Echipa proiEct:

Irina Avornicitei Coordonator proiect

Elena Nastac Coordonator voluntari

Bogdan Ardeleanu Asistent proiect

Mariana Diosteanu Psiholog

Lenuta Birgu Lucrator prin arte combinate

Elena Hussar Cadru didactic

Diana Aprodu Cadru didactic

CUPRINS:

Cuvânt introductiv..........................................................................pag.4

Capitolul 1.Cazarea...........................................................................................pag. 5“Plec de acasă! Deci, unde voi sta???”

Capitolul 2.Autogospodărirea......................................................................pag. 11“Un alt examen de maturitate”

Capitolul 3.Tentaţiile oraşului......................................................................pag. 16“Faţa ascunsă a independenţei”

Capitolul 4.Imaginea şi Stima de Sine.......................................................pag. 30 “Contează ce cred eu sau ce cred ceilalţi despre mine?”

Capitolul 5.Ghid interactiv pentru obţinerea succesului în învăţare..............................pag. 36„Din secretele meseriei de elev”

Anexe..............................................................................................pag. 43

Album foto....................................................................................pag. 47Colectivul de tineri beneficiari (voluntari şi bursieri) care auparticipat la realizarea ghidului

3

Cuvânt introductiv

Bine te-am găsit! Te numeri printre norocoşii beneficiari aiproiectului „Copii pregătiţi pentru a schimba viitorulsatelor româneşti”, al cărui obiectiv este susţinerea copi-

ilor din mediul rural care urmează să meargă la liceu în Bacău. Faptul ca te-ai hotărât să îţi continui studiile înseamnă că eşti

un copil deştept şi că vei lua în considerare sfaturile pe care le vei găsiaici. Împreună cu un grup de tineri care acum sunt la liceu în Bacău,am încercat să surprindem în paginile acestui ghid posibilele provocărisau eventualele probleme cu care te-ai putea confrunta atunci când veideveni licean. Cazare, autogospodărire, învăţare, stimă de sine, tentaţiiale oraşului, toate aceste aspecte pot constitui o adevărată provocare laun moment dat, mai ales în primul an de liceu. Sperăm că materialul acesta îţi va fi de folos şi te va ajuta să treci maiuşor peste dificultăţile adaptării la o nouă etapă a vieţii. Pentru caaceastă etapă să fie frumoasă şi să-ţi aduci aminte de ea cu plăcere, enevoie sa iei deciziile potrivite. Relatările tinerilor care au trecut dejade această etapă pot fi o sursă de inspiraţie de mare ajutor.

Hai să pătrundem împreună în lumea agitată şi plină deprovocări a adolescentului licean!

4

capitoLUL 1

Cazarea“Plec de acasă ! Deci, unde voi sta???”

Una dintre principalele probleme pe care tânărul licean le are

de rezolvat odată cu intrarea la liceu este cea legată de cazare. Pentru ma-joritatea tinerilor, opţiunile sunt destul de limitate. Aşadar, dacă nu ainorocul de a avea unchi / mătuşi / bunici care locuiesc în oras şi la carepoţi să stai în timpul şcolii, îţi rămân următoarele variante:

- căminul / internatul şcolii;- gazdă;- chirie.

Iată prin ce se diferenţiază acestea:Căminul internat este adesea cel mai accesibil, aparţinând şcolii,

şi aşadar înscrierea la cămin e foarte la îndemână. Căminul este variantade cazare cea mai folosită de tinerii care vin la liceu din alte zone.

Internatele au devenit o a doua casă pentru liceenii ce vin din afara oraşului. Pentru a scăpa de chinul navetei, mulţi elevi îşi fac cartier general în camerele internatului. Chiar dacă nu pot face orice aici, liceenii se simtliberi, împărţindu-şi bu-curiile şi necazurile cu colegii

5

de cameră. Camerele sunt toate la fel, doar priveliştea şi locatarii se schimbă.

Principala distracţie a elevilor în cămin este muzica, ce îi relaxează şi îiface să uite de teze sau lucrări. Fetele sunt unite. Fiind de vârste apropiate,preocupările lor sunt aceleaşi şi le fac să se simtă ca într-o familie cu multesurori. Când nu sunt la şcoală, fetele ştiu să se distreze împreună, să sesimtă ca într-o familie. Chiar dacă, la această vârstă, tinerii au nevoie despaţiul lor, elevele îşi împart cu dărnicie lucrurile. La fiecare vacanţă, ele-vii de abia aşteaptă să meargă acasă, dar de fiecare dată la întoarcere sestrâng şi povestesc ce au mai făcut. Mulţi elevi consideră că, deşi uniispun că în cămine nu se învaţă, dacă vrei, poţi învăţa, chiar dacă estemuzică. Atunci când sunt teze, în cămin este linişte şi se înţeleg între ei,astfel încât fiecare să se poată pregăti fără a fi deranjat.

O masă şi un scaun este toată "averea" lor şi sunt înghesuiţi încamere micuţe, în care încap doar paturile şi dulapurile. Grupurile sanitaresunt pe hol şi televizorul este tot pe hol, dar dacă este, este ţinut „subcheie” de administrator. Casetofonul, pus la loc de cinste în aproapefiecare cameră, le permite tinerilor să aibă un fond muzical aproape tottimpul. Pentru băieţi, jocurile de table sau cărţi sunt o distracţie uzuală, lacare se adaugă tot mai des computerul- pentru jocuri. Chiar dacă la căminnu-i ca acasă, mulţi tineri mărturisesc că şi aici „viaţa e frumoasă dacăştii să o traieşti". De multe ori, chiar în ciuda frigului de afară, băieţii înc-ing un joc de fotbal pe terenul de sport al liceului, uitând de oră sau vreme.

Dacă dormitoarele sunt se-parate pentru fete şibăieţi, sala de meditaţiieste unul din locurilepreferate ale tuturor,acolo fiindu-le permis ac-cesul şi băieţilor şi fetelor.Chiar dacă, uneori, ni-meni nu mai poate învăţadin cauza "înghiontelilor"

prieteneşti, sala de meditaţiirămâne preferata celor din internat.

Pedagogii au grijă ca tinerii să respecte programul fixat. (Definiţie

6

“Pedagog” - Persoană care supraveghează şi ajută pe elevi la pregătirealecţiilor în anumite şcoli sau în internate). În unele internate, elevii setrezesc la ora 6.00, iar la 7.10 este prima masă. Sunt supravegheaţi toatăziua, iar seara trebuie să fie în internat până la ora 20.30. Fiecare zi seîncheie cu un raport, când se face prezenţa şi se verifică curăţenia dincamere.

Ceea ce îţi foloseşte să ştii despre cazare este că, dacă alegi să stai

la internat, condiţiile pot diferi destul de mult de la un liceu la altul: mo-bilier, igienă, spaţiu de locuit, cantină, respectarea programului din cămin,atmosfera din cămin şi altele. Nu există peste tot sală de studiu, iar încameră se învaţă greu pentru că sunt multe persoane în aceeaşi încăpere.Până în prezent, se pare că internatul liceului este nu doar varianta ceamai ieftină, dar şi cea mai folosită de elevii care vin să înveţe din altepărţi.

Avantajele cazării la cămin sunt legate de faptul că se află chiarlângă şcoală, îţi oferă masă caldă asigurată (de luni până vineri), existăpersonal special angajat care să supravegheze ce se întâmplă în internat -pedagogii, şi este accesibil tuturor copiilor care vin să se înscrie la liceu.

Există însă şi dezavantaje: în cameră stau 6-10 persoane; estedestul de aglomerat şi gălăgie, spaţiul de locuit este împărţit cu toţi ceilalţi,

7

nu întotdeauna colegii de cameră se înţeleg bine unii cu alţii; condiţiiledin cămin pot fi uneori sărăcăcioase, iar accesul la Internet şi materialeşcolare este mult mai dificil.

În funcţie de personalitatea fiecăruia şi de gradul de acomodarede care dă dovadă, dezavantajele locuitului în comun pot fi transformateîn avantaje: poţi lega prietenii, poţi cunoaşte tineri din medii diverse, darcu preocupări şi probleme comune, iar traiul într-o astfel de „comunitate”te poate ajuta nu numai să faci rost mai repede de materiale de care ainevoie la şcoală, de culegeri, teste, cărţi din bibliografie, referate etc., darmai ales să acumulezi o experienţă de viaţă care sigur îţi va fi de folosmai târziu.

Regulile internatului sunt destul de stricte, dar majoritatea elevilornu se simt constrânşi. Au voie să facă aproape orice, în limita bunului simţşi fără a-i deranja pe ceilalţi. Cu prietenii lângă ei, elevii învaţă să seadapteze şi să se bucure de tinereţe împreună cu cei de seama lor.

Alternativele pe care le ai dacă nu ţi se potriveşte cazarea la căminsunt gazda sau chiria; de obicei, acestea pot fi mai scumpe.

Gazda presupune să locuieşti în aceeaşi casă cu proprietarulapartamentului, care îţi pune la dispoziţie o cameră şi ai acces la baie şibucătărie. În funcţie de spaţiu, camerapoate fi împarţită cu o altă per-soană aflată în aceeaşi situ-aţie cu tine. De obicei, încostul chiriei suntcuprinse şi costurile deîntreţinere pe care tre-buie să le plătească pro-prietarul (încălzire, apă,gaz, electricitate). Uneori, poţi găsi gazdă la per-soane nepotrivite, sau care oferăcondiţii destul de proaste pentru banii pecare îi cer în schimb. Alteori, ţi se poate întâmpla să trebuiască să te muţide mai multe ori, din diverse motive care nu ţin de tine.

8

Chiria presupune să locuieşti într-un apartament sau garsonieră,de obicei împreună cu alţi tineri / colegi. Proprietarul locuinţei nu stă înaceeaşi locuinţă. Dacă alegi să stai cu chirie, foarte probabil vei avea deplătit pe lângă suma pe care o cere proprietarul şi întreţinerea, gazul,curentul, etc.

Chiria presupune cel mai mare nivel de independenţă. Atunci cândlocuieşti cu chirie trebuie să ai grijă de toate aspectele, ca un om mare.Asta înseamnă nu doar că trebuie să îţi plăteşti cheltuielile, să îţi pregăteştisingur hrana, să îţi faci propriul program, dar să ai foarte mare grijă şi lacei cu care alegi să locuieşti, care pot încerca să te influenţeze negativ.

