdus un embargo total împotriva vinurilor fabricate în Repu-blica Moldova. Peste noap-te, şeful „ministerului de razboi”, căruia în mod oficial i se mai spune şi Rospotreb-nadzor (autoritatea de con-trol a mărfurilor de consum larg din Federaţia Rusă), a „descoperit” că vinurile pro-duse în ţara noastră... „nu mai corespund standarde-

lor de igienă şi calitate”. Prac-tic, au fost repuse în funcţie aceleaşi tertipuri ca şi în anul 2006, atunci când Republi-ca Moldova a avut de suferit pentru prima data embargo-ul rusesc la vinuri.

Această mişcare a Fede-raţiei Ruse demonstrează mai multe lucruri. În primul rând, prin astfel de gesturi, Rusia demonstrează lumii

Italia: Moldoveniiîn topul primelor10 comunităţiÎn ultimii douăzeci de ani incidenţa migranţilor asupra tabloului demogra-fic în Italia a înregistrat o creştere semnificativă. Aceste schimbări denotă o transformare definitivă a structurii sociale, care nu mai permite ca fenomenul migraţional să fie anali-

zat ca unul tranzitoriu, ci impune o revedere a po-liticilor pentru integrare, condiţionate de numă-rul mare de migranţi cu permis de şedere de lungă durată şi de creşetrea pro-gresivă a numărului celor numiţi „generaţia a doua de migranţi”.

„Guguţă – prietenul meu îndrăgit”

Acasă, înRepublica MoldovaCa majoritatea moldo-venilor stabiliţi în Italia, aştept luna august pentru a merge în vacanţă. Stra-niu, pentru că, de regulă, mergem în vacanţă pentru

a ne odihni şi pentru a reveni la problemele cotidiene cu noi forţe, eu însă în vacanţă plec acasă. Corect, ACASĂ, în Republi-ca Moldova.

gazetaBASARABIEI2 16-30 septembrie 2013

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru

migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. DIRECTOR: Olga COPTU REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-maIl: olesea_tanasciuc@yahoo.es) , Aliona PURCI CaRICaTURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT MARKETING şi PUBLICITATE: Veaceslav ARAPAN DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN Opiniile

exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor. Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 0039 3273857381.

Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la editura „Universul”, Str. V. Pârcălab 45, Chişinău TIRaj: 6000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

pag. 1

pag. 1

Dorin DuşciacParis, Franţa

la Bologna, s-au inven-tat două acte separate cu preţ de 40 euro fieca-re. Dacă la Roma achităm pentru aceste acte doar 55,00 euro (sumă com-pusă în felul următor: 40 pentru actul despre care am vorbit mai sus, plus 15,00 euro pentru tradu-cere), la Bologna se achită 80 euro: 20 euro pentru a traduce fiecare parte din permis (faţă şi ver-so), 6 euro legalizare (3 euro pentru fiecare), plus 5 euro de taxe aferente, pentru un total frumuşel de 111 euro, care, amin-tim, deseori erau achi-taţi în numerar direct în mână dlui N. Nucă.

MAEIE are de câte-va săptămâni actele care demostrează aceste afa-ceri dubioase, iar noi, „Gazeta Basarabiei”, am solicitat în câteva rânduri explicaţii pe acest caz, solicitări care însă rămân fară răspuns. MAEIE ignoră orice sesizare şi comentariu pe cazul Nucă, în timp ce cetăţenii au de suferit în continua-re. Bunăoară, după aces-te dezvăluiri, Consulatul din Bologna nu mai face traduceri şi lumea care vine de la sute de kilo-metri este nevoită să se întoarcă cu mâna goală, la consulat li se zice scurt pe doi „nu facem tradu-ceri”, deşi pe site-ul ofici-al nu găsim nimic în acest

întregi că între 2006 şi 2013 nu a existat niciun progres, că abordarea probleme-lor de politică internaţio-nală rămâne neschimbată. Atunci când o ţară adoptă un comportament care nu îi este tocmai pe plac, Rusia adoptă o politică de presi-uni de ordin economic. Per-fect conştientă de faptul că Republica Moldova exportă în Federaţia Rusă mai mult de o treime din producţia sa de vin, Moscova nu a ezitat nicio clipă să adopte o deci-zie care va pune în pericol starea materială a miilor de persoane angajate în dome-niul vinicol din ţara noas-

În al doilea rând, prin interzicerea importului de vinuri moldoveneşti, Fede-raţia Rusă a arătat lumii întregi cât este de dispe-rată în perspectiva sum-mit-ului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura la Vilnius la sfârşitul lunii noiembrie a anului curent. Prin astfel de măsuri puter-nice, Kremlinul încearcă să influenţeze mersul politicii interne în ţara noastră şi să producă în rândul populaţi-ei un efect de respingere a parcursului pro-european.

În al treilea rând, prin aplicarea unor sancţiuni economice de acest tip, Federaţia Rusă a demon-strat cât de disperată este

de fapt în tendinţa sa de a ne opri din drumul către Europa. Aplicarea unor astfel de măsuri într-o lume a comerţului liber şi globalizat este absolut inu-tilă, fiindcă producătorii moldoveni pot oricând să se orienteze către alte pie-ţe, mult mai mari şi mai exigente în privinţa calită-ţii, iar acest lucru va avea efecte benefice pe termen mediu şi lung.

În cadrul unei conferin-ţe de presă recente, preşe-dintele rus Vladimir Puţin exclama cu o falsă alarma-re în glas: „Ce vor face acum producătorii de vinuri din Moldova, şi conducătorii acestei ţări?! Credeţi că în

Franţa sau în Italia cineva are nevoie de vinurile lor?! Acolo [în Uniunea Europea-nă] vinurile moldoveneşti vor fi aruncate imediat prin toate şanţurile!...”. Ba bine că nu. În 2013 nu mai este la fel ca în 2006. Multe dintre companiile producătoare de vin din Republica Mol-dova au profitat de acest răstimp de 7 ani şi au depus un efort considerabil pen-tru a ameliora calitatea pro-ducţiei. Nu voi greşi prea mult, dacă voi afirma că astăzi în Republica Moldo-va se poate găsi în vânzare mult vin de calitate foarte bună, la preţuri abordabi-le. În plus, faţă de acum 7 ani, relaţiile ţării noastre cu

Uniunea Europeană sunt foarte diferite. Angajamen-tul pro-european al Repu-blicii Moldova este unul ferm şi ireversibil. Embar-goul rusesc nu mai este în stare să ne oprească de pe această cale, fiindcă în 2013 noi putem conta pe spri-jinul ferm al partenerilor europeni. Mă grăbesc aici să-l dezamăgesc pe Vladi-mir Vladimirovici: vinurile noastre deja sunt în Uni-unea Europeană. E drept, nu în cantităţi suficient de importante pentru a com-pensa rapid efectele embar-goului. Dar cu timpul vom corecta şi acest aspect. Nu vă faceţi griji, domnule Putin!

tră. Prin urmare, o astfel de acţiune măsoară înainte de toate gradul de brutalitate cu care Kremlinul înţelege să abordeze ţările mai slabe din punct de vedere econo-mic, printre care se numără şi Republica Moldova.

