Morcovul - Daucus carota 1

CUPRINS

CAPITOLUL I: STUDII PEDOCLIMATICE ALE ZONEI HU ŞI 1.1. Cadrul natural 1.2. Clima 1.2.1. Temperatura aerului 1.2 2. PrecipitaŃiile 1.2.3. ConsideraŃii climatice ale anului agricol 2007-2008. 1.2.4. Solul 1.2.4. Solul CAPITOLUL II: MORCOVUL 2.1. Importan Ńa culturii 2.2. Originea şi aria de răspândire 2.3. Particularit ăŃi botanice şi biologice 2.4. RelaŃiile plantei cu factorii de mediu 2.5. Soiurile cultivate 2.6. Tehnologia culturii 2.6.1. Locul în asolament. 2.6.2. Lucrările de pregătire a terenului. 2.6.3. Înfiin Ńarea culturii 2.6.4. Epoca de semănat. 2.6.5. Lucrările de întreŃinere 2.7. Recoltarea CAPITOLUL III: DEVIZ DE LUCRU 3.1. Calculul necesarului de cheltuieli pentru: Pregatirea terenului, înfiinŃarea

culturii, lucrari de îngrijire, recoltare 3.2. Calculul necesarului de cheltuieli pentru consum material 3.3. Deviz cadru la cultura salata de gradină

CAPITOLUL IV: SISTEMA DE MA ŞINI FOLOSIT Ă ÎN LEGUMICULTUR Ă ANEXE: Tabelul 1 Caracterizarea climatică a anului agricol 2007-2008 Tabelul 2. Soiuri de morcov cultivate în România (după Dumitrescu şi colab., 1998) Tabelul 3. Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab., 1986) Tabelul 4. Combaterea bolilor şi dăunătorilor în culturile de morcov (după Indrea şi Apahidean , 1995) Tabelul 5. Regimul şi schema de irigare pentru morcovi la diferite cantităŃi de precipitaŃii

Morcovul - Daucus carota 2

CAPITOLUL I: STUDII PEDOCLIMATICE ALE ZONEI HU ŞI

1.2. Cadrul natural

PoziŃia geografic-matematică a oraşului Huşi, este la intersecŃia paralelei de 46041’

latitudine nordică cu meridianul 28003’ longitudine estică. De aici putem deduce desfăşurarea

condiŃiilor climatice şi social economice din acest teritoriu.

Din punct de vedere geografic, oraşul se află aşezat în sud-vestul Depresiunii Huşi,

parte componentă a Podişului Central Moldovenesc, ce se încadrează în Podişul Bârladului,

ca subdiviziune a Podişului Moldovei din nord-estul României.

Pe direcŃia sud-nord se află între oraşele GalaŃi şi Iaşi (la circa 130 km şi respectiv 83

km), pe direcŃia est-vest se află la distanŃă aproximativ egală între oraşele Bârlad şi Chişinău,

la limita dintre placa rusă şi cea a Dobrogei.

Depresiunea Huşi s-a format printr-un lung proces de eroziune, după retragerea apelor

Mării Sarmatice, în postglaciar.

Administrativ oraşul Huşi (fostă reşedinŃă a judeŃului Fălciu) aparŃine de judeŃul

Vaslui, fiind limitat la nord-vest cu comuna Tătărăni, la nord Duda-Epureni, nord-est comuna

Drânceni, la sud-est comuna Stănileşti, la sud comuna Pădureni, iar la vest comuna CreŃeşti.

EvoluŃia paleografică a teritoriului Huşi parcurge două etape dinstincte:

� Etapa marină. Această etapă este reprezentată printr-o scufundare lentă a platformei

est-europene, formând depresiunea marginală a CarpaŃilor Orientali, continuă spre sud

cu depresiunea preeuxinică (avanfosa Bârladului) şi avanfosa dobrogeană.

Miocenul superior prezintă adâncimi mai mici în partea estică.

În postmeiotic, marea se retrage spre sud-est, iar în dacian aceasta revine până la

latitudinea oraşelor Bârlad-Huşi.

� Etapa subaeriană. În levantin marea se retrage, zona oraşului devenind exondată

definitiv, după care începe evoluŃia reliefului sub acŃiunea agenŃilor externi.

(Jeanrenaud Pierre 1961).

1.2. Clima

Clima este temperat-continentală tipică, expresie a aşezării geografice pe glob şi pe

continent, a circulaŃiei generale a atmosferei şi a mărimii unghiului de incidenŃă a razelor

solare cu suprafaŃa orizontală a terenului la solstiŃii şi echinocŃii.

Morcovul - Daucus carota 3

1.2.1. Temperatura aerului

Valoarea unghiului de incidenŃă variază de la 19052’ la solstiŃiul de iarnă, 43019’ la

echinocŃii şi 66046’ la solstiŃiul de vară.

Elementele climatice variază în funcŃie de factorii locali – fragmentarea reliefului,

adâncimea şi orientarea văilor, expunerea versanŃilor etc. InsolaŃia globală este în medie de

122,5 kcal/cm2 anual.

Temperatura medie multianuală este de 9,50C, cu amplitudinea de 25,50C (-3,80C în

ianuarie şi +21,70C în iulie).

Cea mai scăzută temperatură medie anuală a fost de 7,2 0C în anul 1942, iar cea mai

ridicată de 10,80C în anul 1923 şi 1936. Media lunară cea mai scăzută a fost în februarie de

– 12,60C, iar cea mai ridicată de + 280C în iunie.

Amplitudinea termică absolută este de 69,30C (cu minima absolută de –29,10C la 1

februarie 1937 şi maxima absolută de + 41,26 0C la 16 iulie 2001) Gerurile mari şi de lungă

durată din anii 1938-1939, 1941-1942, 1953-1954, din noiembrie 1993 şi din 2001-2002, se

datoresc în special, influenŃei anticiclonului siberian, ce acŃionează deasupra părŃii de est, sud-

est şi sud a Ńării noastre.

În timpul verii, se manifestă secete frecvente, datorate circulaŃiei maselor de aer de

origine tropicală dinspre Africa de nord, de origine continentală, dinspre Asia Mică sau zona

aralo-caspică.