Căutarea unei noi locuinţe se întâmplă să fie contra cronometru, eanevoioasă şi presupune un stres pentru care trebuie să fii pregătit.

Din experienţa celor care au trăit deja emoţiile plecării la liceu,am vrea să îţi atragem atenţia asupra unor aspecte, aşa cum le-au prezentatchiar cei în cauză:

„ La început mi-a fost teamă, nu ştiam ce o să se întâmple cu mine, înjurul meu necunoscuţi, pe moment nu ştiam unde mă aflu, ce mă încon-joară, doream să nu fi fost aici. Prietenii îmi erau departe, la fel şi părinţiişi toţi cei dragi”.

„ Fiind de la 80 km distanţă, nu aveam unde să stau decât la internat. Înprimele 2 luni era restricţie, dar după aceea era un haos, nu se mai ţineacont de programul de funcţionare. Colegii de cameră dormeau noapteatârziu, iar a 2-a zi, când mergeam la şcoală, aproape că adormeam înbancă. Când ieşeam în oraş, băieţii de la oraş făceau mişto de mine, măfaceau ţăran iar eu nu băgam în seamă, mă făceam că nu aud. După untimp am început să învăţ oraşul. Văzând că nu sunt condiţii la internatm-am hotărât cu 2 colegi să închiriem un apartament ca să putem învăţaîn linişte şi să nu mai fim deranjaţi.”

„ La cămin totul e bine, condiţii sunt, căldură, apă caldă, mâncarea lacantină e foarte bună, cu mici excepţii. Pedagogele sunt cam severe, cuexcepţia pedagogei de noapte, care este foarte bună cu noi. Pedagogelede zi, dacă se întâmplă să întârzii 10-15 minute, sună la părinţi sau tepun să dai declaraţie.”

9

„ În prima zi am fost cu mama, că trebuia să rezolv unde voi locui câttimp voi merge la această şcoală, dar nu a fost foarte greu, pentru că amluat hotărârea să rămân în cămin, că eram mai aproape de şcoală şi înplus acolo avea cine să aibă grijă de mine.”

„ Venirea la Bacău, la liceu înclasa a IX-a a fost o schimbareradicală a vieţii mele, plecând deacasă, de la familia mea, avândpropria cameră, trăind în linişte,vii la cămin unde ai mai multecolege în cameră, gălăgie mare,un program care trebuie respec-tat (programul căminului), fărănimeni care să îţi fie aproape,părinţii pe care îi auzi doar la telefon sau îi vezi două zile la sfârşit desăptămână.Totul la început este foarte greu, te simţi singur şi părăsit, nu cunoşti penimeni, nu ştii cine îţi vrea binele şi cine răul, cui să spui gândurile tale...”

„Este bun căminul, te ajută să te maturizezi, zic eu; vezi cum este fărăpărinţi, într-un fel eşti singur, contează să fii tare şi să ai grijă ce alegi,ce este bine şi ce nu. Eşti tentat de multe lucruri şi anturajul işi spune cu-vântul.”

După cum vezi, fiecare elev de liceu rămâne cu o anumită im-presie, în funcţie de situaţia cu care s-a confruntat.

Se poate ca procesul de adaptare la aceste noi condiţii de locuit,fie ele cămin, gazdă sau chirie să dureze o perioadă destul de îndelungată.Pentru unii tineri, se poate întâmpla să schimbe de mai multe ori fie tipulde cazare, fie colegii de cameră. Toate aceste experienţe pot fi plăcute,dar şi neplăcute pentru voi, dar cel mai important lucru este să fiţi puter-nici şi pregătiţi pentru toate aceste experienţe.

Sperăm că, prin intermediul acestui capitol, te-am ajutat să îţi facio idee despre ce va însemna plecarea de acasă şi care sunt opţiunile pecare trebuie să le iei în calcul. De asemenea, îţi recomandăm să discuţitoate acestea cu părinţii şi să iei o decizie împreună cu ei.

10

capitoLUL 2

Autogospodărirea“Un alt examen de maturitate”

Este un fapt verificat acela că liceenii plecaţi să studieze de-

parte de casă se obişnuiesc mai devreme cu lucrurile practice ale vieţiidecât tinerii de vârsta lor care locuiesc cu părinţii şi, în plus, sunt mai de-scurcăreţi, chiar dacă unii se maturizează mai devreme, alţii mai târziu şialţii rămân adolescenţi toată viaţa. Uneori apare un sentiment de frustrarepentru cei care stau la cămin, din cauză că nu mai au mâncare caldă şi că-maşa gata călcată, dar avantajul este că ei deja simt nevoia să fie inde-pendenţi. Această independenţă presupune ca tu să dobândeşti foarterepede abilitatea de a te gospodări singur din toate punctele de vedere.

Dincolo de nevoia de autogospodărire, unul dintre principalele„examene” pe care tu ca tânăr venit la liceu în oraş le ai de trecut este celal integrării în noul grup. De multe ori, acest lucru este solicitant deoarecepresupune un intens proces de comparare cu ceilalţi şi adaptare la un noustil de viaţă. De aceea, pentru a te integra cu succes şi a-ţi face prietenifără a fi marginalizat de ceilalţi, trebuie să ai în vedere anumite aspecte,care ţin în primul rând de cum te prezinţi. Foarte importante sunt igienapersonală, ţinuta, aspectul general.

Pâna la această vârstă, probabil au fost perioade în care preocu-parea pentru cum arăţi nu a fost prioritară. Cu siguranţă, odată cu intrareala liceu, aceasta capătă un rol important în viaţa ta.

Pentru a fi pregătit să faci faţă cu succes tuturor situaţiilor cu carete vei confrunta, trebuie să ştii mai întâi la ce să te aştepţi. Odată devenittânăr licean se consideră că ai reuşit să înveţi să îţi porţi singur de grijă,adică ai deprinderi de viaţă independentă. Aceste deprinderi de bază sunt:spălatul, îmbrăcatul, pregătitul hranei şi menajul în spaţiul de locuit.

Dacă locuieşti la căminul liceului, în general primeşti la cantină

11

trei mese pe zi, dar sâmbăta şi duminica trebuie să te organizezi singur, în ceea ce priveşte mâncarea -aşadar, trebuie să îţi administrezi atent banii şi chiar să îţi aduci de acasă o parte de mâncare. Când rezervele se termină, liceenii îşi completează meniul la fast-food-urile din oraş,dar asta presupune să gestionezi bine bugetul şi să dispui de bani suficienţi.

De multe ori, e bine să aduci duminica un borcan de gem sau de zacuscă, dar acestea nu rezistăprea mult. Trebuie să fii conştient că foarte adesea, în cămin, mâncarease împarte cu colegii de cameră. Pentru mesele pe care le vei servi încameră, trebuie să vii pregătit cu o farfurie, cană, furculiţă, prosop debucătărie etc.

Igiena personală va fi dezvoltată în amănunt şi mai departe. Cusiguranţă ai observat cât de pretenţioşi sunt tinerii faţă de cum arată unaltul de seama lor. Ei bine, dincolo de hainele pe care le îmbraci, mai im-portant este cât de curat îţi păstrezi propriul corp. De aceea, nu uita să faciduş ori de câte ori e nevoie, să îmbraci apoi haine curate şi să foloseşti undeodorant.

De asemenea, trebuie să ai în vedere igiena lucrurilor personale.Cu cât distanţa faţă de casă este mai mare, cu atât mai probabil este că tuva trebui să îţi speli singur hainele, să le usuci şi să le păstrezi în condiţiicât mai bune. Locuind în cămin, acest lucru devine destul de dificil,deoarece trebuie să ai grijă să fii pregătit cu un lighean şi detergent, iarspaţiul unde pui rufele la uscat este destul de redus.

Pentru a evita multe probleme, înainte de a veni la cămin, trebuiesă îţi pregăteşti un necesar de lucruri care îţi permit să fii curat şi îngrijit

12

fără mari probleme:- Un minim de îmbrăcăminte

strict necesară: lenjerie intimă (chiloţi, maieuri, şosete), pijamale, papuci de casă; să ai pregatite câteva rânduri de haine, dar să ai în vedere că hainele de şcoală şi cele de oraş sunt adesea două lucruri diferite.

- Articole şi ustensile pentru întreţinerea unghiilor şi îngrijire corporală: pieptene, periuţă şi pastă de dinţi, săpun, şampon, deodorant, unghieră, prosoape etc.

- Este bine de asemenea să ai la tine o lenjerie curată de pat,deoarece lenjeria pe care o ai de la internat se murdăreşte destul de repedeşi este bine să ai o rezervă.

Bagajul cu care vei pleca de acasă trebuie pregătit cu grijă, astfelîncât să te asiguri că vei avea toate cele necesare, dar fără a veni cu preamulte lucruri nefolositoare, deoarece în cămin spaţiul personal este destulde restrâns.

Nu în ultimul rând, este important cum păstrezi spaţiul de locuit.Într-adevăr, aici este nevoie de lucru în echipă, deoarece camera şi spaţiilecomune sunt folosite în acelaşi timp de mai multe persoane. În primulrând asigură-te că lucurile tale personale sunt ţinute în ordine, şi apoi fă

programul comun cu colegii de cameră. Cei din internat, foarte ade-

sea, au grijă să realizeze un regula-ment încă de la intrarea în căminpentru colegii de cameră, care săcuprindă programul de curăţenie,programul de somn, programul de în-văţare. Acesta ar trebui respectat detoată lumea, şi cu cât este mai binepus în practică de către colegii de

13

cameră, cu atât convieţuirea acestora este mai uşoară. Dincolo de aceste deprinderi extrem de importante pentru

adaptarea la viaţa independentă, totodată ar fi bine să fii foarte pregătit şiîn ceea ce priveşte aspectul şi vestimentaţia.

În special la fete, dar şi la băieţi, aspectul fizic este extrem de im-portant la această vârstă. De aceea, ebine să încerci pe cât se poate să fii înpas cu moda, dar fereşte-te să fii prea „ţipător” (asta însemnând haine multprea viu colorate, neasortate sau preamulte bijuterii)!!!

