ETAPELE TRATAMENTULUI ENDODONTIC

8/12/2019 ETAPELE TRATAMENTULUI ENDODONTIC

1/139

ETAPELE TRATAMENTULUI ENDODONTIC

Timpii operatori:

1. Anestezia (cnd este necesar);

2. Izolarea dentar i pregtirea cmpului operator;

3. Realizarea accesului n spaiul endodontic;

!. "eterminarea lungimii de lucru;

#. $odelarea canalar;

%. Irigarea canalar i tratamentul medicamentos;

&. 'turaia radicular;

. 'turaia de*initi+ a ca+itii.

1. ANESTEZIA IN ENDODONTIE

Administrarea Anesteziei n Endodonie

,entru a se elimina durerea pe parcursul procedurilor stomatologice- si in special a

celor endodontice asupra dintilor +itali- este necesara *olosirea sustantelor anestezice.

locand transmiterea impulsurilor ner+oase loco/regionale- este posiil de aplicat aceste

terapii- sporind com*ortul pacientului care nu +a simti durere si permitand dentistului saopereze procedeul propus in conditii optime.

0oarte des pacientul +a a+ea o teama *oarte mare de tratamentul endodontic. ea mai

inspaimantatoare eperienta este aceea de a simti durere. ste deci datoria medicului sa

calmeze pacientul si sa/i otina increderea si maima cooperare prin otinerea unei

1


2/139

anestezii de calitate. "e asemeni treuie a+ut n +edere sa nu se *aca auz de anestezice

sau alte sustante tranc4ilizante. In cazul in care tratamentul plani*icat nu +a *i deloc

dureros- cum ar *i5 curatirea si largirea canalelor la dintii cu pulpa necrozata- sau

procedura de oturare a canalelor- *olosirea anesteziei +a *i de prisos daca nu c4iarcontraindicata. 6unt cate+a moti+e care +in sa con*irme acest lucru. In cazul unui dinte

necrotic- prepararea accesului in ca+itate corespunde cu 7testul ca+itatii8- si daca se +a

lucra su anestezie- practicianul s/ar putea sa nu mai poata realiza ca de *apt leziunea care

parea de origine endodontica era de origine parodontala- si de *apt pulpa dintelui era

+itala. $ai mult decat atat- daca practicianul +a *olosi anestezicele atunci cand nu este

ne+oie- pacientul poate de+eni suspicios si nu se +a otine o colaorare a pacientului

satis*acatoare.

$edicul dentist ene*iciaza de o multitudine de te4nici de anestezie disponiile pentru

a putea controla durerea5 anestezia topica de supra*ata- anestezia locala- anestezia

regionala sau troncular peri*erica- si alte te4nici suplimentare de anestezie.

Anestezia toi!a de s"ra#ata9 Anestezia topica se re*era la aplicarea topica a unei

sustante anestezice pentru di*erite moti+e- cum ar *i otinerea unei mici zone de

insensiilitate a mucoasei (+iitorul loc de punctie). ,rincipalele moduri de otinere a

acestui tip de anestezie se *ace cu a:utorul gelurilor- sustantelor lic4ide pul+erizante-

sprauri sau prin racire. Acest tip de anestezie este necesar pentru desensiilizarea

punctului unde acul seringii +a penetra pentru a administra in acest mod in*iltratia locala.

2


3/139

In#i$tratia $o!a$a / In*iltratia locala poate *i de*inita ca te4nica prin care solutia

anestezica +a *i depozitata in zona in care se +a aplica inter+entia medicala. Aceasta

te4nica +a produce o anestezie rapida si e*icienta la toti dintii mailari si la incisi+ii

mandiulari; acul +a *i introdus in +estiul in dreptul :onctiunii muco gingi+ale la ni+elul

dintelui a*ectat. 6e +a *olosi un ac scurt pentru a se in:ecta solutia anestezica in regiunea

apeului.

6tanle $alamed recomanda ca in cazul administrarii anesteziei locale aceasta sa se

*aca printr/o singura in:ectare. Acesta sugereaza ca este su*icient a se depozita

anestezicul la ni+elul periostului cunoscuta *iind capacitatea solutiei de a di*uza si treceatat prin periost cat si prin osul spongios (la mailar). Aceasta mane+ra +a loca micile

terminatii ner+oase din zona a*ectata. "e aceea mai este denumita anestezie sumucoasa

sau supraperiostala.

3


4/139

ontrastand cu spusele lui $alamed- euce recomanda ca anestezia locala sa *ie

e*ectuata in doi timpi. ,rima data o cincime din solutia de anestezic sa *ie depozitata

supraperiostal- otinandu/se insensiilizarea acestei structuri. In al doilea timp acul +a *i

introdus mai pro*und pana se +a otine contactul cu osul- dupa care acul +a *i directionatapical- superiostal- cat se poate de aproape de apeul dintelui care urmeaza a *i tratat.

Anestezicul treuie sa *ie in:ectat *oarte lent si numai dupa ce s/a otinut insensiilizarea

periostala- alt*el +a *i *oarte dureros. ,eriostul +a limita di*uziunea anestezicului- in plus

compresiunea rezultata +a *acilita asortia solutiei anestezice de catre os. "eci anestezia

completa a pulpei se +a otine in cate+a minute. In timpul necesar a montarii digii se +a

instala si anestezia dorita.

,entru a otine insensiilizarea *irelor ner+oase care iner+eaza radacinile palatinale ale

premolarilor si ale molarilor superiori- sau a oricaror alti dinti care au radacina palatinala-

este necesara in*iltratia locala palatinala dupa care cea +estiulara. Radacina palatinala de

oicei +a *i mai in pro*unzimea palatului departe de corticala osoasa- deci numai o

in*iltratie +estiulara s/ar putea sa nu *ie su*icienta. ,entru a *ace in*iltratia locala

palatinala nu este necesar sa se atinga periostul. $ucoasa palatinala *iind *oarte aderenta

si groasa incat este capaila sa limiteze di*uziunea anestezicului si *ortarea lui catre

sustratul osos ca si periostul de pe *ata +estiulara.


5/139

a:utorul isc4emiei produse de depozitarea sustantei anestezice. ste recomandata

*olosirea unei solutii anestezice cu +asoconstrictor.

Anestezia Re%iona$a sa" Tron!"$ar Peri#eri!a 9 Aceasta te4nica implica o zona mai

mare decat in cazul in*iltratiei locale; totusi mai precis- +a anestezia intreaga distriutie a

unui anumit ner+. Aceasta anestezie se +a otine prin depozitarea de sustanta anestezica

in apropierea unui trunc4i ner+os ma:or- locand ast*el tranmiterea senzatiei de durere de

la acel punct catre corteul 6>. 6uccesul acestei te4nici depinde n mare masura de

ailitatea medicului de a depozita sustanta anestezica in zona anatomica precisa

corespunzatoare trunc4iului ner+os. Anestezicul apoi +a di*uza in cantitate si concentratie

su*icienta pentru a otine e*ectul dorit. Anestezia ner+ului in*erior al+eolar +a *i discutata

in detaliu- in timp ce restul anesteziilor troncular peri*erice +or *i prezentate sumar.

Anestezia Ner&"$"i In#erior A$&eo$ar/ "e oicei aceasta te4nica este denumita7anestezia mandiulara?- si +a *i *olosita pentru otinerea anesteziei unui intreg cadran.


6/139

6enzaia de *urnicatur si insensiilizarea uzei in*erioare plus insensiilizarea +ar*ului

limii pe partea respecti+a ne +a indica otinerea unei anestezii adec+ate. Aceasta te4nica

de anestezie nu +a produce insa si insensiilizarea mucoasei si a periostului din +estiul

in dreptul molarilor in*eriori- pentru ca aceasta zona este un teritoriu iner+at de ner+uluccinator(ner+ul ucal).


