Embed Size (px)
Citation preview
CARACTERISTICI TEHNOLOGICE ,STANDARDE DE COMERCIALIZARE ȘI CONDIȚIILE DE
VALORIFICARE A MORCOVULUI
C uprins:
Cap.1.Caracteristici morfologice și tehnologice a speciei .......................................................2
1.1.Caracterizare botanică și agrobiologică .............................................................................. 3
1.2.Ariale de cultură pe glob și în România și cerințele agrotehnice ....................................... 6
1.3.Compoziția chimică a produsului, valoarea nutritivă , valoarea nutraceutică și valoarea energetică ......................................................................................................................................7
1.4.Destinația producției și modalitățile de valorificare a acesteia ............................................8
1.5.Soiurile cultivate și descrierea lor ........................................................................................ 9
1.6.Bolile și daunatorii specifici ................................................................................................12
Cap. 2.Tehnologii de valorificare a produsului ........................................................................14
2.1.Modul de recoltare ...............................................................................................................14
2.2.Condiționarea și depozitarea produsului ..............................................................................15
2.3.Pastrarea produsului ..............................................................................................................15
2.4.Ambalarea produsului ........................................................................................................ ..20
Cap.3.Standardele de comercializare a produsului ..................................................................22
3.1. Cerințe minime de calitate ...................................................................................................22
3.2. Cerințe de maturare a produsului .........................................................................................23
3.3. Categoriile de calitate ...........................................................................................................24
3.4. Calibrare ...............................................................................................................................25
3.5 Toleranțele .............................................................................................................................26
3.6. Prezentarea produsului .........................................................................................................27
3.7. Marcajul produsului .............................................................................................................29
Cap.4 Particularitățile de desfacere a produsului în rețeaua comercială din Municipiul Iași ..........................................................................................................................................................30
4.1. Categoriile de spații comerciale speciale de desfacere a legumelor si fructelor ...................30
4.2. Perioada de valorificare a produsului ...................................................................................35
4.3. Modul de prezentare a produsului .........................................................................................35
4.4. Condițiile de păstrare a produsului .........................................................................................37
4.5. Categoriile de calitate a produsului aflate la vânzare .............................................................38
4.6.Corespondența calitate - produs specificate în standarde de comercializare ..........................39
1
Bibliografie .........................................................................................................................42
Capitolul 1
CARACTERISTICI MORFOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE LA
SPECIA MORCOV(Daucus Carota)
2
1.1.Caracterizarea botanică și agrobiologică a speciei horticole.
Denumirea științifică : Daucus Carota L.conv.sativus
Denumirea populară : Morcov (rom.).
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin : Apiales
Familie: Apiaceae
Specie: Carota
Figura.1.1.Morcovii în legătură
3
Morcovul este o planta bienala cu perioada de vegetație de 90-140 de zile. În primul
an formează o rozată de frunze și rădăcină îngroșată ,iar în anul al doilea tulpina floriferică ,
flori și fructe , necesitând tehnologii diferențiate pentru producerea rădăcinilor de consum și
pentru producerea semințelor. Deși cele două sunt determinate genetic, factorii de mediu
influiențează puternic comportarea speciei ca planta anuală sau bienală.
Trecerea la fază generativă poate avea loc sub acțiunea temperaturii, fotoperioadei sau
a unor produse chimice. Astfel , în zona temperată, pentru introducerea înfloririi plantelor
trebuie să se parcurgă o perioadă de vernalizare de 6-8 saptmamâni la temperatură de 3-6°C.
Figura 1.2. Paricularitățile morcovului
Sistemul radicular pătrunde în sol până la circa 60 cm adâncime , rar poate ajunge
chiar la 200 cm, întinzându-se pe o rază de 25- 30 cm. Îngroșarea rădăcinii principale , prin
4
depunerea substanțelor de rezervă, începe la 40-60 de zile de la germinare , când plantele au
6-7 frunze în rozetă , se intensifică în ultima perioadă de vegetație și durează 90-180 zile. Pe
suprafața rădăcinii sunt dispuse neregulat numeroase lentice . Rădăcinile secundare sunt
subțiri , dispuse pe patru rânduri în lungul rădăcinii principale.
Forma , dimensiunea și culoarea rădăcinii îngroșate care reprezintă partea comestibilă ,
variază în funcție de soi și de factorii externi. Astfel, rădăcina poate fi cilindrică, conic –
alungită, conic - trunchiată , rotund turtită, de culoare portocalie cu diferite nuanțe de galben,
roșcat sau portocaliu intens. Forma rădăcinilor este influențată de textura soluluiși gradul de
fertilitate al acestuia . Pe solurile grele rădăcinile sunt diforme ,atipice solului , iar pe solurile
fertile ,îngrășate cu gunoi de grajd în anul culturii , rădăcinile se ramifică.
Culoarea rădăcinilor, impremată de conținutul în caroten , este modificată de nivelul
temperaturilor și fertilitatea solului, fiind de intensitate mai redusă la temperaturile scăzute din
zonele nordice sau în cazul culturilor semănate primăvara timpuriu .
Cu cât rădăcina este mai intens colorată și cu cilindru central mai redus și mai închis la
culoare, valoarea alimentară este mai ridicată ,soiul fiind de calitate superioară.
Dimensiunile rădăcinilor variază între 3 și 25 cm lungime și 50- 250 g greutate , în
funcție de soi și de agrotehnica aplicată și reprezintă un criteriu important în stabilirea
distanțelor între plante pe rând.
Frunzele din rozeta formată în primul an sunt de 2-3 ori penat sectate, lung pețiolate ,
acoperite cu peri fini și au un miros caracteristic. Pe tulpina floriferică , în anul al doilea ,
frunzele sunt scurt pețiolate la bază, iar spre vârf sesile , mai puțin divizate.
Tulpina floriferă ajunge la 1,2-1,5 m înălțime, este ramificată , fistuloasă , striată și
pubescentă . În vârful fiecărei ramificații se formează o inflorescență de tip umbrelă
compusă , cu flori mici , albe-vierzui , hermafrodite, pe tipul 5. Uneori , în umbrele laterale de
ordin superior , apar și flori mascule fiziologice sau morfologice, al căror procent este
determinat genetic , dar și de factorii de mediu . Aranjarea florilor în umbreluțe și a acestora
în umbrele este în spirală. Înflorirea este centripetă , are loc în lunile mai –iunie ,dupa 45-50
zile de la plantarea butașilor și durează 35-40 zile.
5
Polenizarea este alogamă, entomofilă în procentde 95%, de aceea în cazul producerii
semințelor sunt obligatorii distanțe de izolare de 1500-2000 m pentru prevenirea
impurificărilor.
Fructul indehiscent ,impropriu numit sămânță , este o pseudodiachenă (dicariopsă) ,
formată din 2 mericarpe elipsoidale sau ovoidale ,cu coaste pe care se găsesc țepi .
În momentul semănării aceștia se înlătură prin frecare cu ajutorul unor mașini
prevăzute cu valțuri . Maturarea fructelor și semințelor are loc dupa 60-65 de zile de la
fecundare . La maturare fiziologică fructele se scutură ușor.
Sămânța, reprezentând fiecare carpelă , are tegumentul concrescut cu peretele
fructului, embrionul mic și endospermul relativ mare , bogat în uleiuri volatile și lipsit de
amidon .