În primul rând, hainele cu carete îmbraci, ar fi bine să fie adaptate laocazia pentru care te îmbraci. Ţinuta deşcoală trebuie să fie curată, îngrijită, darîn acelaşi timp comodă şi serioasă.Hainele strâmte, provocatoare, purtate în timpul şcolii, transmit o imaginemai degrabă nefavorabilă despre persoana care le poartă.

De asemenea, nu uita că şi încălţămintea face parte din ţinuta ta,şi se aplică aceleaşi reguli: curată, îngrijită, dar şi comfortabilă, pentru apreveni probleme de sănătate.

Părul, machiajul şi unghiile sunt de multe ori de mare importanţăpentru fete. Şi aici, primează regula „curat şi îngrijit”. Dacă te hotărăştisă îţi vopseşti părul alege culoarea cu grijă, la fel şi tunsoarea sau coafura,astfel încât să îţi pună în valoare trăsăturile chipului tău.

Machiajul, o atracţie pentru toate fetele, este adesea o artă pe carenu toate o stăpânesc. Din nou, efectul cel mai atractiv este dat de unmachiaj discret şi în ton cu ocazia pentru care îl folosim.

CUM ÎMI ADMINISTREZ BANII???

Aceasta este o întrebare la care trebuie să ai un răspuns pregătitdin timp. De multe ori, banii de care dispui nu sunt suficienţi pentru toatelucrurile de care ai nevoie sau pe care ţi le doreşti. În aceste condiţii, tre-buie să planifici cu grijă cheltuielile şi să stabileşti care sunt lucurile cele14

mai importante pentru care trebuie să îţi aloci bani.După cum aminteam şi mai devreme, „bugetul” se organizează pe cate-gorii, şi trebuie să cuprindă toate nevoile pe care le ai de acoperit perma-nent.

Iată un exemplu de cheltuieli sigure:• Hrana: în afară de masa la cantină, pentru cei care locuiesc în

gazdă / chirie, zilnic, va trebui să dispui de alimente. Pachetele cu mâncareprimite de la părinţi, atunci când se poate, nu sunt adesea suficiente, aşacă va trebui să te asiguri că ai din ce bani să îţi cumperi necesarul de hrană.(Trebuie să te asiguri că ai un frigider în care să depozitezi hrana, acestanefiind asigurat de către internat).

• Transport: cu siguranţă vei avea nevoie de bani pentru a mergeacasă în weekend sau în vacanţă; fii sigur că îţi pui deoparte aceşti bani!

• Produse igienico-sanitare: tot ce ţine de îngrijirea ta: săpun,şampon, pasta de dinţi, absorbante, detergent de rufe/ vase, etc.

• Cheltuieli legate de manuale / rechizite; • Cu siguranţă, pe lânga acestea, vei dori să mergi în oraş cu

colegii sau prietenii, ocazie pentru care din nou este bine să ai nişte banialocaţi.

Ai grijă la obişnuinţa de a te îm-prumuta de la alţii; uneori acestlucru este o soluţie de moment, darexistă riscul să acumulezi sumemari de bani pe care le datorezi,şi asta îţi va crea probleme nudoar financiare, dar şi o imagineproastă printre ceilalţi de vârstata!

Gestionarea banilor este otreabă serioasă şi nu tocmai uşoară,deci şi acesta este un examen al inde-pendenţei tale, al formării ca viitor adult.

15

capitoLUL 3

Tentaţiile oraşului“ Faţa ascunsă a independenţei”

Vârsta când mergi la liceu coincide cu vârsta unor schimbări

majore ale organismului tău, atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic.Se zice că adolescenţa vine la pachet cu multe stări sufleteşti: tris-

teţe, bucurie, anxietate, agresivitate, teamă, exaltare, curaj etc. În funcţiede aceste stări iei decizii care îţi pot schimba viaţa.

Faptul că vii la liceu este şi aşa o mare provocare şi o sursă majorăde stres, dar pentru că provii din mediul rural este chiar mai dificil. Lumeata se transformă în totalitate, pleci de lângă părinţi, întâlneşti oameni noicu care trebuie să-ţi creezi relaţii, trebuie săte autogospodăreşti, să fii responsabil deacţiunile şi deciziile tale. Şi tocmai pentrucă eşti într-un mediu cu totul nou, ainevoie să-ţi stabileşti nişte relaţii cucolegii, profesorii, pedagogul sau alte per-soane cu care vii în contact , relaţii caresă-ţi uşureze acomodarea la noile condiţiide viaţă.

Cu siguranţă nu vrei să fii singurşi nici să te simţi exclus din anumitegrupuri formate în clasa ta. Ca să faciparte din aceste grupuri, oare ce reguli tre-buie să respecţi? Şi ce obiceiuri vei re-specta sau ce activităţi vei fi nevoit să facipentru a nu fi dat la o parte?

Tinerii care deja au trecut de aceastăetapă a acomodării cu situaţiile noi ale vieţii de licean la oraş, au consid-erat ca şi provocări: alcoolul, tutunul, drogurile, prostituţia, jocurile denoroc, tendinţa de a abandona scoala, plecarea într-o ţară străină.

16

Riscurile consumului de alcoolProbabil cât timp ai locuit cu părinţii, ai avut ocazia să consumi

alcool măcar o dată, poate la o sărbătoare sau pur şi simplu pentru că ţi-au oferit părinţii să guşti un pahar de vin sau bere să vezi cum e. Acumînsă, dacă ai “norocul” să fii invitat la o petrecere a colegilor tăi de clasă,sunt mari şanse ca aici să se consume băuturi alcoolice, cumpărate de eisau aduse de alţi invitaţi, mai mari ca şi vârstă. Însă cefaci în astfel de situaţii? Dacă refuzi, probabil tegândeşti că ceilalţi vor râde de tine, te vorconsidera slab şi fricos, vor zice ca n-aicuraj să încerci o băutură care, spun ei, teface să te simţi matur şi interesant. Ceicare au mai experimentat alcoolul, ţi-lvor prezenta probabil ca pe o condiţiepentru o petrecere reuşită. Lucrurile nustau însă aşa.

Sfat pentru tine: Când eşti servit cu alcool, cel mai bine este să ai tăria de caracter să refuzi; dacă totuşi vrei să serveşti un pahar, asigură-tecă TU îţi torni în pahar, dintr-o sticlă pe care o desfaci TU, diminuândastfel şansele ca în paharul tău să îţi fie puse substanţe care îţi afecteazăjudecata şi comportamentul (multe sunt cazurile când s-au adaugat subs-tanţe în paharul cu alcool, mai ales al fetelor; substanţe care le fac să nu-şi dea seama de acţiunile lor şi să nu-şi aduca aminte mai târziu). Astfelpoţi evita cazurile de viol şi repercursiunile acestora, cum sunt sarcinilenedorite.

Consumul de alcool la vârsta adolescenţei are efecte negative şichiar dezastruoase asupra sănătăţii tale. Ficatul tău ar trebui să facă unefort foarte mare pentru a putea filtra alcoolul băut de tine şi se va îmbol-năvi cu siguranţă. Boala de care se îmbolnăveşte ficatul se numeşte cirozăşi o mare parte din pacienţii care au acest diagnostic decedează după osuferinţă grea. Odată ce ai cedat tentaţiei de a condimenta o petrecere cucâteva pahare de alcool, aceeaşi situaţie se poate repeta şi în afara petre-cerilor.

17

Tinerii care obişnuiesc să consume alcool la o petrecere, vor în-cepe probabil să chiulească de la ore şi să se oprească în unul din baruriledin apropierea liceului. Astfel de cazuri au apărut în ultima perioadă în

presă, iar consecinţele faptelor lorau fost scăderea notei lapurtare, exmatriculare şi respin-gere din partea colegilor declasă. Astfel, dintr-un teribi-lism, îţi strici şansele de a rea-liza ceva în viaţă, iar părinţii tăiau făcut eforturi degeaba ca tusă poţi învăţa la oraş.

De exemplu: două eleve deliceu au fost spitalizate, pentru că intraseră în comă alcoolică. Într-unbar de lângă liceu, cele două au consumat băuturi alcoolice împreună cumai mulţi colegi. Fetele au fost transportate la Spitalul de Urgenţă, undeau fost supuse procedurilor de dezalcoolizare, informează ediţia electro-nică a cotidianului Evenimentul Zilei. Autorităţile medicale au anunţatconducerea liceului despre situaţia celor două adolescente, care băuserăîmpreună aproape o jumătate de litru de coniac şi şase beri, după cumle-au spus asistenţilor, în drum spre spital. Înainte de a fi luate din bar depersonalul de la Ambulanţă, cele două eleve au fost amendate de jan-darmi cu câte 100 de lei, pentru nelegitimare şi consum de alcool, avândîn vedere că sunt minore.

Intervenţia de urgenţă în caz de comă alcoolică:Trebuie să ştii că, în cazul în care ajungi la spital în comă alcoolică, in-tervenţia este dureroasă şi cu repercursiuni asupra fizicului şi psihiculuitău; această intervenţie include spălături gastrice, administrare de medica-mente şi perfuzii cu glucoză, urmate de vizite la cabinetul de psihiatrie.

Când consumi băuturi alcoolice nu te simţi nici mai curajos şi nicinu eşti mai interesant pentru ceilalţi. Dimpotrivă, reflexele tale sunt în-târziate, ameţeşti, ai probleme de echilibru, ţi-e greaţă şi te doare capul.Unii tineri iau în astfel de momente decizii dezastruoase, vrând să conducă

18

maşina (fie că au sau nu permis de conducere). În acest mod mulţi tineriau murit sau au suferit răni foarte grave în accidente de circulaţie şi aurămas imobilizaţi şi dependenţi de altcineva pentru tot restul vieţii.

Cred că deja consideri că am exagerat şi că e imposibil ca tu săajungi în situaţia asta, mai ales că îţi doreşti atât de mult să mergi la liceuîn oraş şi să reuşeşti să ajungi cineva. E important să iei deciziile potriviteşi să întelegi că, odată ajuns la liceu, nu trebuie să faci orice ca să faciparte dintr-un grup. Mai întâi e bine să afli dacă interesele şi preocupărileacelui grup ţi se potrivesc, dacă îţi foloseşte la ceva faptul că eşti prietencu acele persoane. Nu contează că faci parte dintr-un grup, contează caacel grup să te reprezinte, să te ajute să te acomodezi cât mai usor cu noilereguli ale vieţii de liceu.