7/139

@a aceasta te4nica instalarea anesteziei este ce+a mai lenta- si datorita di*icultatii pri+ind

precizia pozitionarii acului ar putea sa se oin si anestezierea unor zone nedorite. "aca

acul +a *i introdus prea super*icial- atunci se +a otine numai anestezia ner+ului lingual;

daca se +a introduce acul prea pro*und- se +a anestezia ner+ul *acial.

) Metoda dire!ta / "eza+anta:ele citate anterior sunt e+itate de oicei daca se

*oloseste aceasta te4nica directa- cu care se +a otine o instalare a anesteziei mult mai

rapida. 6e +a *olosi un ac mediu pentru a se patrunde cat de aproape posiil de spina spi.

&


8/139

In+itand pacientul sa desc4ida larg gura- dentistul +a pozitiona policele in gura

pacientului pentru a repera marginea anterioara a ramului ascendent.

"egetul mi:lociu +a *i pozitionat la ni+el cutanat pe marginea posterioara a ramuluiascendent.

u seringa pozitionata pe un traiect imaginar al liniei care trece deasupra premolarilor de

pe arcada opusa penetrand punctul a*lat la mi:locul distantei dintre police si degetul

mi:lociu- se +a *ace aspiratie pentru a se e+ita trimiterea anestezicului direct in circulatie-

solutia +a *i depozitata. ,unctul de insertie al acului imediat lateral de ra*eul pterigo/

mandiular- se a*la la :umatatea distantei dintre cele doua 4emiarcade- la o adancime de

aproimati+ 1 cm. In timpul acestei mane+re este important sa cerem pacientului sa tina

gura larg desc4isa.


9/139

Aceasta metoda de anestezie a ner+ului al+eolar in*erior reprezinta principalul mi:loc de

otinere a anesteziei in acest teritoriu stiut *iind *aptul ca densitatea si grosimea corticalei

osoase la mandiula este *oarte pronuntata nepermitand di*uzarea anesteziei.

Anestezia Ner&"$"i Mentonier / Anestezia caninului si a primului premolar in*erior

poate *i otinuta prin depozitarea de solutie anestezica la ni+elul gaurii mentoniere / in

locul anesteziei la spina spi. Aceasta te4nica prezinta a+anta:ul ca se +a instala mai rapid

si nu se +a anestezia si lima- deci lipsind ast*el pacientul de o parestezie linguala care nu

este necesara. ,rin aceasta te4nica se +a depozita solutia anestezica la ni+elul gaurii

mentoniere. Acul se +a insera in mucoasa al+eolara intre cei doi premolari- la apro. 1cm

in supra*ata +estiulara a mandiulei.

' atentie deoseita insa treuie acordata acestei te4nici pentru a se e+ita inteparea

uc4etului +asculo/ner+os mentonier cu +ar*ul acului. Acul nu se +a introduce in gaura

mentoniera.

Anestezia Ner&"$"i Nazoa$atin / Iner+atia tesuturilor moi ale treimii anterioare a

palatului pro+ine de la ner+ul nazopalatin- ner+ care patrunde in palat prin gaura

retroincisi+a care este acoperita de papila unoida.


10/139

In regiunea caninilor terminatiile ner+oase se suprapun cu terminatiile ner+ului anterior

palatin (marele palatin). Anestezia +a *i otinuta prin introducerea acului- usor lateral in

papila retroincisi+a- si in:ectand solutia anestezica su presiune.

Acest procedeu este de oicei dureros.


11/139

Anestezia Ner&"$"i Mare Pa$atin '$a %a"ra a$atina osterioara( 9 Iner+atia

tesuturilor moi ale celor doua treimi posterioare palatinale pro+ine de la ner+ul mare

palatin. Acest ner+ iese prin gaura mare palatina- care se gaseste in palat intre cel de al

doilea si cel de al treilea molar mailar- la :umatatea distantei dintre creasta al+eolara sira*eul median palatin.

Anestezia +a *i otinuta prin introducerea acului aproape de punctul de emergenta a

ner+ului prin gaura mare palatina.

11


12/139

Aceasta te4nic +a produce de asemenea discom*ort pacientului si se +a *olosi in cazul

etractiilor si a procedurilor c4irurgicale din zona- cand +a *i necesara anestezierea

mucoasei si a osului palatin de la ni+elul tuerozitatii mailare- pana distal de canin si de/

a lungul ra*eului median palatin pe doua treimi posterioare pe 4emipalatul respecti+.

Te)ni!i s"$imentare de anestezie

Aplicand te4nicile *olosite in mod curent de anestezie prin in*iltratie locala sau troncular

peri*erica pentru terapia endodontica- cateodata dentistul se poate con*runta cu situatia in

care nu +a reusi numai prin aceste te4nici sa otina o anestezie de calitate in teritoriul

dorit. Acest lucru se intampla de oicei la ni+elul molarilor mandiulari care sunt a*ectati

de pulpite ire+ersiile- aceste situatii reprezentand momentele cele mai *rustrante pentru

dentist in incercarea sa de a otine o anestezie pro*unda a acestor molari. "aca te4nica de

anestezie nu +a *i *oarte ine condusa si *oarte precisa- deseori pacientul +a po+esti

momentele de agonie atat *izica cat si mentala traite. "e multe ori noi dentistii +om *i in

deza+anta:. a si cand teama pacientului cu care ne con*runtam nu ar *i dea:uns mai

eist si in*lamatie- amndoua actionand scad pragul de transmitere a senzatiei dureroase.

onsecintele acestei 4ipersensiilitati la stimuli care in mod normal nu ar treui

perceputa sau interpretata drept durere poate rezulta intr/o di*icultate semni*icati+a in a

otine anestezia pro*unda. In timp ce teama este prezenta la ma:oritatea pacientilor din

cainetul stomatologic acesta poate *i controlata prin di+erse te4nici- pe cand in*lamatia

si in*ectia pot prezenta *elul lor de pro+ocari distincte pentru dentist in incercarea sa de a

otine anestezia pro*unda necesara pentru con*ortul pacientului a*lat su tratament

stomatologic. Alti *actori cunoscuti in a creea proleme in otinerea anesteziei sunt-*atigailitatea si o eperienta anterioara de o anestezie esuata.

12


13/139

So$"tii$e anestezi!e si In#$amatia

ste ine cunoscut *aptul ca pB/ul solutiei anestezice si pB/ul tesutului unde solutia

anestezica urmeaza a *i depozitata au o in*luenta importanta in incercarea noastra de a

otine loca:ul ner+os. In timpul in*lamatiei siCsau a in*ectiei sc4imarile de mediu careapar in tesutul pulpar sau cel periradicular +or altera semni*icati+ +aloarea p4/ului din

tesutul in cauza si tesuturile imediat +ecine din :urul dintelui in cauza- scazand +aloarea

normala a pB/ului(&-!) pana la +alori de % sau c4iar # in conditii purulente. Acest *apt +a

a+ea o in*luenta marcanta asupra e*icacitatii solutiilor anestezice.

' alta posiilitate este *olosirea te4nicilor de anestezie troncular peri*erice- te4nici care

permit otinerea insensiilizarii zonei dorite prin depozitarea solutiei anestezice departe

de locul in*lamatiei. ,rin aceasta metoda anestezicul +a *i depositat la distanta de zona de

in*lamatie- unde +a *i un pB normal si din acest moti+ +om otine un e*ect anestezic

pro*und si de durata. "in acest moti+ *olosirea te4nicilor de anestezie troncular peri*erice

sunt recomandate in tratamentul dintilor ce prezinta stadii a+ansate de in*lamatie pulpara.