1.2. Ariale de cultură pe glob și în România și cerințele agrotehnice
La ora actuală, morcovul se cultivă în Europa, Asia, America, Oceania pe suprafețele
foarte mari (770 mii ha ) .Mari cultivatoare sunt China, S.U.A., Polonia, Olanda, Franta,
Germania, Italia, Anglia, Japonia, iar producțiile cele mai mari (68,5 t/ha ) sunt obținute în
Olanda.
Pe plan mondial tendința la cultura morcovului este de a crea soiuri și hibrizi care să
se asigure producții cu circa 30% mai mari decît soiurile actuale.
În România se cultivă în toată țara,mai ales în regiunile cu temperaturi moderate și
precipitații suficiente,pe soluri ușoare sau mijlocii , aluvionare din luncile râurilor ( în
Transilvaria, în Crișana și în Nord-Vestul Moldovei ) , deținând peste 60 -65 % din suprafața
ocupată de lugumele rădăcinoase (22,1 mii ha ).
6
1.3.Compoziția chimică a speciei; valoarea nutritivă ; valoarea nutraceutică
și valoarea energetică.
Morcovul are o valoare alimentarǎ ridicatǎ deoarece conține : apǎ 87,3%, 9,1%
substanțe neazotate, 0,2-0,3% grǎsimi brute, 1,2-1,7% proteine, 7-10% zahǎr și 45 de calorii
la 100 grame de aliment. Cât privește zahǎrul, acesta se gǎsește într-un procent mai ridicat
decât în multe alte fructe, cum ar fi cǎpșunile, fragii, murele, coacǎzele etc. Morcovul este, de
asemenea, foarte bogat în substanțe minerale: calciu 43,8 mg la 100 g fier 1,3 mg, fosfor 18-
24 mg, clorura de sodiu 55 mg . În plus, el constituie o sursǎ importantǎ de caroten sau
provitamina A (6%), precum și un stoc masiv de vitamine B1, B2, D, C, K .
Pe lângǎ valoarea lui nutritivǎ, morcovul are și numeroase valențe terapeutice,
asemǎnǎtoare medicamentelor de sintezǎ. De exemplu, constituie un pansament eficace al
mucoasei gastro-intestinale, având un rol protector și chiar cicatrizant al pereților stomacali.
Altfel spus, are proprietați antihemoragice, ceea ce îl recomandǎ în unele afecțiuni
gastrointestinale. Totodatǎ, morcovul are valențe antiseptice (distruge microbii), dar și
stimulatoare a sucurilor gastrice și intestinale. Morcovul contribuie și la menținerea sǎnǎtații
dinților și la întǎrirea gingiilor.
Combinația dintre sucul de morcovi, cel de sfeclǎ și cel de castravete reprezintǎ un
remediu deosebit de eficace în tratarea unor alergii și forme gripale.
Conținutul biochimic al rădăcinilor depinde de soi și este foarte mult influențat de
condițiile pedoclimatice și sistemul de fertilizare .
Astfel, determinările privind dinamica acumulării glucidelor , pe componente ,la soiul
de morcov Chantenay , au demonstrat că în anii cu veri ploioase și reci predomină
monoglucidele,iar în anii secetoși poliglucidele solubile .
Acumularea carotenului este foarte sensibil influiențată de factorii genetici , regimul
de irigare, fertilizare și temperatură. Mocroelementele Bo, Cu, Zn, aplicate pe un sol bogat în
NPK( îngrășăminte chimice) îmbunătățesc calitatea rădăcinii și favorizează acumularea
carotenului în cantitate mai mare .
7
Datorită prezenței simultane a unor condiții mari de provitamina A , vitamine din
grupa B și a vitaminei C cu rol antioxidant , a substanțelor minarale ca și a fibrelor
pectocelulozice cu capacitate mare de hidratare care permit reținerea unor rezidii toxice
rezultate din metabolism ( colesterol, radicali liberi) , marcajul poate fi considerat un
medicament.
Din punct de vedere economic , morcovul este o cultură importantă, care permite
producătorilor efectuarea unor culturi timpurii ale căror producții se pot valorifica primăvara,
începând din luna mai ,la prețuri ridicate , cât și a unor culturi de toamna destinate păstrării
și valorificării rădăcinilor în timpul iernii.
1.4 Destinația producției și modalitățile de valorificare a acesteia.
Morcovul este o plantă legumicolă rădăcinoasă ,care poate fi folosit sub diferite forme
în alimentație , motiv pentru care este răspândit pe tot globul și poate fi găsit aproape în orice
preparate culinare.
Rǎdǎcinile tuberizate ale morcovului se folosesc ȋn alimentație, ȋn stare crudǎ (salatǎ),
la prepararea diferitelor mancǎruri ( supe, ciorbe etc.), sub formǎ deshidratatǎ, de conserve și
sucuri. Sucul de morcovi se folosește ȋn special ȋn alimentatia copiilor. De asemenea
morcovii se folosesc și ȋn furajarea animalelor.
Ȋn vederea valorificǎrii, morcovii pot fi spǎlați și preambalați ȋn pungi de polietilenǎ,
perforate de 0,5 sau 1 kg greutate și se pot pǎstra, timp de 10 zile, la temperatura de 5-10 º C.
8
Soiul Caracterele principale Direcția de folosire
Carotte de Paris Soi foarte timpuriu (50-55 zile), cu rădăcina foarte sau rotundă ovală,de culoare portocalie.Cilindrul central mic, de formă stelată, este de culoare mai deschisă decît scoarța.Greutatea rădăcinilor este între 30-40 g.
Este indicat în toată țara pentru culturi timpurii în cîmp.
Nantes (Nantais, De Nantais)
Soi semitimpurii (65-80 zile) , cu rădăcina dreaptă ,cu vârful rotunjit ,de culoare roșie-portocalie.Cilindrul central mic , de formă rotundă ,aproape de aceeași culoare cu scoarța. Greutatea radacinilor între 80-100 g.
Idem.
Chantenay Soi semitimpuriu (70-80 zile) ,cu rădăcina de formă conică-alungită,de culoare portocalie.Cilindrul central este mare,de formă rotundă,de culoare mai deschisă decît scoarța.
Idem.
Uriaș de Berlicum ( Gigante di Berlicum ).
Soi tardiv (75-85 zile) ,cu rădăcina cilindrică ascuțită spre vârf ,de culoare portocalie .Cilindrul central este mare ,de formă rotundă, de culoare mai deschisă decît scoarța
Indicat în toată țara pentru culturi de vară și de toamnă
Bauers Kieler Roteshertz
Soi tardiv (75-85 zile), cu rădăcina de formă conică,cu vârf ascuțit,de culoare portocalie-închisă.Cilindrul central ocupă jumătate din diametrul rădăcinii; are formă rotundă și aproape aceeași culoare cu scoarța.
Idem.
1.5 Soiurile cultivate și descrierea lor
Principalele soiuri cultivate la noi în țară fac parte din var.auranlius și se împart în:
Soiuri timpuii (90-110 zile); Carotte de Paris;
Soiuri semitimpurii (110-130 zile); Nantes,Touchon; Danvers 126;
Soiuri semitîrzii (130-150 zile); Chantenay, Red Core, Bauers Kieler Rote Hertz, De
Berlicum;
Soiuri tîrzii (150-200 zile); Yoba,Flancoro.
9
10
11
1.6.Bolile și dăunatorii speciei
Bolile și dăunatorii
Simptomele și modul de atac Prevenire și combatere
BoliMana morcovului
Îngălbenirea frunzelor urmată de căderea lor.Pe frunze se formează un mucegai cenușiu-albicios.