Suma temperaturilor zilnice de peste 100C dintr-un an depăşesc 3.3000C, fapt ce

favorizează cultura viŃei-de-vie, a pomilor şi arbuştilor fructiferi, cerealelor, a legumelor şi

plantelor tehnice irigate.

De obicei, data medie a întâiului îngheŃ este în prima decadă a lunii octombrie, iar

ultimul în ultima decadă a lunii aprilie. Durata medie fără îngheŃ este de circa 180-200 de zile.

Inversiunile termice sunt puŃin evidente şi se manifestă mai ales în lunile extreme –

ianuarie şi iulie.

Caracterizarea climatică s-a făcut pe ultimii 3 ani agricoli, ani din care am adunat

datele. Măsurătorile temperaturilor au fost făcute la staŃia meteorologică Huşi.

1.2 2. PrecipitaŃiile

PrecipitaŃiile atmosferice sunt în medie de 581,5 mm/anual, cu variaŃii reduse, în plus

sau în minus. Extremele ating cifre de 215,3 mm/anual în anul 1939 şi maxim de 888,2 în

anul 1940. Regimul precipitaŃiilor prezintă două maxime anuale: una în mai-iunie, mai

Morcovul - Daucus carota 4

accentuată şi alta în octombrie, mai redusă cantitativ. Regimul minim se înregistrează în

ianuarie-februarie-martie şi august-septembrie.

Tipurile de precipitaŃii sunt variate şi anume:

� ploile predominante sunt condiŃionate de masele de aer cu influenŃe atlantice (dinspre

vest). Uneori apar şi ploi adiabatice de tip averse cu grindină (cum a fost în mai

1954), care a distrus plantaŃiile de vii din partea de vest şi nord-vest a oraşului;

� zăpezile sunt frecvente în lunile decembrie-martie. Grosimea medie a stratului de

zăpadă este de 39,3 cm, iar grosimea maximă atinge cifra de 110 cm şi chiar mai mult

(în iarna anilor 1940 şi respectiv 1954). Topirea bruscă a zăpezilor provoacă

primăvara alunecări de teren şi uneori scurgeri de “gloduri”;

� brumele timpurii apar în septembrie-octombrie, iar cele târzii de primăvară în aprilie-

mai când se înregistrează şi efecte negative în agricultură;

� roua, prezentă în special primăvara, aduce beneficii în menŃinerea umidităŃii

atmosferice;

� ceaŃa şi poleiul se întâlnesc frecvent toamna şi primăvara, respectiv iarna, cu efecte

negative în transporturi şi sănătatea populaŃiei;

� chiciura sau promoroaca se manifestă iarna când ramurile copacilor şi firele electrice

sau telefonice sunt parcă acoperite cu “floricele” ce aduc pagube atât arborilor, cât şi

firelor electrice sau telefonice.

Umiditatea relativă atinge valoarea de 72-74%.

Nebulozitatea este de 5,5-5,6 zecimi medie anuală.

Durata de strălucire a soarelui este de 2144,9 ore anual, maxima în iulie de 308,4 ore şi

minim 48 ore în decembrie.

Cerul este senin circa 60 de zile anual; acoperit 120 de zile, iar în rest cerul este

variabil.

EvapotranspiraŃia potenŃială are valori de 550-600 mm anual, iar cea reală de 450-500

mm anual, astfel că deficitul de umiditate este de circa 100-150 mm anual, iar în lunile iunie-

iulie este egal cu 75-100 mm anual, ceea ce explică frecvenŃa secetelor. Măsurarea apei

provenite din precipitaŃiile atmosferice s-a făcut la staŃia meteorologică Huşi.

1.2.3. ConsideraŃii climatice ale anului agricol 2007-2008.

Analizând temperaturile medii, precipitaŃiile şi umiditatea relativă din aer, pe parcursul

anului agricol, 2007-2008, în perioada de vegetaŃie, sau constatat următoarele:

Morcovul - Daucus carota 5

� în anul agricol 2007-2008 (Anexă-tabelul 1.) primăvara a fost mai caldă decât normala

multianuală, cu valori cuprinse între 1,1○C şi 5,0 ○C (lunile martie şi aprilie) şi mai

mică decât normala în luna mai, cu 0,4○C. PrecipitaŃiile au depăşit normala în martie

cu 10,4 mm, aprilie cu 5,6 mm şi au fost aproape de normală în luna mai, iar

umiditatea relativă a depăşit normala cu 3% în martie, 12% (aprilie) a fost sub normală

în luna mai (-1%).

� vara este caracterizază prin temperaturi mai ridicate decât normala multianuală, cu

valori cuprinse între 0,9-2,5○C, iar precipitaŃiile au înregistrat un deficit în lunile iunie

(44,0 mm) şi august (24,7 mm). În luna august au depăşit normala cu 65,8 mm.

� umiditatea relativă prezintă fluctuaŃii, variind de la 61% la 65%, în funcŃie de prezenŃa

precipitaŃiilor. Luna septembrie a înregistrat temperaturi ce au depăşit multianuala cu

1,8○C şi un deficit de precipitaŃii de 34,4 mm.

� temperatura minimă absolută a fost de -23,2○C, înregistrată pe 5 ianuarie, maxima

absolută a fost de + 34,5○C înregistrată pe 23 iunie.

1.2.4. Solul

Solurile s-au format în funcŃie de condiŃiile climatice, formele de relief, litologie şi

veŃuitoare. Solurile sunt variate atât ca tip, dar mai ales ca stadiu de evoluŃie.

În zona oraşului Huşi – Lunca Prutului, întâlnim două clase mari de soluri, respectiv

zonale-argiluvisoluri şi molisoluri, şi mai multe tipuri de soluri zonale. Dintre argilovisoluri

întâlnim solurile brune şi cenuşii de pădure. Acestea s-au format pe argile şi şi nisipuri

meoŃiene, fiind răspândite la vest şi sud de oraş sub pădurile de stejar fiind favorabile

vegetaŃiei forestiere, culturilor agricole cerealiere, dar şi plantelor legumicole.

Molisolurile sunt reprezentate prin cernoziomul cambic, cernoziom tipic ciocolatiu

(existente şi în ferma luată în studiu), cu orizonturi bine dezvoltate. Sunt soluri fertile care se

pretează foarte bine pentru cultivarea legumelor rădăcinoase.

