Etapele Ameliorarii La Mar

8/16/2019 Etapele Ameliorarii La Mar

1/35


2/35


3/35

Polenizarea artificială la măr se efectuează respectându-se rigurostoate etapele de lucru caracteristice, de la alegerea genitorilor,castrarea florilor şi polenizarea, până la recoltarea fructelor şiextragerea seminţelor hibride.

Castrarea florilor mamă (emascularea) se efectuează în stadiul de boboc floral (buton roz). În procesul de emasculare se poate recurge şi la înlăturarea petalelor,

operaţiunile ă (ş ., 1996)

) autopolenizarea (chiar dacă aceasta este puţin probabilă, sau are loc într-o proporţie nesemnificativă, datorităautoincompatibilităţii);

b) Pentru a se asigura expunerea (ridicarea) stigmatelor şi facilitarea polenizării artificiale;

c) Pentru a se minimaliza vizitarea florilor de către albine sau alteinsecte, atrase de petalele florilor de măr, reducându-se în acest felriscul suprapolenizării cu polen străin.

Aplicânduse acest mod de lucru nu mai este necesară izolarea florilor

în pungi din hârtie pergamentată sau alte .


4/35

Când florile care urmează să fie polenizate artificial se izolează,foarte mulţi amelioratori nu mai efectuează castrarea florilor şiîndepărtarea petalelor, din motive de economie de manoperă şi detimp.

În ambele situaţii, scopul amelioratorului este de a crea variabilitate,iar faptul că polenizarea străină sau autopolenizarea se pot produce,dar în proporţii insignifiante, nu are nici o importanţă (în generaţiaF1 vor rezulta şi câţiva hibrizi din afara combinaţiei dorite deameliorator, din polenizări ă

). În studiile genetice, când se urmăreşte obţinerea unor hibriziautentici 100% şi controlul strict ă , , ş .

, flacoane de sticlă închise, amplasateîntr-un desicator conţinând calciu clorid, la temperatura de –15ºC.

ţ ,


5/35

Polenizarea se efectuează în momentul în care florile mamă ajung lamaturitatea fiziologică, moment indicat de apariţia pe stigmate asecreţiei lipicioase, incolore („picătura de nectar”).

Polenul se depune pe stigmate cu ajutorul unei pensule fine, după

polenizarea florilor efectuându-se şi etichetarea inflorescenţelorastfel lucrate. Se folosesc etichete mici din material plastic pe care senotează combinaţia hibridă, numărul florilor polenizate, data polenizării, eventual numele celui care a făcut (.♀ ♂ , 14 , 1 2003, .).

Recoltarea fructelor hibride rezultate în urma polenizărilor artificialese face la maturitatea fiziologică sau tehnologică a fructelor (lasoiurile de iarnă), pe combinaţii hibride, luându-se toate măsurile pentru evitarea amestecurilor.

Seminţele extrase se spală, se usucă şi se pun la postmaturat pe perioada rece a anului. Postmaturarea se poate realiza prinstratificarea seminţelor în nisip, în lădiţe de lemn, păstrate în încăperireci la 3-5ºC, o perioadă de 6 până la 14 săptămâni, sau prin păstrarea seminţelor în pungi de polietilenă la frigider etc.


6/35

Primăvara, foarte devreme (februarie-martie), seminţele seseamănă într-un amestec de pământ, în ghivece, în seră, plantele obţinute urmând a fi transplantate, prin luna mai, dupăo prealabilă călire, .

La măr, primele selecţii efectuate asupra plantelor hibride se

efectuează în seră, imediat după răsărirea plantulelor, apoi procesul de selecţie se desfăşoară treptat, în mai multe etapesuccesive, pe parcursul mai multor ani, în câmpurile de hibrizi, până când este testată productivitatea şi calitatea .

ăă , perioadei juvenile(timpul de la obţinerea plantei din sămânţă până la formarea primelor flori) este ă, 10 .


7/35


8/35


9/35


10/35


11/35


12/35


13/35


14/35


15/35


16/35


17/35


18/35


19/35


20/35


21/35

Şi la păr, hibridarea artificială presupune o succesiune de etapedistincte, după cum urmează:

, ţş

ţ, matern (dacăeste cazul) şi izolarea acestora, recoltarea polenului de lagenitorul patern, polenizarea artificială, controlul polenizării,recoltarea fructelor şi extragerea seminţelor hibride.

Deoarece înflorirea la păr poate fi grăbită de timpul călduros,

este indicat, îndeosebi când se folosesc ca genitori maternisoiuri cu înflorire timpurie, să se recolteze din timp polen de lagenitorii paterni.

În acest scop, de la soiurile tată se recoltează primăvara

devreme ramuri cu muguri floriferi şi se pun la forţat înîncăperi calde. Polenul recoltat poate fi păstrat în exicator, la frigider, fără să-şi

piardă viabilitatea, până când va fi utilizat în hibridare.


22/35

Castrarea florilor genitorului matern nu este necesară dacăacesta este diploid datorită autoincompatibilităţii pronunţate amajorităţii soiurilor de păr.

Totuşi, staminele pot fi îndepărtate ă (, ă ă ), partenocarpice.