In cazul in care te4nicile de anestezie con+entionale +or esua (e. anesteziile troncular

peri*erice- in*iltratii locale)- desi s/au respectat strict reperele acestor te4nici- atunci +a *i

momentul cand dentistul treuie sa ia in calcul *olosirea te4nicilor suplimentare de

anestezie.

Aceste te4nici de anestezie- anestezia intraligamentara in special- ar putea *i *oarte

*olositoare in special la pacientii la care *olosirea te4nicilor oisnuite(e. anestezia

ner+ului in*erior al+eolar)- este contraindicata datorita *actorilor de teren al pacientului.

Aceste contraindicatii se re*era la pacientii cu 4emo*ilie sau la pacientii cu proleme de

coagulare- pacienti la care riscul de 4emoragie post/etractionala este *oarte crescut.0olosirea acestor te4nici este contraindicata si la pacientii cu 4andicap *izic sau mental- la

acestia aparand riscul de a/si pro+oca rani serioase datorita tesuturilor inca a*late su

e*ect anestezic(muscarea uzelor- a limii sau a mucoasei moile).

13


14/139

In 11 in urma unui studiu e*ectuat de Dalton si Aott- !&E din dintii care au

necesitat *olosirea de anestezii suplimentare au *ost molarii in*eriori. Acest *apt poate *i

datorat insa iner+atiei accesorii pe care acesti dinti o poate primi de la di*erite ramuri din

zone ale ner+ului in*erior al+eolar.


15/139

Anestezia Intraseta$a

"escrisa de catre an*ord in 1&= si de catre $art4aler in 1&3- aceasta se aplica la

ni+elul septului osos prin introducerea in papila interdendara in:ectand ( =-2/=-! ml deanestezic)- distal de dintele care urmeaza a *i anesteziat. "atorita *aptului ca dentistul +a

aplica aceasta te4nica direct in osul spongios- acesta +a treui sa aplice o presiune

su*icient de mare pentru a in+inge rezistenta opusa de os. "in acest moti+ +a *i

recomandata *olosirea unei seringi de presiune speciala- 7peripress? si *olosirea unui ac

de 2& scurt.

@a toate in:ectiile intraosoase este recomandat a se *olosi solutiile anestezice *ara

+asoconstictor- pentru a se e+ita ast*el e*ectele sistemice.Acest tip de anestezie este *oarte indicat atunci cand se +or *olosi proceduri care +or

interesa parodontiul. A+anta:ele te4nicii intraseptale sunt5 *olosirea unei cantitati minime

de anestezic- nu se +or anestezia uza i lima- anestezia se +a instala imediat(3= sec)- si

nu +a a+ea complicatii postoperati+e. Anestezia pulpara +a *i de scurta durata- acest lucru

treuie luat in considerare in timpul tratamentului endodontic.

In#i$trarea Intra$i%amentara

astagola et al. in 1&% Dalton si Aott in 11 si apoi $alamed in 12 au

demonstrat ca in:ectarea anestezicului in spatiul ligamentelor parodontale este util in

cazurile cand prin te4nicile normale nu se poate otine o anestezie de calitate.

1#


16/139

Acest tip de anestezie se +a *ace cu o seringa ca peripress sau ito:et- ori @igma:ect-

prin introducerea unui ac scurt de 2& in spatiul ligamentelor parodontale- acul +a *i cu

izoul indreptat catre osul al+eolar- in concordanta cu unii autori- altii insa sunt de parere

ca izoul treuie indreptat catre radacina dintelui pentru a nu deteriora cementulradicular.

"upa parerea autorului- odata ce solutia +a intra in osul spongios marea ma:oritate decat

in ligamentele parodontale- izoul ar treui sa *ie indreptat catre os. Acul treuie introdus

*ortat pana in punctul de maima penetrailitate iar solutia anestezica in:ectata su

presiune. "aca sustanta anestezica +a iesi cu usurinta atunci cu siguranta acul este in

malpozitie. Acest *apt necesita repozitionarea acului si introducerea mai pro*unda. @adintii pluriradiculari te4nica se +a aplica *iecarei radacini in parte- introducerea acului se

+a *ace intotdeauna la ni+el interproimal si niciodata la ni+el +estiular.

1%


17/139

*ectul anestezic +a *i imediat si de durata. $arimea acului +a a+ea un e*ect sczut

asupra succesului anesteziei. ,roductorii de seringi si ace insa recomanda pentru aceasta

te4nica *olosirea acelor de =.3= scurte- dar treuie a+ut gri:a cu aceste ace pentru ca se

pot ndoi cu mare usurinta. ele mai une rezultate +or *i otinute cu ace de 2#/2& scurte. >umeroase studii au in+estigat trauma parodontala cauzata de aceasta te4nica de

anestezie- care a *ost pentru prima data prezentata de 0isc4er in 123 dar a *ost

aandonata pentru ca s/a considerat a *i daunatoare ligamentelor parodontale. astagnola

si ec4ipa sa insa sustin ca nu s/a gasit niciodata +reo drama produsa ligamentelor

parodontale de catre aceasta te4nica- temeri eprimate de alti autori care suspectau

aparitia necrozei ligamentelor parodontale rezultate in urma actiunii solutiei anestezice-

parodontite prin inocularea microilor- sau atrita traumatica in urma introducerii acului.

>u s/au putut demonstra insa niciodata eperimental aceste temeri. ste ade+arat *aptul

ca in urma *olosirii acestei te4nici nu rezulta nici o a*ectiune ire+ersiila a ligamentelor

parodontale. Acest *apt clinic este con*irmat si de rezultatele otinute in studiile *acute pe

maimute si caini. Aceste studii au demonstrat ca ligamentele parodontale su*era *oarte

putin- iar aceste leziuni rezultate sunt total re+ersiile. @eziunea +a *i strict localizata in

:urul punctiei si zonei adiacente- si este urmata rapid de un restitutio ad integrum. "eci

se poate conclude ca aceasta anestezie este ino*ensi+a pentru ligamentele parodontale- si

parodontiu. 6pre deoseire de anestezia intrapulpara- care este intotdeauana dureroasa

pentru pacient- anestezia intraligamentara nu este dureroasa daca se aplica dupa o te4nic

standard.

Alt a+anta: al acestei anestezii este ca nu necesita ec4ipament special. ,oate *i *acuta cu

o seringa de presiune- dar poate *i *acuta si cu un ac scurt si o seringa normala. u toateacestea- *olosirea unei seringi adec+ate este recomandata- deoarece acestea sunt capaile

de a in:ecta anestezicul su o presiune de doua ori mai mare decat seringile normale. a

mai mult carpula este incastrata la aceste seringi intr/o camasa metalica sau te*lon-

prote:and ast*el pacientul in cazul spargerii carpulei datorita presiunii. In concluzie se

1&


18/139

poate a*irma ca este mai usor sa se dozeze cantitatea de anestezic in:ectata la un +olum

constant cu *iecare acti+are a seringii.

"aca +a *i necesara utilizarea acestui tip de anestezic si diga a *ost de:a montata- nu +a *i

necesar ca acesta sa *ie inlaturata. 6e poate intinde usor spatiul digii per*orat otinandu/seast*el spatiul necesar introducerii acului.

,ri+itor la distriutia solutiei anestezice in tesut- anestezia intraligamentara +a a+ea

acelasi e*ecte ca si anestezia intraosoasa. 6olutia anestezica +a *i rapid asorita in

circulatia generala.