Ca soluri azonale, se întâlnesc: vertisolurile formate pe alunecări de teren şi suprafeŃe

restrânse de protosoluri coluviale şi antropice, soluri hidromorfe de tip lăcovişte etc.

1.2.4. Solul

Din cele prezentate se pot trage următoarele concluzii asupra cadrului natural:

� temperatura medie multianuală de 9,50C, (9,360C media ultimilor 3 ani ani agricoli,

suma gradelor zilnice peste 100C dintr-un an de peste 3.3000C, permite cultivarea cu

succes a morcovului.

Morcovul - Daucus carota 6

� chiar dacă precipitaŃiile atmosferice nu depăşesc în medie 600 mm anual, (508,66 mm

anual, media ultimilor 3 ani agricoli), cultivarea morcovului este posibilă;

� solurile existente în zonă (cernoziom cambic şi tipic ciocolatiu), cu orizonturi bine

dezvoltate, sunt soluri fertile, pretându-se foarte bine pentru cultivarea morcovului;

� cadrul natural este favorabil activităŃilor economice cu specific legumicol, necesitând

crearea condiŃiilor pentru valorificarea eficientă a legumelor rădăcinoase.

CAPITOLUL II: MORCOVUL

2.1. ImportanŃa culturii

Rădăcinile tuberizate ale morcovului se folosesc în alimentaŃie, în stare crudă (salată),

la prepararea diferitelor mâncăruri (soteuri, supe, ciorbe, ghiveciuri etc.). sub forma

deshidratată, de conserve şi sucuri. Sucul de morcov se foloseşte în special în alimentaŃia

copiilor.

Rădăcinile de morcov conŃin: apă 87,3%, zaharuri 6,89%, celuloză 1,39 %, proteine

1,52 %, acid ascorbic 3,9 mg/100 g substanŃă proaspătă, carotenoide 8,8 mg /100 g substanŃă

proaspătă. Pe lângă cele menŃionate acestea mai conŃin vitaminele: B1 B2 şi substanŃele

minerale: Na-1,79%, P-0,35%, K- 4,14%, Ca – 0,44, Mg - 0,172 % (din substanŃa uscată)

(Bodea C., 1984).

Morcovii se folosesc şi în furajarea animalelor.

2.2. Originea şi aria de răspândire

Deşi asupra morcovului cultivat s-au făcut numeroase studii, până în prezent nu se ştie

cu certitudine originea acestei plante (Zanoschi şi Toma, 1985).

Un studiu mai complet al speciilor genului Daucus a fost realizat de Zagoros Kikhi

(1939 - citat de Zanoschi, 1985), care include toate formele spontane din Asia şi Europa în

specia Daucus carota L iar toate formele cultivate care se dezvoltă în Asia şi în Vest le adună

în specia Daucus sativus Hoffm. În cadru acesteia din urmă include cinci subspecii

(afghanicus, syriacus, cilicicus, mediterraneus şi japonicus). Prin încrucişarea ssp. afganicus

(cea mai veche formă cultivată) cu D. carota s-au format subspeciile syriacus, cilicicus şi cu

mediterraneus s-a format ssp. japonicus. Banga (1962) pune la îndoială dacă aceste subspecii

s-au format chiar în acest mod.

Daucus carota L., subsp. sativus (Hoffm) Arc., cv. sativus (Alef.) Fam. Umbelliferae (Apiaceae)

Morcovul - Daucus carota 7

Morcovul a fost luat în cultură în sec. X î.d.H., în Iran (Banga, 1962) şi s-a răspndit în

apus în secolele XII - XIII, prin Spania, Italia şi Grecia, predominând formele de culoare

violacee, albă şi galbenă. Olandezii obŃin primele forme ameliorate de morcov în sec. al

XVIII-lea. În prezent, morcovul se cultivă pe circa 470 mii ha, cu o producŃie totală de peste

10 milioane tone. Mari cultivatoare sunt: SUA, China, Anglia, FranŃa, Japonia etc.

La noi în Ńară morcovul se cultivă în toate judeŃele, pe soluri uşoare sau mijlocii.

2.3. Particularit ăŃi botanice şi biologice

Morcovul este o plantă erbacee, bienală. în primul an formează o rădăcină pivotantă şi

o rozetă de frunze, iar în anul al doilea tulpinile florifere, flori şi fructe (fig.1).

Sistemul radicular este bine dezvoltat,

pătrunzând în sol până la 50 - 60 cm

adâncime, iar unele rădăcini până la 2 m. La

circa 35- 40 zile de la răsărire, rădăcina

principală şi axa hipocotilă a plantei începe să

se tuberizeze, schimbânduşi treptat forma,

mărime şi culoarea, până când aceste trăsături

devin caracteristice soiului. Structura rădăcinii

de morcov prezentată în figura 2.

Fig 1. Morcovul: rădacina, frunze, inflorescenŃa, fruct

Fig 2. Structura rădăcinii de morcov

Morcovul - Daucus carota 8

Rădăcinile cilindrice sau tronconice de lungime mijlocie, de culoare roşie portocalie,

cu cilindru central redus şi cât mai intens colorate indică un soi valoros, de calitate superioară.

Frunzele din rozetă sunt lung peŃiolate de 2-4 ori penatsectate cu segmentele de ultim

ordin ovate sau eliptice, penat-fidate, cu lobii dinŃaŃi sau laciniaŃi (Zanoschi, 1985).

Tulpina floriferă, care se formează în al doilea an, este ramificată, cilindrică, striată,

aspru păroasă, fistuloasă şi înaltă de 1,2 - 1,5 m. Frunzele de pe tulpina floriferă sunt mici,

peŃiolate - cele bazale şi sesile - cele superioare.

Atât tulpina principală cât şi ramificaŃiile secundare se termină în vârf cu o

inflorescenŃă (umbrelă compusă), cu flori mici, albe, uneori cu nuanŃe rozacee, zigomorfe,

pentamere, hermafrodite, rar unisexuate sau asexuate (complet sterile), cu polenizare

alogamă, entomofilă.

Fructul, impropriu numit sămânŃă, este o

pseudoachenă, format din două mericarpe elipsoidale

sau ovoidale, costate şi cu Ńepi (fig.3).

2.4. RelaŃiile plantei cu factorii de mediu

Fiind o plantă specifică pentru climat temperat

este puŃin pretenŃioasă faŃă de temperatură.