Imediat după castrare se izolează inflorescenţelor materne pentru a împiedica suprapolenizările străine accidentale. Recoltarea fructelor hibride se face la maturitatea lor

fiziologică (pentru soiurile de vară şi toamnă), sau tehnologică(la soiurile de iarnă), strict pe combinaţii hibride.

Extragerea seminţelor, spălarea, uscarea şi postamaturarea lorse fac tot pe combinaţii hibride, luându-se toate măsurile pentru.


23/35

Păstrarea seminţelor hibride în vederea postmaturării lor se face prinstratificare în nisip, în lădiţe de lemn ţinute în încăperi reci, sau încâmp, în şanţuri acoperite; postmaturarea se poate realiza şi prin păstrarea seminţelor în pungi de polietilenă, în frigider, la o

temperatură de 0-1oC. Seminţele au un ţ ă, .

ţ , postmaturarea seminţelor de păr durează două-trei luni (în perioada rece a anului), iar prin păstrarea lor

, ă ă. Semănatul şi obţinerea plantelor hibride se face după tehnica descrisă

la măr, în sere încălzite, ţ ,

ă 15 , ă ă ă. Perioada juvenilă a puieţilor de păr obţinuţi din sămânţă este destulde lungă, cei mai mulţi hibrizi începând să rodească după şase ani deviaţă sau chiar mai târziu.


24/35


25/35

Hibridările artificiale se efectuează la prun după tehnica descrisă lamăr şi păr; în cazul în care , castrarea florilor.

Deoarece există diferenţe destul de mari în privinţa momentului încare are loc înflorirea, unele soiuri având o înflorire timpurie (Silvia,Gras românesc, Iroquois), altele tardivă (Anna Späth, Vineteromâneşti), pentru realizarea hibridărilor între soiuri cu epoci diferitede înflorire, polenul poate fi recoltat din timp şi păstrat în condiţii

corespunzătoare (în condiţii naturale, la prun, polenul are oviabilitate relativ scurtă). La prun, hibrizii pe rădăcini proprii, obţinuţi din sâmburi proveniţi

din polenizări artificiale, intră pe rod puţin mai repede decât puieţiide măr sau păr.

Se consideră fără perspective cei care nu intră pe rod până în anulcinci de la obţinerea din sămânţă (Cociu şi Oprea, 1989), darconsiderentele formulate la măr şi păr, privind eliminarea hibrizilorF1 pe baza lungimii perioadei juvenile rămân .


26/35

Prunii altoiţi intră pe rod la 3-6 ani de la plantare, portaltoiul influenţând vigoarea de creştere şi longevitatea pomilor, precum şi precocitatea intrării pe rod. Unelesoiuri (Stanley, Tuleu gras, Vision) pot forma primele flori

în anul doi de la plantare, atât la pomii altoiţi, cât şi la cei pe rădăcini proprii (Popescu şi Parnia, 1993, citaţi deCociu şi colab., 1997), în timp ce alte soiuri încep să

fructifice târziu ( ş, , , , , ).


27/35


28/35

Tehnica hibridării artificiale la cireş şi vişin este similară cu cea prezentată la celelalte specii .

Când se folosesc ca genitori materni soiuri completautoincompatibile, nu este cazul să se efectueze castrareaflorilor.

Inflorescenţele alese se izolează, înainte de deschiderea florilor,în pungi de pergament sau de tifon, iar în momentul înfloririidepline se execută polenizarea artificială.

, mamă este obligatorie.

astrarea se efectuează cu ajutorul unei pensete fine, cu vârfulascuţit, cu care se înlătură staminele (în mod concret, anterele)

din florile hermafrodite, pentru a se evita . ă , ă

ţ ă nu a ajuns încă la maturitate şinu apare riscul autopolenizării.


29/35

În afara problemelor de intersterilitate care pot să apară înrealizarea hibridărilor artificiale la cireş, unele dificultăţisunt date şi de slaba capacitate de germinare a sâmburilor

unor soiuri (ex. Ramon Oliva, Van, Uriaşe de Bistriţa). Pentru reuşita hibridărilor artificiale se recomandă să se

aleagă combinaţii în care genitorii să aibă un grad ridicatde interfertilitate, iar ca genitori materni să fie folositesoiuri cu o bună capacitate de germinare a seminţelor(Hedelfinger, Dönissen, Boambe de Cotnari etc.).

La vişin, nu apar probleme deosebite în realizarea hibridă-

rilor artificiale, întrucât aproape toate soiurile suntinterfertile şi au o capacitate satisfăcătoare de germinare asâmburilor


30/35

Hibrizii pe rădăcini proprii, obţinuţi din sămânţă, au ocreştere rapidă în primii ani de viaţă, atât ş, ş ş.

, , ş

(34 ) ş (56 ani), dar la ambele specii se pot întâlni şi cazuri de puieţi care intră pe rod abia după 8-9 ani.

Sunt consideraţi fără perspectivă şi se pot elimina din

câmpurile de alegere hibrizii care nu intră pe rod până înanul cinci de viaţă, la vişin (de la obţinerea din sămânţă),respectiv şase, la cireş (Cociu şi Oprea, 1989).


31/35


32/35


33/35


34/35


35/35

Documents

Etapele Ameliorarii La Mar