Războiul economic – ultima armă a Kremlinului

Când s-o împărţit norocul...

sens. La ziua de azi Consu-

lul General N. Nucă este în plină activitate şi, mai mult ca atât, îl găsim ca „invitat de onoare” pe afişul unei asociaţii din Padova alături de Premi-erul Iurie Leancă şi Victor Lutenco, Şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspo-ra. V. Lutenco, la fel ca şi reprezentanţii MAEIE au ignorat solicitările noas-tre de a face lumină în acest caz.

Să revenim la subiectul traducerilor care la Bolo-gna se făceau exclusiv prin intermediul „Agenţi-

ei de servicii şi traduceri” din Roma. Pentru aces-te traduceri cetăţeanul, iarăşi, în loc să achite 15 euro, achita 30. Agen-ţie înregistrată pe nume-le lui Sergiu Marinescu şi care şi-a încetat activita-tea la o zi după apariţia articolului în „Jurnal de Chişinău”, pe 1 septem-brie 2013.

Am făcut apel către Premierul Iurie Leancă, către directorul CCCEC Viorel Chetraru, Vice-prim-ministru, Minis-tru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova Nata-

lia Gherman ş.a., ca să fie luate măsurile de rigoa-re (aplicarea sancţiunilor administrative, sesiza-rea organelor de drept, iniţierea unei anchete de serviciu cu suspendarea activităţii interesatului pe durata anchetei, etc.) pentru redresarea situa-

ţiei care aduce grave pre-judicii materiale unui număr de peste 100 000 cetăţeni din nordul Itali-ei şi... NIMIC.

Am accentuat în edito-rialul precedent că în Ita-lia este urgentă nevoie de DIPLOMAŢI, de reprezen-tanţi cu excelente cali-

tăţi diplomatice, dar şi umane. Se pare că pen-tru această ţară Minis-terul nu mai are cadre competente, ori, vor-ba cântecului, „când s-o împărţit norocul, moldo-veanul din Italia era dus la lucru”...

Olga Coptu

gazetaBASARABIEI 316-30 septembrie 2013

Olga COPTU

CETĂȚENII REPUBLICII MOLDOVACU ȘEDERE LEGALĂ ÎN REPUBLICA ITALIANĂ LA 1.01.2012

7112

677

485

143

1.870

141

273

177

15.920

797

4.921

10.857

22.8813.884

2.474

31.703

5.767

249

2.973

1.988

39.339

Fotografia migraţiei moldovenilor în Italia poate porni de la datele publicate de Istat (Institutul Naţional de Statistică italian) în ulti-mul Raport şi analiza aces-tora.

În ultimii douăzeci de ani incidenţa migranţi-lor asupra tabloului demo-grafic în Italia a înregistrat o creştere semnificativă. Aceste schimbări deno-tă o transformare definiti-vă a structurii sociale, care nu mai permite ca feno-menul migraţional să fie analizat ca unul tranzito-riu, ci impune o revedere a politicilor pentru integra-re, condiţionate de numă-rul mare de migranţi cu permis de şedere de lungă durată şi de creşetrea pro-gresivă a numărului celor numiţi „generaţia a doua de migranţi”.

Astfel Ministrul pentru Integrare Cècile a amin-tit că „migranţii sunt per-soane, nu clandestini. E o problemă internaţională, nu doar a Italiei”. Ministra Kyenge a ţinut să specifi-ce că „migraţia este întâi de toate un fenomen natural, mobilitatea persoanelor a existat mereu, şi, gestio-nată în mod inteligent, ar putea deveni o oportunita-te”. În ce priveşte ius soli, „o lege pentru cetăţenie tre-buie făcută şi se va face, în special dacă fiecare va gândi privind societatea în ansamblu, şi nu doar prin prisma părţii politice de apartenenţă”.

Între timp Istat (Insti-tutul Naţional de Sta-tistică italian) a făcut publice cifrele despre migranţii aflaţi legal pe acest teritoriu la 1 ianua-rie 2012. Pentru a avea un tablou clar al situaţiei mol-dovenilor din peninsulă, am analizat datele furniza-te de Istat în baza datelor Ministerului de Interne ita-

lian. Prin urmare, în baza datelor oferite de Minis-terul de Interne italian, la 1 ianuarie 2012 avem în Italia 3.637.724 cetăţeni din afara UE. În compara-ţie cu datele Recensămân-tului din 2001, numărul străinilor în Italia a cres-cut de patru ori în decursul unui deceniu, ajungând la 3,5 mln. Între 2011 şi 2012 numărul străinilor cu şedere legală a crescut cu 102 mii unităţi. Şi circa 67 la sută dintre străinii din afara Comunităţii europe-ne care au intrat în Italia în 2007 erau prezenţi în acest teritoriu legal şi în ianu-arie 2012. Cei care pro-vin din Moldova şi Ucraina depăşesc 80 la sută (băr-baţi 71,3%, femei 81,7%). Aproximativ 20 la sută din-tre străinii care îşi men-ţin şederea în Italia şi-au schimbat zona de trai, reî-noind permisul de şedere într-o provincie diversă de cea în care au făcut intra-rea (fluctuaţia pentru mol-doveni este de 11,5%). Pentru naţiunile caracteri-zate de migraţie feminină este specifică o stabilitate mai mare decât pentru cele caracterizate de migraţie masculină – 15,5% în com-paraţie cu 24,7%. Provinci-ile care sunt caracterizate de o majoră capacitate de a „reţine” migranţii sunt Bolzano (care reţine 94,6% din migranţii care au obţi-nut permisul în această provincie în 2007), Geno-va (90,3%), Aosta (90,1%),

Imperia (89,9%) şi Tren-to (89,4%). În primele zece intră şi metropolele Milano (88,5%) şi Roma (87,5%).