Temperatura minimă de germinaŃie a seminŃelor

este de 3-4°C, iar cea optimă 20-25°C. Temperatura

optimă de creştere a rădăcinilor este de 18-20°C. Temperaturile peste 30°C şi sub 12°C sunt

nefavorabile pentru creştere. Temperatura de vernalizare este de 4-10°C şi în funcŃie de soi,

durează 36-70 zile. Dacă primăvara este rece, iar soirile cultivate sunt provenite din zonele

sudice, se poate produce o vernalizare prematură, cu formarea tulpinilor florifere în primul an

de cultură.

Plantele tinere suportă temperaturi de la -3° C la -5°C, iar rădăcinile tuberizate rezistă

până la -2° C.

FaŃă de umiditate, morcovul are cerinŃe ridicate, mai ales în timpul germinării

seminŃelor şi în primele săptămâni după răsărirea plantelor, când îşi formează sistemul

radicular şi aparatul foliar, perioadă în care trebuie asigurată o umiditate constantă în sol de

65-70 % din capacitatea de câmp. în timpul îngroşării rădăcinilor umiditatea trebuie să

crească la 75-80% din capacitatea de câmp.

Fig 3. Fructul de morcov

Morcovul - Daucus carota 9

FaŃă de lumină morcovul are cerinŃe mari în toate fazele de creştere. InsuficienŃa

luminii, mai ales în primele faze de creştere, duce la alungirea frunzelor şi scăderea producŃiei

de rădăcini.

Solurile cu textură uşoară sau mijlocie, bine afânate, profunde, permeabile, bogate în

humus (4-5%), cu pH-ul 6,5-7,5, sunt cele mai indicate pentru cultura morcovului. Pe solurile

grele, tasate, sărace sau cu exces de azot, se formează rădăcini diforme sau ramificate, cu

conŃinut scăzut de caroten şi glucide.

Morcovul reacŃionează bine la administrarea îngrăşămintelor chimice, mai ales pe

solurile uşoare, dar nu'suportă fertilizarea în anul culturii cu gunoi de grajd proaspăt.

2.5. Soiurile cultivate

Sortimentul se grupează după timpurietate/preocitate sau lungimea perioadei de

vegetaŃie astfel:

� soiuri timpurii (până la 80 zile);

� timpurii (80-110 zile) ;

� semitimpurii (110-130 zile);

� semitârzii (130-150 zile);

� soiuri tardive (peste 150 zile).

Fig. 4. Diferite soiuri de morcovi

Morcovul - Daucus carota 10

În România se cultivă o paletă largă de soiuri, de la timpurii până la tardive (Anexă:

tabelul 1).

Hibrizii F, (simpli sau dubli) se extind în producŃie datorită avantajelor pe care le

prezintă (răsărire uniformă, precocitate şi uniformitatea rădăcinilor, producŃie mare - până la

70 t/ha etc.

În unele Ńări europene se cultivă soiurile: Nanthya F1; Hytop F1, Primo F1, Presto F1,

Nanco F1, etc.

2.6. Tehnologia culturii

În Ńara noastră morcovul se cultivă prin semănat direct în câmp. Cultura forŃată şi

protejată se practică pe suprafeŃe mici.

Cultivarea în câmp se poate realiza în cultură timpurie (în ogor propriu), pentru

consum vara şi cultura târzie (succesivă), producŃia fiind destinată consumului de toamnă,

industrializării sau păstrării peste iarnă.

2.6.1. Locul în asolament.

Plantele premergătoare trebuie să părăsească terenul toamna mai devreme, să-1 lase

curat de buruieni şi fertilizat cu îngrăşăminte organice. Foarte bune premergătoare sunt:

solanaceele, leguminoasele, cucurbitaceele. Nu se recomandă ca premergătoare alte

rădăcinoase, bulboasele şi varza. Pe aceeaşi suprafaŃă de teren, morcovul nu poate reveni mai

devreme de 3 - 4 ani.

Cultura-succesivă de morcov poate urma după salată, spanac, ceapa verde, culturi

furajere pentru masă verde (secară, borceag), iar culturile timpurii de morcov, recoltate în

iunie - iulie, pot fi urmate de culturi de toamnă de varză, conopidă, castraveŃi, fasole etc.

2.6.2. Lucrările de pregătire a terenului.

Toamna, după desfiinŃarea culturii anterioare şi efectuarea nivelării de exploatare, se

execută fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice greu solubile (300-350 kg/ha superfosfat

şi 200 kg/ha sare potasică) şi arătură la 28-30 cm adâncime.

Primăvara, imediat ce se poate intra pe teren, se face grăparea terenului cu grapa cu

colŃi reglabili (6 GCR-1,7), pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. La pregătirea

terenului, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri, se fertilizează cu 100 - 150 kg/ha azotat de

amoniu sau 200-300 kg/ha complex III şi se erbicidează cu Treflan 3 -5 l/ha sau Dual 2 l/ha

(Anexă tabelul 2).

Morcovul - Daucus carota 11

Vara, pentru culturile succesive de morcov, terenul se discuieşte pentru distrugerea

resturilor vegetale de la cultura anterioară, se face o arătură superficială (12-15 cm adâncime)

şi se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul sau freza în funcŃie de starea arăturii. Dacă

solul este prea afânat se tăvălugeşte înainte de semănat. Dacă solul este prea uscat, înaintea

lucrărilor de pregătire se face o udare de aprovizionare .

Modelarea terenului se face sub formă de straturi înălŃate cu lăŃimea la coronament de

94 cm sau 104 cm.

2.6.3. Înfiin Ńarea culturii

Înfiin Ńarea culturii se face prin semănat direct în câmp. În acest scop se folosesc

seminŃe de calitate superioară, la care s-au îndepărtat Ńepii şi care au fost dezinfectate prin

prăfuire cu Thiuram sau amestec (în părŃi egale) de Thiuram şi Fundazol (4 g/l kg seminŃe). În

ultimii ani se foloseşte sămânŃa calibrată sau drajată care permite semănatul cu precizie şi

eliminarea răritului.

2.6.4. Epoca de semănat.

Pentru culturile timpurii se seamănă în pragul iernii, în ferestrele din timpul iernii sau

primăvara foarte devreme, iar pentru culturile târzii se seamănă în perioada mai - iulie (mai

devreme soiurile târzii şi mai târziu cele semitimpurii), folosind 4-5 kg seminŃe la ha, la care

se adaugă 200 g/ha sămânŃă de salată utilizată ca plantă indicatoare.