Prin stropiri cu : zeamă bordeleză în concentrație de 1%, Zineb 0,3% sau Dithane 0,2 %.
Făinarea (Erysiphe heraclei)
Frunzele plantelor atacate sunt acoperite adesea de un miceliu alb, prăfos şi devin clorotice. Ciuperca se dezvoltă intens pe timp de vreme caldă şi uscată, deşi deshidratarea totală nu-i prieşte.
Tratamente cu fungicide cum ar fi Tiovit Jet WG în cantitate de 4,0 kg/ha, Kumulus DF în cantitate de 4,0 kg/ha
Alternarioza ( Alternaria dauci)
Frunzele se îngălbenesc și apoi se usucă .Pe frunze apar pete negre. Rădăcinile putrezesc.
Prin rotația rațională a culturilor,distrugerea plantelor bolnave, stropiri cu Zineb 0,3%.
Putregaiul alb Brunificarea bazei tulpinilor și a părții superioare a rădăcinii. Porșiunile atacate se acoperă cu un miceliu albicios pe suprafața caruia apar scleroții, inițial albi,apoi negri.
Prin rotația rațională a culturilor și a arderea radacinilor bolnave.
DăunătoriMusca morcovului( Psilla rosae)
Larvele pătrund în rădăcini și fac galerii. Rădăcinile putrezesc.
Prin stropirea cu Folidol 50%, în concetrație de 0,06-0,08% sau Rogor 0,15 %.
Musca minieră(Napomyza carotae)
Insecta își depune ouăle pe frunze și pe tijele frunzelor. Larvele care ies din ouă, sapă galerii mai ales în partea superioară a rădăcinii.
12
Figura 1.3. Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)
Figura 1.4. Alternaria dauci
Figura 1.5. Făinarea (Erysiphe heraclei)
13
Cap. 2. Tehnologii de valorificare a produsului
2.1 Modul de recoltare
Recoltarea se face ȋn faza maturǎrii depline când raportul zaharozǎ / monoglucide este
supraunitar, iar culoarea frunzelor se schimbǎ.
Recoltarea începe cand rădăcinile au grosimea în partea superioară de 1,5-2 cm și
apoi continuă eșalonat în funcție de cerințe. Până în momentul când majoritatea rădăcinilor
ajung la dimensiunile specifice soiului se recoltează manual, fie prin alegerea din cultură a
celor mai dezvoltate plante, fie prin smurgerea plantelor la rând ,dar etalonat pe porțiuni mici
din suprafața cultivată. În momentul desființării culturii se recoltează prin dislocarea
rădăcinilor mecanic și scoaterea rădăcinilor manual . Se înlătură frunzele (decolectate) , se
adună rădăcinile în grămezi după care se ambalează în lăzi de tip P și se livrează la
beneficiar. Producția este de 15-20 t/ha.
Recoltarea pentru consumul timpuriu și de vară ,morcovii se recoltează cu frunze și se
valorifică în legături ,de cîte 5-10 bucăți. Cînd rădăcinile sunt mari, se scurtează frunzele .
Toamna cultura se recoltează la o trecere și frunzele se înlătură complet. Este recomandabil ,
ca recoltarea morcovilor destinați păstrării să se facă după primele brume,astfle ca rădăcinile
sa intre în repaos natural.
Recoltarea pe suprafețe mici se face prin smulgere ,dislocare cu cazmaua ,furca sau
plugul (fără cormană).Pe suprafețele mari se folosește dislocatorul ( SRL-4) ,apoi morcovii se
adună în grămezi ( 25-30 z.n./ha), se sortează, se ambalează în lăzi de tip P sau bospalețiv și
se livrează.
14
La culturile de vară, recoltarea se face prin tăierea umbelelor ,în două reprize : prima
când inflorescențele de ordinul I și II s-au brunificat ,iar a doua ,când inflorescențele de
ordinul III și IV au început să se brunifice. Inflorescențele se taie cu secera , se leagă în snopi
care se așează în piramide și se lasă pe teren până la uscare ,după care se treieră cu
combinele de tip Saima sau Gloria , modificate și reglate corespunzător.
Semințele se condiționează cu selectorul Super-Petkus ,după care se prelucrează cu
mașina specială de îndepărtat țepi ( Reiber) . Producția de 500-700 kg/ha . Păstrarea
semințelor pînă la predare se face în spații uscate, bine aerisite și la temperaturi de până la
30ºC.
2.2 Condiționarea și depozitarea produsului
Condiționarea morcovului înseamnă tot procesul prin care este acesta trecut până în
faza de vânzare. După recolatre, așa cum am menționat ulterior, urmează condiționarea cu
ajutorul liniei de spălat, sortat și ambalat rădăcinoase.
Utilajul preia boxpaletul cu morcov, răstoarnă legumele într-un bunker de prespălare,
apoi benzile transportoare preiau morcovul spălat pentru a-l sorta în funcție de lungime și
grosime. În urma sortării, alte două benzi preiau produsul și îl duc spre cântar. Pe parcusul
traseului pe benzi lucrătorii monitorizează și sortează manual pentru a elimina morcovul cu
elemente neconforme, cum ar fi pete, rupturi, etc. Cântarul electronic permite ambalarea în
pungi de 1 sau 5 kg, de asemenea pe bandă se pot descărca o cantitate necântărită direct în
saci de polipropilenă.
2.3 Păstrarea produselor
Condițiile care trebuie ȋndeplinite de loturile destinate pǎstrarii trebuie urmǎrite prin
asigurarea unor tehnologii de producere corespunzǎtoare.
15
Cele mai potrivite pentru pǎstrare sunt soiurile tardive, care ajung la maturitate deplinǎ
la sfârșitul toamnei, când și temperatura aerului are valori mai apropiate de cele ȋn care se
desfǎșoarǎ depozitarea. Acestea au și o perioadǎ de repaus mai lungǎ.
Pǎstrarea morcovilor se poate realiza prin: ȋnsilozare ȋn brazdǎ, ȋnsilozare ȋn vrac,
ȋnsilozare ȋn șanțuri prin stratificare cu nisip.
Ȋnsilozarea ȋn brazdǎ a morcovilor. Brazdele adânci de 25-30 cm și late pânǎ la 2 m, se
fac pe mǎsurǎ ce se ȋnsilozeazǎ, ȋn lungime de 10-15 m. Morcovii se așeazǎ vertical, cu
coletul la 5-8 cm sub nivelul solului. Deasupra se acoperǎ cu pǎmânt mǎrunțit, pânǎ la 10 cm
deasupra nivelului solului. Brazdele se separǎ prin alei de circulație late de 1 m. La douǎ
brazde se lasǎ o alee de 3-4 m pentru mijloacele auto.
Ȋnsilozarea se poate face și cu frunze cu tot, ȋn legǎturi. Frunzele se apleacǎ ȋn partea
ȋn care s-a așezat pǎmântul scos din brazde, iar extremitǎțile lor pot rǎmâne descoperite.
Ȋn perioadele friguroase, cu temperaturi negative, brazdele se acoperǎ cu un strat de
paie de 15 cm, fixat cu pǎmânt din loc ȋn loc. Acest strat se poate ȋndepǎrta primǎvara, atunci
când minimele termice nu mai coboarǎ noaptea sub 4º C.