Veneto rămâne ca şi în 2011 regiunea cea mai inte-resată de migraţia moldo-venilor. În ianuarie 2012 aici se aflau 26,7 la sută din numărul total al moldoveni-lor în Italia, în comparaţie cu 2011 când moldovenii constituiau 27,4%. Primele patru regiuni după numă-rul de moldoveni sunt: Veneto cu 26,67% , Emi-lia Romagna 21,49%, Lom-bardia cu 15,51% şi Lazio 10,79%.

Tot în aceşti ani a crescut numărul minorilor extraco-munitari în Italia, atingând cota de 23,9%, în timp ce în 2011 aceasta era de 21,5%. Astfel, conform datelor ela-borate de Istat (Institutul Naţional de Statistică ita-lian), la 1 ianurie 2012 în Italia erau 147.519 mol-doveni dintre care 67,1% femei, 17% minori şi 33,2% cu reşedinţă de lungă dura-tă. Moldovenii sunt o comu-nitate care se plasează pe locul şase ca număr.

Minorii moldoveni năs-cuţi în Italia reprezintă 40,6 % din totalul copiilor mol-doveni sub 18 ani cu şedere legală în această ţară. Mol-dovenii sunt şi printre pri-mele zece comunităţi după numărul cetăţenilor care au intrat în Italia în anii 2010-2011. Pe primul loc se situ-ează Marocul cu 64.966 intrări în 2010 şi 31.000 în 2011, urmat de Republica Populară Chineză, Ucraina, Albania şi Moldova în 2010, iar în 2011 Moldova se cla-sează pe locul şase, după Maroc, Republica Populară Chineză, Albania, Tunisia şi India. În 2010 42.472 mol-doveni au intrat în Italia, iar în anul următor numărul lor a fost de 18.444. Numă-rul mare de moldoveni atestat în 2010 se datorea-

tradicţiilor în societatea ita-liană, făcând din migranţi deseori ţapi ispăşitori.

Rapiditatea şi intensita-tea cu care străinii au reu-şit să influenţeze schimbări demografice radicale trebu-ie să genereze răspunsuri prompte din partea italiană la următoarele: modificări în materia legală de migra-ţie, drepturi de cetăţenie, politicile de muncă, con-tractele de lucru şi, nu în ultimul rând, să se ajungă la o formă de reprezenta-re a migranţilor în sindica-te, în politică şi alte sfere ale vieţii sociale.

Constatăm însă că migranţii au un pro-fil social dezavantajat faţă de populaţia băştina-şă. Italia nu favorizează o mobilitate ascendentă pe piaţa muncii, care ar per-mite migranţilor să treacă de la muncile necalifica-te sau cu calificare joasă la munci calificate, sau să reducă din dezechilibrul social. Străinii sunt antre-naţi în munci necalificate, beneficiind de o retribuire medie inferioară cu 25 la sută faţă de italieni. Veni-tul unei familii de migranţi este cu 40% mai mic faţă de venitul familiilor italiene, în plus migranţii nu dis-pun de rezerve de capital, fapt care agravează nivelul lor de sărăcire.

În concluzie, migranţii sunt mai sărăci şi mai dez-avantajaţi în medie faţă de italieni. Iar părerea gene-rală a societăţii italiene des-pre migranţi, cum că nu achită taxe, este una ero-nată. Datele statistice ates-tă că migranţii contrubuie simţitor la veniturile finan-ţelor publice, fiind plătitori de impozite şi contribuţii în măsură mult mai mare decât beneficiari de servicii în timpul vieţii şi, respectiv, în măsură mult mai mare decât italienii.

ză şi aşa numitei „sanato-rii din 2009”, care de fapt a legalizat şederea multor iregulari aflaţi în acest teri-toriu de mai mult timp.

Printre moldovenii care au intrat în Italia în anul de referinţă 2011, circa 64,8 la sută sunt necăsăto-riţi şi doar 33,9 căsătoriţi, altă situaţie e pentru 1,3 % din total. Dacă se analizea-ză starea lor civilă după sex, atunci 80,6% dintre băr-baţi sunt celibatari, echi-valentul a 10.864 persoane şi 19,3 % căsătoriţi, egal cu 2.609 persoane, 11 băr-baţi au altă situaţie. În timp ce dintre femei 45,1% sunt celibatare (2.235 femei) şi 54,6 % căsătorite (egal cu 2.710), doar 15 femei au declarat altceva.

Studenţi moldoveni în peninsulă pentru anul aca-demic 2011-2012 avem înscrişi 1.794, înmatricu-laţi la universităţi doar 519. Absolvenţi în acelaşi an de referinţă circa 100, în timp ce în anul 2010-2011 au

obţinut licenţa 173 moldo-veni, dintre care doar 31 erau bărbaţi şi 142 femei.

Datele analizate denotă o stabilitate a moldoveni-lor în zonele din nord-estul Italiei. Regiunea Veneto îşi păstrează primatul de pre-zenţe moldoveneşti, urma-tă de Emilia-Romagna. Totodată fluxul enorm al migranţilor moldoveni de până la 2010 a dimi-nuat simţitor în anii ce au urmat, intrările moldoveni-lor devenind în mare parte legale, ceea ce se datorea-ză preponderent reîntregi-rii familiilor, contractelor de muncă sezoniere şi altor motive. Cotele de intrări pe ţară acordate anterior de Guvernul italian pentru munca de „badante” sau „colf” (îngrijitoare şi mena-jere) nu au fost reînoite în ultimii ani, cauza fiind rata înaltă de şomaj în Ita-lia şi criza economică. Cri-za a subminat procesul de integrare al migranţilor şi a condus la acutizarea con-

Italia: Moldovenii în topul primelor 10 comunităţi

gazetaBASARABIEI4 16-30 septembrie 2013

Moldova /+37322/282445 O� ciu282447 O� ciu068041111 O� ciu282446 Depozit068034444 Depozit069872535 Depozit

Austria /+43/6769330838

389099 3608 Milan389099 3662 Roma389099 3646 Torino389099 3833 Bolonia329436 4368 Parma, Verona389099 3725 Monza, Dezenzano389099 3750 Mestre, Iesolo, Vicenza

MoldovaItalia Austria

Italia /+39/

2013

2014

/+373/ 691 360 01/+39/ 3891626301

www.bilux.mdwww.bilux.md

24/24

publicitate

Biroul Relaţii Interetnice este autoritatea administra-tivă centrală care activează, din anul 1991, în subordinea Guvernului Republicii Moldova. Promovarea politicii statu-lui în domeniul susţinerii diasporei moldoveneşti este una din priorităţile Biroului, conform Hotărârii de Guvern nr. 43 din 2.02.2010.

