Gazeta basarabiei nr5 2015 web

EDITORIAL

Reguli noi, pentru o politică nouă

Alegerile locale care s-au desfăşurat recent în Republica Moldova au adus o con-firmare a unui sentiment care s-a făcut din ce în ce mai vizibil în spaţiul pruto-nistrean în ultimele luni. Un lucru este evident: cla-sa politică actuală din ţara noastră a atins şi chiar a depăşit anumite limite, dincolo de care va fi foarte greu, practic imposibil, să mai recâştige încrederea şi o largă accepta-re a societăţii.

În multe localităţi, inclusiv în municipiul Chişinău, alegerile primarilor şi a consiliilor (locale, raionale, municipale) au fost influen-ţate de o serie de factori care nu au nimic în comun cu problemele de ordin local. De mul-te ori candidaţii au scos în evidenţă eternele „probleme geo-politice” şi au neglijat aproape cu desăvârşire adevăratele aşteptări ale locu-itorilor din aceste localităţi. Această confu-zie de genuri, operată cu bună ştiinţă de către majoritatea forţelor politice de la noi, indife-rent de orientarea şi de doctrina lor, a condus la o aprofundare a sentimentului de abandon, la o aprofundare de fapt a dezamăgirii quasi-generalizate. În aceste condiţii, sute de mii de alegători au ales pur şi simplu să nu se prezin-te la vot – în ambele tururi de scrutin prezenţa la vot a alegătorilor a fost mai mică de 50% în aproape toate unităţile administrative.

Iată de ce nu este deloc o exagerare în a afirma că cel mai mare „partid” din Republi-ca Moldova este acela al oamenilor dezamă-giţi, a alegătorilor demoralizaţi, care nu mai au încredere în nici unul din partidele exis-tente şi care aleg pur şi simplu să nu mai iasă la vot. Iar aici – în nedorinţa cetăţenilor de a se identifica şi afilia cu clasa politică actu-ală – există, în mod paradoxal, o mare pro-blemă, dar şi premizele unei noi speranţe. O mare problemă, fiindcă renunţarea la vot este întotdeauna o ratare a democraţiei. O nouă speranţă, fiindcă pe eşichierul politic se eliberează loc pentru forţe noi, necompro-mise, capabile să motiveze din nou popula-ţia şi să fie mai corecte şi mai eficiente decât formaţiunile politice existente.

Chiar dacă partidele mari, atât cele pro-europene, cât şi cele care optează pentru o orientare pro-estică, au obţinut un număr important de voturi, se simte necesitatea unei schimbări. Societatea este în căuta-rea unei alternative a clasei politice actua-le. Iar alternativa adevărată poate să apară în condiţiile în care se schimbă nu doar faţa-da, nu doar protagoniştii procesului politic, dar şi cel mai important lucru – regulile de joc. Anume în acest mod se va reuşi reseta-rea adevărată a clasei politice de la noi: noi reguli de joc, care vor scoate definitiv poli-ticienii corupţi în afara politicii. Suntem actualmente într-un moment foarte impor-tant, de ruptură. De re-definirea clasei poli-tice pornind de la o bază nouă, sănătoasă şi veritabil pro-europeană va depinde viitorul Republicii Moldova.

gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul VII, Nr. 5, 1-31 iulie 2015

Dorin DuşciacParis, Franţa

PAG

2PAG

3PAG

4

Cu ocazia încheierii misiunii diplomatice a Ambasadorului Republicii Moldova în Portuga-lia, Excelenţa Sa Valeriu Turea, mai mulţi reprezentanţi ai aso-ciaţiilor culturale din această ţară s-au întrunit prieteneşte la sediul Ambasadei, pentru a-şi lua rămas bun de la Domnia Sa, nu înainte de a-i adresa sincere

cuvinte de mulţumire şi de înal-tă apreciere pentru eforturile pe care le-a depus întru dezvolta-rea relaţiilor diplomatice moldo-portugheze, pentru promovarea culturii ţării noastre în Portuga-lia, pentru că a fost mereu prin-tre conaţionali şi pentru ei, pentru sprijinirea activităţi-lor culturale şi de învăţământ

pe parcursul ultimilor aproape cinci ani în ţara lui Camões, dar şi pentru multe alte aspecte ce ţin de acordurile semnate între Moldova şi Portugalia, de profe-sionalismul şi dăruirea Domni-ei Sale.

Cei adunaţi i-au urat de sănă-tate, de voie bună, i-au cântat şi i-au spus că îl aşteaptă să mai

revină pe tărâmuri portugheze. Dl. Turea, la rândul său, le-a

mulţumit conaţionalilor pentru iniţiativă şi prezenţă şi le-a urat succese în viaţă şi în activităţile pe care le desfăşoară pentru pro-movarea bunului nume al Repu-blicii Moldova.

Olesea Tanaşciuc, Lisabona

Reprezentanţii asociaţiilor culturale din Portugalia şi-au luat rămas bun de la Ambasadorul Republicii Moldova la Lisabona

Oamenii sunt în drept să îşi redobândească justiţia şi să demonstreze împotriva guvernului şi a corupţiei

Cartea Cuvinte pe stradă... în lume –o salbă de bijuterii literareLa Biblioteca Onisifor Ghibu din municipiul Chişinău a avut loc, la 29 mai, lansarea cărţii Cuvinte pe stradă... în lume, volum tradus din limba italiană şi publicat în română.

Un sfat pentru tinerii artişti: să creadă în propriul lor mesaj artistic, să nu-şi trădeze visele!

gazetaBASARABIEI2 1-31 iulie 2015

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. DIRECTOR: Olga Coptu REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACTOR: Oleg Chicu REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-MAIL: [email protected]) , Aliona PURCI (Italia),

Svetlana LISAGOR VERGIS (Grecia) CARICATURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN. Site internet: Mihai Dobrin, asociaţia Tous pour l’Europe, Paris. Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor. Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la

adresa: [email protected] FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 0039 3273857381. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la Tipografia „PRAG 3”, Chişinău TIRAJ: 6.000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

PUNCTE CARDINALE: ORIENTARE ÎN ACTUALITATE

— Care este opinia dvs. vizavi de „demisia de onoare” a premierului Chiril Gaburici?Acum este la modă să se

spună „demisie de onoare”, se simt mai bine dacă îşi spun că îşi dau demisia de onoare. Demisia este demi-sie. Însă, dacă putem com-para cu ce se întâmplă în România, chiar e de onoa-re. Adică la noi premierul a declarat că îşi dă demi-sia dacă e urmărit penal, însă după ce a intrat la DNA şi a aflat că este urmărit penal, a zis că nu şi-o mai dă. Acum zice că şi-o va da când va fi condamnat defi-nitiv de un judecător. Deci nu are onoare deloc. Aşa că din acest punct de vedere sunteţi mai buni decât noi.

— La începutul lunii de-cembrie, anul trecut, aţi declarat că sunteţi mulţumită de rezul-tatul alegerilor parla-mentare din RM şi de păstrarea vectorului european. Ce spuneţi acum de realităţile de la Chişinău?