"in acest moti+ *olosirea anestezicelor continand catecolamine in aceasta te4nica este

contraindicata mai ales la pacientii cu cardiopatie isc4emica sau 4ipertensi+i. "in acest

moti+ aceasta anestezie treuie pri+ita la *el ca pe o anestezie intraosoasa- totusi

comparati+ cu anestezia intraosoasa cea intraligamentara este mai usor de e*ectuat. In

urma unor eperimente e*ectuate pe animale- e*ectele anestezicelor cu +asoconstrictor

administrate intraligamentar- e*ectul asupra ratei cardiace si a presiunii arteriale este

similar cu e*ectele oser+ate la administrarea intraosoasa sau intra+enoasa a acelorasi

sustante.


19/139

4ipertensiune- sau oli cardiace- sau alte contraindicatii pri+itoare la adrenalina- este

recomandail sa se *oloseasca mepivacaina 3%, pentru ca are cele mai mici e*ecte

cardio/+asculare. "upa cum a raportat astagnola anterior si @ageland- @in si

colaoratorii au demonstrat ca anestezia intraligamentara nu +a cauza nici o prolema4istologica sanatatii pulpei dentare si de aceea +a *i recomandata si pentru celelalte

proceduri stomatologice nu numai celor endodontice. ,oate *i de asemenea *olosita cu

succes in localizarea dintelui care produce dureri ce nu pot *i localizate (in pulpite)-

administrand anestezic dintilor indi+idual in cautarea celui in cauza.

In concluzie este de pre*erat o te4nica suplimentara pentru a otine anestezie pulpara

pro*unda daca aceasta nu poate *i otinuta cu te4nicile standard. "aca nici in urma

in:ectiei intraligamentare nu se +a otine o anestezie de calitate urmatoarea +a *i

anestezia intrapulpara.

In#i$tratia Intra"$ara

Aceasta te4nica a *ost descrisa de numerosi autori- anestezia intrapulpara +a asigura

rezultate in proportie de 1==E din cazuri. ste necesara in:ectarea anestezicului printr/o

mica desc4idere a ta+anului camerei pulpare.

,resiunea cu care +a *i introdusa solutia anestezica in aceasta te4nica este responsaila

de otinerea e*ectului. ste *oarte important ca desc4iderea camerei pulpare sa *ie mica

si acul sa *ie ine introdus. Acest *apt +a asigura otinerea unei une presiuni in interiorul

camerei pulpare. Aceasta presiune transmisa tesutului pulpar +a produce anestezierea

instantanee a pulpei. @a dintii pluriradiculari- totusi s/ar putea sa *ie necesara repetarea

acestui tip de anestezie pentru fiecare canal separat. Aceasta anestezie poate *idureroasa- dar sensiilitatea +a dura doar cate+a secunde. ,entru a otine e*ectul anestetic

dorit este su*icient a in:ecta cate+a picaturi de solutie su presiune. "aca pulpa nu este

indepartata complet in decursul unei singure +izite- restul de tesut pulpar ramane +ital

1


20/139

pana la urmatoarea +izita medicala. "in acest moti+ este clar ca procedura anestezica +a

treui repetata.

Anestezia intrapulpara nu are contraindicatii si prezinta si urmatoarele a+anta:e5 lipsa

anesteziei la ni+elul uzei sau al limii- pentru aceasta te4nica este necesara minim deanestezic- instalarea anesteziei este imediata- nu prezinta nici un e*ect asupra sistemului

cardio+ascular- si are *oarte putine complicatii postoperatorii.

In alta ordine de idei- este necesara o mica desc4idere in ta+anul camerei pulpare.

Gneori este *oarte dureros pentru pacient sa se insere acul prin acest mic ori*iciu direct in

pulpa dentara si din acest moti+ treuie sa eplicam pacientului ce +a urma pentru a putea

otine cooperarea acestuia c4iar daca incercarea de anesteziere anterioara a esuat. >u este

recomandail de a in:ecta anestezic in tesutul in*ectat ca o precautie- pentru a putea e+ita

riscul diseminrii in*ectiei in tesuturile periapicale in+ecinate.

Anestezia Intraosoasa

Aceasta te4nica este o cale de a depozita solutia anestezica direct in osul spongios la

ni+el medular in prea:ma dintelui a*ectat. In trecut in:ectia intraosoasa nu era *oarte

con+enienta si ane+oioasa adesea- medicul *iind ne+oit sa *aca o incizie mica(1/3ml)- si

apoi cu o *reza mica cilindrica sa penetreze corticala osoasa pana la osul spongios. Apoi

cu un ac scurt de 1mm solutia anestezica era depozitata. Rezultatele otinute erau

*a+oraile- dar te4nica era destul de di*erita pentru medic si destul de intimidanta pentru

pacient.

In prezent pe piata sunt doua sisteme de anestezie intraosoasa *urnizate de 6taident

@ocal Anest4esia 6stem- 0air*a "ental Inc. si H/tip Intraosseous Anest4esia "eli+er6stem- "entspl $aille*er care *urnizeaza dentistului un 7per*orator?- si ace ultrascurte-

eliminand ast*el ne+oia de a mai *ace acea incizie si *olosirea unei *reze cilindrice.

2=


21/139

,rin urmare aceasta te4nica cu putina practica- +a *i *oarte utila si ine tolerata de catre

pacient. Aceasta te4nica a aratat rezultate ecelente prin *aptul ca anestezierea pulpei are

loc imediat. "in acest moti+ este o te4nica de succes *olosita ca te4nica suplimentara- si

este etrem de indicata mai ales in cazurile de pulpita in*lamata ire+ersiila la molarii

in*eriori. 0oarte important de retinut- aceasta te4nica cu putina atenie poate *i

administrata pacientului *ara ca acesta sa simta +reun discom*ort sau durere. "esi s/a

sugerat *olosirea acestei te4nici ca te4nica primara- durata scurta (1#/3= min) contrazice

*olosirea ei singura pentru procedurile endodontice de durata.

Te)ni!a intraosoasa*

"upa cum s/a mentionat mai de+eme- anestezia intraosoasa se azeaza pe precizia

depozitarii solutiei anestezice in osul spongios in imediata +ecinatate a dintelui a*ectat.

Aceasta te4nica presupune trei pasi simpli5

1. Anestezia parodoniului de in+elis

2. ,er*orarea corticalei osoase

3. "epozitarea solutiei anestezice in osul spongios

Pas"$ nr.1 +Anestezierea parodontiului de invelis/ 6e *oloseste un ac *oarte/scurt- se

in:ecteaza cate+a picaturi de solutie in parodontiul de in+elis pana cand se oser+a o

usoara alire a acesteia.

21


22/139

Aceasta in:ectare poate *i *acuta in mod total atraumatic daca se respecta rata de in:ectare

a solutiei. 0olosirea anestezicelor topice de supra*ata este optionala. In ciuda e*icacitatii

acestei te4nici *olosirea anestezicelor de supra*ata do+edeasc pacientului ca s/a *acut tot

posiilul pentru com*ortul si unastarea sanatatii acestuia.

Pas"$ nr., +Perforarea corticalei osoase/ ,er*oratorul este compus dintr/un ac de 2&

solid cu un izou special pentru a *i *olosit la piesa contraung4i de +iteza redusa.

@ungimea sa de .=mm corespunde diametrului si lungimii acelor. Acesta este pre+azut

cu un guler care nu +a permite penetrarea accidentala prea adanca a osului- si inca un

guler care nu +a permite patrunderea de impuritati sau luricanti in sistemul per*orat.

Aceste per*oratoare dupa uz +or *i sterilizate cu unde gamma post utilizare.