Biroul, fiind unul dintre primele autorităţi moldove-neşti ce a deschis calea spre diaspora moldovenească, a adus un aport pozitiv în procesul de stabilire a contactelor cu asociaţiile diasporale, contribuie la elaborarea politicii de stat în sfera colaborării cu originarii din Republica Mol-dova domiciliaţi peste hotare.

Satisfacerea cerinţelor naţional-culturale ale reprezen-tanţilor diasporei moldoveneşti, susţinerea activităţilor de păstrare a identităţii naţional-culturale, stabilirea şi dezvol-tarea legăturilor cu Republica Moldova constituie o direcţie importantă de activitate şi rămâne a fi sarcina de bază a Biroului Relaţii Interetnice.

Concursul de desene şi eseuri pentru copiii din diasporă „Guguţă – prietenul meu îndrăgit”

Biroul Relaţii Inte-retnice a organizat, în cadrul Anului Spiridon Vangheli – 2013, Con-cursul de desene şi eseuri pentru copiii din diasporă cu gene-ricul „Guguţă – prie-tenul meu îndrăgit”, iniţiativă ce a avut drept scop cultivarea interesu-lui şi cunoştinţelor copi-ilor din diasporă pentru valorile identitare ale culturii Republicii Mol-dova; păstrarea limbii materne; educarea dra-gostei de neam şi Patria istorică.

La Concurs au par-ticipat copii din Gre-cia, Portugalia, Italia, Rusia, Ucraina, Liban, Germania, Israel etc., dar şi copii din Repu-blica Moldova ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare.

Cei mai activi parti-cipanţi s-au dovedit a fi: Asociaţia de priete-nie moldo-elenă ,,Ale-xandru Ipsilantis” din Atena, Grecia; Asociaţia moldo-elenă ,,Orfeu” din

Atena, Grecia; Asocia-ţia ,,Baştina” din Padova, Italia; Cenaclul Literar ,,Dor de Plai” din Portu-galia; Asociaţia de Pri-etenie Moldo-Libaneză din Liban etc.

Ca urmare a selec-tării celor mai reuşite desene realizate de copi-ii din diasporă din ţările sus-menţionate, la data de 20 iunie curent, Biro-ul a organizat, în cadrul unui eveniment cultu-ral, Expoziţia de desene cu genericul ,,Copiii din diasporă sub căciula lui Guguţă”.

La deschiderea eve-nimentului, dna Elena Beleacova, Directo-rul general al Birou-lui Relaţii Interetnice a subliniat în mesajul său de salut că ,,Biroul Rela-ţii Interetnice are misi-unea de a contribui la promovarea, de către diaspora moldoveneas-că, a imaginii pozitive a Republicii Moldova, la păstrarea limbii, tradi-ţiilor şi culturii naţiona-le în ţările de reşedinţă.

Aleksei Ciobanu , 5 ani, Italia Alexandra Vihovanet, 11 ani, Rusia

Liviu Gritcan, 15 ani, Israel

Creaţia marelui Spiri-don Vangheli, însă, stă la baza cultivării inte-resului şi cunoştinţe-lor copiilor, inclusiv din diasporă, pentru valo-rile identitare ale cultu-rii Republicii Moldova, la educarea dragostei de neam şi Patria istorică”.

Înconjurat de mulţi-mea de copii, Spiridon Vangheli a admirat şi apreciat fiecare desen în parte, plăcut surprins că Guguţă rămâne a fi prezent în viaţa fiecă-rui copil, dar mai ales în viaţa copiilor din dias-poră, aflaţi departe de ţara de baştină.

Dat fiind faptul că concursul a fost anun-ţat de desene şi eseuri, copiii nu doar au dese-nat, ci au scris şi eseuri în baza creaţiei lui Spiri-don Vangheli.

În cadrul evenimen-tului au fost date citirii celor mai frumoase ese-uri pline de emoţie şi dragoste de neam scri-se de Valeriu Antoniu, 13 ani, Asociaţia de prietenie moldo-ele-nă ,,Alexandru Ipsilan-tis” din Atena, Grecia şi Emilia Tossounian, 15 ani, Asociaţia de Prie-tenie Moldo-Libaneză din Liban.

Biroul a transmis cu mândrie eseurile scri-se de copiii din diasporă marelui Spiridon Van-gheli care a precizat că ,,Guguţă a supravieţu-it numai datorită scriso-rilor primite de la copii. Iată tocmai scrisorile acestea vor fi în urmă-toarele volume care, de fapt, vor cuprinde un dialog între scriitor şi copii”.

Biroul Relaţii Interetni-ce asigură continuitatea acţiunilor menite să con-tribuie la susţinerea naţi-onal-culturală a diasporei moldoveneşti organiza-te în comun cu asociaţii-le diasporale, următoarea acţiune fiind prilejuită de sărbătorile de iarnă des-pre care Biroul va infor-ma ulterior.

Chişinău, Biroul Relaţii Interetnice, 18 iunie 2013

gazetaBASARABIEI 516-30 septembrie 2013

DeclaraţiaAsociaţiilor din Consiliul Coordonator al Diasporeicu privire la embargoul impus de Federaţia Rusă

importurilor de vin din R. Moldova

Asociaţiile din Consiliul Coordonator al Diasporei au luat cunoştinţă cu indigna-re despre acţiunile Federaţiei Ruse, care a anunţat despre interzicerea importurilor de vinuri moldoveneşti în data de 10 septembrie 2013.

Ameninţările economice, politice sau comerciale sunt inacceptabile în relaţii-le dintre state, Rusia fiind membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului din anul 2012. Prin acţiunile acesteia de interzicere a produselor moldoveneşti au fost încăl-cate principiile Organizaţiei.

Considerăm că asfel de acţiuni sunt inacceptabile în secolul XXI şi au menirea să devieze parcursul pro-european al Republicii Moldova, să descurajeze semnarea sau parafarea acordurilor cu UE în cadrul summit-ului Parteneriatul Estic de la Vil-nius din luna noiembrie 2013.