Nu înţeleg de ce Partidul Liberal nu este la guverna-re. A făcut parte din coaliţia proeuroeană. Îmi este greu să cred că reformele pro-europene pentru parcur-sul european al Moldovei vor fi făcute cu susţinerea Partidului Comunist, aşa cum este constituit acum guvernul. Ştiind că dom-nul Plahotniuc face toate aranjamentele, iarăşi am dubii foarte mari că lucru-rile vor merge bine pen-tru cei care vor continuarea drumului proeuropean. Pe de altă parte, să nu uităm că politicienii vin şi plea-că şi că ceea ce vor oamenii este mai importat, mai ales atunci când se exprimă. Şi am toată admiraţia pentru cei din Republica Moldova care au ieşit şi au demon-strat împotriva guvernu-lui în număr de zeci de mii. Noi nu mai vedem asta în România. Aceasta nu poate să rămână fără consecinţe. Că, până la urmă, prag-matic vorbind, vrei votul oamenilor, nu?!

— Oamenii sunt deza-

Oamenii sunt în drept să îşi redobândească justiţiaşi să demonstreze împotriva guvernului şi a corupţieiInterviu cu Monica Macovei, expert pe justiţie pentru Consiliul Europei în Europa de Est

măgiţi, iar în presă se vehiculează informa-ţii precum că aceste mişcări civice ar fi „organizate din um-bră”. De ce se creează asemenea situaţii de

a induce în eroare şi justiţia, şi populaţia?Sunt „unii” care vor să

nu se iasă la vot, să nu iasă cei care gândesc liber, cei dezamăgiţi pe bună drep-tate de ceea ce se întâmplă.

Să nu iasă la vot şi să iasă cei care sunt manipulaţi. Şi pot să mă refer direct la Federaţia Rusă, care încu-rajează, de altfel, corupţia şi lipsa unei justiţii inde-pendente, pentru că un

stat măcinat de corupţie e un stat mult mai uşor de manipulat şi, eventual, de cucerit.

— Igor Dodon, liderul socialist, susţine că unioniştii sunt împo-triva statului de drept. Să ceri unire, în cazul Moldovei şi a Româ-niei, înseamnă să fii împotriva statului RM?Nu. Problema unirii

putea fi rezolvată în anii ’90, când toţi actorii inter-naţionali erau de acord, dar Iliescu nu a vrut. Şi acum mă întreabă nem-ţii de ce nu ne-am unit în ’90. Eram susţinuţi de SUA şi de Germania, iar popu-laţia din România era total pentru. Acum nu este chiar aşa. Va veni şi momen-tul acela, trebuie să fie un moment internaţional, nu poţi să o faci aşa, „peste noapte”, doar pentru că o vrei tu.

Interviu realizat deAlla Tofan, pentru

Gazeta Basarabiei,pe 13 iunie 2015

legătura dintre capitula-rea Franţei în faţa Germani-ei naziste, din 21 iunie 1940, şi agresiunea ulterioară a URSS împotriva României (ultimatumul din 26 iunie şi anexarea din 28 iunie a Basa-rabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa). Intervenţi-ile lui Caşu au fost completa-te de istoricul Matei Cazacu şi de preşedintele asociaţiei ,,La Maison Roumaine”, Ale-xandru Herlea. În cea de-a doua parte a evenimentului a fost lansat volumul ,,Duş-manul de clasă. Represiuni politice, violenţa şi rezisten-

ţa în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956”, semnat de Igor Caşu. Cartea a fost prezenta-tă publicului de Matei Caza-cu şi ambasadorul Republicii Moldova în Franţa, ES Oleg Serebrian.

Evenimentul de comemo-rare de la Paris se înscrie în programul ,,Diplomaţia Uni-rii”. Acţiuni similare, în con-textul împlinirii a 75 de ani de la ocupaţia sovietică au loc în circa 200 de localităţi ale lumii, la Bucureşti, Chişi-nău, Beijing, Roma, Londra, Dublin, Luxemburg, Madrid, Barcelona, Atena şi altele.

FRANŢARomânii din Franţa, acţiuni comune în contextul comemorării a 75 de ani de la raptul Basarabiei

Experienţa acestor alegeri i-a lăsat pe unii dezamăgiţi, pe alţii increduli în rezulta-tul alegerilor şi, bineînţeles, au fost şi câştigători. Până la urmă, contează că alege-rile s-au desfăşurat în mod democratic, iar poporul a decis aşa cum a ştiut el mai bine.

Pentru mine, ca o primă experienţă, a fost un rezultat bun: circa 14,88 % din alegă-torii oraşului meu natal mi-au încredinţat votul. Acest fapt presupune şi mă obligă la responsabilitate enormă faţă de cimişlieni în cadrul consiliului orăşenesc. A fost o campanie curată, în care am cunoscut multă lume şi în care am reuşit să adun la un loc acei oameni care doresc să schimbe starea de lucruri din oraş. Le sunt recunoscătoare celor care m-au votat la funcţia de pri-mar şi regret că nu am reuşit să îndreptăţesc aşteptările

lor, pentru că nu am învins. Totodată, în calitate de con-silier local, voi pleda pentru propuneri concrete, proiec-te necesare oraşului şi deci-zii chibzuite.

Aş vrea să aduc since-re mulţumiri colegilor din cadrul Partidului Democrat, în special celor din Cimişlia, care au susţinut şi au pro-movat candidatura mea în această funcţie.

Aceste alegeri din 14 şi 28 iunie 2015 au adus în frun-tea administraţiilor publice locale din ţara noastră 183 de femei, cu 17% mai mult decât în scrutinul din anul 2011. Circa 22,5 la sută din primarii aleşi sunt femei (995) – un început promiţă-tor, dar obiectivul de 30 % rămâne a fi departe.

Deşi la Cimişlia nu s-au făcut schimbări la nivel de primar, sunt schim-bări considerabile la nivel de consiliu orăşenesc. Noii

consilieri sunt cu toţii ghi-daţi de dorinţa frumoasă de a contribui la dezvolta-rea oraşului. Acest consiliu cu persoane curate, plasa-te în funcţii de responsabi-litate în instituţiile publice, care au prerogative în diver-se domenii, trebuie să adu-că plus valoare în viitorul consiliu. La acest început de mandat se percepe atmosfe-ra de conlucrare în folosul comunităţii, ceea ce trebuie menţinut şi păstrat pentru patru ani. Îmi exprim spe-ranţa că împreună vom reu-şi să depăşim interese de grup, personale sau de par-tid în beneficiul cetăţelor.

Pentru că alegerile vin şi se duc, iar orăşenii aşteap-tă schimbări, este important să nu uităm de promisiuni-le făcute în campanie şi să depunem cu toţii efort pen-tru realizarea lor.

Olga Coptu

Alegeri locale 2015

Reprezentanţii filialelor din Franţa ale Platformei Uni-oniste Acţiunea 2012 şi Ligii Studenţilor Români din Stră-inătate (LSRS) au organizat, în colaborare cu mai mul-te asociaţii partenere, o serie de evenimente în contextul comemorării a 75 de ani de la raptul Basarabiei prin agresi-unea URSS împotriva Româ-niei, din 28 iunie 1940.