Adâncimea de semănat este de circa 2,5 cm.

Fig.5. Scheme de semănat la morcov: a-pe teren modelat în benzi; b-pe teren modelat în rănduri echidistante

Morcovul - Daucus carota 12

Densitatea optimă la cultura de morcov este de 40-60 plante /m2 la culturile

semitimpurii şi 50-70 plante /m2 la soiurile semitârzii. În cazul terenului modelat se seamănă

patru rânduri pe stratul înălŃat iar pe teren nemodelat semănatul se efectuează în benzi a câte

4-5 rânduri. DistanŃa dintre benzi fiind de 60 cm iar dintre rândurile din bandă 25-30 cm (Fig.

5 şi 6).

Se seamănă mecanizat cu SUP-21(Fig.7), CSSL-9 sau A-761, prevăzute cu role de

tasare pe rânduri sau se face tăvălugirea ulterioară cu TN-3. Pe suprafeŃe mici se poate

seamăna şi manual.

Fig. 6. Scheme de semănat la morcov pe teren nemodelat în benzi de câte 4 rânduri

Fig.7. Semanatoare SUP 29 DK (brazdar disc)

Morcovul - Daucus carota 13

2.6.5. Lucrările de întreŃinere

Asigurarea răsăririi uniforme se realizează prin prevenirea şi combaterea crustei, cu

grape uşoare sau "prăşila oarbă" şi o bună aprovizionare cu apă; la nevoie se udă prin

aspresiune, folosind aspersoare fine şi un debit de 8-10 1itri pe oră.

Combaterea buruienilor se face prin măsuri combinate, de erbicidare şi mecanic prin

prăşit şi plivit. După răsărirea culturii, când plantele şi buruienile au 2-3 frunze, se erbicidează

cu Afalon 1,2-1,5 kg/ha şi dacă apar buruieni graminee (mohor, pir) se adaugă Fusilade, în

doză de 1,5 l/ha, cu 600 1 apă. Se execută 3-4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale pe rând.

Răritul se face când plantele au 3-4 frunze în rozetă, lăsându-le la 4-5 cm una de alta

pe rând.

Fertilizarea fazială se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor, cu 100-150 kg/ha

azotat de amoniu şi dacă este necesar peste 3-4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot, dar, pe

solurile sărace în potasiu, se adaugă şi 80-100 kg safe potasică sau sulfat de potasiu.

Udarea culturilor de morcov (Anexă-tabelul 5),se efectuează în perioada creşterii

intense a plantelor (50-60 zile după răsărire) şi la îngroşarea rădăcinilor. În zonele secetoase

se udă de 5-6 ori cu câte 300-400 m3 apă la ha, iar în celelalte zone se aplică 2-3 udări.

Morcovii fac parte din Grupa I-a grupă ce cuprinde plantele cu un consum redus de

apă datorită posibilităŃilor acestora de a-şi micşora transpiraŃia. Acestea dispun de un sistem

radicular bine dezvoltat în profunzime cât şi lateral şi cu capacitate bună de absorbŃie.

La morcovi, şi în generel la toate rădăcinoasele, trebuie păstrată o umiditate cât mai

uniformă în tot timpul îngroşării rădăcinilor. Alternarea perioadei de secetă cu aplicarea apei

de irigat duce la crăparea rădăcinilor, ceea ce determină scăderea duratei lor de păstrare.

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la avertizare sau la apariŃia primelor

exemplare la dăunători şi preventiv în cazul bolilor (Anexă - tabelul 3).

2.7. Recoltarea

Recoltarea în cazul culturilor timpurii se face prin smulgere sau dislocare, eşalonat,

începând cu luna iunie, când rădăcinile au cel puŃin 1-1,5 cm grosime şi se valorifică cu

frunze, în legături. Când rădăcinile ating 2-2,5 cm în diametru (luna iulie) se valorifică sub

formă de legături sau la kg, dar rozeta de frunze se scurtează la 10 cm.

Pentru consum de toamnă şi păstrare se recoltează cu dislocatorul (DLR- 4) sau cu

plugul fară cormană, iar suprafeŃele mici cu hârleŃul sau cu furca. Morcovii dislocaŃi se-adună

în grămezi, se fasonează şi se sortează pe calităŃi, ambalându-se în lăzi de tip P sau boxpaleŃi.

Morcovul - Daucus carota 14

Se poate recolta mecanizat cu combinele (ASA- LIFT, MAŞTER - PLATT) ceea ce permite

reducerea costurilor. Pentru păstrarea peste iarnă, morcovul se recoltează în luna octombrie,

după căderea primelor brune.

ProducŃia este de 10-15 t/ha la cultura timpurie şi 25-40 t/ha la cultura târzie (de

toamnă). La hibrizii F1 aceasta poate ajunge până la 70 t/ha.

CAPITOLUL III DEVIZ DE LUCRU

3.1. Calculul necesarului de cheltuieli pentru: Pregatirea terenului, înfiinŃarea culturii, lucrari de îngrijire, recoltare

Nr. crt. Lucrarea Felul efectuarii lucrarii

PreŃ

1 Afânarea solului mecanic 100 2 Nivelarea de exploatare mecanic 100 3 Administrat îngrăşăminte organice şi chimice mecanic 300 4 Aratura de baza mecanic 300 5 MărunŃirea solului mecanic 200 6 Modelarea terenului mecanic 200 7 Fertilizarea de primăvară mecanic 100 8 Erbicidare mecanic 100 9 Încorporarea în sol a erbicidelor mecanic 100 10 Semănatul mecanic 400 11 Praşila oarbă mecanic 100 12 Prăşitul mecanic (3 prasile) mecanic 300 13 Prăşitul manual (2 prasile) manual 500 14 Fertilizarea fazială (de 2-3 ori) mecanic 300 15 Combaterea bolilor şi dăunătorilor mecanic 200 17 Irigarea 1200l/ha mecanic 300 18 Recoltarea mecanic 600 19 Sortarea, calibrarea şi ambalarea manual 400 Total 4600