Asociaţiile Consiliului Coordonator al Diasporei condamnă acţiunile Federaţiei Ruse şi se declară solidare cu direcţia de integrare europeană, adoptată de Republi-ca Moldova în 2010.

Spiridon Vangheli în lumea meaNu cred că există în

Moldova un copil care n-a citit măcar o carte a scri-itorului Spiridon Van-gheli.

Eram mică cînd cineva din prietene mi-a făcut cadou o carte cu o coper-tă atrăgătoare, frumos ilustrată care se numea ,,Cuşma lui Guguţă”. Atunci am decis că voi citi neapărat această carte şi voi citi şi alte cărţi ale maestrului nostru. Eram departe de ţara mea, dar acest fapt nu m-a împie-dicat. Şi aşa şi a fost.

Pe cînd le-am citit, m-am scufundat în lumea magnifică a fanteziei, a bunătăţii şi a căldurii sufleteşti. Este o dova-dă a înţelegerii literatu-rii dedicate cititorului de vîrstă fragedă. Numai o persoană ca Spiridon Vangheli putea să scrie astfel de istorii. Sunt ferm convinsă că doar un om adevărat, care a trăit o copilărie fericită şi ade-vărată, cu un suflet curat,

putea să scrie şi să sim-tă viaţa copilului atît de profund.

...Pentru mine, Gugu-

ţă a devenit un simbol al unui copil bun, fericit, cu o fantezie enorm de bogată, al unui băiat rep-sonsabil, adevărat care are grijă de cei din jur, în pofida vîrstei fragede.

… Toate nuvelele despre

Guguţă au un aer natu-ral, de îţi imaginezi clar cum caii pot să vină sin-guri acasă şi că sacii vin singuri acasă de la moa-ră, ori că sub o căciulă pot încape mulţi copii. De ce nu? Dacă ai o fantezie atît de bogată ca şi a lui Spiridon Vangheli. Pen-tru mine totul părea atît de real, ca în viaţă. Îmi imaginam destul de clar chipul lui Guguţă şi cu ce era îmbrăcat, al bunicu-lui său, floricelele cu care vorbea. Îmbinarea rea-lităţii şi a fanteziei este cheia succesului lui Spi-

ridon Vangheli. Doar un copil precum este Guguţă poate să facă mai aproa-pe venirea primăve-rii şi să declare cu atîta îndrăzneală că ,,noi eram împreună – eu şi cîinele matale”…

…De cîte ori revin acasă,

la bunica, răsfoiesc din nou cărţile lui Spiridon Vangheli care îmi pro-voacă zîmbete şi amintiri plăcute. Nuvelele despre peripeţiile lui Guguţă au mesaje educative impor-tante către noi, copiii: să fim buni, să fim respec-tuoşi, să fim bogaţi sufle-teşte, să fim năstruşnici, să nu ne lăsăm de visuri.

Şi fie ca visurile noas-tre să devină realitate!

Să facem măcar oleacă de lumină pe unde mer-gem!

Emilia Tossounian, 15 ani

Asociaţia de Prietenie Moldo-Libaneză din

Beirut, Liban

Deşi Guguţă face par-te din trecutul meu, el a rămas pentru totdeauna prietenul meu adevărat.

…

Citind peripeţiile lui, vroiam să-i seamăn mult, să fiu la fel de isteţ şi săritor la nevoie. Dacă vreţi să ştiţi, Guguţă nu trăieşte numai în amin-tirile mele dar şi a părin-ţilor mei. Cum am înţeles acest lucru? Păi şi acum, cînd mergem în vacanţă la bunei, cuşma o găsesc tot acolo unde a lăsat-o tata, în cui, de-o veşni-cie. E din blană de cîr-lan brumăriu, cum zice el. Tata o ia atent din cui, o strînge cu amîndouă mîini, o miroase şi apoi o atîrnă înapoi în cui. Abia acum înţeleg, mirosul ei e mirosul baştinei, copi-lăriei, a ceva scump şi

drag care nu se uită, cuş-ma ceea miroase a casă.

…Mereu mă framîntă un

gînd, cît de bine s-a gîndit scriitorul Spiridon Van-gheli să îmbrace pe capul lui Guguţă o căciulă, şi nu una obişnuită, dar una fermecată! Cît de bine ar fi ca toţi copiii să aibă o căciulă ca a lui Guguţă!

Ştiu din spusele mamei că pe timpul în care veni-sem noi în Grecia, era mare sărăcie în Moldo-va, iar cuşma ceea făcea minuni, devenind dintr-o răsuflare atît de mare, încît toţi copiii săraci să încapă sub ea. Noi, cei mai măricei, înţelegem că sunt copii cărora le lipsesc şi hăinuţe şi încălţăminte, aşa că, şi în realitate Spiri-don Vangheli nu ocoleşte să descrie sărăcia şi lipsu-rile copiilor, dimpotrivă,

o redă aşa cum o înţele-gem mai uşor noi, copiii. O singură cuşmă pentru toţi copiii din sat, dar asta nu e o problemă, princi-palul e că căciula împrie-teneşte copiii.

Şi dacă ar fi posibil ca eu să fiu un Guguţă, aş pune pe treabă căciula mea şi aş ruga-o să facă o mulţime de minuni. Aş cere ca părinţii să nu-şi îngroape niciodată copiii, ca copiii să nu ducă lipsa şi dorul părinţilor. Poate cer prea multe de la cuş-mă, dar minunea sper să vină din dorinţele şi visu-rile mele copilăreşti.

…

Valeriu Antoniu, 13 ani,

Uniunea de prietenie Moldo-Elenă

,,Alexandru Ipsilantis”,or. Atena, Grecia

Guguţă, prietenul meu drag (fragment)

Simona Maidan, 8 ani, Portugalia

I Alexandru Bondar-ciak, 13 ani, GreciaY Emilia Tossounian, 15 ani, Libane Alina Iancu, 11 ani, Portugaliam Svetlana Bodarev, 13 ani, Ucraina

gazetaBASARABIEI6 16-30 septembrie 2013

publicitate

italia

italia

italia

italia

Ca majoritatea moldo-venilor stabiliţi în Italia, aştept luna august pentru a merge în vacanţă. Stra-niu, pentru că, de regulă, mergem în vacanţă pen-tru a ne odihni şi pen-tru a reveni la problemele cotidiene cu noi forţe, eu însă în vacanţă plec acasă. Corect, ACASĂ, în Republi-ca Moldova.