Invitatul de onoare al organizatorilor a fost istori-cul Igor Caşu, cercetător la Institutul de Istorie al Univer-sităţii de Stat din Moldova. În prima parte a evenimentului a avut loc proiecţia filmului documentar ,,Stalin – dic-tatura terorii” (BBC, 2014), urmată de conferinţa ţinu-tă de invitatul de la Chişinău, sub genericul ,,Relaţiile fran-co-române în perioada inter-belică”. Istoricul Igor Caşu a subliniat în acest cadru sprijinul constant al Franţei pentru recunoaşterea Marii Uniri de la 1918, precum şi în favoarea integrităţii teri-toriale a României în peri-oada interbelică. Totodată, conferenţiarul a demonstrat

gazetaBASARABIEI 31-31 iulie 2015

COMUNICAT DE PRESĂ

Forumul tinerilor basarabeni din diasporaLiga Studenţilor Basa-

rabeni din Ploieşti şi echi-pa proiectului „Conferinţa Deschisă Republica Moldo-va 2020”, în parteneriat cu mai multe asociaţii din dias-pora, anunţă organizarea Forumului Tinerilor Basara-beni din Diaspora, care se va desfăşura la Sinaia (Româ-nia), în perioada 30 iulie – 2 august 2015.

Principalul obiectiv al acţiunii constă în crearea şi consolidarea unei platfor-me permanente de comuni-care între tinerii basarabeni din diaspora, care va faci-lita coeziunea acestora şi va contribui la studierea şi elaborarea modelelor de dezvoltare a Republicii Mol-dova. La Forum vor partici-pa reprezentanţi ai mediului

asociativ al tinerilor basa-rabeni din străinătate, dar şi al tinerilor din Republica Moldova şi România. Pe par-cursul celor trei zile, partici-panţii vor identifica o serie de probleme cu care se con-fruntă societatea din ţara de origine şi vor propune solu-ţii concrete pentru aceste probleme. Tematicile abor-date se vor referi în princi-

pal la: protecţia mediului înconjurător şi responsabi-litatea civică, antreprenoria-tul social şi probleme legate de dezvoltarea creativităţii tinerilor.

Organizatorii evenimen-tului vor asigura cazarea şi pensiune completă pen-tru participanţi. Persoane-le interesate de a participa la Forumul Tinerilor Basa-

rabeni din Diaspora sunt invitate să completeze for-mularul de participare dis-ponibil la adresa:

https://docs.google.com/forms/d/1ekFag3Qig8sSVvF_s5StkiPzDhG51nBpVdDz8h-OxKM/viewform

înainte de data de 15 iulie 2015.

Mai multe deta-lii referitor la eveniment

pot fi găsite la adresa: www.moldova2020.org

Evenimentul se va derula graţie susţinerii din partea partenerilor instituţionali şi a mai multor asociaţii a tine-rilor români din diaspora.

Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să expediaţi un mesaj la adresa: [email protected]

O lume într-o lacrimăAş fi putut să zic: într-o picătură de ploaie. Sau: într-un bob de rouă.

Dar am optat pentru: lacrimă. De ce? Pentru că lacrima simbolizează cel mai perfect trăirea, profunda trăire umană. Da, lacrima e un semn al unei mari, sfâşietoare dureri. Adevărat. Dar, uneori, şi a unei nestă-pânite bucurii!

Cartea „CUVINTE PE STRADĂ... ÎN LUME” ne vine din Italia. E o carte insolită, originală, singulară în felul ei. E plină de frumuseţi, de înţe-lepciune, dar, în acelaşi timp, impregnată de tragism. Nu mă pot reţi-ne să nu atribui aceste calificative şi ţării înseşi...

Parcurgând-o, de la un capăt la altul, cu atâtea emoţii, asociaţii şi amintiri, m-a dus gândul la istoria lui De Sanctis, care zicea: e des-tul să citeşti pe Dante şi ai cunoscut întreg spiritul Italiei. O lume, un popor cu toată istoria lui, exprimat prin opera unui singur autor. Unul de geniu!

Cum am putea denumi, ca gen literar, aceste texte de o maximă con-centraţie, de nici două pagini uneori, care ne oferă o aleasă plăcere la lectură? Eu le-aş zice: mininuvele. Sau: nuvelete. Dar parcă denumi-rea contează? Esenţa, în primul rând. Mesajul ce-l comportă. Şi, totuşi, într-o operă de artă forma face parte din... conţinut.

Astăzi, în lumea noastră supraindustrializată şi tehnicizată, cuvin-tele au ajuns a fi banalizate şi chiar devalorizate în mare măsură. Or, acolo unde e suficient de doar câteva ca să exprime o idee, sunt turna-te cu ghiotura, de nu mai pricepi ce a vrut să spună cutare.

Această carte vine să reabiliteze valoarea şi ponderea CUVÂNTU-LUI, adică sensul şi semnificaţia lui PRIMARĂ, PRIMORDIALĂ.

Lucru pe care-l poate realiza numai POEZIA. Or, mai aproape de adevăr, mai exact ar fi să numim textele din carte: POEME ÎN PROZĂ. Pentru că proprietatea fundamentală a poeziei este maxima concen-traţie a expresiei: lapidaritatea, scurtimea... Apropo, germanii au ter-menul lor pentru poezie: Dichtung. Ceea ce înseamnă, literalmente: îndesat, închis bine, etanş...

Cartea „Cuvinte pe stradă...” ne spune atâtea adevăruri despre exis-tenţa umană, cea închisă între DUMNEZEU CEL MARE, AL TUTURORA, ŞI LUCIFER, încât atunci când ajungi la capătul lecturii, ai impresia că ai călătorit şi cunoscut întreaga omenire, cu toată istoria ei zbuciuma-tă... Sau, cel puţin, a mereu însângeratei noastre Europe...

Un cimerian, locuitor în munţi, el, ultimul reprezentant al străve-chiului său popor, ajută un cuplu de alt neam, rătăcit pe viforniţă, le oferă adăpost, asistă naşterea femeii gravide... Dânsul, care mâine va dispărea şi el!.. Nu e asta o cutremurătoare dovadă de solidarita-te umană, dincolo de rase, seminţii, culoare a pielii?.. Sau: un nepot, anunţat că i-a decedat bunica, merge la casa ei, veche, dărăpănată, ca să facă ce-o face, s-o vândă, să scape de ea... Dar bunica i-a lăsat tes-tament o cutiuţă cu porunca s-o deschidă doar în pragul casei... Când ajunge la faţa locului, găseşte în acea cutiuţă pietricica ce-a primit-o la confirmarea majoratului... I se umple inima de nemărginită dragoste pentru cea plecată, renunţă la ideea de a înstrăina vechea casă, decis s-o repare şi s-o aibă în grija lui... Ce e asta dacă nu sacra legătură şi continuitate a generaţiilor?

Sau: o persoană găseşte pe o bancă o carte, şi între filele ei un mesaj: să o ia, dar în schimb să lase şi ea una într-un loc potrivit... Când am citit acest fascinant text şi am dat peste cuvintele „SĂ ELI-BEREZE O CARTE”, mi-am zis: cum adică, să eliberezi? Dar, aflând finalul, m-am dumerit: oare cărţile pe care le adunăm în bibliotecile noaste nu seamănă cu păsările măiestre care stau închise în rafturi, în loc să zboare spre alţi şi alţi cititori? Şi noi le ţinem închise, ca în nişte colivii... Ce idee fantastic de frumoasă conţine această nuveletă-poem!

Am întâlnit printre autori persoane venite din alte ţări şi stabilite în Italia, părăsindu-şi patria din cauza conflictelor interetnice, a războa-ielor, genocidului... O autoare a unei sfâşietoare mărturisiri zice des-pre ţara ce a adoptat-o: MI-E CA O MAMĂ, O MAMĂ VITREGĂ, DAR CE BUNĂ MAMĂ ÎMI ESTE!