Avantejele brazdelor constau ȋn pǎstrarea turgescenței morcovilor și limitarea
pagubelor ȋn caz de atac, focarul fiind izolat de stratul de pǎmânt. Dezavantajul constǎ ȋn
folosirea neeficientǎ a spațiului. Durata de pǎstrare ȋn brazde este de 4 luni.
Ȋnsilozare ȋn vrac a morcovilor se face ȋn șanțuri cu canal de fund și coșuri de aerisire.
Șanțul are lǎțimea la bazǎ de 50 cm, iar suprafața de 75 cm, fiind adânc de 30-40 cm și lung
de 12-20 m.
Produsul se ȋnsilozeazǎ ȋn vrac, sub forma unei prisme care depǎșește nivelul solului,
cu ȋnǎlțimea la coamǎ de 1 m. Bilonul se acoperǎ cu 30 cm de paie, iar deasupra se așeazǎ 10
cm de pǎmânt, lǎsând la coamǎ 40 cm descoperiți pânǎ la venirea frigului. Când temperatura
scade la 1º C, bilonul se acoperǎ total, iar când se semnaleazǎ valori negative, stratul de
pǎmânt se ȋngroașǎ la 50 cm la bazǎ și 30 cm la coamǎ.
16
Ȋmpotriva infilirǎrii apei din precipitații, silozul se acoperǎ cu folie polietilenǎ, iar
lateral sunt sǎpate rigole de scurgere. Accesul aerului exterior poate fi stopat sau favorizat, ȋn
functie de temperatura exterioarǎ. O pǎstrare defectuoasǎ determinǎ degajarea de cǎldurǎ ȋn
zona infectatǎ. Zǎpada care se topește și coama care se lasǎ constituie un semn evident.
Avantajul ȋnsilozǎrii ȋn vrac constǎ ȋn economia de spațiu, ȋncǎrcǎtura realizatǎ fiind
400-500 kg/ m² suprafațǎ sau 250-300 kg/m³ șanț. Dezavantajele sunt legate de imposiblitatea
dirijǎrii factorilor de pǎstrare, sau efectuǎrii controlului produselor ȋnsilozate. Introducerea și
scoaterea produselor se pot efectua doar pe vreme bunǎ, iar pierderile legal admise sunt de
cca. 18% ȋn 5 luni ( ȋn greutate 5,5 %, prin stricare 5,5 %, la calitate 7,2 %). Pierdeile ajung la
30-40 % ȋn anii nefavorabili sau când producția a fost afectatǎ de boli.
Ȋnsilozarea ȋn șanțuri prin stratificare a morcovului produce pierderile cele mai mici
(10 %), dar necesitǎ un volum mai mare de muncǎ și se recomandǎ mai ales pentru culturile
semincere (plante mamǎ). Pentru a nu ȋnregistra pierderi economice, se ȋnsilozeazǎ doar
rǎdǎcini sortate, sǎnǎtoase, neramificate, lungi de 17 cm și cu greutate de 70-75 g/bucata, cu
diametrul sub colet de 3 cm și cu frunzele tǎiate la 2-3 cm deasupra coletului.
Șanțul se face mai adânc (50-70 cm) și lat de 0,8-1,2 m, ȋn lungime de 10-15 m. Pe
fund se aseazǎ 4-5 cm amestec pǎmânt plus nisip 20%, apoi un rând de rǎdǎcini, una lângǎ
alta.
Deasupra se adaugǎ alt strat de amestec 2-3 cm, care sǎ pǎtrundǎ bine ȋntre ele și sǎ le
acopere. Urmeazǎ apoi un nou strat de rǎdǎcini, și se continuǎ astfel pânǎ la umplerea
șanțului. Deasupra se acoperǎ cu o coamǎ de pǎmânt de 20-30 cm, care va depǎși ȋn lǎțime
marginea șanțului. Când temperaturile devin negative, se adaugǎ 15-20 cm de paie și un nou
strat de pǎmânt de 20 cm. Ȋntre șanțuri se fac rigole de scurgere. Ȋncǎrcǎtura ajunge la 200-
220 kg/ m2, iar rǎdǎcinile ȋși mențin turgescența și atacul de boli rǎmâne localizate.
Depozitele simple sau improvizate cu aerisire naturalǎ sunt magazii de zid sau bordeie,
unde pǎstrarea se face ȋn lǎzi de tip P suprapuse pe 6-7 rânduri asigurându-se 0,9-1,0 t/m2
suprafațǎ utilǎ. Lǎzile sunt umplute pânǎ la 5 cm sub nivel, cu rǎdǎcini sortate, cu frunze
tǎiate la 2 cm de colet.
17
Figura 2.1. Depozitarea morcovilor în magazie Figura 2.2. Depozitarea morcovilor în ladiță
Stivuirea se realizeazǎ ȋn cruce, iar pentru o bunǎ circulație a aerului, se asigurǎ spații
de minim 0,8 m la tavan, 20 cm la pereți și 0,5-0,6 m ȋntre stive. Temperatura de 0-1º C se
obține prin aerisiri repetate ȋn timpul nopților reci. Când temperatura exterioarǎ scade sub
-5º C, ușile și ferestrele se cǎptușesc cu rogojini, gurile de aerisire se astupǎ cu paie, iar stivele
se acoperǎ de asemenea cu rogojini sau prelate. Pierderile pânǎ ȋn luna martie sunt de 17,5 %.
Pǎstrarea rǎdǎcinoaselor este posibilǎ și ȋn microsilozuri ventilate mecanic.
Metoda este extinsǎ ȋn Rusia, Ucraina, Cehia, Polonia și mai ales ȋn Germania
asigurând urmǎtoarele avantaje:
- pot fi amenajate ȋn orice unitate, se realizeazǎ cu posibilitǎți materiale și forțe de muncǎ
locale;
- permit depozitarea și pǎstrarea ȋn flux mecanizat, cu utilaje de mare randament;
- sistemul de ventilație mecanicǎ asigurǎ condiții de pǎstare dirijate, mai aproape de cele din
depozitele moderne;
- pot fi concentrate cantitǎți mari de produse ȋntr-un timp scurt cu posibilitǎți de valorificare
treptatǎ, dupǎ necesitǎți;
Ȋn România se ȋncearcǎ introducerea celor mai simple module, cu un singur ventilator
și cu o capacitate medie:
- capacitate 80 t;
18
- lungimea 35 m, din care produs 32 m;
- lungimea 6 m, din care produs 4 m;
- ȋnǎlțimea 3,5 m, din care produs 3 m.
Canalul de ventilație se confecționeazǎ din panouri de șipci 2x1 m și este cu 2 m
mai scurt decǎt masa produsului (30 m).
Ventilatorul montat la un capǎt al canalului, ȋntr-o carcasǎ de lemn, cu posibilitǎți de
ȋnchidere/deschidere accesului aerului, va asigura un debit de minim 30 m³ aer/ tonǎ/ ora. Pe
coama grǎtarului se pune o folie, care acoperǎ ½ din ȋnǎlțime la gura ventilatorului și ¾ la
celǎlalt capǎt.
Sunt accesibile doar unitǎților care dispun de mijloace materiale: 25-30 tone paie,
80-90 kg folie PE ( 0,15/0,20 mm), 50 panouri ( 100 m²) și 10 kg sârmǎ.