De fiecare dată ar tre-bui să mă întorc cu emo-ţii pozitive şi cu gândul de a pleca şi la anul vii-tor, dar se întâmplă aşa că mă întorc cu tristeşe şi durere în suflet. Anul tre-cut, de exemplu, am avut o bucurie: nu a fost nevoie să merg la mecanic pentru a-mi repara automobilul, lucru pe care îl făceam ani la rând când mă întorceam de pe drumurile scum-pei mele baştine. Ultima vacanţă m-a făcut să aduc cu mine în Italia mai multe

întrebări, pe care, la drept vorbind, nici nu ştiu cui să i le adresez.

Primul impact l-am avut la trecerea punctu-lui vamal de la Sculeni. În toată Europa accesul la veceurile publice sunt pe gratis, în Republica Mol-dova – 2 lei. Cum face o persoană care nu are 2 lei? Nu aveam lei la mine şi am rugat doamna de la casă sa îmi permită să intru. „Nici într-un caz, amuş vine şefu şi verifică pe înregistratorul video câte persoane au intrat şi eu ce să fac? Să îi scot din buzunar? Şi aşa pri-mesc 500 de lei lunar!” Şi asta în punctul de fronti-eră, unde trec mii şi mii de persoane în fiecare zi. Pentru mine personal a fost un fel de „Bun venit” din partea autorităţilor, dar şi un „Bun rămas, ţara mea”...

Cu ocazia Zilei Indepen-denţei Republicii Moldova şi începutului anului şcolar, pe data de 31 august curent, dna Iulia Pantea, membru al Asociaţiei de Voluntari-at Moldo-Italiană Renaş-terea din Parma, Italia, împreună cu centrul CCF (copil-comunitate-familie) din Chişinău, a organizat un eveniment de bineface-re pentru 20 de copii plasaţi în asistenţă parentală pro-fesională şi din familii soci-al- vulnerabile.

Toţi copiii au avut par-te de o mare distracţie cu topogane, căluţi, maşi-nele, aparate de joc, sala de role, iar în final, după o gustare de pizza şi suc, clovnul si-a demonstrat magia asupra copiilor: zâmbete, cântece şi dan-suri. Un final de vară plă-cut care sperăm să poarte acestor copii noroc şi voie bună în continuare.

Al şaselea an consecu-tiv, asociaţia „A braccia aperte” organizează eve-nimentul „Cină pentru toţi”, care, de fapt, nu este o doar o simplă cină. Don Albino Bizzotto, unul din principalii organizatori, spune că „cina nu este doar un motiv pentru a mânca, dar şi pentru a trăi împreună şi a încerca să fim solidari unul cu altul.”

A sta împreună la masă înseamnă a împărţi greu-tăţile, a ne ajuta reciproc şi a lupta împreună împo-triva crizei economice, a rasismului, a discrimină-rii, pentru că doar împre-

ună ne simţim bine şi putem lupta pentru un vii-tor mai bun.

Comunitatea moldo-venilor din Padova şi anu-me asociaţia „Moldavi nel Veneto”, „Gazeta Basara-biei”, dl Nicolae Dumbra-vanu şi alţi cetăţeni au participat cu mult drag la această acţiune, implicân-du-se activ cu produse ali-mentare şi voluntari.

Acest tip de eveniment ne face să reflectăm mai mult asupra oportunită-ţilor pe care ni le acor-dă în continuare viaţa. Cu cât înţelegem mai bine că suntem egali şi avem ace-

Sâmbătă, 7 septembrie curent, în area arheologi-că Carsulae, în Umbria, a avut loc cea de-a patra edi-ţie a festivalului de folclor „Folking Carsulae – Le Tra-dizioni nella Storia”.

Evenimentul, organi-zat de asociaţia „Diver-sa-mente” din Terni, naşte din ideea de a aduce un omagiu la ceea ce a repre-zentat Imperiul roman, leagănul cultural comun al Europei moderne, adu-când laolaltă, într-un loc simbol cum este anticul oraş roman Carsulae, gru-puri provenite din diferite colţuri ale Italiei.

Anul acesta, pe lângă ansamblurile folcloristi-ce italiene, a avut onoarea de a fi invitat şi ansam-blul basarabean „Arţăraş”, condus de dna Lidia Bol-

Generozitatea nu are hotare

Latinitatea şi tradiţiile neamului omagiate la festivalul „Folking Carsulae”

Evenimentul a fost organizat cu resursele pro-venite de la cumătria finu-ţei sale (unde dna Iulia, fiind naşă, a renunţat la darul de pe colaci, organi-zând acest eveniment), cu donaţii din partea priete-nilor săi şi a colegilor de serviciu ai soţului.

Mulţumim dnei Iulia Pantea pentru acest gest

generos, care ar putea fi exemplu pentru toţi noi. Cu foarte puţin poţi adu-ce şi tu zâmbetul pe faţa multor copii.

Ludmila Furtună

Preşedintele Asociaţiei de Voluntariat Moldo-Italiană

RENAŞTEREAParma, Italia

fosu, împreună cu asocia-ţia „Dacia”, coordonată de dna Tatiana Ciobanu. S-a dorit să se sublinieze astfel rădăcinile latine ale popo-rului român şi importanţa păstrării firului intergene-raţional al neamului, mai cu seamă în străinătate.

Evenimentul s-a des-făşurat într-o atmosfe-ră de veselie şi voie bună cu dansuri şi cântece tipi-ce din diferitele realităţi locale, reuşind să implice, pe lângă zeci de tineri, şi

publicul prezent. Tradiţia, care etimologic înseam-nă „a transmite” o moş-tenire de valori, reuşeşte astfel, prin diferitele sale forme folcloristice cum sunt cântecele şi dansurile populare, să cultive valori ca apartenenţa la comu-nitate, traiul armonios cu natura sau deosebirea dintre bine şi rău, care în lumea modernă nu doar că sunt uitate, ci şi în per-manenţă subminate.

Ştefan Căliman, Roma

Cină pentru toţi

leaşi drepturi de a supra-vieţui, cu atât suntem mai „bogaţi” şi mai împliniţi.

Aliona Purci, Padova

Acasă, în Republica Moldova

M-a mirat mult să văd o ambulanţă care a trebuit să claxoneze de nenumăra-te ori un troleibuz ce nu îi permitea să treacă, cu toa-te că avea lumina albastră aprinsă, ceea ce m-a făcut să cred că transporta o per-soană într-o situaţie gra-vă. Mă gândeam că în acea ambulanţă aş putea fi eu, mama mea, copilul meu... Unde mergem, dacă am

ajuns să mai vedem ase-menea situaţii? Cel mai interesant este că şoferul trolebuzului nici nu a înţe-les că era vinovat!