Alegerea locului de in:ectare/ pentru a determina locul corect pentru penetrarea

corticalei- treuie sa ne imaginam o linie orizontala de/a lungul marginii gingi+ale a

dintilor si o linie +erticala care trece prin papila. @a un punct situat aproimati+ 2mm

apical de unde aceste doua linii se intersecteaza este locul unde treuie e*ectuata

in:ectarea.

22


23/139

Inainte de a *ace per*orarea se +eri*ica R pentru a putea +edea spatiul dintre radacini a

dintilor adiacenti si sa se ia in consideratie inaltimea osului interproimal din acea zona.

In:ectand in tesutul moale +a duce la esecul anesteziei. ' atentie deoseita treuie ine+itarea in:ectarii prea coronar catre papila. 'sul in aceasta zona este in general sutire si

*ragil si datorita acestui *apt poate sa apara necrozarea tesutului. Insa daca per*orarea +a

*i *acuta prea apical osul la acest ni+el +a *i prea gros- si +a rezulta intr/o adncime prea

mica si un e*ect anestezic inadec+at. ,roducatorul s*atuieste in:ectarea distala decat

meziala pentru ca +a *i necesara o cantitate de anestezic mai mica. "in eperienta

personala a autorului nu s/a oser+at di*erenta cand in:ectarile au *ost *acute mezial. "e

*apt in zona mandiulara molara- loc unde aceasta te4nica este cea mai indicata-

in:ectarea in zona meziala a dintelui a*ectat este mai accesiila. "easemeni este

recomandat a se e+ita penetrarea osului mailar sau mandiular dintre cei doi incisi+i

centrali. @a acesti dinti nu este recomandail de *olosit aceasta te4nica intraosoasa si

*olosirea la acest ni+el numai in*iltratii locale.

,er*orarea corticalei osoase/ odata ales locul de in:ectare- si dupa ce tesutul moale a *ost

anesteziat- se +a monta per*oratorul la piesa contraung4i si se +a indeparta capacul de

protectie. 6e +a orienta per*oratorul perpendicular pe corticala osoasa la locul stailit- si

se +a a+ansa incet prin gingie pana cand acesta +a *i ine introdus in os.

23


24/139

6e +a reporni motorul acti+and piesa contraung4i pentru 2 secunde si se +a aplica o

presiune intermediata pana cand se +a otine per*orarea dorita. 6enzatia cand se *ace

penetrarea este asemanatoare cu cea care se otine cand se desc4ide camera pulpara.

,acientul treuie sa *ie in*ormat inainte de senzatia de presiune si +iratiile care le +asimti.

Pas"$ nr.- / Injectarea in osul spongios/ "upa ce s/a otinut per*orarea osoasa- este

important sa se oser+e locul eact al penetrarii. ,entru a +edea cu usurinta locul eact de

in:ectare este recomandail a se aplica un compres de umac la locul penetarii pentru

cate+a secunde asorind ast*el sangele care poate crea con*uzie. 'data ce zona produsa

de penetrare a *ost izolata asistenta treuie sa nmneze seringa cu anestezic- dupa care cu

miscari line se +a introduce seringa in locul per*orat.

Aceasta procedura la inceput poate sa se do+edeasca un pic malitioasa dar cu un pic de

eperienta aceasta mane+ra +a de+eni *oarte usoara. ,e de alta parte cand se *oloseste

aceasta te4nica de anestezie intraosoasa la inceput pot aparea proleme in localizarea

locului per*orat. In asemenea cazuri +a *i *oarte de *olos *olosirea H/


25/139

,er*orarea cu acest per*orator +a plasa automat gulerul de g4ida: al per*oratorului in

pozitie pe corticala osoasa otinandu/se ast*el cu usurinta pozitionarea si depozitarea

precisa a anestezicului in osul spongios. Alternati+a *urnizata de 6taident cu guler de

g4ida: inserat manual in gaura *acuta de per*orator.

and gulerul de g4ida: este introdus in os acul +a *i introdus in interiorul acestui diri:or

care are un interior in *orma de palnie in partea opusa gulerului de g4ida: si se +a incepe

in:ectarea lenta a anestezicului. ste recomandail de respectat timpul de %= de secunde

necesar in:ectarii unei intregi carpule de anestezic. "e oicei numai =.!# pana la =.=ml

sau pana la J dintr/o carpula de anestezic este necesara pentru a otine o anestezie

pro*unda si de calitate.


26/139

mai un acces in partea posterioara a gurii este necesar sa indoim acul de la ni+elul capei

de plastic la un ung4i de !# . ,entru incepatori este recomandail sa se limiteze numai la

regiunile anterioare pana cand +or acumula o anumita eperienta. Aceasta precautie este

sugerata datorita ung4iului de per*orare necesar in zonele posterioare este mai critic- siprezinta un grad de risc marit de a per*ora radacinile dentare sau alte accidente in cazul

ruperii acului.

Recomandari de "ozare/ Asortia solutiei anestezice in sistemul circulator este mult

mai rapida comparati+ cu celelalte te4nici con+entionale- deci +a *i necesar de mai putin

anestezic depozitat pentru a otine e*ectul scontat- in comparatie cu metodele

traditionale. "in acest moti+ nu treuie *olosit pentru aceasta te4nica mai mult de o

carpula (1.ml) de anestezic per pacient iar anestezicul nu treuie sa aie o concentratie

de +asoconstrictor mai mare de 151=====

"urata Anesteziei/ cu toate in:ectiile suplimentare- durata anesteziei +a *i mai scurta la

anestezia intraosoasa decat la te4nicile standard de in*iltratie locala sau anesteziile

troncular peri*erice. Anestezia intraosoasa ar treui sa *urnizeze practicianului 1#/3= de

minute- de anestezie pulpara pro*unda. 0urnizand ast*el su*icient timp pentru ca medicul

sa/si creeze accesul in camera pulpara si etirparea pulpei intr/o maniera con*ortaila.

Considerente pentru anestezia intraosoasa- Considerente Anatomice

Kri:a mare treuie a+uta cand se +a in:ecta intre premolarii mandiulari datorita

+ecinatatii cu gaura mentoniera- c4iar daca per*orarea la numai 2mm su marginea

gingi+ala este la o distanta su*icienta de uc4etul ner+os mentonier. Kri:a sporita treuie

a+uta la molarii si premolarii superiori pentru a nu per*ora sinusul mailar. 4iar daca unast*el de accident nu +a a+ea complicatii serioase- totusi poate *i o eperienta neplacuta

pentru pacient- si +a rezulta o anestezie de slaa calitate.

2%


27/139

ontraindicatii in *olosirea Anesteziei Intraosoase5

6tructurile anatomo/*izice care pot impiedica per*orarea

6patiu insu*icient intre radacinile unde urmeaza sa se *aca per*orarea

Lone cu oli parodontale a+ansate sau zone cu in*ectii acute

+itarea per*orarii in +ecinatatea gaurii mentoniere

+itarea in:ectarii in zona mailara si mandiulara intre incisi+ii centrali

onsiderente pri+itoare la pacient 9 "i*erite studii au indicat *aptul ca solutiile

anestezice care contin adrenalina si sunt in:ectate pentru te4nica intraosoasa sunt rapid

asorite in circulatia sistemica si pot cauza o cadere a presiunii arteriale si o crestere a

ratei cardiace la marea ma:oritate a pacientilor. Acest e*ect in general dispare in doua sau

trei minute. @a un pacient normal si sanatos- acest e*ect poate *i pre+enit prin respectarea

ratei de in:ectare- si in*ormand pacientul ca daca +a aparea acest e*ect +a *i trecator.