Cu siguranţă poţi spune “nu” atunci când ţi se propune să consumialcool şi asta nu înseamnă că eşti mai slab decat ceilalţi. Dimpotrivă, îţidovedeşti ţie şi le demonstrezi celorlalţi că ştii să iei deciziile cele maibune pentru tine şi că te poţi afirma şi în alte moduri.

Riscurile consumului de tutunPentru orice adolescent, fie că vine din mediul rural, fie că este

din mediul urban, fumatul este la un moment dat o curiozitate. Dacă suntîntrebaţi tinerii care deja au acest viciu de ce s-au apucat de fumat, aceştiavor răspunde că fie din curiozitate, fie ca să pară mai maturi sau să câştigeun statut “onorabil” în grupul deprieteni, fie ca să copie un idol,un actor, un cântăreţ preferat.Când unul din părinţi este fumă-tor, este cu atât mai uşor şi tentantpentru tânăr să se apuce de fumat.Presiunea adoptării acestui viciueste cu atât mai mare cu cât tu,vei incerca, având noul statut delicean, să te impui şi să-ţi faci oimagine în clasă şi în scoala.

Unul din tinerii cu caream discutat despre fumat ne-aspus că se impunea să fie prezent

19

la pauzele de ţigară dintre ore, altfel nu ar mai fi făcut parte din acel grupdestul de consistent care, imediat ce a plecat profesorul din clasă, plecacu ţigara şi bricheta în locurile pentru fumat. Aceste locuri “deosebite”sunt de fapt toaletele sau un loc retras în spatele şcolii, unde se presupunecă nu te văd profesorii, dar unde se ştie clar că eşti, din moment ce e pauză.

Atenţie: Fumatul este interzis în toate instituţiile

publice, inclusiv în colegiul pe care îlvei urma. Dacă fumezi în incinte(adică orice spaţiu împrejmuit degard - poartă), poţi fi amendat, ţi seva reduce nota la purtare sau poţi fi

exmatriculat, cu consecinţe grave.

Probabil dacă ai ales să începi săfumezi, gesturile pe care le faci când ai ţigara

în mână îţi dau impresia că eşti important, intere-sant şi mult mai matur. Ar trebui să te gândeşti la implicaţiile negative pecare fumatul le are asupra relaţiilor tale cu ceilalţi. E posibil că unele per-soane să te ocolească pentru că tu miroşi foarte tare a tutun. S-ar putea cao fată / un băiat care te place să renunţe la a-şi mai dori o relaţie cu tinetocmai din cauză că parfumul tău este unul natural…de tutun. Poate artrebui să pui în balanţă părţile bune (dacă există aşa ceva) şi părţile nega-tive ale fumatului.

E o diferenţă foarte mare între tinerii cu trăsături ideale pe care îivezi în reclamele la ţigări şi realitate. Realitatea este că începând să fumezide la o vârstă atât de mică, când organismul tău este în creştere, nu facialtceva decât să-l intoxici cu mii de substanţe periculoase care îţi vorafecta mai devreme sau mai târziu sănătatea. Chiar crezi că merită acea“faimă” pe care crezi că o ai, în detrimentul sănătăţii tale? Substanţele no-cive din ţigări sunt responsabile cu îmbolnăviri diverse şi fatale: boli cardiovasculare, probleme digestive, cancer ale diferitelor organe, tubercu-loză, infarct miocardic. Şi nu ignora un fapt deosebit de important: pozelede pe pachetele de ţigări sunt reale. Ele nu sunt afişate acolo doar pentrua speria fumătorii, ci pentru a arăta concret care sunt efectele fumatului.

20

Studiile au arătat că adolescenţii care fumează adesea nu se des-curcă bine la şcoală, nu se simt integraţi în mediul scolar, se izolează dealţi elevi, nu pot avea performanţe sportive bune la întrecerile sportive,sunt cunoscuţi în şcoală pentru chiul.

Mai există un aspect al problemei care nu trebuie uitat: cheltuialape care o implică fumatul. Echivalentul costului unui pachet de ţigăripoate fi o masă de prânz consistentă, un obiect de igienă strict necesar sauo carte bună.

Alege să faci parte din alt grup, unul de nefumători şi vei descoperică nu eşti inferior fumătorilor.

Riscurile consumului de droguri Deşi considerate tot o tentaţie, drogurile sunt o problemă mult mai

gravă. Cu siguranţă dacă în clasa a IX-a ţi se propune în orice circumstanţesă încerci să consumi droguri, este o noutate deoarece în mediul rural aces-tea încă nu au pătruns sau cel puţin nu au ajuns în scoli.

De ce consumă tinerii droguri? Răspunsul e simplu…ei doresc săsimtă altceva decât de obicei. Este greşit să spui : “încerc doar o dată, decuriozitate”. La droguri dependenţa apare după prima doză, iar calea deîntoarcere e grea, anevoioasă şi pare imposibilă pentru un consumator.

Chiar dacă nu suntaşa prezente ca ţigările,drogurile îşi fac apariţiaprin diferite cunostinţeale colegilor de clasă.Unul din tinerii cu caream discutat ne-a spus căla una din petrecerile lacare a participat au venitşi verişorii unui coleg,care i-au oferit droguri, săîncerce, să vadă cum e şi ce senzaţie interesantă îi oferă. Orice adolescenteste uşor de influenţat, având în vedere vârsta şi anturajul, care devine înunele cazuri distrugător.

“Dacă ia el, eu de ce să nu încerc?” – aşa începe de obicei dramaunor tineri. Foarte mulţi din cei care au început să ia droguri, regretă acum

21

foarte mult pasul pe care l-au facut. Nu te gândi că dacă iei droguri o săfii mai interesant sau mai bine văzut de colegi. Dimpotrivă, o persoanăcare se droghează este respinsă de cei din jur. Lumea te va privi altfel, seva feri de tine. Aşa sigur nu-ţi vei face prieteni. Drogându-te nu facialtceva decât să te îndepărtezi de posibilii prieteni, să percepi lumea eronatşi să traieşti cu un singur scop: următoarea doză.

Consecinţele drogurilor sunt devastatoare pentru persoana care leconsumă. Pe lângă faptul că riscă să contacteze diverse boli prin folosireaaceloraşi ace de seringă, tânărul va încerca orice pentru a face rost de banipentru următoarea doză: furt, tâlhărie, prostituţie etc. Dependenţa nu esteo joacă, ci o dramă greu de descris la adevărata ei intensitate. Lipsadrogurilor produce stări de criză manifestate prin nervozitate, violenţă şichiar criminalitate. De ce să fii bolnav de o boală pe care o poţi evita? Dece să fii jucăria altora?

Povestea unei tinere de 20 de ani,internată la o clinică de psihiatrie, dupăce vreme de cinci ani a consumat hero-ină, fiind în pragul morţii de cinci ori afost subiectul unei emisiuni de televiz-iune. După ce până la vârsta de 15 ani afăcut parte dintre fruntaşii clasei în careînvăţa, adolescenta de atunci a de-scoperit heroina, moment din care stu-pefiantele au devenit raţiunea vieţii ei şiaşa a ajuns la Clinica de Psihiatrie, însevraj.

Medicul primar psihiatru, a declaratcă tânăra a fost internată în sevraj, “abiase putea ţine pe picioare, o dureauoasele, tot corpul, era într-o avansată

degradare psiho-motorie.” După un tratament de câteva zile, ea a începutsă îşi revină şi a decis să povestească despre coşmarul ei. “Era mai greusă îmi procur banii, pentru că droguri se găsesc la orice colţ de stradă dacăştii să te uiţi după cei care le vând.(…)Am furat, am luat din casă, am vân-dut ţoale de pe mine, aur”, povesteşte aceasta. Dacă la început dozele pecare le lua erau mici, cu timpul tânăra a ajuns să îşi injecteze, o singură

22

dată, peste un gram de heroină. “Cu timpul doza s-a mărit şi am începutca dintr-un grup care cumpăram o doză, să ne despărţim şi să facemgrupuri de câte doi, că aşa ne ajungea doza, cu timpul nici în doi, fiecarese ducea să-şi procure singur.(…)De cinci ori mi-am făcut supradoză, denervi, de supărare, nu ştiu, am văzut moartea cu ochii”, a declarat ea.

Tratamentele nu au dat rezultate. Când părinţii au aflat ce se în-tâmplă cu fiica lor, au recurs la mai multe constrângeri. Nu au mai discutatcu ea, chiar au dat-o afară din casă, moment în care tânăra a încercat sărenunţe la stupefiante, însă curele de dezintoxicare nu au dat rezultatedeoarece, spune ea, drogurile pătrundeau peste tot. “M-am internat în spi-tal, dar şi acolo ajung drogurile. Vin prieteni, aduc pachet, le bagă în pâine,în ceva în care să nu se gândească doctorii să caute. Am văzut eu cum avenit prietenul la o fată, s-au sărutat şi aşa i-a dat bila. Am urmărit-o şiam surprins-o cu seringa în mâna şi i-am spus şi mi-a dat(…).

Ea s-a internat la psihiatrie după ce a înţeles că, în calvaruldrogurilor, nu începutul este greu ci sfârşitul. “Să nu cumva să se gîn-dească că se pot lasă când vor ei, nu există aşa ceva, să se gândească lafaptul că drogurile o să îi ducă numai la rele.(…)A murit un băiat de 18ani în braţele mele, a fost greu, drogurile mi-au distrus viaţa”, a conchistânăra.Majoritatea pacienţilor, dependenţi de droguri care se află în trata-ment la clinica de psihiatrie au vârste cuprinse între 15 şi 21 de ani.

Mai există o latura a pro-blemei drogurilor: cea în careeşti racolat pentru vân-zarea drogurilor. Totdin dorinţa de a so-cializa, de a face partedintr-un grup, accepţisă desfăşori activităţiilegale, iar mai târziueşti la mâna traficanţilorde droguri, nemaiavând cumsă ieşi din acest cerc vicios. Presiu-nile pe care aceştia le exercită asupra tinerilor pentru a vinde droguri suntmari şi implică violenţă, ameninţare, şantaj şi se ajunge chiar până la crim-inalitate.