Bine, aceştia sunt cetă-ţeni de rând care proba-bil au ajuns aşa din cauza neajunsurilor şi a lipsei surselor de existenţă, dar cine îmi explică mie, de ce în 2013, la 22 de ani de independenţă şi limbă de stat română, mai văd indi-catoare de grad naţional scrise cu litere chirilice? Şi asta după atâtea discuţii şi cuvinte frumoase aduse „limbii noastre cea româ-nă”? Asta chiar m-a dat gata! Primarii satelor date au fost de negăsit şi mer-gem aşa mai departe, şi vrem în Europa.

E plăcut să cred că într-o zi voi găsi în ţara mea mai multă pozitivi-tate printre cei rămaşi şi mai multe lucruri care să ma surprindă plăcut. În momentul în care scriam aceste rânduri, în presă a ieşit şi ştirea despre escro-cheriile de la Consulatul Moldovei în Bologna, care în nici un caz nu dă o ima-gine pozitivă migranţilor moldoveni stabiliţi în Ita-lia. Luptăm în fiecare zi pentru a ne integra, pen-tru a le arăta că suntem buni şi, colac peste pupă-ză, aşa noutate.

Toate aceste situaţii te fac să te simţi deran-jat, prost, iritat, iar cel mai trist e că se întâm-plă anume acolo unde

noi ar trebui să ne sim-şim mai protejaţi şi mai liberi - ACASĂ. În acest context, e bine să spu-nem că aşteptările şi spe-ranţele celor plecaţi ţin de faptul ca lucrurile să se schimbe spre bine, şi nu invers. Şi dreptul de a cere o viaţă mai bună este unul dobândit, dacă e să credem statisticilor care spun că în Republica Mol-dova remitenţele deţin cea mai mare pondere în Produsul Intern Brut, comparativ cu ponderea remitenţelor în structura PIB-ului din alte ţări euro-pene.

Vin acasă de fiecare dată cu gândul că acum chiar voi găsi ceva care să mă oprească în ţara mea, să mă facă să cred cu ade-vărat în cuvintele poeţilor care descriu baştina mea ca pe un colţ de rai, dar plec... Plec de fiecare dată, pentru ca să ma întorc şi la anul viitor. Doar că, după atâtea întrebări, nici eu nu ştiu ce să-i răspund veri-şoarei mele de 8 ani. Ea mă întreabă de fiecare dată: „Când ai să te întorci aca-să? Când o să ai bani sau când o să fii bătrână?”

Aliona Purci, Padova

gazetaBASARABIEI 716-30 septembrie 2013

Transport Italia2 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 612 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Trento: Ion tel. 0690335442 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716

2 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 7292222 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Como: Sergiu Mirciu tel. 0691310272 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90, Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: preluarea pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320 6025763, Vladwww.colete.weebly.comTransport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)

Transport de mărfuri şi pasageriMoldova - Italia - Moldova

Aproape 700 milioane de oameni din lume sufe-ră de boli ale sistemului musculoscheletal. Dia-gnosticul modern şi tra-tamentul profesional al acestor patologii repre-zintă cheia recuperă-rii de succes. Dr. Hakan Eren, noul chirurg orto-ped, a început consulta-rea pacienţilor în Spitalul Internaţional Medpark..

PREGăTIREA PROFESIONALă ŞI ExPERIENŢA îN TURCIAAm absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină din Istanbul în anul 1984 şi timp de doi ani am activat ca stagiar. Mai apoi, am trecut cu suc-ces examenele şi am înce-put rezidenţiatul, unde timp de patru ani am acti-vat ca asistent chirurgie. Următorii şase ani i-am petrecut în Spitalul Educa-ţional din Istanbul, având funcţia de asistent supe-rior. Următoarea etapă a activităţii mele profesio-nale a fost perioada petre-cută la Spitalul de Stat din Üsküdar, unde am acti-vat mai bine de 23 de ani, până în momentul venirii mele în Moldova. Deci, în ultimii 23 ani am practi-cat traumatologia şi orto-pedia. De ce am ales acest domeniu? În această pro-fesie există conceptual de recuperare completă. Nu toate domeniile medicinei o pot obţine. De exemplu, diabetul zaharat poate fi tratat cu medicamente toa-tă viaţa, dar niciodată vin-decat. Tensiunea arterială – aceeaşi situaţie. Dacă un pacient are vreo fractură, aceasta poate fi vindeca-tă şi se poate obţine 100 % recuperare completă. Asta

Moldovenii dintotdea-una au ştiut să poarte cu sine, oriunde s-ar afla, tra-diţiile, obiceiurile şi dati-nile strămoşeşti. La fel se întâmplă şi la capitolul gastronomie. Purtăm şi promovăm în lumea mare aromele bucatelor tradiţi-onale.

În acest context, la înce-putul lunii septembrie curent, a avut loc inau-gurarea Restaurantului „Sabores da Moldávia”, în localitatea Monte de Capa-rica, Almada.

În urma unui Acord de parteneriat sem-nat între Asociaţia Liga Femeilor Moldave în Por-tugalia şi Agenţia de Dez-voltare Locală din cadrul primăriei orăşelului Almada, au fost oferite spaţiu pentru restauran-tul moldovenesc, dar şi o încăpere alăturată desti-nată a fi sediul asociaţiei Ligii Femeilor.

Pe lângă gastronomia moldovenească, meniul restaurantului cuprinde şi bucate tipice portughe-ze la preţuri convenabi-le. „Suntem mulţumiţi că am reuşit să obţinem acest spaţiu. Este un proiect la care muncim de câţiva ani şi iată că, într-un final, participăm la deschide-rea oficială a casei noas-tre. Aici ne vom construi o părticică din Moldova, unde ne vom putea adu-na să pregătim împreu-nă bucate, să-i învăţăm pe copiii noştri poezii, cân-tece şi să organizăm eve-nimente. Le mulţumesc mult tuturor celor care au contribuit la realiza-rea acestui proiect”, sub-liniază Natalia Saculteanu, preşedinta Asociaţiei Liga Femeilor Moldave din Por-tugalia.