3.2. Calculul necesarului de cheltuieli pentru consum materiale

Nr. crt. Materiale folosite Cantitate U.M. PreŃ Total 1 Ingraşaminte 200 Kg 8.5 4825 2 Insectofungicide 30 Kg 12 450 3 Erbicide 3.5 Litri 46 210 4 SeminŃe 6 kg 400 240 5 Apă 3200 m2 0.25 800 6 Alte cheltuieli manuale - - 300 7 Total 6825

Morcovul - Daucus carota 15

3.3. Deviz cadru la cultura salata de gradină

a) Cheltuieli pentru pregătirea terenului, înfiin Ńarea culturii, lucr ări de îngrijire şi

recoltare = 4600 lei

b) Cheltuieli pentru consum materiale = 6825

c) Cheltuieli totale = 11425

4. ProducŃii obtinu Ńe şi venituri din vanzări pentru salata de gradină

� ProducŃia obŃinută (t) =25 t/ha

� PreŃ pe kg de produs (lei) =1,5 lei/ kg

Venituri total produc Ńie: 37500 lei

5. Calculul indicatorilor de eficienŃă economică pentru salata de gradină

Cheltuieli = 4600+6825 =11425 lei

Venituri = 25000 x 1,5 = 37500 lei

Profit = Venit – Cheltuieli = 37500 - 11425 = 26075 lei

Impozit 16% = 4172lei

PROFIT = 21903 lei

CAPITOLUL IV SISTEMA DE MA ŞINI FOLOSIT Ă ÎN LEGUMICULTUR Ă

În tehnologia de cultivare a morcovului cele mai multe se executa folosind maşini şi

utilaje agricole care lucrează în agregat cu tractoarele.

Sistema de maşini folosită se alege în funcŃie de locul în care este amplasata cultura şi

de suprafaŃa cultivată. Tipurile de maşini folosite şi principalele lor caracteristici tehnice se

regăsesc în Anexă tabelele : 6, 7, 8, 9, 10, 11.

Anexe 16

Tabelul 1.

Anexe 17

Tabelul 2.

Soiuri de morcov cultivate în România (după Dumitrescu şi colab., 1998)

Soiul

Nr.

de z

ile la

re

colta

re

Pot

enŃia

l de

pro

d. t/

ha

Caracteristicile rădăcinii

Zona verde

la colet

% de S.U

Foliajul

RezistenŃa la păstrare

şi depozitare Greutatea

g Lungimea

cm Forma Culoarea ÎnălŃime

a cm Fermitatea

Bauerkie- llerote herz

130 35-40 140-150 16-18 łăruşată Portocalie Nu 10,1 45-50 Bună Bună

Carotte de Paris

70 10-12 30-40 3-5 Ovoidă Portocalie Nu 9,2 30 Medie -

Chantenay 120 25-30 90-120 12-15 Conică Ńăruşată Portocalie Uneori 9,4 40-45 Bună F.bună

Chantenay redcore

110 30-35 90-150 14-15 Conică rotunjită Portocalie intensă

Uneori 9.8 45 Bună F.bună

Danvers 126 F

110- 115

35-40 80-120 15-20 Conică bont Portocalie Nu 9,5 35-45 Bună F.bună

Nantes 100 30-35 60-100 16-20 Cilindrică cu vârf

Portocalie- roşcată

Nu 9,8 40-45 Viguros Corespun-zător

Uriaş de Berlin

120 35-40 120-170 23-35 Cilindrică cu vârful rotunjit

Portocalie gălbuie

Uneori 9,1 55 Destul de bună

Bună viguros

Anexe 18

Tabelul 3.

Erbicidele recomandate pentru culturile de rădăcinoase (după Dumitrescu şi colab., 1986)

Erbicidul

SubstanŃa activă

Momentul aplicării

Doza recomandată la ha pentru:

Morcov Pătrunjel Păstârnac

Dual 960 CE Metolachlor ppi * 2 litri - -

Codai 400 CE Metolachlor + Prometrin

pre 6 litri 6 litri 6 litri

Prometrin 200 CE Prometrin pre 4-6 litri 6 litri 6 litri

Prometrin 50 pastă Prometrin post 2-3 kg - -

Afalon 47 PU Linuron post 1.5 kg 1,5 kg 1,5 kg

Nabu S 12,5 Setoxidim post 1,5 litri 1,5 litri 1,5 litri

Fusilade S 12,5 Butyl post 1,5 litri 1,5 litri 1,5 litri

*ppi - înainte de semănat cu încorporare; pre - preemergent, fără încorporare; post – postmergent

Anexe 19

Tabelul 4.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor în culturile de morcov (după Indrea şi Apahidean , 1995)

Boala sau dăunătorul

Aspectul atacului

Tratamentul aplicat

SubstanŃa de combatere

ConcentraŃia sau doza/ha

Timpul de pauză (zile)

Pătarea frunzelor (Septoria sp., Cercospora sp.,

Altemaria sp.)

Pete de forme şi culori diferite pe frunze

Stropiri alternative la apariŃia primelor semne (2 - 3)

Dithane M 45 Captadine 50 PU

Turdacupral 50 PU Benlate 50 WP

0,25 % 0,2 % 0,4 %

0,4 - 0,6 kg

14 14 7 21

Făinarea (Erysiphe umbelliferarum)

Pete neregulate albe, cu aspect pâslos şi prăfos

Stropiri alternative la apariŃia primelor pete

Afugan 30 CE Metoben 70 PU

Saprol CE Rubigan 12 EC

0,05 % 0,1 % 0,1 % 0,05 %

3 14 14 7

Putregaiul negru al rădăcinilor (Stemphyllium

radicinum)

Pete brune pe frunze. Zone circulare sau ovale,

confundate, înnegrite şi putrezite

Stropiri repetate şi alternative pe frunze

Mycodifol Tiuram

0,2 % 0,2 %

10 10

Musca morcovului (Psila rosae)

Larvele de muscă produc galerii în rădăcini

Tratamente la sol Stropiri pe frunze la avertizare

Sinoratox G Sinoratox 35 CE Onevos 35 CE

Carbetox 37 CE

20 kg 0,1 % 0,15% 0,4 %

35 14 14 21

Păduchi de frunze (Aphis fabae, Semiaphis dauci)

Frunze răsucite având colonii de larve şi adulŃi pe

partea inferioară

Stropiri foliare la apariŃia primelor colonii

Femos 50 PU Karate 2,5 EC

Fastac 10 EC Decis 2,5 EC

0,05 % 0,3 litri 0,02 % 0,05 %

Anexe 20

TIPURI DE PLUGURI SI PRINCIPALELE LOR CARACTE RISTICI TEHNICE

Tabelul 6.