Vrăjit de lectură, am pus drept titlu al acestor note o sintagmă oare-cum poetică.

13 martie 2015Vladimir Beşleagă

La Biblioteca Onisifor Ghibu din municipiul Chişinău a avut loc, la 29 mai, lansarea cărţii Cuvinte pe stradă... în lume, volum tradus din limba italiană şi publicat în româ-nă graţie spijinului Ministerului ita-lian de Externe şi Ambasadei Italiei în Republica Moldova. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul Săptămânii Culturii Italiene În Moldova, organi-zată de către Asociaţia de promova-re socială Italia-Moldova şi Asociaţia culturală Il Furore dei Libri.

Prefaţa volumului este semnată de către scriitorul Vladimir Beşlea-gă, care menţionează că „este o carte insolită, originală, singulară în felul ei; plină de frumuseţi, de înţelepciu-ne, dar, în acelaşi timp, impregnată de tragism”. Cartea oferă cititorului basarabean o „salbă de bijuterii lite-rare”, mai spune maestrul Vladimir Beşleagă.

Volumul a fost îngrijit de către Renzo Galli şi Maria Luisa Mora (Asociaţia Il Furore dei Libri), doi dintre fondatorii Concursului literar Parole per strada/Cuvinte pe stradă. Volumele antologice Parole per stra-

da se află în cele mai prestigioase biblioteci din Italia.

Din 2010 Asociaţia Il Furore dei Libri promovează iniţiativa numi-tă Parole per strada, care prevede organizarea unui concurs la care sunt invitaţi scriitori cunoscuţi sau în devenire, chemaţi să scrie o scur-tă povestire (1500 de semne) la o temă propusă. Dintre povestirile admise, un juriu desemnat selec-tează 10, care, publicate pe panouri impunătoare, sunt expuse în oraşul Rovereto (Italia). Aceleaşi povestiri, publicate pe panouri mai mici, for-mează o expoziţie itinerantă pe stră-zile şi piaţetele din Rovereto (care în perioada mai-septembrie devine „Oraşul celor 99 de povestiri”), dar şi din întreaga Italie.

În primăvara anului 2014, expo-ziţia cu genericul Cuvinte pe stra-dă a fost prezentată la Chişinău în cadrul Săptămânii Culturii Italie-ne în Republica Moldova. Ulterior, a fost propusă în câteva altre centre din Republica Moldova.

Toate povestirile admise la con-curs sunt publicate într-o antologie

care are drept titlu tema propusă şi însoţesc expoziţia, pentru a fi dis-tribuite gratuit vizitatorilor intere-saţi în şcoli şi în bibliotecile care fac o solicitare în acest sens.

O caracteristică particulară a ini-ţiativei este participarea unor autori de naţionalităţi şi culturi diferi-te, cu o povestire în limba italiană, care va fi publicată apoi şi în limba maternă a autorului. Astfel se cre-ează o expoziţie şi o antologie des-chisă tuturor limbilor şi culturilor. La ultimele două ediţii au participat şi autori din Moldova, iar povestiri-le lor apar în română şi în italiană, în antologie.

Antologia cuprinde 48 de poves-tiri, dintre care 10 – selectate în cadrul ediţiei din 2014 a concursu-lui Parole per strada. Dintre cei 36 autori prezenţi în volumul Cuvin-te pe stradă, 30 sunt italieni, alţi 6 (20%) – migranţi. Faptul că un autor sau altul a fost selectat la mai mul-te ediţii denotă calitatea povestirilor sale.

Ecaterina Deleu

Cartea Cuvinte pe stradă... în lume – o salbă de bijuterii literare


PUBLICITATE

La comandă autocar • microbuz

La comandă autocar • microbuz

Moldova /+37322/282445 O� ciu282447 O� ciu068041111 O� ciu282446 Depozit068034444 Depozit

Austria /+43/6769330838

389099 3608 Milan389099 3662 Roma389099 3646 Torino389099 3833 Bolonia329436 4368 Parma, Verona329367 9050 Mantova, Valegio389099 3725 Monza, Dezenzano389099 3750 Mestre, Iesolo, Vicenza389999 0262 Viaregio, Massa, Carara320491 8484 Elba, Piombino, Sardegna327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova

I N

MoldovaItalia Austria

I N

Italia /+39/

Telefon reclamaţii /+373/ 691 360 01

327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, PadovaA 5-ea CĂLĂTORIE GRATIS!

Igor • NicolaeIgor • Nicolae

Pe data de 20 iunie 2015, Asociaţia de prietenie mol-do-germană din Berlin, Ger-mania, a organizat cu ocazia Zilei Internaţionale a Copi-lului un concert de caritate cu genericul „O inimă pen-tru copiii din Republica Mol-dova”.

La această frumoasă săr-bătoare, care s-a desfăşurat în grădina Ambasadei Repu-blicii Moldova, au participat circa 200 de oaspeţi: mem-bri ai Asociaţiei de prietenie moldo-germană din or. Ber-lin, ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai diasporei, precum şi numeroşi prie-teni şi simpatizanţi germani ai culturii şi tradiţiilor noas-tre. Cu prilejul acestui eve-niment, asociaţia noastră a lansat un proiect nou de sus-ţinere a copiilor bolnavi de cancer din Republica Moldo-va.

Pentru susţinerea copi-ilor bolnavi de cancer din Republica Moldova au parti-cipat la acest concert şi acţi-une de caritate ansamblul de dansuri populare pentru copii „Speranţa” de pe lângă Centrul pentru Copii şi Tine-ret din or. Chişinău „Artico”, ansamblul de muzică bal-canică din or. Giessen, Ger-mania, tânăra interpretă Cristina Holstein din or. Ber-

lin, ansamblul de dansuri populare „Primăvara” al aso-ciaţiei noastre şi micii dan-satori de dansuri clasice şi latino de pe lângă Clubul de dansuri „OTK Schwarz-Weiß 1922“, care au fascinat publi-cul cu un program frumos de muzică şi dans popular.

Acţiunea de caritate a fost susţinută de către orga-nizaţiile din Berlin: Amba-sada Republicii Moldova în Germania, Hotelul Pankow Berlin şi personal dna Djuli-eta Huchtemann, proprietara hotelului Gartenverein Britz-Berlin, Compania de catering „Die Koestlichen”.

Asociaţia de prietenie moldo-germană din or. Ber-lin îşi exprimă recunoştinţa tuturor celor care au contri-buit la organizarea şi pregă-tirea acestui festival frumos şi tuturor participanţilor.

Din mijloacele adunate vor fi procurate cadouri pen-tru copiii bolnavi de cancer din Republica Moldova, vor fi organizate spectacole ale teatrului „Licurici” şi vor fi finanţate terapii muzicale şi de artă plastică pentru aceş-ti copii.

Angela Mutruc

Preşedintele Asociaţiei de prietenie moldo-germană

din or. Berlin

GERMANIA

„O inimă pentru copiii din Moldova”

— Cezara Kolesnik, de pes-te 15 ani locuiţi departe de Republica Moldova, sunteţi astăzi o artistă pictoriţă apreciată, cu-noscută şi recunoscută în multe ţări din Europa şi nu numai. Pentru început, o întrebare „banală”: e greu să de-butezi o carieră artisti-că în Europa? Consider că unui artist îi

va fi greu să debuteze ori-când şi oriunde, greul fiind nu doar financiar, dar şi emo-ţional. Un artist este tot tim-pul supus ochiului critic al publicului şi asta e valabil pentru orice colţ al lumii în care îşi lansează cariera.