Dirijarea factorilor are douǎ perioade:
A. Rǎcirea dupǎ depozitare timp de 30-40 zile, când se ventileazǎ 3 pânǎ la 4 ore ȋn
nopțile rǎcoaroase;
B. Pǎstrarea propriu-zisǎ de 4-5 luni, ȋn timpul cǎrora se ventileazǎ zilnic 10-20 min, ziua
când nu este ȋngheț.
Pastrarea frigorificǎ a morcovilor necesitǎ loturi mari de rǎdǎcini de calitate superioarǎ
care sǎ poatǎ fi livrate dupǎ cel puțin 6 luni de pǎstrare cu pierderi de cel mult 14,2 % (5,8 %
ȋn greutate, 4,6 % prin stricare și 7,2 % declanșǎri).
Capacitatea de pǎstare superioarǎ poate fi și o caracteristicǎ de soi. Ȋn prezent existǎ ȋn
cultivare (soiuri, hibrizi) care au rezistențǎ la pǎstrare de peste 90 % .
O variantǎ de depozitare pentru cantitǎți foarte mari de produs, care trebuie condus ȋn
pǎstrare o perioadǎ cât mai ȋndelungatǎ, este folosirea depozitelor frigorifice ȋn douǎ cicluri:
ciclul I- pânǎ ȋn martie și ciclul II- din martie și pânǎ ȋn mai, cu produs care a fost ȋnnsilozat
pânǎ ȋn martie.
19
Ȋn felul acesta terenul se elibereazǎ de silozuri, iar durata de pǎstare se prelungește 7
luni cu pierderi de numai 13 % fațǎ de 19 % ȋn varianta frigorificǎ de 7 luni la care consumul
de energie este dublu. Ȋn realitate pierderile sunt mai mici datoritǎ sortǎrii care se face ȋn
martie, dar materialul de calitatea a II-a se poate comercializa. Rǎmâne aspectul eficienței
economice, legat de gradul de umplere a celulei.
Scoaterea din celule se face ȋn spații intermediare care sǎ permitǎ produsului
acomodarea la 8-10 º C, evitând condensul. Condiționarea ȋn vederea livrǎrii include o nouǎ
sortare, calibrare, curǎțare și ambalare. La calitatea I sunt acceptate doar rǎdǎcini cu defecte
minime, prezentând caracteristici tipice de soi.
La morcovi se admit maxim 2 % rupturi sau rǎniri de spǎlare și diametrul de minim
20-45 mm, bandǎ verde sau rosie de pânǎ la 1-2 cm ȋn funcție de lungime și maxim 1 %
pǎmânt aderent sau corpuri strǎine ( la rǎdǎcini nespǎlate).
Dacǎ este necesar, se taie frunzele sau vârfurile etiolate și se curǎțǎ prin periere și
spǎlare. Operațiile pot fi semimecanice sau mecanice, la bandǎ și la mașinile de spǎlat
rǎdǎcinoase. Dupǎ zvantare se face ambalarea ȋn lǎzi de lemn sau material plastic, eventual
preambalarea ȋn pungi.
2.4 Ambalarea produsului
Morcovii trebuie să fie ambalați astfel încât să se asigure protecția corespunzătoare a
produselor.
Materialele utilizate în interiorul pachetului trebuie să fie noi, curate și de o calitate
corespunzătoare pentru a se evita orice vătămare externă sau internă a produselor.
Utilizarea de materiale, în special hârtie sau etichete imprimate cu specificații
comerciale, este permisă sub rezerva ca tipărirea sau etichetarea să se facă cu cerneală sau
adeziv netoxice.
Pachetele sau loturile de produse prezentate în vrac nu trebuie să conțină corpuri
străine.
În cazul în care morcovii spălați sunt acoperiți cu turbă pură, turba nu este considerată materie
străina .
20
Figura 2.3. Morcovii ambalati în caserole și saci
21
Cap.3. Standardele de comercializare a produsului
3.1.Cerințe minime de calitate
Pentru toate clasele, sub rezerva prevederilor speciale pentru fiecare clasă și a abaterilor permise, morcovii trebuie să fie:
— intacți;
— sănătoși; se exclud produsele afectate de putregai sau o altă deteriorare care îi fac improprii pentru consum;
— Curați, adică:
— practic liberi de corpuri străine vizibile, în cazul în care sunt spălați; fără murdărie și
impurități în exces, în cazul în care nu sunt spălați sau în cazul în care sunt spălați și acoperiți
cu turbă pură;
— tari;
— practic indemni de paraziți;
— practic fără vătămări provocate de paraziți;
— nelemnoși;
— fără tendință de încolțire;
— neramificați, fără rădăcini secundare;
— fără umiditate externă anormală, adică suficient de uscați după spălare;
— fără miros și/sau gust străin.
22
Gradul de dezvoltare și starea morcovilor trebuie să fie de așa natură încât să le permită:
— să reziste transportului și manipulării
— să ajungă într-o stare satisfăcătoare la destinație.
3.2 Cerințe de maturare a produsului
Stadiul de maturitate se caracterizeazǎ prin numeroase modificǎri ce au loc ȋn structura
legumelor, culoarea verde se transformǎ ȋn culori specifice datoritǎ pigmenților vegetali
(caroten, licopen), apar aromele ca rezultat al formǎrii uleiurilor eterice, gustul devine plǎcut
ȋn urma stabilirii unor raporturi armonizate ȋntre principalii constituenți: zaharuri, acizi
organici, substanțe minerale.
Ȋn procesul de maturizare a legumelor se disting urmǎtoarele etape principale:
maturitatea comercialǎ; maturitatea industrialǎ; maturitatea de consum; maturitatea
fiziologică.
Maturitatea de consum reprezintǎ stadiul ȋn care legumele ȋndeplinesc ȋnsușirile
organoleptice și fizico-chimice tipice soiului, au valoarea alimentarǎ maximǎ și un coeficient
ridicat de digestibilitate.
Maturitatea industrialǎ reprezintǎ stadiul optim de prelucrare a legumelor și ȋn general
trebuie sǎ coincidǎ cu maturitatea de consum, ținând seama de caracteristicile legumelor ȋn
aceastǎ etapǎ.
Gradul de dezvoltare și starea morcovilor trebuie să fie de așa natură încât să le
permită: să reziste transportului și manipulării ; să ajungă într-o stare satisfăcătoare la
destinație.
23
3.3. Categoriile de calitate
Morcovii se clasifică în trei clase definite în cele de mai jos:
Clasa „extra”
Morcovii din această clasă trebuie să fie de calitate superioară și spălați. Trebuie să fie caracteristici varietății sau tipului de varietate.
Nu trebuie să aibă defecte, cu excepția unor defecte superficiale foarte mici, sub rezerva ca acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea calității și prezentarea în ambalaj.
Rădăcinile trebuie să fie:
— netede;
— cu aspect proaspăt;
— de formă regulată;
— fără fisuri;
— fără striviri și crăpături;
— fără vătămări datorate înghețului.
Nu se admit vârfurile verzi sau violete sau purpurii.
Clasa I
Morcovii din această clasă trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristici pentru varietatea sau tipul de varietate respectiv. Rădăcinile trebuie să aibă un aspect proaspăt.
Cu toate acestea, următoarele mici defecte pot fi admise sub rezerva de a nu afecta aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea calității și prezentarea în ambalaj:
— mici defecte de formă;
— mici defecte de colorație;
— mici crăpături vindecate;
— mici crăpături sau fisuri datorate manipulării sau spălării.
Se admit vârfurile verzi sau violete/purpurii nu mai mari de 1 cm lungime pentru morcovii care nu depășesc 10 cm lungime și care nu depășesc 2 cm pentru ceilalți morcovi.