,entru pacientii compromisi medical in special cei care au oli cardiace- eista restrictii

serioase pentru *olosirea anestezicelor cu +asoconstrictori. 0oarte *rec+ent insa datorita

tenurilor ne:usti*icate tindem sa tinem in umra a+anta:ele multiple pe care+asoconstrictorul le aduce. ,racticianul ar treui sa aie in minte *aptul ca la pacientii

compromisi din punct de +edere al sanatatii si conditia lor este stailita si su control prin

tratament medical- nu eista contraindicatii asolute de a *olosi +asoconstrictori- eceptie

*acand pacientii cu 4ipertirodism necontrolat- si do+ezi medicale de tirotoina si pacientii

care sunt alergici la sodum isul*ide. ,acientii cu 4ipertensiune arteriala necontrolata- sau

cei cu un istoric trecut sau prezent de oli cardiace reprezinta conditii pentru care estenecesar sa otinem a+izul medicului de specialitate inainte de inceperea oricarui

tratament. ,resupunand ca s/a *olosit o te4nica corecta de in:ectare- +asoconstrictorii sunt

componente *oarte importante care treuie sa *ie prezente in solutia anestezica.

2&


28/139

Adrenalina si ceilalti +asoconstrictori *urnizeaza o larga mar:a de siguranta la pacientii

cu un status de sanatate normal si la marea ma:oritate a pacientilor cu teren tarat dar cu

situatie controlata. ,arodoal de cum pare- cu cat este mai mare riscul unui pacient cu

atat mai important de+ine otinerea unui control asolut asupra durerii si a *ricii la acestipacienti. +itarea anestezicelor cu adrenalina +or cauza un e*ect sla si de scurta durata al

anesteziei- diminuand ast*el serios posiilitatea de a e*ectua un tratament lipsit de durere.

"eci se poate conclude ca adrenalina endogena este mult mai periculoasa decat cea

eogena.

Alte onsiderente/ Gn numar redus de pacienti care primesc anestezie intraosoasa pot

sa mani*este dureri la locul de per*orare sau aparitia de eudat. ecesitatea de a lucra in conditii uscate *ara sali+a a *ost recunoscuta de secole- si ideea

de a *olosi o *olie de cauciuc pentru a izola dintele dateaza de aproape 1#= ani.

Introducerea acestei notiuni este atriuita unui tnar dentist American din >eM NorO-

2


29/139

6an*ord 4ristine arnum- care in 1%! a demonstrat pentru prima data a+anta:ele

izolarii dintelui cu o *olie de cauciuc. ,e atunci mentinerea digii in :urul dintelui era

prolematic- dar lucrurile s/au imunatatit cti+a ani mai tirziu- cnd in 12 6.6. D4ite

a introdus o diga similara cu cea *olosita acum. In acelasi an- "r. "elous ,almer aintrodus un set de clame metalice ce puteau *i *olosite pentru di*eriti dinti.

u acestea spuse- pare incrediil ca si azi- doua secole mai tirziu si traind acum in

mileniul trei- mai eista stomatologi care nu sunt con+insi de *olosinta acestei *olii *oarte

simple de cauciuc. ,e de alta parte- este la *el de incrediil ca Asociatia 6tiinti*ica -care

este in masura sa impuna standardele- nu impune *olosirea digii ca *iind oligatorie

pentru a realiza orice manopera endodontica nonc4irurgicala. K4idul asigurarii calitatii a

6ocietatii ndodontice Americane speci*ica 5 7curatarea- modelarea- dezin*ectarea si

oturarea canalelor este indeplinita *olosind o te4nica aseptica cu diga oricnd este

posiil.? "upa opinia autorului- cind nu este posiil- medicul are doua optiuni5 una sa

*aca posiila *olosirea acesteia si cealalta sa etraga dinteleP >u eista o alta optiune.

,rocedurile operati+e ce sunt realizate in ca+itatea orala a pacientului treuie pri+ite ca

proceduri c4irurgicale mai mari sau mai mici. In stomatologie- ca si in c4irurgia generala-

izolarea cimpului operator este necesara- c4iar si pentru o simpla oturatie.

In endodontie diga este oigatorie mai mult decit in stomatologia restaurati+a- ast*el

incit endodontia nu ar treui practicata *ara diga.

u att mai mult un tratament endodontic nu ar treui realizat daca dintele/ distructia in

particular 9 nu a *ost reconstituita pentru a permite pozitionarea digii. >u ar treui sa

eiste nici o scuza pentru ne*olosirea digii in endodontie. 6ingurul dinte care poate *i

tratat *ara diga este acela cu distructie atit de se+era incit singurile intrumente ce pot *i*olosite sunt clestii pentru etractie. um Aiello sustine- clama digai ocupa o pozitie

+iitoare in inc4iderea marginala a coroanei protetice.

2


30/139

' contraindicatie pentru *olosirea digii este alergia pacientului la constituentii c4imici

ai acesteia. In aceste circumstante- dintele poate *i izolat cu *olii de polietilena- care

impun limitari in legatura cu elasticitatea acestui material in comparatie cu lateul. In

prezent sunt disponiile sisteme diga care nu contin late- pentru a se *olosi la pacientiialergici (*ig.1=.1).

6unt teorii gresite despre *olosirea digii; de eemplu- se sustine ca necesita mult timp de

amplasare; n realitate merita alocate cte+a secunde montnd diga pentru manopere

endodontice deoarece procedura muntete ntregul tratament.

In endodontie/ #o$osirea di%ii o#era "rmatoare$e a&anta0e*

1. ,acientii sunt prote:ati de ng4iirea sau - mai rau- aspirarea instrumentelor mici-

*ragmente dentare- solutii irigante sau sustante iritante.

2. '*era oportunitatea de a opera ntr/un cmp operator curat.

3. Retractia (*oarte important pentru lucrul in zonele posterioare) si protectia partilor

moi (gingie- lima- uze si ora:i)- care sunt *erite de actiunea taietoare a *rezelor.!. '*era o +iziilitate mai una in zona de lucru. Reclama unui *aimos producator de

sisteme diga citeaza5 7 0aci mai ine ce +ezi si +ezi mai ine ce *aci?.

3=


31/139

#. conomie de timp5 pacientii- din *ericire cu rare eceptii- nu pot con+ersa dect in

unele cazuri cu mare di*icultate; in a*ara de asta nu +a treui sa clateasca gura la

*iecare 3 minute.

%. 6tomatologii si asistentii sunt prote:ati de in*ectii care pot *i transmise prin sali+apacientilor.

&. '*era stomatologilor mai mult con*ort- putnd lucra mai le:er;

. 6ensiilitate tactila mai una in timpul procedurii de curatare si con*ormare. 0ara

diga- stomatologii- ingri:orati de riscurile ing4itirii sau aspirarii de catre pacient a

unui instrument- tin acele in asa *el incit ele sa nu alunece dintre degete. ,resiunea

pe care o aplica pentru a tine aceste instrumente reduce din sensiilitatea degetelor

si eclude utilizarea instrumentelor pentru a realiza proceduri delicate. '*era

con*ort pacientilor- cu ct nu simt ca gura lor este in+adata de maini- instrumente si

lic4ide.

. ,acientii apreciaza din ce in ce mai mult utilizarea digii. teodata pot ntrea daca

este o in+entie nou- si o data ce au incercat/o- pe +iitor nu mai accept sa *aca

tratamente *ara ea.

SISTEMUL DIA CUPRINDE URMATOARELE INSTRUMENTE*

,entru a *acilita montarea digii- este recomandat de a a+ea la ndemna instrumente

adec+ate. ste mai simplu dect s/ar putea sa para.