— Prin ce se deosebesc

studiile în domeniul ar-telor vizuale din Franţa de cele din Republica Moldova? Se poate vorbi despre faptul că există ţări unde astfel de stu-dii sunt mai „uşoare”? Nu prea ştiu ce ar fi uşor

sau greu în domeniul studi-ilor, dacă ar fi să facem abs-tracţie de limba în care se desfăşoară studiile. Legat de un aspect mai „academic” al chestiunii, aş putea spune că în Franţa studiile în arte sunt mai libere în gândire, aici se experimentează mult mai mult, studenţii sunt încura-jaţi să-şi găsească propriul drum. La modul practic, în şcolile de artă nu există note, totul se bazează pe anumite

aprecieri din partea profeso-rilor, care nici nu se numesc profesori, ci „intervenanţi”. În Republica Moldova încă nu s-a ieşit din acel acade-mism rigid şi nici nu prea am impresia că se doreş-te acest lucru, e o structură mai strictă, se predă după un plan pedagogic elaborat etc. Libertatea de gândire şi de exprimare a studentului care în Franţa practic nu este limi-tată de nimeni – cred că aici este cea mai mare diferenţă.

— Care au fost cele mai complicate momente legate de adaptarea în societatea franceză, de obţinerea unui statut de artist recunoscut şi apreciat? Eu nu mai locuiesc în

Franţa deja de doi ani, de când m-am mutat la Bruxel-les. Am muncit mult ca să încep acest drum, de artist profesionist, în sensul mese-riei, dacă o putem numi aşa. Cele mai grele momente sunt la început, atunci când ai încă îndoieli, frică de eşec şi lip-seşte o susţinere materială, dar dacă îţi doreşti mult, cred că pot fi depăşite cu bine şi aceste momente.

— Se deosebeşte oare

publicul care apreciază arta de aici, din Occi-dent, de cel de acasă? Dacă da, în ce mod? Nu ştiu dacă publicul

meu se deosebeşte atât de

mult, foarte multă lume din Republica Moldova aprecia-ză lucrările mele şi asta mă bucură. Am observat, mai ales în ultimii doi ani, un inte-res aparte în ţara noastră faţă de tinerii artişti, creatori etc. Eu cred că e un început bun pentru societatea din Repu-blica Moldova, doar că mai trebuie accentuat şi aspectul financiar: o carieră de artist profesionist nu apare din nimic şi nu este adevărat că practicarea ei „nu costă mare lucru”. Mai avem de învăţat multe şi la capitolul educaţie artistică şi consum de artă. Un artist apreciat se simte la locul său atunci când lucrări-le sale sunt cotate la adevăra-ta lor valoare, nu doar la una simbolică, aşa cum se întâm-plă deseori la noi.

— Cum plasaţi Republica Moldova în contextul european din punct de vedere cultural, al ar-telor vizuale? Se poate afirma că şi noi, din punct de vedere artistic, ţinem pasul cu moder-nitatea şi că suntem parte a culturii europe-ne contemporane? Cred că încă mai avem de

crescut, învăţat, călătorit şi de descoperit ce a fost deja făcut în domeniu.

— Care ar trebui să fie

atitudinea instituţiilor de stat faţă de tinerii artişti? Cu alte cuvinte,

cum ar trebui statul să stimuleze vocaţiile artis-tice în rândul tinerilor? Dacă statul ar face măcar

ceva pentru tinerii artişti sau pentru tinerii studenţi la arte, asta ar fi deja un început. Eu personal, dacă aş avea puterea de a schim-ba ceva, probabil aş crea mai multe concursuri publice, cu burse, reşedinţe artisti-ce, posibilităţi de a călători. Există o structură în Franţa, La Maison des Artistes, un echivalent al Uniunii artiş-tilor din Republica Moldova, şi această structură propune reşedinţe pentru artişti; din câte ştiu, şi ţara noastră poa-te participa în această struc-tură. După mulţi ani la Paris, am cunoscut acolo doar doi artişti de la noi, cred că s-ar putea face mai multe în această direcţie. Pentru un tânăr, a veni la Paris sau în alt oraş din Europa, a vizi-ta muzeele şi galeriile este o şansă extraordinară de des-chidere şi eliberare de clişee.

— Ce sfaturi aţi putea oferi tinerilor care aleg astăzi o carieră artis-tică? Să creadă în propriul lor

mesaj artistic, să nu-şi tră-deze visele, să nu le fie frică, să continue căutările până la impresia că au găsit tot şi să o ia de la alt capăt.

Interviu realizat de

Dorin Duşciac

Interviu cu Cezara Kolesnik, pictoriţă stabilită la Bruxelles, Belgiawww.cezarakolesnik.com

Un sfat pentru tinerii artişti: să creadă în propriul lor mesaj artistic, să nu-şi trădeze visele!


PUBLICITATE

C

M

Y

CM

MY

CY

CMY

K

cursă pentru a câştiga cele două bilete: unul pentru ea şi altul pentru sora ei mai mică, Cătălina. Surorile îşi doresc arzător să-şi vizi-teze mama aflată în Gre-cia, pe care nu au văzut-o de mai bine de 10 ani. Fete-le nu deţin încă paşapoar-te biometrice, iar mama lor, Virginia, fiind singurul reprezentant legal al aces-tora, încă nu şi-a regula-rizat pe deplin statutul în Grecia. Astfel, din simpli participanţi la concurs, întreaga familie a devenit de fapt client NEXUS, noi contactând imediat parte-nerii noştri pentru a ofe-ri un răspuns cât de amplu posibil. Sincere mulţumiri portalului viza.md, per-soanelor de legătură din cadrul Ministerului Afa-cerilor Externe, Î.S. ”CRIS Registru şi, în mod special, echipei NEXUS Cahul, care au confirmat încă o dată că serviciile noastre sunt ofe-rite gratis, simplu şi priete-nos”.

Ne veţi întreba: păi unde e biletul pentru adultul însoţitor fără de care mino-rii nu au voie să traverse-ze frontiera? Şi în acest caz partenerul nostru, compa-nia Air Moldova, ne-a venit în întâmpinare, prelun-gind valabilitatea călători-ei pentru perioada lunilor martie - aprilie 2016. Vor-ba e că Dumitriţa împlineş-te majoratul în februarie, în acest mod, printr-o pro-cură semnată de mama lor, ea va deveni adultul însoţi-tor pentru Cătălina.

„E de necrezut pur şi sim-plu grija pe care primit-o întreaga noastră familie în toată această perioadă, ne-a comunicat Virginia Had-jioglo în cadrul unui apel prin Skype chiar în tim-pul ceremoniei de premie-re. Asemenea organizaţii ca NEXUS ne dau nouă, celor plecaţi în diferite colţuri ale lumii, foarte mult curaj. E greu de descris ce sim-te o mamă care nu-şi poa-te cuprinde copiii la piept decât virtual. Şi iată că pes-te atâţia ani visul meu de a le avea alături se îndepli-neşte. Sper ca în scurt timp vom reuşi şi cu perfectarea actelor.”

Bucuria revederii şi lacri-mile de fericire ale câştigă-toarelor vorbesc de la sine, noi convingându-ne că sun-tem acolo unde trebuie să fim şi facem bine ceea ce facem, iar asta contează cel mai mult.