24
Clasa a II-a
Această clasă include morcovii care nu se califică pentru a fi incluși în clasele superioare, dar satisfac cerințele minime specificate anterior.
Următoarele defecte pot fi admise sub rezerva ca morcovii să-și mențină calitățile esențiale, în ceea ce privește calitatea, păstrarea calității și prezentarea:
— defecte de formă și colorație;
— crăpături vindecate care nu afectează miezul;
— crăpături sau fisuri datorate manipulării sau spălării.
Se admit vârfurile verzi sau violete/purpurii de până la 2 cm lungime pentru morcovii care nu depășesc 10 cm lungime și până la 3 cm pentru ceilalți morcovi.
3.4. Calibrare
Calibrarea se face după diametrul rădăcinii sau după greutate ,diferit, în funcție de
tipul comercial și de destinație .
Mărimea este determinată de diametrul maxim sau greutatea morcovului fără frunze.
Morcovi timpurii și varietăți cu rădăcină mică
Rădăcinile nu trebuie să fie mai mici de 10 mm, atunci când sortarea după mărime se
face în funcție de diametru, și să cântărească cel puțin 8 g, atunci când sortarea se face în
funcție de greutate.
Rădăcinile nu trebuie să fie mai mari de 40 mm, atunci când sortarea se face în funcție
de diametru, și să cântărească cel mult 150 g, atunci când sortarea se face în funcție de
greutate.
Morcovi din culturi principale și varietăți cu rădăcină mare
Rădăcinile nu trebuie să fie mai mici de 20 mm, atunci când sortarea se face în funcție
de diametru, și să cântărească cel puțin 50 g, atunci când sortarea se face în funcție de
greutate.
25
Rădăcinile clasificate în clasa „extra” nu trebuie să fie mai mari de 45 mm, atunci când
sortarea se face în funcție de diametru, și să cântărească 200 g, atunci când sortarea se face în
funcție de greutate, iar diferența de diametru sau greutate dintre rădăcina cea mai mică și cea
mai mare dintr-un ambalaj nu trebuie să fie mai mare de 20 mm sau 150 g.
Pentru rădăcinile clasificate în clasa I, diferența de diametru sau greutate dintre
rădăcina cea mai mică și cea mai mare dintr-un ambalaj nu trebuie să fie mai mare de 30 mm
sau 200 g.
Pentru rădăcinile clasificate în clasa a II-a, rădăcinile trebuie să satisfacă numai
cerințele minime privind mărimea.
3.5. Toleranțele
A.Toleranțe ale mărimii
Toleranțele sunt acceptate în limita a 5% pentru calitatea Extra și 10% pentru calitatea I și pentru calitatea a II-a , cu excepția produselor afectate de putregai sau de alterări, care le fac improprii pentru consum; toleranțele de calibre sunt de 10% pentru fiecare categorie de calitate.
Se admit toleranțe cu privire la calitate și mărime pentru fiecare pachet sau lot de produse prezentate în vrac și pentru produsele care nu satisfac cerințele clasei indicate.
B.Toleranțe de calitate
Clasa „Extra”
—5 % din greutatea morcovilor care nu satisfac cerințele clasei, dar care le îndeplinesc pe cele ale clasei I sau care, în mod excepțional, se încadrează în limitele de toleranță ale clasei respective;
—5 % din greutatea morcovilor care au un ușor colorit verde sau violet/purpuriu la vârf.
Clasa I
—10 % din greutatea morcovilor care nu satisfac cerințele clasei, dar le îndeplinesc pe cele ale clasei a II-a sau care, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele clasei respective. Cu toate acestea, morcovii rupți și/sau morcovii fără vârf sunt excluși din toleranțele respective;
—10 % din greutatea morcovilor rupți și/sau a rădăcinilor fără vârf.
26
Clasa a II-a
—10 % din greutatea rădăcinilor care nu satisfac nici cerințele clasei, nici pe cele minime, cu excepția produselor afectate de putrezire sau alte deteriorări, care le fac improprii pentru consum;
—în plus, se poate admite un procent de cel mult 25 % din greutatea morcovilor rupți.
3.6. Prezentarea produsului
Conținutul fiecărui pachet sau lot de produse prezentate în vrac trebuie să fie uniform și să conțină numai morcovi de aceeași origine, varietate sau tip de varietate, calitate sau mărime (în cazul în care aceștia au fost sortați după mărime).
Partea vizibilă a conținutului pachetului sau lotului de produse prezentate în vrac trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
Morcovii pot fi prezentați într-unul din următoarele două moduri:
a) Morcovi la legătură
Rădăcinile trebuie prezentate cu frunze, care trebuie să fie proaspete, verzi și sănătoase. Rădăcinile din aceeași legătură trebuie să fie practic uniforme ca mărime.
Legăturile din fiecare pachet ar trebui să fie practic uniforme ca greutate și aranjate uniform, într-unul sau mai multe straturi.
b) Morcovi cu vârful tăiat
Frunzele trebuie să fie egalate sau tăiate la partea superioară a morcovului fără deteriorarea rădăcinii.
Rădăcinile pot fi:
— ambalate în pachete mici;
— aranjate pe mai multe straturi sau ambalate neordonat;
— expediate în vrac (încărcare directă în vehiculul de transport sau compartimentul vehiculului), în cazul clasei a II-a.
Morcovii trebuie să fie ambalați astfel încât să se asigure protecția corespunzătoare a produselor.
27
Materialele utilizate în interiorul pachetului trebuie să fie noi, curate și de o calitate
corespunzătoare pentru a se evita orice vătămare externă sau internă a produselor. Utilizarea
de materiale, în special hârtie sau etichete imprimate cu specificații comerciale, este permisă
sub rezerva ca tipărirea sau etichetarea să se facă cu cerneală sau adeziv netoxice. Pachetele
sau loturile de produse prezentate în vrac nu trebuie să conțină corpuri străine.
În cazul în care morcovii spălați sunt acoperiți cu turbă pură, turba nu este
considerată materie străină.
3.7.Marcajul produsului
1.În cazul morcovilor prezentați în pachete, fiecare pachet trebuie să cuprindă următoarele informații, în litere grupate pe aceeași parte, imprimate vizibil și indelebil și vizibile din exterior:
A.Identificarea
— Ambalatorul și/sau expeditorul: numele și adresa sau codul de marcare utilizat sau acceptat în mod oficial. Cu toate acestea, în cazul în care se folosește un cod de marcare, referința „ambalator și/sau expeditor” (sau abrevierile echivalente) trebuie să fie indicată în imediata apropiere a codului de marcare.
B. Natura produsului
— în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior:
— „morcovi la legătură” sau „morcovi”;
— „morcovi noi” sau „morcovi pentru depozitare”;
— după caz, „morcovi în turbă”, chiar atunci când conținutul este vizibil din exterior;
— denumirea varietății sau tipului varietății pentru clasa „Extra”.
28
C. Originea produsului
Țara de origine și, opțional, districtul în care au fost cultivați sau denumirea zonei la nivel
național, regional sau local.
D. Caracteristicile comerciale
— clasa;
— mărimea exprimată în diametru minim și maxim sau greutate (opțional);
— numărul de legături, în cazul morcovilor la legătură.