31


32/139

1. Di%a 'ara0"$ de !a"!i"!(

"iga prezint di*erite marimi (12-&= 12-&= cm si 1#- 2! 1#-2! cm- precum si role)-

culori (alastru- gri si +erde) si grosimi (deoseit de groase- etra groase- groase- medii-

si sutiri). 0ormatul 1#-2! 1#-2! cm este *olositor in stomatologia restaurati+a- unde este necesar

izolarea mai multor dinti in acelasi timp. In endodontie- unde se izoleaza doar un dinte-

*ormatul de 12-&= 12-&= cm este mai mult dect su*icient- c4iar si pentru a lucra in

zonele posterioare ale ca+itatii ucale.

Gnii pre*era culorile inc4ise- deoarece dintele are contrast mai un- dar in realitate

este o c4estiune de oicei. "iga de culoare desc4isa este usor transparenta spre deoseire

de alte culori- ceea ce poate *i util in pozitionarea radiogra*iei intraoperatorie.

alitatea digii se deterioreaza cu timpul; in particular- ea isi pierde elasticitatea.

,rin urmare ar treui sa *ie stocate in cantitati moderate- pastrate la rece- a se tine su

oser+atie data epirarii de pe spatele cutii- si apro+izionarea sa se realizeze de la un

distriuitor ce le +inde in cantitati mari- pentru a e+ita cumpararea produselor care au stat

de:a in depozit pentru o perioada lunga de timp si au epirat.

,entru a le testa- se poate e*ectua aceleai test ca pentru a +eri*ica gradul de adec+are a

digii5 dup per*orare- diga este ntins n direcii di*erite pentru a con*irma c nu se rupe.

,( Per#orator"$ di%ii

ste *olosit pentru a *ace guri rotunde de di*erite diametre (=-& / 2 mm)- n *uncie de

dintele care urmeaz s *ie izolat. 6unt disponiile mai multe randuri. u toate acestea-

este necesar s se +eri*ice dac desc4iderea digii este eact rotunda- *r neregularitati.

,entru a determina acest lucru- este su*icient a gauri o *olie de diga i a mri apoi aceastadesc4idere prin intindere n direcii di*erite. "iga nu ar treui sa se rupa.

-( C$ame$e di%ii

,entru a potri+i diga- n esen- depinde de alegerea clamei corespunztoare i

poziionarea corect a acesteia.

32


33/139


34/139

/,entru premolari

IQ'RN ....... 1

IQ'RN ....... 2

IQ'RN ....... 2A/,entru molari complet erupti- intergri- sau acoperiti de coroane5

IQ'RN.......&

/,entru molari incomplet eruti sau preparati petru coroane5

IQ'RN ....... 1!

IQ'RN ....... 1!A

IQ'RN ....... &A

/,entru molari asimetrici in special al doilea si al treilea5

IQ'RN ....... 1=

IQ'RN ....... 11

IQ'RN ....... 12A

IQ'RN ....... 13A

/0r aripi- care sunt utilizate cind clemele cu aripi acopera cimpul de lucru5

IQ'RN ....... DA

IQ'RN ....... 2%>

lame pot *i- de asemenea- modi*icate pentru a munti puterea de strngere i

permite o mai una precizie. $ai mult dect att- nu eist nici un moti+ de a nu *olosi o

clam de premolar pe un molar mic sau dinte *rontal- sau o clam pe o rdcin

sectionata a unui molar in*erior; orice ast*el de adaptare este permis- atta timp ct

rezultatul *inal / plasarea corect a ara:ului de cauciuc / se realizeaz. 6ingurul pericol este *ractura digii dup ce a *ost poziionat n ca+itatea oral..

,rin urmare- este prudent a asigura clama cu ata dentara si a o ancora de cadrul digii.

3!


35/139

2(Pense$e entr" !$ame

Acest instrument este necesar pentru a desc4ide clama i a o poziiona n :urul dintelui.

,ensele I+or sunt de pre*erat- deoarece permit stomatologului aplicarea unei presiuni

directe *a de gingie- care este *rec+ent necesar in pozitionarea sigura a clamei mai :osde con+eitatile coroanei dintelui.

3(Cadr"$ di%ii

Acest lucru este necesar pentru a menine diga in tensiune- ast*el nct uzele i ora:ii

pot *i retractati ine. Gnele cadre- inclusi+ cadrul Noung- sunt realizate din metal *oarte

sutire; altele- inclusi+ >gaard/'st sau cadru 6tarlite- sunt din plastic. Sn comparaie

cu cadrul Noung- acestea din urm au a+anta:ul de a *i transparent- pe de alt parte- ele

sunt mai consistente.

>oi ara:e din cauciuc recent introduse pe pia sunt Bandidam (Aseptico- Doodin+ille-

DA) i instituiile/"am (Lirc ompan- u**alo- $>)- dou sisteme de diga cu cadru

pliail din plastic transparent.

4( L"ri#iant"$

Snainte de poziionarea digii- se recomanda a luri*ia ine supra*etele interioare cu

+aselina- ast*el c *olia +a aluneca mai ine pe conturul dintilor- +a depasi mai uor

zonele de contact- i se +a nc4ide strns n :urul coletului dintelui.

5( Pansamente entr" di%a+asirator"$ de sa$i&a

Acestea pre+in contactul direct ntre *olia de cauciuc i orazul pacientului. ,rin

asortia sali+ei care se acumuleaza su diga prin actiune capilara- *aciliteaz

3#


36/139


37/139

ste recomandail s se asigure clama cu a dentar- pentru a prote:a pacientul de la

ingestie sau aspiraia ei. Sn cazul n care iese cu uurin- ar treui s *ie sc4imata. "ac

apare staila- se introduce *olia de cauciuc- care ar treui s *ie de:a pregtita.

3&


38/139

Iniial poate *i di*icila pozitionarea n mod corect- ast*el c ara:ul sa nu deran:eze nici

dentistul- nici pacientul. "inii posteriori pot prezenta proleme mai mari. Sn aceste

cazuri- este recomandail s se creeze desc4iderea mai central decat e sugerat de

indicatiile comerciale sau la punctul corespunztor elipsei imaginare care reprezint

distriuia a dintilor la pacient pe cele dou arcade.

Sn tratarea unui dinte posterior- este de pre*erat s se plaseze dintele n centrul ara:ului-

plasind diga asimetric cu pri+ire la *aa pacientului- dect in+ers.

3


39/139

u ct mai distal este poziionat dintele- cu att desc4iderea treuie sa *ie mai aproape de

centrul *oliei de cauciuc. ste mai ine ca dintele su tratament s *ie n centrul cmpului

operator dect diga s *ie n centrul ca+itii orale.

,oziionarea central a desc4iderii are mai multe a+anta:e n tratarea molarilor5 'dat poziionata- diga +a *i destul de asimetrica cu pri+ire la gura pacientului- i-

prin urmare- strmutata mai departe de partea in lucru. Acest lucru asigur retractia

mai mare a uzelor i a orazului ipsilateral.

A+nd n +edere c diga este asimetric- eist su*icient spaiu din partea

contralateral pentru a permite respiraia oral din partea pacientului- care este

eseniala la pacienii care au di*iculti in respiraia nazala. "entistul poate- deasemenea- introduce cu uurin orice radiogra*ii n gura pacientului- care treuie

s *ie luate intraoperator- *r a *i ne+oie s demonteze cadrul digii.

Acelai spaiu poate *i util la pacientul cu sali+atie aundenta pentru a pstra un

aspirator n ca+itatea oral.

"eoarece diga este deplasata din partea n care se lucreaz- riscul de a otine

radiogra*ii intraoperatorii ostrucionate de cadru metalic este redus.