La Eveniment a fost prezent Ambasadorul Republicii Moldova în Por-tugalia dl Valeriu Turea, dar şi dl Victor Luten-co, Şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, care a adus cuvinte de mulţumi-re autorităţilor locale din orăşelul Almada pentru

contribuţia importantă întru susţinerea şi încura-jarea conaţionalilor noş-tri în statul portughez. De asemenea, oficialul a ofe-rit Asociaţiei câteva obiec-te de artizanat, sticle cu vin de colecţie, un drapel al ţării noastre, un suport tehnic pentru recepţiona-rea tuturor canalelor mol-doveneşti, dar şi câteva Diplome de Gradul I pen-tru cei mai activi membri fondatori ai organizaţiei moldave.

Nu au lipsit de la lansa-re nici Preşedinta Camerei Municipale Almada, dna Maria Emilia Neto de Sou-sa, însoţită de o parte din echipa care a pus umărul pentru a duce la bun sfâr-şit acest plan. Domnia sa a rostit un mesaj de apreci-ere vizavi de comunitatea moldovenilor din localita-te, menţionând că sunt un popor harnic, muncitor, cu o cultură bogată în spa-te şi cu o educaţie aleasă.

„Am oferit acest spa-ţiu Asociaţiei Liga Femei-lor Moldave în Portugalia, deoarece ne-au motivat atât acţiunile dânşilor, cât şi faptul că avem o comu-nitate accentuată de mol-doveni, şi nu numai, aici în localitate. Considerăm că un asemenea local adu-ce beneficii tuturor: nouă, pentru dezvoltarea mul-ticulturală, dar şi etnii-lor din zonă, pentru că vor putea astfel împărtă-şi unii altora valori cultu-rale, tradiţionale, dar şi gastronomice”, menţio-nează Teresa Sousa Coe-lho, Preşedinta localităţii Caparica, tot ea şi coordo-natoarea principală a pro-iectului.

În cadrul lansării au fost recitate poezii, inter-pretate cântece şi dansuri tradiţionale.

Chiar dacă activează de câteva săptămâni, resta-urantul a fost vizitat deja de mai mulţi clienţi, dor-nici şi curioşi să cunoască bucatele cu arome moldo-veneşti.

Olesea Tanaşciuc, Lisabona

PORTuGALIA

Restaurantmoldovenescîn Portugalia

Chirurg ortoped internaţional în echipa SpitaluluiInternaţional Medpark

este motivul pentru care eu îmi iubesc profesia.

CAUzELE BOLILOR SISTEmUlUI mUSCUlOSChElETalConform Organizaţi-ei Mondiale a Sănătăţii, bolile sistemului muscu-loscheletal în stadiul cro-nic afectează mai mult de 12 % sau aproape 700 milioane de oameni din întreaga lume. Care este cauza expunerii evidente a acestei patologii? Con-form teoriei probabilităţii, majoritatea accidentelor afectează sistemul mus-culoscheletal. Din propria experienţă, cea mai comu-nă cauză a acestui tip de traumă este leziunea pro-vocată de către persoana însăşi. De exemplu, paci-entul cade şi îşi luxea-ză piciorul. În al doilea

rând, traumele din sport. În al treilea rând, orice tip de traumă, cauzată de accidente, lupte, conflicte militare.

DESPRE hALLUx vALGUS SaU mONTURIHallux valgus sau montu-rile se găsesc la peste 70 % din femei şi 10 % din băr-baţi. Deranjează în timp ce mergem, lucrăm sau pur-tăm încălţăminte. Cea mai frecventă cauză a hallux valgus-ului este purtarea permanentă a încălţămin-tei cu toc înalt. În acest caz, anatomia piciorului se modifică: bolta arcuită se aplatizează, apar „mon-turi” şi bătături şi dege-tele capătă forma unui ciocan. Un alt factor al acestei patologii este plat-fusul sau talpa dreaptă. În acest caz, muşchii îşi pierd

din elasticitate, nu îşi pot menţine bolta arcuită a piciorului în mod natu-ral şi se distribuie greu-tatea în mod uniform. În afară de aceasta, grupa de risc mai include şi persoa-nele a căror activitate pre-supune o lungă şedere în picioare, sportivii cu lezi-uni ale măduvei spinării, picioarelor şi, de aseme-nea, femei în perioada menopauzei. Încălţămin-tea ortopedică combina-tă cu masaj ajută în etapa timpurie a apariţiei aces-tei patologii. Dar dacă deformaţia este într-o sta-re avansată, atunci este necesară o intervenţia chi-rurgicală. Personal am dezvoltat o metodă unică de intervenţie chirurgica-lă pentru corectarea mon-turilor la picior. Eficienţa acestei metode este foar-te înaltă şi complicaţiile sunt minime. Intervenţia chirurgicală este efectua-tă sub anestezie generală, durează aproximativ o oră şi pacientul este externat în câteva zile cu piciorul frumos şi sănătos. Desi-gur, numai după o exami-nare amănunţită, analiză şi numai dacă deformarea face pacientul să sufere, îi aduce disconfort şi îi cau-zează dificultăţi în mers, luăm decizia necesităţii efectuării intervenţiei chi-rurgicale.

DESPRE ARTROPLASTIEAceastă intervenţie chirur-gicală este utilizată pe sca-ră largă în lume. Cel mai des, artroplastia este efec-tuată în cazul şoldurilor, genunchilor şi umerilor. Eficienţa acestor tipuri de intervenţii este de aproa-pe 95 %, ceea ce reprezin-tă un indicator excelent.

gazetaBASARABIEI8 16-30 septembrie 2013

vă pune la dispoziție

Consultație Juridică GRATUITĂ Dreptul administrativ, dreptul familiei, dreptul muncii,

dreptul penal, dreptul întreprinderilor comerciale, dreptul contractelor de chirie, dreptul de sejur al străinilor în Franța, etc.

În �iecare sîmbătă, de la 14:00 la 18:00

PROGRAMARE OBLIGATORIE la numărul de telefon: 06.32.91.28.72

Proiectul Uniunii Europene "Consolidarea capacităților de gestionare a migrației în Republica Moldova" în colaborare cu

Primăria orașului Villeneuve-Saint-Georges și Comunitatea Creștină Ortodoxă "S�întă Treime și S�întul Gheorghe"

Adresa: Maison des AssociationsEspace Roland Duhamel

Allée Henri Matisse94190 Villeneuve-Saint-Georges

(RER D stația Villeneuve-Saint-Georges => Bus J1 stația M. SEGUIN)