E. Marca de control oficial (opțional).
În cazul morcovilor expediați în vrac (încărcare directă într-un vehicul de transport sau într-un
compartiment al vehiculului), informațiile menționate anterior apar în documentul de însoțire
a mărfurilor sau pe un anunț amplasat într-un loc vizibil din interiorul vehiculului.
29
Cap.4 Particularitățile de desfacere a produsului în rețeaua comercială din Municipiul Iași
Legumele și fructele ,atât în stare proaspătă cât și cea conservată, sunt solicitare pe tot
parcursul anului. Municipiul Iași dispune de o gamă largă de centre comerciale, în ceea ce
privește desfacerea produselor horticole pentru a satisface cererea de pe piață. Produsele
horticole sunt întâlnite spre comercializare din hipermarket-uri până în magazinele de bloc,
totuși ceea ce diferă foarte mult de la o locație de comercializare la alta este calitatea
produsului oferit spre vânzare, informațiile despre produs și nu în ultimul rând varietatea
produselor.
4.1 Categorii de spații comerciale specializate ȋn desfacerea a produselor din legume și
fructe.
Spațiile ȋn care se pot comercializa produsele din legume și fructe sunt numeroase, dar
printre cele mai importante și mai des frecventate de consumatori se numǎrǎ supermarket-
urile, piețele și magazinele alimentare.
2.Din punct de vedere al sortimentelor aflate la comercializare ierarhia prezentată
anterior se păstrează deoarece în hipermarket este întâlnită cea mai mare varietate de
sortimente de produse horticole aflate spre comercializare.
3. Din punct de vedere al provenienței mărfurilor, spațiile comerciale nu pot fi strict
diferențiate deoarece produsele horticole aflate la comercializare în stare proaspătă este
influențată în special de anotimp și de produsele specifice perioadei respective a anului, astfel
că în sezonul rece vor fi mai multe produse din import, iar în sezonul cald vor predomina
produsele din producția internă a țării.
30
Municipiul Iași dispune de o gamă largă de centre comerciale , în ceea ce privește
desfacerea produselor horticole pentru a satisface cerințele pieții.
Produsele horticole pot fi întâlnite spre comercializare din hipermarket-uri până în
minimarket-uri, totuși ceea ce diferă foarte mult de la o locație de comercializare la alta este
calitatea produsului oferit spre vanzare, informațiile despre produs și nu în ultimul rând
varietatea produselor. Morcovii se comercializează în aceste spații comerciale atât în stare
proaspătă cât și în stare conservată. Valorificarea morcovilor în stare proaspătă se face pe tot
parcursul anului, însă proveniența produselor este influențată de anotimp. Pe când morcovii
conservați la borcan au o perioadă de valabilitate îndelungată ceea ce le permite să se afle la
comercializare pe întreg parcursul anului, indiferent de anotimp.
Ȋn supermarket morcovii oferiți spre comercializare se prezintǎ atât ȋn vrac cât și ambalați
ȋn pungi de câte un kg. Pe eticheta atașatǎ ambalajelor cât si pe eticheta de prezentare sunt
prezentate țara de origine (Roamânia,Județul Constanța), calitatea, I pentru ambele tipuri de
produse, iar la cei ȋn vrac categoria I,de asemenea produs în Județul Constanța .
Morcovii prezentați ȋn vrac:
31
Figura 4.1.Morcovi în vrac în supermarket . Categoia 1
32
Figura 4.2. Morcovii ambalați ȋn pungi de câte 1 kg ( categoria 1)
Un alt punct de desfacere a morcovilor sunt piețele. Se ȋntalnesc numeroase sortimente de morcovi și moduri variate de expunere, iar prezentarea și comercializarea acestora este ȋn vrac.
Figura 4.4. Morcovi pe timp de toamnă în piață
33
Produsele nu prezintǎ etichete care sa ofere date cumpǎrǎtorului referitoare la țara de
proveniența, temperaturi optime de pǎstrare sau ȋncadrarea acestora ȋn clase de calitate.
Ȋn magazinele alimentare situația expunerii morcovilor este cu mult diferitǎ fața de cea
din supermarket, nefiind prezentatǎ ȋn multe dintre aceste magazine nici o etchetǎ care sǎ
ofere date referitoare la provenientǎ sau calitate, iar modul de ambalare este de multe ori unul
improvizat si necorespunzǎtor.
Figura 4.6. Morcovi în vrac
Ȋn spațiile comerciale de tip hipermarket morcovii sunt prezentați sub mai multe forme,
ambalați ȋn pungi de cǎte un kg, ȋn ambalaje folosind sistemul Cryovac sau ȋn saci a câte 10 kg.
34
Pe ambalaje sunt specificate calitatea I, calibrul de 36-45 mm, numǎrul lotului 149177,
proveniența Turcia, iar pe ambalajele ȋn vid este indicatǎ și temperatura de depozitare. Morcovii
prezentați ȋn saci de câte 10 kg sunt de ȋncadrați ȋn calasa a II-a de calitate.
Figura 4.6. Morcovi în hipermarket. Calitatea 1
Figura 4.8. Morcovi ambalați ȋn saci de câte 10 kg, Calitatea II.
35
4.2 Perioada de valorificare a produsului
În Municipiul Iași morcovii sunt valorificați pe tot parcursul anului și se pot cultiva ȋn
câmp pentru obținerea rǎdǎcinilor destinate consumului proaspǎt ȋn timpul verii și pentru
pastrare iarna, iar pentru consumul extratimpuriu se cultivǎ ȋn spații protejate sau rasadnițe,
deoarece morcovii au o perioada foarte bună de păstrare ( între 4 și 6 luni) .
4.3 Modul de prezentare a produsului
Morcovii pot fi prezentați într-unul din următoarele două moduri, pe piața româneascǎ:
Morcovi la legătură
Rădăcinile trebuie prezentate cu frunze, care trebuie să fie proaspete, verzi și
sănătoase. Rădăcinile din aceeași legătură trebuie să fie practic uniforme ca mărime.
Legăturile din fiecare pachet ar trebui să fie practic uniforme ca greutate și aranjate uniform,
într-unul sau mai multe straturi.
Figura 4.8. Morcovi în legătură
36
Morcovi cu vârful tăiat
Frunzele trebuie să fie egalate sau tăiate la partea superioară a morcovului fără deteriorarea rădăcinii.
Figura 4.9.Morcovii cu vârful tăiat
Rădăcinile pot fi:
-proaspete, atât ȋn vrac cât și ambalate ȋn pungi din polietilenǎ de 1 kg;
37
Figura 4.10. Morcovi ambalați în pungi
-ambalate dupa sistemul Cryovac;
Figura 4.11. Morcovi ambalați după sistemul Cryovac
38
Pentru ambalarea legumelor prospete, una dintre metodele moderne de succes este
sistemul Cryovac, o variantă superioară a ambalării în vid, care constă în folosirea unor pungi
din material plastic, în care se introduc legumele (castraveți, conopidă, ciuperci, etc.), vidate
anterior, prin procedeul aspirației, după care sunt scufundate într-un rezervor cu apă fierbinte
(la 92-97° C ), proces care face ca folia sa se contragă și să ambaleze etanș produsul
respectiv.
4.4 Condițiile de păstrare a produsului
Condițiile de păstrare au o influență deosebit de mare asupra produselor aflate în
comercializare și mai ales asupra acelor produse aflate în stare proaspătă.
Condițiile de păstrare diferă de la un spațiu la altul, însă nu este obligatoriu ca în
magazinele de tipul hipermarket să întâlnim cele mai bune condiții de păstrare ale morcovilor
în stare proaspătă.