Sursa: nexusnet.md

Un concurs care ne-a înaripat la propriu

POVESTEA NOASTRĂ ÎNCE-PE CU MISIUNEA NEXUSOr, când spunem că sun-tem aici pentru a aju-ta moldovenii migranţi să-şi realizeze obiective-le lor personale legate de migraţie, nu o facem în van, unul din acestea fiind reunirea cu cei dragi. Ce să mai vorbim despre bucuria copiilor de a-şi vizita părin-tele aflat peste hotare?

Iată din aceste conside-rente şi am lansat un con-curs pentru acei copii care au un părinte plecat în străinătate, premiul fiind două bilete de avion tur-retur – unul pentru copil şi altul pentru adultul înso-ţitor – în perioada vacan-ţei de vară. În acest context am încheiat un parteneriat cu compania Air Moldova, întrucât servicile de trans-port aerian sunt unele din-tre cele mai solicitate de către clienţii noştri.

Ce trebuiau să facă par-ticipanţii? Simplu: 1) Să confecţioneze un avion din materialele pe care le au la îndemână – fie din hârtie, fie să-l deseneze, fie chiar să imite poziţia unui avion; 2) Să facă o poză cu sine şi avionul creat; 3) Să scrie pe scurt istoria familiei sale şi; 4) Să încarce poza şi descri-erea pe pagina noastră de Facebook, îndemnându-şi prietenii virtuali să-i vote-ze.

Juriul au fost înşişi uti-lizatorii Facebook-ului, învingătorul urmând a fi desemnat pe baza numă-rului maximal de voturi. Noi, cei de la NEXUS, am ţinut pumnii pentru fieca-re dintre cei 12 participanţi înscrişi în cursă, toţi meri-tându-şi fiecare vot acor-dat, dar concursul de asta şi e concurs – pentru a fi câş-tigat de cel mai bun.

SOARTA ARE PLANURILE EI„A fost o magie adevăra-tă finalul acestui concurs, spune Anastasia Radu, con-tent manager nexusnet.md. Noi toţi l-am urmărit cu sufletul la gură, bătălia fiind foarte strânsă între două participante, rezul-tatul schimbându-se nu la fiecare ora, ci din minut în minut. Aşa cum de Anul Nou numărăm bătăile oro-logiului, aşa am încheiat

şi noi concursul la miezul nopţii şi iată că exact în momentul stopării votă-rii două participante au acumulat numărul egal de voturi. Astfel ne-am pome-nit nu cu un singur, ci doi câştigători, iar cunoscând povestea fiecărei familii în parte nu am regretat nici pentru o clipă această „fes-tă” a sorţii. Aducem since-re mulţumiri companiei Air Moldova, care a dat dova-dă de flexibilitate şi a venit în întâmpinarea câştigăto-rilor, suplimentând împre-ună cu NEXUS încă două bilete.”

Diana Boţan, în vârstă de opt ani, şi-a dorit foar-te mult să-şi viziteze tăti-cul pe care nu l-a văzut mai bine de jumătate de an. Vladimir, tatăl Dianei, este un muncitor migrant în domeniul transportu-lui, lucrând mult timp în România, apoi în Federaţia Rusă, iar în viitorul cel mai apropiat va fi transferat în Spania, oraşul Barcelona. „Diana este foarte ataşată de tăticul ei, spune mama acesteia, Tamara Boţan. Aşa s-a întâmplat că în pri-mii ani de viaţă ei au putut comunica doar prin Skype şi acum, de câte ori îl vede, Diana nu se mai dezlipeş-te de el. Noi mereu con-fecţionăm ceva împreună, iar când am aflat de aceas-tă ocazie minunată de a câştiga două bilete de avi-on, ne-am apucat imediat de treabă. Am intrat prin-tre ultimii în cursă şi nu ne aşteptam să învingem, dar mare ne-a fost mirarea să vedem câţi susţinători avem. La 12 de noapte toţi ne bombardau cu mesa-je, întrebându-ne dacă am câştigat sau nu şi ne bucu-răm foarte mult că NEXUS împreună cu Air Moldo-va au decis să premieze şi adversarii noştri, pentru că au o istorie impresio-nantă şi ne-am dorit sin-cer ca şi această familie să se reunească”, a conchis Tamara, înmânându-ne un coş plin cu surprize dulci.

BUCURIA REVEDERII NE-A ÎNDUIOŞAT PE TOŢIDumitriţa Hadjioglo, ori-ginară din satul Alexan-dru Ioan Cuza, r. Cahul, are 17 ani şi s-a înscris în

Atunci când inventam genericul concursului pe care l-am desfăşurat cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor, în parteneriat cu compania Air Moldova, nici noi nu ne-am aşteptat cât de profund s-a dovedit a fi acesta. „NEXUS te înaripează” a pornit de la un joc de cuvinte, pe final devenind un slogan care ne-a înaripat pe toţi, la propriu.


Cea de-a VI-a ediţie a Fes-tivalului „Sunete, Culori, Arome şi Cunoaştere”, organizat de către Primă-ria oraşului Barreiro, Por-tugalia, în parteneriat cu asociaţiile de imigranţi din regiune, printre care şi Asociaţia „Mioriţa”, s-a des-făşurat în acest an în mai multe etape.

Începând cu inaugurarea expoziţiei „Rădăcinile”, pe 21 februarie curent, locu-itorii acestei regiuni şi nu numai au avut posibilitatea să cunoască diverse culturi şi obiceiuri.

A urmat un concurs de poezie dedicată imigranţi-lor, în cadrul căruia au fost acordate premii copiilor de la 7 la 15 ani. Juriul, com-pus dintr-un profesor de limba portugheză, un pro-fesor de limba română şi reprezentanţi de la depar-tamentul cultură a primă-riei oraşului Barreiro, a apreciat mult scrierile copi-ilor despre rolul imigran-ţilor în societate, despre îmbogăţirea patrimoniului cultural al ţării gazdă, des-pre interculturalitate şi, nu în ultimul rând, despre pri-etenia dintre popoare.

Au fost trei zile feerice, pline de bucurie, de diver-sitate culturală. S-au adus

Pentru merite deosebite de promovare a valorilor cultu-rale şi naţionale ale Republi-cii Moldova peste hotare, doi dintre moldovenii activi din diaspora moldavă din Portu-galia, dl Ion Dănilă, condu-cător artistic al Ansamblului de dansuri populare „Hora Moldovenilor” al Centrului Cultural Moldav din Casca-is, şi Valeriu Ticu, Preşedin-tele Centrului de Cultură şi Artă „Trei Culori” din Alma-da, au fost decoraţi cu meda-

lia „Meritul Civic”.Distincţiile, oferite prin-

tr-un decret al Preşedinte-lui Republicii Moldova, au fost înmânate de Igor Cor-man, Preşedintele Comisiei de Politică Externă şi Integra-re Europeană a Parlamentu-lui Republicii Moldova, care s-a aflat la mijlocul lunii iunie într-o vizită de lucru în Por-tugalia, la invitaţia colegilor portughezi.