23

Ce ştii despre apariţia drogurilor“legale”? Chiar dacă au fost interzise, acesteplante continuă să facă victime. Odată cuapariţia pe piaţa băcăuană a “magazinelor devise”, rândul tinerilor care ajung în spital caurmare a consumului de produse comerciali-zate în incinta acestora – teoretic “plante et-nobotanice destinate cercetării”, practic,ierburi care fumate dau efecte similaredrogurilor ilegale (marijuana) – se îngroaşăde la zi la zi. Consumate în 90 % din cazuriîn asociere cu alcoolul, “etnobotanicele” auînceput să facă tot mai multe victime. Potrivitmedicilor din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău, în ul-timul an, zeci de tineri au trecut, cu stări de agitaţie, dureri de cap acute,vărsături, atacuri de panică, transpiraţii abundente, pe la Urgenţe pentruca destui să ajungă chiar în atenţia personalului Secţiei de Psihiatrie.

Iată ce declară o consumatoare a acestor droguri: “Când consuminu te simţi rău, ţi se încleştează maxilarul, îţi clănţăne dinţii. Îţi muştiobrajii pe interior, îţi poţi încleşta dinţii atât de tare încât ţi-i ciobeşti.După ce trecea efectul, aveam stări de somnolenţă, dureri de spate. Mi-am dat seama că-i de la praf. Cât am stat la mare, două săptămâni, amtras de patru ori. Când am ajuns acasă m-am abţinut cinci zile. Apoi, într-o vineri, m-am urcat la volan şi m-am oprit la primul "magazin de vise”.

Am tras trei plicuri în dimineaţa aia.În ziua aia am mai băgat

patru plicuri, am reuşitsă adorm după un Val-

ium şi nişte som-nifere. După 12 ore,m-am trezit cu niştedureri de spate

groaznice, abiaputeam să mă aplec,

mă simţeam obosită, măustura toată gura, nu mai zic de

24

nas, aveam răni îngrozitoare, îmi era foame, dar nu puteam mânca, eramdeprimată, dezgustată de mine însămi. În momentul acela nu voiam sămai prizez, dar a doua zi, când m-am făcut bine nu mă gândeam decât sămai bag. Dorinţa era maxima.

Când tragi, ţi-ai vinde şi mama, numai să ai praf! Mi-am luatdouă plicuri, s-au dus într-o oră. Ajunsesem să bag câte şase plicuri ladouă zile, în weekend nu dormeam deloc, consumam încontinuu, baniinefiind o problemă. Începusem să slăbesc, nu mai aveam cum să mă as-cund. Cine mă întreba, spuneam că ţin regim şi fac fitness.

De la 65 de kilograme, aveam acum 52. Mi-am limitat ieşirile,preferam să stau singură în casă şi să trag de nebună cu muzica la max-imum. Mâncam rar, de două-trei ori pe săptămână, nu simţeam foame.”

Aceste declaraţii au fost făcute după ce tânăra a fost internată la oclinică de psihiatrie şi a beneficiat de consiliere din partea psihologilor.O să ţi se pară ciudat ce spun, dar acesta este un caz “fericit” în sensul căa reuşit să se lase de droguri. Din păcate au fost deja înregistrate cazuride deces între tinerii care au consumat drogurile vândute în “magazinelede vise”.

De asemenea, consecinţe grave au şi combinaţiile de pilule(diferite medicamente) cu alcool, existând cazuri când fetele sunt drogatefără voia lor, prin baruri sau la petreceri.

Traficul de persoane

Oricare ar fi situaţia economieimondiale, există un sector care afişeazămereu o sănătate înfloritoare: în fiecarean, milioane de persoane sunt înşelate şiconstrânse cu forţa, de a se supune la oservitute din care nu vor putea ieşi decâtfoarte greu, sau chiar deloc.

Traficul de fiinţe umane, indifer-ent de forma prin care se manifestă, fieca exploatare sexuală, exploatare prinmuncă forţată, exploatare prin cerşetoriesau prelevare de organe, reprezintă o

25

formă de sclavie modernă, depăşind ca profitabilitate traficul de arme şide droguri.

Personajele traficului de persoane

*Recrutorul, prima verigă a reţelei criminale care ia legătura cu victima,poate fi atât bărbat cât şi femeie. Există cazuri, în care un cuplu -“soţ şisoţie”, acţionează împreună pentru a prezenta mai multă credibilitate. Deasemenea, recrutorii pot fi persoane cunoscute de către victimă, uneorichiar rude, care inspiră încredere, prin poveşti de succes personale sau alealtor persoane, pe care le-au “ajutat”. Aceştia au o ţinută îngrijită, bunurice indică o stare de prosperitate iar prin folosirea tehnicilor de manipulare,reuşesc să convingă, că vin în întâmpinarea nevoilor altor personae, în-truchipând imaginea “binefăcătorului”.*Victima traficului de persoane - poate fi orice persoană, indiferent devârstă şi sex, mediu de provenienţă, nivel de educaţie, statut marital etc.,care într-un anumit moment al existenţei, întâmpină o serie de dificultăţi

economice sau sentimentale, ce o facvulnerabilă în faţa recrutorului.

Nimeni nu se oferă să fievictimă a exploatării şi

majoritatea consideră că„mie nu mi se poate

întâmpla”. Cu toateacestea, în funcţie de

modul cum per-cepem situaţia în care

ne aflăm, tindem săacordăm încredere per-soanelor care oferă soluţii

„rapide şi sigure” problemelornoastre.

Ca victime, persoanele sunt sechestrate, lovite, ameninţate, violate,înfometate, drogate, vândute, reduse deseori la starea de obiect, întrucâttraficanţii au drept unic scop, obţinerea de profituri maxime de pe urmaexploatării acestora.

26

Atunci când se prezintă o ocazie, când o întâlnire face să scânteieze unviitor mai senin într-o ţară bogată, îndoiala nu mai are loc. Trebuie săpleci, să laşi totul ......” Acum văd viaţa mea ca şi .... sunt mai rău decât un animal, sunt unnimic în viaţă. Oare viaţa mai merită trăită aşa ...” ...”După multe săptămâni de chin, au apărut salvatorii...”..”Teama, teroarea trăită în exploatare, mă urmăreşte tot timpul ... nu potdormi nici ziua şi nici noaptea...” ...”mi-am schimbat identitatea, port pe-rucă...”...”Oare voi mai putea redeveni „eu”?”

Recomandări pentru evitarea situaţiilor de a deveni victima traficuluide persoane

- nu crede tot ce ţi se promite,- acceptă cu prudenţă şi rezervă, poveştile de succes a celor care muncescîn străinătate,- nu semna documente dacă nu înţelegi conţinutul acestora,- anunţă cu cine, unde şi cum pleci din ţară,- anunţa detalii despre locul unde vei locui, studia sau munci (denumireaşi adresa firmei, numărul de telefon, adresa viitoarei locuinţe),- fă-ţi copii după actele de identitate, contractul de studii, contractul demuncă,- stabileşte o parolă pe care o vei folosi în convorbirile telefonice cupărinţii, în cazul în care te simţi în pericol,- nu da nimănui, cu excepţia persoanelor abilitate precum poliţia sau jan-darmeria, actele tale de identitate,- învaţă limba ţării de destinaţie,- află numărul de telefon al Ambasadei României din ţara respectivă şiverifică dacă sunt întrunite condiţiile legale pentru a lucra sau a studia.

Pentru informaţii sau sesizări, vă rugăm să contactaţi: Agenţia NaţionalăÎmpotriva Traficului de Persoane Centrul Regional BacăuStr. Condorilor, nr. 4,Tel./fax – 0234/550844

27

Riscurile jocurilor de norocJocurile de noroc sunt o noutate pentru tine? Ai fi tentat să încerci

să joci? În discuţiile pe care le-am avut cu tinerii, printre tentaţiile

menţionate de aceştia s-au numărat şi jocurile de noroc. Dacă nu ştiai, ecazul să afli că şi acestea dau dependenţă. Tinerii consideră distractiv sămeargă la jocuri de noroc. Desigur, e mult mai palpitant să chiulească dela ore şi să meargă la un bar din apropierea liceului să bage nişte bani înaparate.

Iniţial elevii merg la jocuri de noroc împreună cu alţi colegi totdin dorinţa de a aparţine unui grup. Din păcate, lucrurile se pot complicafoarte mult, devenind un mod de viaţă să îţi cheltui toate resursele finan-ciare la jocuri. Din bugetul pe care îl ai pentru a te descurca o anumităperioadă de timp, o mare parte, dacă nu toţi vor fi direcţionaţi spre nouapreocupare. Banii pe care trebuia să-i cheltui pe mâncare, obiecte de igiena

sau cărţi, au acum o nouă desti-naţie.

Au fost multe articole înpresă despre tineri elevi găsiţide jandarmi în astfel de locuri întimpul orelor, iar consecinţelesunt total nega-tive. Se ajungeiniţial la nota scăzută la purtarepentru absenţe, iar mai târziuchiar la exmatriculare…astadacă nu te-ai gândit tu să aban-donezi şcoala înainte să te ex-matriculeze.

Gândeşte-te cât de inefi-cient şi păgubos este să te apuci de acest viciu. Ai văzut oameni îmbogăţiţidupă ce au câştigat sume fabuloase la aparatele de la barul din colţ? Iardacă îţi doreşti foarte mult să faci parte dintr-un grup, cu siguranţă poţigăsi printre colegii tăi, tineri cu alte preocupări, dispuşi să te accepte îngrupul lor sau chiar bucuroşi să te aibă alături de ei.

28

Riscurile abandonului şcolarE ciudat să auzi că una din tentaţiile vieţii de liceu e să abandonezi

şcoala, nu-i aşa? Doar mergi la oraş să înveţi. Dar se pot întâmpla multelucruri neprevăzute şi lucrurile să ţi se pară atât de dificile, încât abandonulşcolar să fie cea mai bună alternativă.