Păstrarea morcovilor în stare proaspătă este influențată de două componente, adică de
umiditate și de temperatură. Aceste două componente al mediului ambiant trebuie foarte bine
controlate pentru a realiza o păstrare cât mai îndelungată.
Morcovul se păstrează în depozite frigorifice, apoi în maxim două zile după recoltare
trebuie făcută şi depozitarea.
Înainte de depozitare radacinoasele vor trece prin etapa de condiţionare, etapă ce
constă în sortarea calitativă şi fasonarea rădăcinoaselor (curăţarea acestora de frunze).
Depozitarea rădăcinoaselor se face în lăzi de lemn sau plastic. Legumele nu se spală şi
trebuie sa fie păstrate în depozite fără sursă de lumină. Temperatura optimă de păstrare este în
jurul valorii de 0°C şi umiditatea relativă de 90-95%. Durata de păstrare este între 5 şi 6 luni.
4.5 Categoriile de calitate a produsului aflate la vânzare
Ȋn ceea ce priveşte calitatea morcovilor pe piaţa româneasca, am întalnit doar morcovi
de calitatea I şi de calitatea a II-a.
39
Ȋn spaţiile comerciale unde este precizată calitatea morcovilor pe o etichetă de
prezentare asociată acestora ( Carrefour, Selgros) clasa de calitate întalnită este cea I, iar dupa
studiile efectuate şi morcovii comercializaţi în piaţă aparţin deasemenea calităţii I.
Morcovii studiaţi în spaţiile comerciale aparţin acestei clase de calitate care prevede că
aceştia trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristici pentru varietatea sau tipul
de varietate respectiv. Rădăcinile trebuie să aibă un aspect proaspăt. Cu toate acestea,
următoarele mici defecte pot fi admise sub rezerva de a nu afecta aspectul general al
produsului, calitatea, păstrarea calității și prezentarea în ambalaj: mici defecte de formă; mici
defecte de colorație; mici crăpături vindecate; mici crăpături sau fisuri datorate manipulării
sau spălării.
Se admit vârfurile verzi sau violete/purpurii nu mai mari de 1 cm lungime pentru
morcovii care nu depășesc 10 cm lungime și 2 cm pentru ceilalți morcovi.
Morcovi ce aparţin calităţii a II-a am întâlnit în magazinele alimentare, spaţiile de
comercializare stradale, dar şi în Selgros (cei ambalaţi în saci de câte 10 kg).
Calitatea a II-a include morcovii care nu se califică pentru a fi incluși în clasele
superioare, dar satisfac cerințele minime specificate anterior.
Următoarele defecte pot fi admise sub rezerva ca morcovii să-și mențină calitățile
esențiale, în ceea ce privește calitatea, păstrarea calității și prezentarea: defecte de formă și
colorație; crăpături vindecate care nu afectează miezul; crăpături sau fisuri datorate
manipulării sau spălării.
Se admit vârfurile verzi sau violete/purpurii de până la 2 cm lungime pentru morcovii
care nu depășesc 10 cm lungime și până la 3 cm pentru ceilalți morcovi.
În cazul morcovilor expediați în vrac (încărcare directă într-un vehicul de transport sau
într-un compartiment al vehiculului), informațiile menționate anterior apar în documentul de
însoțire a mărfurilor sau pe un anunț amplasat într-un loc vizibil din interiorul vehiculului.
4.6 Corespondența calitate - produs specificate în standarde de comercializare.
40
Ȋn unităţile de comercializare în care sunt afişate etichete de prezentare a morcovilor
sau morcovii pe al căror ambalaj sunt inscripţionate date referitoare la clasa de calitate ce
corespund datelor înscrise.
Tabelul 4.1. Corespondența calitate – produs a morcovului în hipermarket
Cerințe minime de calitate Produs -întregi -întregi-sănătoși(fără putregai) -sănătoși-curați - nu erau prezente reziduuri-proaspeți ca aspect - proaspeți-fără boli - morcovi nu erau atacate de boli-bine dezvoltați -bine dezvoltați-fără deteriorări de boli -fără deteriorări de boli-fără vătămări de îngheț -nu s-au observat urme de îngheț-fără leziuni nevindecate - morcovii nu prezentau leziuni
nevindecate-fără rădăcini secundare - morcovii nu prezentau rădăcini
secundare-fără umiditate externă anormală - fără umiditate externă anormală-fără/cu miros străin -fără miros străin
Tabelul 4.2. Corespondența calitate – produs a morcovului în supermarket
Cerințe minime de calitate Produs -întregi -unii morcovii nu erau întregi-sănătoși(fără putregai) -fără putregai-curați - prezentau praf
41
-proaspeți ca aspect - aspect de proaspăt-fără boli -unii morcovi erau atacate de boli-bine dezvoltați -bine dezvoltați-fără deteriorări de boli - cu mici deteriorări-fără vătămări de îngheț -fără urme de îngheț-fără leziuni nevindecate - fără leziuni nevindecate-fără rădăcini secundare - prezentau rădăcini secundare-fără umiditate externă anormală - fără umiditate externă anormală-fără/cu miros străin -fără miros străin
Tabelul 4.3. Corespondența calitate – produs a morcovului din piață
Cerințe minime de calitate Produs -întregi -întregi-sănătoși(fără putregai) -fără putregai,prezentau doar mici
pete albe-curați - erau prezente reziduuri-proaspeți ca aspect - proaspeți-fără boli -unii morcovi erau atacați de boli-bine dezvoltați -bine dezvoltați-fără deteriorări de boli -fără deteriorări de boli-fără vătămări de îngheț -nu prezentau urme de îngheț-fără leziuni nevindecate - morcovii nu prezentau urme
leziuni -fără rădăcini secundare -unii morcovii prezentau rădăcini
secundare-fără umiditate externă anormală - nu prezentau umiditate anormală-fără/cu miros și gust străin -fără miros și gust străin
Tabelul 4.4. Corespondența calitate – produs a morcovului din magazin
Cerințe minime de calitate Produs -întregi -întregi-sănătoși(fără putregai) -sănătoși
42
-curați - erau prezente reziduuri,pe unii din morcovii
-proaspeți ca aspect - nu prea proaspeți-fără boli -fără boli-bine dezvoltați -bine dezvoltați, dar puțin
deshidratați-fără deteriorări de boli - cu mici deteriorări -fără vătămări de îngheț -nu prezentau urme de îngheț-fără leziuni nevindecate - nu prezentau urme de leziuni -fără rădăcini secundare -unii morcovii prezentau rădăcini
secundare-fără umiditate externă anormală - nu prezentau umiditate externă -fără/cu miros străin -fără miros și gust străin
Bibliografie:
1. Ceaușescu I. ,, Legumicultură generală și specială ”, Editura Didactică și Pedagogică , București, 378-384 ;
2. Ciofu, R., Stan N., Popescu V.,Apahidean S., Horgoș A., Berar V., Atanasiu N., 2004 ,, Tratat de legumicultura”, Editura Ceres ,București ” , 729 -733 pag. ;
3. Irimia L., 2013 ,, Controlul și expertiza calității legumelor ,fructelor și produselor derivate ”, Editura ,,Ion Ionescu de la Brad” , Iași, 134-137 pag. ;
4.http://www.agropataki.ro/produse/fitofarmacie/descrierea_culturilor/cultura_de_morcov/ro .
43
44