PORTUGALIA PORTUGALIA

SCRISOARE DESCHISĂ

Doi moldoveni din Portugalia au fost decoraţi cu medalia „Meritul Civic”

„Sunete, Culori, Arome şi Cunoaştere”

în scenă sunetele şi culorile vesele ale tradiţiilor noas-tre, s-a simţit aroma săr-măluţelor cu frunză de vie adusă chiar de pe melea-gurile natale! Iar în ceea ce priveşte capitolul Cunoaş-tere , la expoziţia de cărţi, prosoape şi artizanat s-a demonstrat diversitatea culturii noastre de la nor-

dul la sudul republicii.Copiii moldoveni, năs-

cuţi pe meleag portughez, au cântat şi recitat în limba română. Deşi sunt departe de ţara bunicilor, ei cunosc cele trei culori, cunosc că limba părinţilor e cea română, îl cunosc pe Grigo-re Vieru, pe Spiridon Van-gheli, pe Iulian Filip, pe

Vasile Romanciuc.În premieră, au fost pre-

zentate şi filme documen-tare despre viaţa de toate zilele a familiilor de imi-granţi cu reşedinţa în această localitate.

Rodica GherasimPreşedinta Asociaţiei Cultu-

rale MIORIŢA

STIMATĂ REDACŢIE GAZETA BASARABIEI,Urmează mai jos un articol-scrisoare deschisă adresată de o parte din membrii asociaţiei Dacia, nedumeriţi şi încă dezamăgiţi de alegerea politică a fondatoarei Gazetei totuşi respectând-o dar acceptând cu mare greu de a continua colaborarea. Vă rugăm să publicaţi scrisoarea aşa cum o primiţi, dictată de sentimente contrastante.

Motto:Ai noştri tineri pe la Rîm învaţăŞi unii, năzuind să-şi facă un rost în viaţă,Revin la vatră docţi, nevoie mare,Spre a servi PD-ul. Ce oroare!

SCRISOARE DESCHISĂ

În una din zilele în care, la Bucureşti, îşi desfăşu-ra lucrările primul Con-gres al diasporei unioniste, Dorin Duşciac, fost vicemi-nistru al Mediului în Guver-nul Filat II, participant şi el la forul amintit, i-a invitat pe unii reprezentanţi ai asocia-ţiilor din Italia la o discuţie vizînd ”Gazeta Basarabiei”. După ce a făcut elogiul zia-rului, enumerînd meritele publicaţiei ancorate de cîţ-va ani în realităţile diaspo-rei, şi-a spus imediat oful. Mai exact, a pledat cauza Olgăi Coptu, una dintre fon-datoarele ziarului, revenită în Basarabia în toiul campa-niei electorale din toamna trecută. Totodată, ex-vice-ministrul ne-a învinuit de critici nefondate la adresa acestei tinere, îndemnîndu-ne să-i apreciem curajul de a fi părăsit Occidentul pentru a se întoarce acasă, precum

şi sacrificiul acesteia întru binele comun.

De aici şi intenţia noas-tră de a vărsa lumină asupra acestui subiect. Ne-am gîn-dit că o scrisoare deschisă, adresată în mod public des-tinatarului, pe paginile zia-rului în care ne-ar plăcea să mai credem, este forma cea mai adecvată de a da la ivea-lă unele adevăruri.

DRAGĂ OLGA,Sîntem copleşiţi de nedu-merire. Erai printre noi, se

părea că eram o echipă şi că aveam aspiraţii comu-ne. Ne-am bucurat ca nişte copii atunci cînd a luat fiin-ţă ”Gazeta Basarabiei”. Deşi scoasă pe foi A4, atunci cînd era ”în faşă” a fost ”copilul” drag al tuturor şi un mesa-ger preţios cu veşti de aca-să. Toate bune şi frumoase pînă la o vreme. Mai bine zis, pînă ai nimerit "sub vre-muri", care te-au şi determi-nat să faci o alegere. Fireşte, nimeni nu are niciun drept să-ţi dea indicaţii şi sfaturi utile cînd e vorba de aparte-nenţă politică. Dar nici nouă nu ne poate fi interzis să ne minunăm: cum e posibil să fii şcolit în Occident, să stu-diezi adevărul istoric, nefar-dat şi nemăsluit de către

politruci, să fii familiari-zat cu realităţile unei demo-craţii autentice şi, în acelaşi timp, să îmbrăţişezi o doc-trină aparţinînd unui par-tid profund antinaţional, cu lideri mafioţi şi cu securişti din structurile defunctului regim sovietic?! Ce rost ar mai avea bagajul de cunoş-tinţe acumulat pe la înalte şcoli din Cetatea Eternă de vreme ce trebuie să urmezi strict programul odiosului PDM?! Căci tocmai despre acest partid al fariseilor este vorba.... Scrisoarea noastră nu e un rechizitoriu, ci un fel colegial de a ne exprima, pe lîngă nedumerire, pro-funda noastră dezamăgire. Credem că a fi tînăr înseam-nă a fi rebel şi a nu accepta

minciuna promovată de la tribune înalte, îndoctrina-rea populaţiei şi scoaterea la mezat pînă şi a fiinţei noas-tre naţionale. E normal ca la vîrsta pe care o ai să visezi la o carieră: pentru asta ai şi făcut facultatea. Dar e trist faptul că, avînd asemenea mentori, rişti să te alegi cu nişte modele ahtiate de cari-erism. Diaspora ţi-a servit drept trambulină. După ale-gerea pe care ai făcut-o în toamnă, - ai devenit mem-bră a PDM - nu vei mai fi fata nevinovată, şotioasă, promi-ţătoare şi credibilă. Va tre-bui să f ii complice – şi se pare că tocmai acesta este parcursul tău - cu cei care nu mai pot de atîta dragoste faţă de bietul nostru popor.

Olga, pune mîna pe conşti-inţă şi întreabă-te: ”Asta mi-am dorit? Acesta e adevărul pe care mi l-a cultivat şcoala europeană? ”. Eşti destul de înţeleaptă ca să-ţi dai seama de ce ne-am permis această ”amară zăbavă”. Fireşte, nu deţinem adevărul în ultimă instanţă şi nici nu ne erijăm în ”directori de conştiinţă”. Dar ne-am bucura nespus dacă aceste rînduri ţi-ar mai putea fi de folos.

P.S.: Dorin Duşciac ne-a asigurat că ”Gazeta Basara-biei” este o tribună accce-sibilă pentru toţi cititorii. Publicarea acestei scrisori va fi o confirmare a declara-ţiei respective.

Asociaţia DACIA, Roma


Transport Italia2 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 612 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Trento: Ion tel. 069033544

2 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 2 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 7292222 Como: Sergiu Mirciu tel. 0691310272 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90, Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: preluarea pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320

6025763, Vladwww.colete.weebly.comTransport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46Atena: Agenţia Art Tur Chişinău: str. Vasile Alecsandri 14, of. 14, tel. +373 0 22 79 65 34/ 690 60008Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)Transport Belgia2 Bruxelles: tel. 0032 486 289 874Transport PortugaliaMilos Tur 636-937, 279-668, 279-669, [email protected]

Moldova - Europa Transport de mărfuri şi pasageri

De Ziua Internaţiona-lă a Copilului a apărut noul număr al revistei pentru copi-ii din diasporă „PRO diaspora Kids”, ediţia 2015.

Este prima revistă pentru copiii moldoveni din Europa, editată de Asociaţia Mediatică „Pro Diaspora” din Portugalia. Ea cuprinde informaţii utile atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, printre care activităţi-le copiilor şi ale asociaţiilor din comunitate, sfatul psihologu-lui, idei interesante cum să ne petrecem timpul liber, sărbă-tori şi tradiţii ale ţării noastre natale, dar şi un Album Foto cu copiii de peste hotare.