Tabelul 7.

TIPURI DE FREZE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERI STICI TEHNICE Nr crt

Denu-mirea

Tipul DestinaŃia Tractorul cu care lucreaza

Nr. de

secŃii

LaŃimea de lucru

(m)

Adâncimea max. de

lucru (cm)

Diametrul frezei (mm)

Nr. de discuri

cu cuŃite

Nr. de cuŃite pe

disc

Tura Ńia rotorului (rot/min)

Capacitatea de lucru (ha/sch)

Masa totala (kg)

1

FV-1-1,5

Purtat latime variabila

Lucrarea solului în vii si sere(solarii)

V-445 SV-445

1 0,9-1,45

12

380

6(8)

2

170

3,5

380

2

FPP-1,3

purtat Lucrarea solului în legumicult.

U-445

SM-445 U-650

1

1,36

15

510

7

-

144 161 202 225

1,7-2,7

500

3

FPL-4

purtat cu mai multe secŃii

Lucrarea sloului între rândurile de legume plantate la distanŃe de 45-90 cm

L-445

4

1,8-2,8

8

400

2(4)

4

415

3,5-5,0

685

Nr. Crt.

Plugul Tipul Nr. organe active

Felul organelor active

Adâncimea max. (cm)

LăŃimea de lucru (cm)

Tractorul cu care lucrează în agregat

Masa (kg)

Viteza de lucru (km/h)

Capacitatea de

lucru(ha/sch) 1 PP-3(4)-30

Purtat

4(3) 1

TrupiŃă cuŃit disc sau cuŃit lung

30 120 (90)

U-650(651) U-800(801)

564 7 25-30

15

2 PP-3-30M

Purtat

3(2) 1 3

TrupiŃă cuŃit disc AntetrupiŃă

27

90 (60)

U-650(651)

475

6 25

3 PP-2-30 Purtat 2 1

TrupiŃă cuŃit disc 30 60 U-445 L-445

275 7 20

Anexe 21

Tabelul 8.

TIPURI DE CULTIVATOARE SI PRINCIPALELE LOR CA RACTERISTICI TEHNICE

Nr. Crt.

Cultivatorul

Tipul DestinaŃia Tractorul cu care lucrează

Capacitatea de lucru ha/sch

1

Cultivatorul universal CPU-4,2

Purtat

Prasitul şi afânarea solului între rândurile de plante semanate la distanŃe de 45-100 cm, precum Ńi cultivaŃie totala.Se poate echipa si cu distribuitoare de îngrasaminte chimice

U-650

12-18

2

Cultivatorul pentru plante tehnice CPT-4

(CPPT-4)

Purtat cu mecanism de conducere

ÎntreŃinerea culturilor de sfecla si legume cu talia joasă semanate la distanŃe de 45 cm

L-445

10-14

3

Cultivatorul legumicol CL-2,8(CL-2,8M)

Purtat

ÎntreŃinerea culturilor de legume cu talie înalta semanate sau plantate pe teren modelat cu MMS-2,8

L-445

8

4

Cultivatorul legumicol CL-4,5M

Purtat ÎntreŃinerea culturilor de legume semanate sau plantate pe teren modelat cu agregat complex ptr. legumicultura

U-650 (L-445)

12

Tabelul 9.

PRINCIPALELE TIPURI ŞI CARACTERISTICILE TEHNICE ALE MASINILOR SI A PARATELOR DE STROPIT SI PRAFUIT

Nr. Crt.

Caracteristica MSPP-3x300 MTS-4

1 DestinaŃia Stropit si prafuit cu insecticide şi fungicide în toate culturile

Tratarea chimica a seminŃelor

2 Domeniul de utilizare Cereale,legume,cartofi,vii cu distanŃa între rânduri de 1,8- 1,0-2,0.

SeminŃa de cereale, mazare, fasole, porumb, soia,legume

3 Sursa de energie L-445,U-650,V-445,SV-445, U-445DT,SM-445

motor electric de 1 KW la 930 rot/min

4 Tipul masinii după modul de agregare purtata deplasabila în incinta unităŃii prin tractare manuala 5 Sistemul de acŃionare de la priza de putere cu motor electric 6 Capacitatea rezervoruluide lichid (l) Culturi de câmp-900 l vie şi livadă 300 l 50 7 Capacitatea buncarului de praf (dm3) 40 dm3 15 8 Tipul capului de pulverizare si diametrul duzelor de depresiune; legume- φ6(mm) - 9 Tipul pompei centrifugala - 10 Debitul pompei (l/min) 150 la 4800 rot/min la 2 atm. -

Anexe 22

11 Tipul ventilatorului centrifugal - 12 Debitul ventilatorului (m3/h) 3500 la 4800 rot/min - 13 LaŃimea de lucru (m) 7 m în culturi legumicole - 14 Sistemul de pulverizare pneumatic - 15 Sistemul de alimentare cu lichid pompa proprie manual 16 Capacitatea de lucru (ha/sch) 22 ha/schimbîn culturi legumicole; 3-4 tone om 17 Masa masinii cu toate echipamentele 415 kg

Tabelul 10.

PRINCIPALELE TIPURI SI CARACTERISTICILE TEHNICE ALE MA ŞINILOR DE ADMINISTRAT ÎNGR ĂŞĂMINTE Nr. Crt.