Mai concret, este vorba de faptul că unii tineri nu reuşesc să se in-tegreze şi să facă faţă cerinţelor vieţii de liceu. E posibil ca nivelul de edu-caţie şi solicitările profesorilor de la liceu să fie mult mai mari decât aleprofesorilor pe care i-ai avut până în clasa a VIII-a şi să ai impresia că nufaci faţă. Sau, mai există o situaţie când ai putea simţi că abandonul esoluţia cea mai bună: atunci când nu reuseşti să îţi faci prieteni şi te simţidemoralizat de faptul că noii tăi colegi de clasă râd de tine, te strigă îndiferite feluri jignitoare sau fac glume pe seama stângăciilor tale. Dacăeşti în situaţia asta şi se întamplă să mergi acasă în week-end sau în va-canţă şi auzi că un vecin care a plecat în Italia sau altă ţară străină, a venitîntr-un timp scurt cu bani , sunt ingredientele perfecte pentru a începe săte gândeşti la abandon şcolar.

Nu te lăsa influenţat de astfelde situaţii şi nu dispera când vezi căe greu să faci faţă vieţii de liceu. Im-plică-te în acţiuni de voluntariat şi înmodul ăsta îţi vei face mulţi prieteniîn liceu. Aşa îţi vei câştiga şi o ima-gine pozitivă şi vei fi respectat deceilalţi. Discută cu dirigintele despreproblemele tale. Vei găsi în el o per-soană deschisă şi dispusă să te ajute.

Trebuie să conştientizezi faptul că numai învăţând îţi poţi face unrost în viaţă, îţi poţi găsi un loc de muncă. Şi pentru asta, cei din jur tevor respecta şi te vor aprecia, familia ta va fi mândră de tine şi vor vedeacă efortul pe care l-au făcut pentru ca tu să înveţi la un liceu din oraş, nua fost în zadar.

29

capitoLUL 4

Imaginea şi Stima de Sine“Contează ce cred eu sau ce cred ceilalţi despre mine?”

Ce este imaginea de sine?

Imaginea de sine este modul în care ne percepem propriile caracte-

ristici fizice (sunt prea înalt, sunt prea scund, sunt prea slabă, etc, ), cog-nitive (ţin minte multe poezii, nu pot reţine formule), emoţionale (sunttimidă, sunt cu mult tupeu) şi sociale (comunic uşor cu străinii).

• Imaginea de sine nu este un dat ime-diat, ci o construcţie ce se realizează princomparare cu alţii.• Imaginea de sine se formează prin ra-portarea noastră la familie, cercul de pri-eteni, apropiaţi.• Imaginea de sine este influenţată defelul în care arătăm, de felul în care nepurtăm şi de felul în care alţii se com-portă cu noi.• Imaginea de sine ajută la reglareacomportamentului în societate.

• Imaginea de sine este o capacitate de autocunoaştere. Dezvoltată co-respunzător asigură formarea unei imagini de sine adecvată, în caz con-trar pot să apară forme de reflectare eronată, de deformare a imaginiide sine (supraapreciere – subapreciere); Supraaprecierea se exprimă prinsentimentul de superioritate / autosuficienţă.

O imagine bună despre propria noastră persoană conduce la găsirea desoluţii la problemele apărute, mult mai uşor.

30

Formarea imaginii de sine implică trei aspecte:

1. Importanţa părerii celorlalţi – te poateafecta atunci când colegii îţi spun: „eştide la ţară şi tu nu ştii”, sau „te comporţica un ţăran”;

2. Elementele pe baza cărora se realizeazăpercepţia celorlalţi – „fusta e de ţaţe”, „peuliţa ta nu vezi aşa ceva...”, “eşti săracă,n-ai bani de haine”;

3. Măsura în care conduita şi motivaţia in-fluenţează crearea imaginii de sine.

Ce este stima de sine?Stima de sine este felul în care ne evaluam imaginea de sine, şi în bazacăreia ne considerăm persoane valoroase sau mai puţin valoroase.

CÂTEVA ÎNTREBĂRI PENTRU EVALUAREA STIMEI DE SINE

Răspunzând la aceste întrebări vei constata dacă ai o stimă de sine scăzutăsau ridicată.

Cine sunt eu? Care sunt calităţile şi defectele mele? De ce sunt capabil? Care sunt reuşitele şi eşecurile mele, competenţele şi limitele? Care este valoarea mea, în ochii mei, ai apropiaţilor mei, a per-soanelor care mă cunosc? Mă consider o persoană care merită simpatia, afecţiunea, iubireacelorlalţi sau, din contră, mă îndoiesc adesea de capacităţile de a fi apreciatşi iubit? Îmi conduc viaţa aşa cum îmi doresc? Faptele mele sunt în acord cu dorinţele şi părerile mele sau, dim-

31

potrivă, sufăr din cauza discrepanţei dintreceea ce vreau să fiu şi ceea ce sunt? Sunt împăcat cu mine însumi sauadesea nemulţumit? Când m-am simţit ultima oară de-cepţionat de mine însumi, nemulţumit şitrist? Când m-am simţit mândru demine, satisfăcut şi fericit?

5 paşi către o stimă de sine mai bună:

1. Refuză să asculţi criticile colegilor care îţi facmai mult rău decât să te ajute. 2. Întâlneşte-te cu colegi de aceeaşi vârstă cu tine,care îţi fac complimente sincere şi care au opărere realistă despre tine. 3. Ţine un jurnal în care să treci săptămânal toate

32

STIMĂ DE SINE RIDICATĂ

Consecinţe ale stimei de sine pozitive :

- Înveţi cu mai multă plăcere şiobţii performanţe şcolare;- Poţi avea relaţii armonioase cu ceidin jur;- Eşti mai independent în decizii;- Eşti mândru de realizările tale etc.

STIMĂ DE SINE SCĂZUTĂ

Consecinţe ale stimei de sine negative :

- Ai performanţele şcolare maislabe; - Relaţionezi mai greu cu ceilalţi- Eşti uşor influenţabil; - Ai deseori sentimente de vinovăţiesau de persecuţie etc.

realizările, pentru a avea mereu proaspăt în minte cât de capabil eşti.4. Fă o selecţie printre oamenii care te înconjoară.5. Repetă-ţi zilnic că ai dreptul să fii fericit şi iubit.

Cum te poate ajuta dirigintele să te integrezi la liceu?

•Stă de vorbă cu tine,oferindu-ţi un sprijin de fiecare dată.

•Este atent la relaţiile care ţile faci în clasa şi în afara clasei ast-fel încât să existe o bună înţelegereîntre colegi.

•Te recompensează cu laudepentru realizările tale.

•Îţi arată cum faptul că sun-tem diferiţi poateconstitui unavantaj pentrufiecare.

•Îţi vaarăta respect şi înţelegere.

•Te tratează în mod diferenţiat faţă de ceilalţi copii, ascultând cuatenţie tot ceea ce spui.

•Manifestă un comportament empatic, adică se poate pune înpielea ta pentru a vedea mai clar dificultăţile şi problemele tale.

•Nu te etichetează că eşti din mediul rural.•Te va încuraja să faci ce-ţi place şi să explorezi lucruri şi

situaţii noi.•Te va ajuta să-ţi formezi prieteni implicându-te în diverse activi-

tăţi şi experienţe noi.•Te va ajuta să te descurci în activităţile prin care nu ai mai

trecut.

Aşa că nu ezita să-i ceri sfatul. Este o verigă importantă înadaptarea ta la liceu.

33

CUM TE POTAJUTA?

Cum să-ţi educi timiditatea când îi vei întâlni pe noii colegi?

1. Priveşte-i în ochi şi ascul-tă-i cu atenţie pe cei care intrăîn vorbă cu tine. 2. Nu-ţi fă griji la ce vei spunetu, dar când îţi vine rândul săzici ceva, continuă ideea pecare cel cu care vorbeşti a în-ceput-o.

3. Salută-ţi colegii de fiecare dată cu prietenie şi cu zâmbetul pe buze. 4. Propuneţi câteva acţiuni simple dar pe care să le faci zilnic. De exemplu:- voi face cunoştinţă în fiecare zi cu cineva, prezentându-mă singur (ă); - îmi voi aminti numele celor pe care i-am cunoscut la întâlnirea la caream participat; - voi privi în faţă fiecare persoană pe care o voi întâlni astăzi.5. Învaţă să primeşti complimente. Multumeşte-i persoanei imediat şifolosindu-te de asta, găseşte şi tu un lucru pozitiv pe care să-l comunici.6. Nu te hărţui singur. Gânduri despre cât de aiurea vorbeşti sau că nimeninu te agreează, poate ţi-au trecut de multe ori prin minte până acum. To-tuşi, să ştii că nimeni nu te judecă atât de aspru cum o faci tu. Şi nici nuare dreptul! În plus, nu generaliza eşecurile în relaţiile cu ceilalţi. S-a în-tâmplat să te bâlbâi azi la şcoală? Nu eşti singurul. Numai că cei mai mulţiştiu că pot trece peste asta şi mâine se vor descurca mai bine. 7. În ultima instanţă, le poţi dezvălui prietenilor că eşti timid şi să-i rogisă te ajute să depăşeşti unele situaţii.8. Învaţă să accepţi şi respingerea. Este unul din riscurile pe care oricineşi le asumă în relaţiile cu ceilalţi. Încearcă să nu o iei ca pe ceva strict per-sonal.

Dacă nu eşti o persoană timidă......poţi să fii înţelegătoare cu acele persoane care sunt mai puţin încreză-toare şi sigure pe ele însele. Este de datoria ta să-i faci pe ceilalţi să sesimtă bine când le eşti în preajmă.

34

Sfaturi de la colegii mai mari pentru o relaţionare şi o comunicarebună:

1. Formulează mesaje la persoana I („ Potsă mă exprim clar şi să mă fac înţeles”).2. Ascultă-i cu atenţie pe cei din jur! („Ascultprezentatorii TV şi crainicii radio şi am încer-cat să-i imit pentru a vorbi corect”).3. Nu insulta, nu jigni deoarece conduc la as-pecte negative (“Eşti un ...”).4. Nu te antrena în nici un fel de bârfă despreun alt membru al grupului.