Deja de doi ani publica-ţia cuprinde articole din trei

Luna iunie a fost bogată în sărbători. Începând cu ziua de 1 iunie, când am sărbătorit ziua Copiilor şi aniversarea a 9ª a Asociaţiei „Mioriţa”, în fie-ce săptămână au avut loc câte două evenimente la care aso-ciaţia noastră a fost solicitată de către primăriile localităţi-lor din împrejurimile Munici-piului Barreiro, Portugalia.

În ultimii ani, cetăţenii por-tughezi au aflat multe despre cultura, tradiţiile, gastrono-mia ţării-mister MOLDOVA. Acum portughezii au început să intre în hora moldovenilor, au început să se intereseze de bucătăria noastră, apreciază coloritul şi frumuseţea costu-

melor noastre naţionale.Duminică, 20 iunie, în ora-

şul Barreiro a avut loc Fes-tivalul Dansului, la care au participat colective de dans de diferite naţionalităţi. Dan-sul popular moldovenesc a fost primit de către public cu aplauze furtunoase.

Prin dans ne transmitem emoţiile şi sentimentele, prin dans simţim ritmurile ţărilor, prin dans se apropie inimile naţiunilor! Ritmul Horei şi al Periniţei s-a simţit la Barreiro, întrucât membrii asociaţiei „Mioriţa” au făcut publicul să simtă că „unde joacă moldo-venii, acolo pamântul geme”!

Rodica Gherasim

Aproximativ 20 de femei din Portugalia, lideri de aso-ciaţii culturale, dar şi alte doamne active în cadrul aces-tor organizaţii, au participat la studiul sociologic Cartografie-rea Asociaţiilor de peste hota-rele Republicii Moldova, care lucrează cu femei migrante.

Proiectul este lansat de UN Women, cu scopul de a elabora un Plan de dezvoltare a capaci-tăţilor femeilor lideri din dias-poră pentru anii 2015-2016, de a fortifica asociaţiile din Diasporă şi femeile migrante lideri.

Întrunirea, moderată de doctorul în sociologie din Republica Moldova Diana Che-ianu-Andrei, s-a desfăşurat la sfârşitul lunii iunie la Ambasa-da Republicii Modova la Lisa-bona.

2 iulie 2015, Chişinău – Viceprim-ministrul, Stephane Bride, ministru al Economi-ei, a prezidat la 1 iulie curent şedinţa Comisiei de stat pen-tru frecvenţe radio în cadrul căreia a fost aprobat proiectul de lege ce vizează modificările şi completările în Tabelul naţi-onal de atribuire a benzilor de frecvenţe, pentru a permite utilizarea serviciilor de comu-nicaţii mobile la bordul aero-navelor.

Pasagerii vor putea folosi telefoanele mobile, conectân-du-se prin satelit în banda de frecvenţă stabilită prin lege. Pentru a asigura securitatea echipamentelor de bord, pute-rea de transmisie va fi men-ţinută la un nivel destul de scăzut, iar telefoanele mobile nu vor putea fi folosite în tim-pul decolării şi aterizării avio-nului.

Proiectul Hotărârii Comi-siei de stat pentru frecvenţe radio „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor

ce se operează în Tabelul naţi-onal de atribuire a benzilor de frecvenţe” a fost aprobat în vederea armonizării cadrului normativ naţional în dome-niul gestionării spectrului de frecvenţe cu cel european. Aceste modificări sunt opera-te în conformitate cu Decizia Comisiei Europene 2008/294/CE privind condiţiile armoni-zate de utilizare a spectrului de frecvenţe pentru exploata-rea serviciilor de comunicaţii mobile la bordul aeronavelor.

Notă: Tabelul naţional de atribuire a benzilor de frec-venţe (un act normativ prin care se stabileşte repartiza-rea şi categoria de utilizare a benzilor de frecvenţe radio), potrivit legislaţiei în vigoa-re, se aprobă de către Comisia condusă de viceprim-minis-trul, ministrul Economiei, iar secretariatul Comisiei este ţinut de către Ministerul Teh-nologiei Informaţiei şi Comu-nicaţiilor.

Sursa: www.mec.gov.md

Un apel de ajutor Numele meu este Olga Cebotari şi activez la un cen-

trul de Reabilitare de zi pentru copii şi persoane cu desa-bilităţi din comunitate. Scopul centrului este integrarea persoanelor cu desabilitate în societate, organizăm diverse activităţi pentru copii analfabeţi romi şi ne- romi, îi instruim prin diferite metode instructiv-educa-tive. În prezent avem nevoe de susţinere, de sponsori, donatori, de parteneri care ar putea ajuta să ne desfă-şurăm activităţile mai departe şi să ajutăm aceste per-soane.

De exemplu, sunt 10 persoane care au mare nevoe de nişte scaune rulante performante electrice. Ei având muşchii atrofiaţi la mâini şi picioare, aceste cărucioare ar prinde foarte bine pentru orice deplasare necesară. De asemenea am dori să fim ajutaţi cu nişte computere pentru beneficiarii centrului, pentru a-i ajuta să comu-nice cu lumea din afară. Acestor persoane le este nespus de greu să se integreze, dacă nu au pe cineva care să-i susţină, sunt persoane care de câţiva ani nu au ieşit din casă.

Centrul se află în satul Drochia, raionul Drochia. Rugăm persoanele din diasporă, care au posibilităţi să ne ajute, să se implice pentru ca să facem viaţa acestor persoane mai uşoară.

Olga Cebotaritel. fix: 0252-72-3-91, 069021306email: [email protected] // [email protected]

PORTUGALIA

Asociaţia „Mioriţa”la Festivalul Dansului

PORTUGALIA

A apărut revista „PRO diaspora Kids”, ediţia 2015

PORTUGALIA

ţări, fiind distribuită nu doar în Portugalia, ci şi în Italia şi Franţa.


Telefoanele mobile vor putea fi utilizate la bordul avioanelor

Femei migrante din Portugalia au participat la studiul „Cartografierea asociaţiilor din diasporă”

În cadrul discuţiilor s-au abordat diverse subiecte utile, legate de motivele care au dus la crearea fiecărei asociaţii în parte, de problemele cu care

se confruntă, de implicarea femeilor în activităţile acestor organizaţii, despre necesităţi şi ce alte suporturi şi-ar dori femeile migrante să li se ofere

pentru o mai bună pregătire şi continuitate a activităţilor lor, precum şi multe alte subiecte de interes.



Atelier de lucru 1

www.moldova2020.netwww.facebook.com/moldova2020

DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ȘICOAGULAREA IDENTITĂȚII:VALORI VS.NON-VALORI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

-Green economy-Fiscalitatea de mediu-Colectarea ,transportarea,reciclarea și valorificarea deșeurilor

-Soluții business pentru probleme sociale-Afaceri social responsabile-Capital social si de mediu

-Promovarea imaginii Republicii Moldova-Strategie pe E-reputatie-Ambasadori civici

Atelier de lucru 2

Atelier de lucru 3

ANTREPRENORIATUL SOCIAL:PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

#solutiicreative#moldova2020#ftbd #act #create #change

Detalii

Documents

Gazeta basarabiei nr5 2015 web