Caracteristica MA-3,5 Echipament pneumatic ptr. MA-3,5 MIG-5

1

DestinaŃia

Aplicarea prin împrăştiere la suprafaŃa solului a îngrăşămintelor chimice solide sub formă de pulbere, cristale sau granule

Aplicare prin împrăştiere la suprafaŃa solului a îngrăşăm. chimice granulate cu umiditatea STAS

Aplicarea prin împrăştiere la suprafaŃa solului a gunoiului de grajd proaspăt sau fermentat

2

Domeniul de utilizare

La culturi legumicole, de câmp, păşuni şi fâneŃe situate pe teren şes (încinarea max. 6 grade)

La culturi legumicole,de câmp, păşuni şi fâneŃe pe teren şes (încinarea max. 6 grade)

Culturi legumicole, de câmp situate pe teren şes (încinarea max. 6 grade)

3 Sursa de energie

U-650M U-651

U-650M U-651

U-650M U-651

4 Tipul maşinii după forma de agregare

tractată pe patru roŃi în tandem oscilant de la priza de

tractată pe patru roŃi în tandem oscilant tractată pe patru roŃi în tandem oscilant

5

Sistemul de acŃionare

putere, prin ax cardanic către dicul de împrăştiere; -de la roata de transport din dreapta spate către lanŃul transportor

-de la priza de putere prin ax cardanic către ventilator; -de la roata de transport dreapta spate către lanŃul transportor şi axul distribuitor de îngrăşăm.

de la axul prizei de putere prin ax cardanic

6 Capacitatea benei sau a rezervorului (m3)

4 4 4

Cantitatea de material ce poate fi 3,5 tone chimice granulate 3,5 tone chimice granulate 5 tone gunoi de grajd fermentat

Anexe 23

7 încărcat (t) 5 tone amendamente 8

Tipul organului de lucru

-disc centrifugal cu 6 palete; -transportor cu zale metalice tip omidă.

-distribuitori steluŃe cu gheare ptr. dozare; -palate deflectoare ptr. împrăştiere; -lanŃ cu zale metalice omidă ptr. aliment. distribuitorilor

-transportor cu racleŃi; -tobă cu palete zimŃate

9 LăŃimea de lucru (m) 8-17

12

3,25

10 Debitul ventilatorului (m3/h) -

3500

-

11

CantităŃile de îngrăşământ ce se pot aplica (kg/ha)

-85-3680 îngrăşăm. pulbere; -45-2280 îngrăşăm. granulate şi cristalizate; -130-5020 amendam.

-75-850 îngrăşăm. granulate

-7-100 t/ha

12

Viteza de rotaŃie a organelor de împrăştiere (rot/min)

675 raportul de transmisie între axul roŃii de antrenare şi axul distribuitor este de 0,043-3,0

285

13

Viteza de rotaŃie a ventilatorului (rot/min)

-

4800

-

14 Viteza max. în lucru (km/h) 8,5

8,5

8,5

15 Capacitatea de lucru (ha/sch) 26-42 ha îngrăşăm chimice; -,5-12 la amendam.

36-41 la îngrăşăm. chimice granulate 1,4-2

16 Masa cu toate anexele (kg) 950 1680 1400

Tabelul 11.

PRINCIPALELE TIPURI SI CARACTERISTICILE TEHNICE ALE ECHIPAMENTELOR DE ÎNCORPORAT ÎNGRASAMINTE Nr. crt.

Caracteristica Echipamentul ptr. aplicat îngrasaminte chimice EF montat pe cultivatorul CL-2,8

Dispozitivul ptr. admin. îngrasaminte chimice solide, usor solubile, în conductele inst. irigaŃiei prin aspersiune

1

DestinaŃia

Aplicarea îngrasamintelor chimice glanulate la culturile legumicole, concomitent cu prasitul prin încorporarea în sol

Aplicarea îngrasamintelor chimice solide usor solubile, odată cu irigarea prin aspersiune folosind inst. cu conducte transportabile

2 Domeniul de utilizare Prasitul culturilor legumicole concomitent cu fertilizarea

Udarea cu fertilizare la culturile agricole, în timpul vegetaŃiei

Anexe 24

3 Sursa de energie L-445 - 4 Tipul masinii dupa forma de

agregare purtata deplasabilă manual

5 Sistemul de acŃionare De la roŃile de susŃinere a cadrului Folosind presiunea apei din conducta de irigaŃie

6 Capacitatea unei cutii de îngrasaminte sau rezervor de erbicide (dm3)

53

100

7 Numarul de cutii pe masina 4 1 8 Nr. de aparate de distribuŃie

pe o cutie de îngrasaminte 82

- 9 Tipul organului de distribuŃie steluŃa cu gheare robinet cu secŃiune variabila 10 Tipul organului de

încorporare brazdar dalta -

11 Adâncimea de încorporare (cm)

5-15 -

12

DistanŃa laterala a îngrasamintelor faŃă de rândul de plante (cm)

15-20

-

13 Viteza de lucru (km/h) 4-7 - 14 Normele ce se pot aplica, în

kg/ha: -azotat de amoniu granulat; -uree granulata; -îngrasamânt complex NPK granulat;

51-1140 45-980 60-1300 62-1408

70-600 - -

15 Masa echipamentului (kg) 205 48 16 Masa totala a masinii,

inclusiv echipamentul (kg) 500

-

Morcovul - Daucus carota 25

BIBLIOGRAFIE

� BUTNARIU, H. şi colab (1992) - Legumicultura. Edit. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

� CEAUŞESCU, I. şi colab. (1984) - Legumicultură generală şi specială. Edit.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

� DUMITRESCU, M. şi colab. (1977) - Tehnologia producerii seminŃelor şi a

materialului săditor la plantele legumicole. Edit. Ceres, Bucureşti.

� DUMITRESCU, M. şi colab. (1998) - Producerea legumelor. Artprint, Bucureşti.

� MARINESCU, GH. şi colab. (1986) - Bolile plantelor legumicole. Edit. Ceres,

Bucureşti.

� POPESCU, V., PETRESCU, M., (1992) – Legumicultură- Manual pentru Grupurile

Şcolare Agricole-meseria Horticultor, Edit. Tehnică Agricolă, Bucureşti.

� RAICU, CRISTINA (1984) - Tehnologia combaterii bolilor la legume. Edit. Ceres,

Bucureşti.

� STAN, N. (1994) - Tehnologia cultivării legumelor. Vol.II, Centrul de multiplicare,

Universitatea Agronomică Iaşi.

� ŞANDRU, I. (1996) - Protejarea culturilor agricole cu ajutorul pesticidelor. Edit.

Helicon, Timişoara.

� x x x - Catalogul oficial 2002- Soiuri si hibrizi româneşti

� x x x – Imagini internet www.mansfield.ohio-state.edu/faculty/Family_Apiaceae.html

� x x x – Imagini internet www.henriettesherbal.com/pictures/daucus-carota.