5. Învaţă să ai răbdare şi să nu întrerupi o conversaţie.6. Ţine-te de promisiunile făcute faţă de colegi şi prieteni. 7. "Sacrifică-ţi" timpul pentru a lega prietenii.8. Fii politicos cu profesorii şi colegii.9. Respectă aprecierile şi evaluările făcute de profesori. 10. Nu îţi critica colegii şi prietenii.11. Nu fi „Gică Contra”. Dacă tot timpul te opui, rişti să fii exclus dinschema clasei şi a grupului.12. Solicită mai multe informaţii, pune întrebări deschise (care să de-termine răspunsuri mai lungi, mai ample), câte una pe rând.13. Caută soluţii când se iveşte un conflict, într-un mod creator şi caresă fie pe placul tuturor.14. Ascultă-ţi colegii şi încearcă să-i ajuţi folosind experienţele prin caretu ai trecut. 15. Renunţă la expresiile de umplutură („mişto”, „naşpa”, „Fă..”).16. “Tonul face muzica” Asta înseamnă că poţi comunica foarte bine fărăsă ridici tonul. Vei fi mult mai apreciat (Ai grija la cum transmiţi mesajul– „Când ţip nu mai sunt ascultat”).

Avem toată încrederea că vei reuşi!

35

capitoLUL 5

Ghid interactiv pentru obţinereasuccesului în învăţare

„Din secretele meseriei de elev”

În paginile următoare, ghidul îţi propune să afli câteva lucruri

interesante despre învăţare, care să te ajute să obţii un succes sigur şidurabil. Poţi să citeşti acest capitol ori de câte ori:• vrei să înveţi,• vrei să înveţi şi nu ştii cum,• vrei să înveţi şi nu poţi,• nu vrei să înveţi, dar trebuie, sau chiar atunci când• nu trebuie, dar vrei să înveţi .Pentru început, dacă te-ai hotărât să citeşti aceste pagini, află:

Ce este şi ce nu este învăţarea? Învăţarea este o activitate complexă, un proces mai îndelungat, al

cărui rezultat constă într-o schimbare durabilă a comportamentului în con-fruntarea cu solicitările mediului. Este cea care ne aduce cunoaşterea, iarcunoaşterea ne aduce adaptare. Aşadar când spui „am învăţat” spui de fapt„cunosc”, sau „ştiu”, sau „rezolv”. Doar memorarea mecanică, „pe derost” a unor date sau informaţii nu înseamnă învăţare.

Încearcă acum să te gândeşti la tot ce ai învăţat în ultimul timp,acasă sau la şcoală şi completează tabelul acesta. Apoi, fă-ţi obiceiul dea-l completa cât mai des, pentru că te va ajuta să înţelegi mai bine ce şicât poţi TU învăţa.

Perioada CUNOSC ŞTIU POT SĂ REZOLV

36

Când înveţi mai uşor?

1. Înveţi mai uşor... când te concentrezi şi eşti activ.

Se ştie că memorăm şi învăţăm:20% din ceea ce citim; 30 % din ceea ce auzim;40 % din ceea ce vedem; 50% din ceea ce spunem;60 % din ceea ce facem; 90% din ceea ce vedem, auzim, spunem şi facem.

De multe ori, ne trezim cu gândul în altă parte în timp ce ascultămsau citim. Atunci e momentul să intervenim cu o schimbare şi, cu puţinefort, atenţia noastră se va îndrepta şi se va menţine asupra lecţiei.

Iată o listă de 15 verbe care îţi arată ce poţi face concret, în timpce citeşti sau asculţi, ca să te concentrezi şi să înveţi mai uşor. Ia un creioncolorat şi bifează operaţiile pe care le faci deja şi un alt creion colorat pen-tru operaţiile pe care ai vrea să încerci să le faci: Pune întrebări: profesorului, colegilor,ţie însuţi;Clarifică pe loc o neînţelegere;Notează ideile, cuvintele;Anticipează ceea ce va urma: o idee, unrezultat, un efect;Vizualizează: construieşte o schemă, untabel, un desen, caută o imagine deansamblu pentru subiectul respectiv;Aranjează, grupează ideile, termenii aşacum crezi tu;Fă legături cu alte cunoştinţe, indiferentcare;Formulează cel puţin un argument, pro sau contra;Găseşte alte răspunsuri la aceeaşi problemă;

37

Caută alte surse şi confruntă informaţiile;Selectează ideile mai importante, cuvintele cheie;Concretizează, dă cel puţin un exemplu din experienţa ta sau din cunoş-tinţele tale;Verifică ce ai înţeles până în acel moment;Aplică informaţia, ideile într-o altă situaţie;Cooperează, învaţă cu un coleg sau formează un grup de sprijin în în-văţare, explică altora ceea ce tu ai înţeles.

Dacă nu eşti sigur de înţelegerea lecţiei, poţi începe prin a pune întrebări.

Exemple de întrebări pe care poţi să (ţi) le pui în timp ce asculţisau citeşti lecţia:Care este semnificaţia acestor idei? Ceimportanţă au?Ce legătură au aceste idei sau noţiuni cucelelalte despre care am învăţat anterior?Ce exemple se pot da? Unde am mai întâlnit ceva asemănător?Prin ce se aseamănă aceste idei sau noţi-uni cu cele din alte lecţii sau capitole?Prin ce se deosebesc aceste idei sau noţi-uni cu cele din alte lecţii sau capitole?Unde şi cum pot folosi concret aceste informaţii?

“Jocuri” care te ajută să te concentrezi mai bine şi mai mult timpÎnainte de a începe să înveţi, o „încălzire” de câteva minute îţi

poate pune în stare de funcţionare atât gândirea sau memoria, dar şi dis-poziţia de a învăţa. Iată câteva sugestii:

- “Lista de cumpărături”: scrie pe o foaie de hârtie, timp de 5minute, cât mai multe cuvinte sau termeni pe care ţi-i aminteşti din lecţiileînvăţate la obiectul respectiv, fără să te preocupe importanţa lor;

- “Şotronul”: concepe un “şotron” din 5 căsuţe pe verticală şi 3pe orizontală, notând în fiecare dintre ele cunoştinţe specifice unei disci-pline: personaje, nume de autori sau opere literare, formule, scheme sau

38

desene. Cronometrează-te şi încearcă să obţii un timp mai bun data vi-itoare.

- “Scrisori”: după ce ai citit sau învăţat lecţia, trimite într-un plicunui coleg 3 idei pe care vrei să le ţii minte pentru un timp mai scurt;colegului de bancă trimite-i 2 idei pe care vrei să le reţii cel puţin până lateză; iar prietenului tău o idee pe care vrei să ţi-o aminteşti la examen.

2. Înveţi mai uşor... când îţi face plăcere, când te interesează.

Povestea bolovanului cărat de NOI VREM.„Doi băieţi cărau cu greu un pietroi. L-au rostogolit şi l-au împins, puţincâte puţin până au ajuns la uşa de la intrarea casei. Uşa s-a deschis, iar înprag le-a apărut mama:

- Copii! strigă ea frângându-şi mâinile disperată. În ce hal sunteţi!De ce căraţi un asemenea pietroi? Doar aceasta este o muncă peste put-erile voastre!

Băieţii încetară pentru o clipă să mai împingă pietroiul, respirară greu şise uitară la mama lor.

- Mamă, zise băiatul mai mare,nouă ne place ce facem! Zău

aşa! Şi apoi, vrem să facem dinacest pietroi o colibă indiană.Înţelegi, mamă?Şi învăţarea poate fi un lucru greude făcut. Dar poate fi şi plăcut, îţipoate aduce bucurie şi satisfacţieatunci când îţi urmezi interesele,când ai motive şi aşteptări clare.

„Învăţarea este o provocare. Dacărăspunzi la această provocare poţi să te faci remarcat şi respectat chiarşi de către cei mai invidioşi colegi.” Mihai. S., clasa a X-a.

39

„Eu când învăţ mă simt mai important. Cât ştiu sau cât ţin minte dinceea ce am învăţat, asta e o altă problemă.” Ionuţ. L., clasa a IX-a.

Ce poţi face ca să te mobilizezi mai mult pentru învăţare?

• Să-ţi fixezi scopuri cât mai apropiate, imediate şi clare. Exemple:„Vreau să termin temele până la ora 18,00 când mă întâlnesc cu prietenii”în loc de „Vreau să scap mai repede de teme”. „Îmi doresc să aflu cât maimulte despre anii în care părinţii mei au fost copii” în loc de „Istoria estenumai despre bătălii, nu pot să o învăţ.” • Să stăpâneşti şi să controlezi cât mai mult, singur, procesul în-văţării şi rezultatele lui. Asta înseamnă să îţi cunoşti preferinţele, intereseleşi să îţi propui să înveţi pentru a şti, mai mult decât pentru notă. Cei carecred că rezultatele învăţării depind mai mult de ei au performanţe maibune.• Să iei învăţarea ca pe o „datorie plăcută”, adică să ai o atitudinepozitivă, să te încurajezi şi să ai încredere că poţi să faci progresele dorite.Aminteşte-ţi cum ai obţinut rezultatele cele mai bune şi când ai fost mulţu-mit de tine• Să ignori intenţionat lucrurile care te pot distrage, de exemplu poţiascunde telefonul.• Să îţi găseşti un locpreferat pentru învăţare.• Exersează metode şitehnici active de învăţare şiaplică-le cu încredere. Suntbine cunoscute efectelebenefice ale stăpânirii acestormetode şi tehnici:- cresc încrederea în sine cupeste 70% ; - cresc motivaţiacu 68%; - cresc viteza de lec-tură cu peste 12%; - reducerorile de înţelegere cu 32-60%; - reduc timpul de reca-pitulare cu 75%.

40

Câteva metode, procedee şi tehnici de învăţare independentă:„Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat”„Sistemul de notare SINELG”Tehnica RICARTehnica APASE

SVI (ştiu, vreau să ştiu, am învăţat) reprezintă un tabel cu trei coloane.În prima coloană notezi câteva cuvinte/idei cunoscute despre tema re-spectivă, în a doua coloană notezi ce ai dori să afli despre tema dată, iarîn a treia coloană noutăţile aflate.

Sistemul SINELG reprezintă un sistemde simboluri sau semne care se pot folosipe marginea textului citit pentru a difer-enţia ideile:- „ “ (bifă) pentru ideile pe carele cunoaştem deja;- „ ? ” pentru neclarităţi - „ + ” pentru noutăţi - „ - ” pentru idei cu care nu sun-tem de acord

Tehnica RICAR presupune mai mulţipaşi:1. Răsfoire, trecere în revistă ( R ) – pentru a-ţi forma o opinie gene-

rală asupra conţinutului ( se recomandă 5-8% din timpul alocat); 2. Întrebări ( I ) – se formulează un set de întrebări cheie asupra textuluiprivind : utilitatea lui , importanţa ( se recomandă alocarea a 10-12% dintimp);3. Citirea propriu-zisă ( C ) – are loc lectura atentă a textelor, identifi-carea tezei şi ideilor principale, cu ierarhizarea lor posibilă după impor-tanţă (se recomandă alocarea a 15% din timp);4. Aprofundarea mesajului ( A ) – se reţin ideile/valorile prioritare, prindepăşirea obstacolelor de înţelegere , fixarea şi corelarea nodurilor cog-

41

nitive, consemnarea ideilor de bază ( se re-comandă alocarea a 45% din timp);5. Recapitulare ( R ) – se revede , verificăşi se sintetizează cele reţinute, se stabilescnoi corelaţii, se fac evaluări si unele trans-feruri (timp mediu alocat 15% din total).

Tehnica APASE este o tehnică maianalitică:1. Antrenamentul iniţial ( A ) – încălzirea pregătitoare pentru lectură;2. Planificarea (P) – se face un plan de lectură, cu stabilirea obiectivelorprioritare , a timpului alocat şi a procedeelor de bază;3. Adaptarea (A) – focalizarea pe descoperirea mesajului de bază şi a celorsecundare, elaborarea planului de idei, evidenţierea argumentelor desusţinere, articularea ideilor esenţiale in contextul mesajelor colaterale,dar semnificative;4. Studiul activ (S) – se notează / se conspectează , se fac scheme;5. Evaluare (E) – se reconstituie planul, se evidenţiază noutăţile şi utili-tatea lor.

La final, iată cei 6 paşi pentru a învăţa inteligent:

1. Fii atent în clasă2. Ia-ţi notiţe3. Pregăteşte-te din timp pentru testeşi proiecte4. Fragmentează temele pe bucăţele,

îţi va fi mai uşor să le rezolvi5. Cere ajutor când ai nevoie6. Ai grijă să te odihneşti destul

Succes

42

Anexe

Programul naţional de protecţie socială “Bani de liceu”(din H.G. nr. 1488/2004)

Criteriile sprijinului financiar :

Beneficiari ai Programului naţional de protecţie socială "Bani de liceu"sunt elevii care se află în întreţinerea familiilor al căror venit brut lunarpe membru de familie, realizat în ultimele 3 luni anterioare depuneriidosarului, este de maximum 200 lei, precum şi elevii care beneficiază deo măsură de protecţie ori aflaţi sub tutelă sau curatelă în cazul respectăriicondiţiei de venit precizate mai sus.

Cuantumul sprijinului financiar se stabileşte anual prin hotărâre a Guver-nului, înainte de începerea anului şcolar.

Sprijinul financiar se acordă pe bază de cerere, formulată de elev cu au-torizarea reprezentantului legal, înregistrată până la o anumită dată, sta-bilită în fiecare an, la unitatea de învăţământ la care elevul este înscris.

Cererea va fi însoţită de actele doveditoare privind venitul brut lunar pemembru de familie.

Beneficiarii Programului naţional de protecţie socială "Bani de liceu" nupot beneficia în acelaşi timp şi de bursă socială.

Plata sprijinului financiar se face prin unităţile şcolare direct către eleviibeneficiari ai Programului naţional de protecţie socială "Bani de liceu".

43

Lista liceelor din oraşul Bacău

Colegiul Economic Ion GhicaAdresa - Str. 9 Mai, nr. 104, Bacău, cod 600026Tel. 0234/510435, fax 0234/581167; E-mail: colegiul_ec_bc@yahoo.comwww.colegiuleconomicbacau.ro

Colegiul Naţional “G. Vrânceanu”Adresa - Str. Lucreţiu Pătrăşcanu, Nr. 30. Bacău; Secretariat - 0234/511.651

Colegiul Naţional “Ferdinand I”Adresa - Str. George Bacovia nr. 45, BacăuTelefon: 0234/513565, Fax: 0234/513020; E-mail: ferdinandbc@yahoo.com

Colegiul Naţional Pedagogic “Stefan cel Mare”Adresa - Str. Spiru Haret Nr. 6, Bacău, 600114; Telefon: 0234/570582; E-mail: secretariat@pedagogicbacau.ro; http://www.pedagogicbacau.ro

Colegiul Naţional “V. Alecsandri”Adresa - Str. V. Alecsandri, nr. 37, Bacău Telefon: 0234/51.26.07; Fax: 0234/51.09.13

Colegiul Tehnic “Dumitru Mageron”Adresa – Str. Aeroportului nr.5, Bacău; Secretariat – 0234/575358

Colegiul Tehnic “Henri Coandă”Adresa - Str. Condorilor nr.8, Bacău; Secretariat – 0234/557223

Grup Şcolar de Protecţia Mediului şi Ecologie “Grigore Antipa”Adresa – H. Coanda nr.7, Bacău; Secretariat – 0234/552089

Grupul Şcolar Industrial LeteaAdresa – Str. Letea nr. 24, Bacău; Secretariat – 0234/55383544

Colegiul “Mihai Eminescu”Adresa - Str. Mihai Eminescu nr.35, Bacău; Secretariat – 0234/562.564Email - secretar@meb.ro; www.meb.ro

Colegiul tehnic de comunicaţii “Nicolae Vasilescu Karpen”Adresa: Str. Mioriţei - nr. 76 bis - cod poştal 600279; Telefon: 0234/586.720 Email: secretariat@ctcnvk.ro; www.ctcnvk.ro

Liceul cu Program SportivStr. Alexandru cel Bun nr. 43, Bacău; Secretariat – 0234/542844

Liceul de Artă “George Apostu”Adresa - Razboieni nr. 24, Bacău; Secretariat - 0234/512753

Liceul Teologic Romano - CatolicStr. H. Coanda nr. 7, Bacău; Secretariat – 0234/574513

Şcoala de arte şi meserii BacăuStr. Tecuciului, nr. 17, Bacău; Secretariat - 0234/510.708

Şcoala de arte şi meserii “D. Leonida”Secretariat - 0234/510.069

45

Prezentare Fundaţia de Sprijin Comunitar

Fundaţia de Sprijin Comunitar (FSC) este o organizaţie românănon-guvernamentală, cu statut de utilitate publica HG 388/2005, apoliticăîşi non-profit, înregistrată în 1997 în Bacău, România.

Viziunea noastră: să creem o lume în care drepturile omului suntrespectate şi cetăţenii au acces la servicii profesioniste, adecvate nevoilor,în propria comunitate.

Misiunea noastră:• sprijinirea grupurilor dezavantajate ale comunităţii, prin programe me-dicale, sociale şi educaţionale;• sprijinirea dezvoltării comunităţilor locale;• încurajarea parteneriatului dintre sectorul non-guvernamental, adminis-traţia publică la nivel local şi regional şi sectorul privat.

Valorile noastre: • Cinstea şi adevărul; • Responsabilitatea; • Respectul faţă de beneficiari; • Altruismul

Fii volunatar FSC Bacău

Programul de voluntariat este un program adresat tuturor celorcare doresc să se implice în viaţa comunitatii.Activităţi:• Sprijin pentru beneficiarii programelor FSC – bătrâni, copii, familiisărace• Realizarea de campanii stradale de informare şi sprijin pentru grupuridefavorizate• Şcoala de vară în rural adresată copiilor din cele mai izolate sate alejudeţului

Obiectiv general: să oferim tinerilor un cadru prielnic pentru dezvoltareadiverselor abilităţi şi acumularea de experienţe utile pentru viitor, prin im-plicarea lor în programe educaţionale şi sociale pentru grupuri dezavan-tajate.Contact: Gabriel MagurianuEmail: voluntariat@fsc.ro; Site: www.voluntarifsc.ro46

47

Adrese utile

48

Autogara Bacău Tel: 0234/571.907 Adresa: B-dul. Unirii, Nr. 39

Gara BacăuTel: 0234/520522 Adresa: Str. Gării Nr. 1

Inspectoratul Judeţean de PoliţieAdresa - Str. Al. Tolstoi Nr. 2Telefon - 0234/202.000Website - http://bc.politiaromana.ro

Inspectoratul Şcolar JudeţeanBacău

Adresa - Str. Oituz, Nr.24Telefon - 0234/511.899Website - http://isj.bc.edu.ro

Oficiul Judeţean pentru ProtecţiaConsumatorilor

Adresa - Str. Erou Nechita , Nr.2Telefon - 0234/511.273

Oficiul Poştal nr. 1Adresa - Str. Mărăşeşti Nr. 8Telefon - 0234/204.251

Serviciul Judeţean de AmbulanţăBacău

Adresa - Str. 9 Mai, Nr. 92Telefon - 0234/542.820;961

Spitalul judeţean de urgenţăBacău

Adresa: Str. Spiru Haret nr. 2Telefon: 0234/534.000Fax: 0234/517.424E-mail: informatii@spitaljudbc.ro

Biblioteca judeţeană “CostacheSturdza” Bacău

Strada Aleea Parcului, Nr. 9, cod600043 Tel./Fax : 0234/513126 ;0334/405174

Farmacia nr. 1 BacăuStr. Nicolae Bălcescu nr.1Tel./Fax. - 0234/512648;0234/516544e-mail: me_f01@roph.ro

Bazin înot BacăuStrada Ghioceilor 10-14E-mail: office@bazinbacau.roTelefon: 0234/545.767

Sala Sporturilor BacăuStrada Stadionului nr. 1, Bacău,600154

Centrul voluntarilor FSC (Fundaţia de Sprijin Comunitar) BacăuStr. Livezilor nr. 1; Telefon. 0234-512334; E-mail: voluntariat@fsc.roWebsite - www.voluntarifsc.ro Persoană de contact: Gabriel Magurianu