Snainte de poziionarea digii- o idee una este de a ilustra pacienilor utilitatea i *uncia

ei- n special la pacienii *oarte tineri- de eemplu- putem introduce un deget in ori*iciul

digii. ,acienilor de asemenea treuie de spus c- utiliznd diga - pot ng4ii- tusi sau

3


40/139

Tcasca? n condiii de siguran- i c ei pot *ace aceste lucruri *r a pune mna la guraP

6ingurele lucruri care nu treuie s le *ac sunt sa +oreasca i sa clteasca.

,acienii cu un re*le de +oma usor de pro+ocat pot s se relaeze- deoarece diga nu +a

atinge zonele care pot pro+oca acest re*le- ara:ul este cu siguranta mai ine tolerat imai sigur dect rulourile de +ata.

ist multe metode de *iare a digii. le sunt mai mult sau mai puin simple- si

stomatologul poate alege te4nica pre*erata. Asistentul poate pozitiona diga in :urul

dintelui pe cnd stomatologul *ieaza clama i apoi cadru. Aceast procedur este adesea

di*icila- daca nu imposiila- mai ales n zonele posterioare sau in ca+iti orale deoseit

de mici.

' alt metod presupune introducerea clamei ct i diga sunt pozitionate in :urul

dintelui- c4iar i *r un asistent. "upa care urmeaza poziionarea cadrului. +ident- n

!=


41/139

acest caz- te4nica +ariaz uor- n *uncie de *aptul dac se *olosesc clame cu aripi sau

clame *ara aripi.

Indepartarea digii este usor de realizat- tot ce treuie s se *aca este s se scoata clama.

Sn cazul n care mai multi dinti se a*l su diga i unul dintre ei are o restaurare temporar

!1


42/139

sau recenta- este de pre*erat s *ie taita i etras de mai :os- decit sa *ie *ortata prin

acesta zona delicata de contact. 'dat ce a *ost indepartata- diga treuie s *ie ntotdeauna

+eri*icata ast*el nct s nu ramina *ragmente mici su zonele de contact.

Sn cazul dintilor erupti incomplet- care sunt *oarte conici sau n cazul n care omareaeste apical pe creasta gingi+ala- nu eista desc4ideri pentru a pre+eni alunecarea clamei

de pe coroana.

Sn ast*el de cazuri- se poate recurge la o metod care dureaz cte+a minute- dar

care permite s se lucreze corect. 6e poate gra+a acid smaltul ucal i palatinal sau

lingual pentru a permite aderarea a dou panglici mici de rin compozit- care ser+esc ca

zone de prindere a clamei.

Aceste panglici de compozit nu treuie s inter*ere cu parodontiul- ci treuie s *ie

poziionate la 1 sau 2 mm de la marginea gingi+ala- pentru a permite *iarea clamei.

,anglicile din compozit palatinale sau linguale nu treuie s inter*ere cu +iitoarea

!2


43/139

ca+itate de acces sau cu ocluzia. Acestea +or necesita netezire- ast*el nct s nu lezeze

uzele- mai ales dac treuie s *ie mentinute pentru cte+a luni pentru sedinte multiple.

Sn cazul dintilor cu distructii ma:ore care necesit inter+entie imediat- cum ar *i pentrumoti+e de ordin estetic- poate *i util de a ancora diga de dintii adiacenti.

6tailitatea digii poate *i -de asemenea- meninuta cu a:utorul unor *ragmente mici din

cauciuc a digii n sine- care sunt *iate su zonele de contact a dintilor adiacenti. Sn cazul

dinilor deoseit de aglomerati- aceste *ragmente pot sustitui c4iar clemele. "e

asemenea sunt disponiile *ire elastice speciale n di*erite grosimi- pentru a stailiza diga

n acelai mod.

!3


44/139

Atunci cnd se trateaz endodontic un ont sau un dinte cu o atela intracoronara sauaparate ortodontice- se pot *olosi di+erse te4nici pentru a se asigura c diga izoleaz ine

cmpul de sali+a5

Aplicarea digii mai :os de coneiunile protezei sau atela.

Gtilizarea oricror tipuri de arier gingi+al utilizate n alirile pro*esionale sau

'raseal.

!!


45/139

Sn cazul n care dintele tratat este conectat cu dintii adiacenti prin srme

ortodontice- se poate ncerca *iarea clemei mai sus de ataamentul ortodontic i

srm .

!#


46/139

"aca dintele care necesit tratament endodontic este deoseit de deteriorat- ast*el nct

clema nu pot *i poziionata stail- acesta treuie s *ie tratat anterior- ast*el nct s

permit poziionarea adec+at a digii. Gn mod rapid i uor de a pretrata un dinte

deteriorat este de a crea un Tguler? de compozit 0loM- dup gra+area acida a dentinei. '

alt sugestie ar putea *i poziionarea clemei pe un dinte distal- ast*el nct elasticitatea

ara:ului sa nu inter*ereze cu dintele ce treuie tratat- unde un al doilea clete poate *i

uor *iat.

!%


47/139

!&


48/139

-.REALIZAREA ACCESULUI IN SPATIUL ENDODONTIC

INCISI8 CENTRAL MA9ILAR 1.1 : ,1

Q6


49/139

PUNCT DE ELECTIE ? !entr"$ #eei a$atina$e/ s"ra!in%"$ar =ORMA DE DESC@IDERE ? tri"n%)i !" "n%)i"ri rot"n0ite/ !"&r#"$ orientat !in%"$ar

INCISI8 LATERAL MA9ILAR 1., : ,.,

Q6


50/139

PERIOADA DE ERUPTIE ; 6


51/139

A@AR

PERIOADA DE ERUPTIE ; 1>


52/139


53/139

< " AR

$'R0'A@AR

PERIOADA DE ERUPTIE ; 1> ANI EDI=ICARE APICALA ; 1,


54/139

Q6


55/139


56/139

MOLARUL III MA9ILAR 1.6 : ,.6

Q6


57/139

=ORMA DE DESC@IDERE ? tri"n%)i"$ar+o&a$arB/+ !" a"$ $"n% 8+O i &r#"$ a$atina$

INCISI8II MANDIFULARI -.1:-., : 2.1:2.,

Q6ILA@


58/139

DIMENSIUNE MEDIE ; ,>/5 mmPUNCT DE ELECTIE ? mi0$o!"$ #eei $in%"a$e

=ORMA DE DESC@IDERE ? o&a$arB/ !" a"$ $"n% !er&i!o+in!iza$

CANINUL MANDIFULAR -.- : 2-

Q6


59/139

$'R0'A@AR

PERIOADA DE ERUPTIE ; 7 ANI EDI=ICARE APICALA ; 11


60/139

$'R0'A@AR

PERIOADA DE ERUPTIE ; 1>


61/139

< " AR

$'R0'A@AR

PERIOADA DE ERUPTIE ; 11


62/139


63/139

Q6KGA@ "I6


64/139

MOLARUL III MANDIFULAR -.6 : 2.6

Q6


65/139


66/139

In 12 Coolidgesusine c poziia U" poate *i *oarte +ariail i adesea are

limite neoser+aile putndu/se regsi la di*erite ni+ele. In aceast zon a canalului

radicular esutul pulpar are aceleai caracteristici 4istologice- eact nainte i dup

tra+ersarea *oramenului apical. @a puin timp dup- Kroo+e a descoperit c dup erupie-poriunea terminal radicular este *ormat integral din cement i c pulpa nu se etinde

dincolo de acest esut. Ast*el dac pulpa se termin la U" i treuie ndeprtat de la

acest ni+el- prepararea canalului- con*orm acestui autor- treuie- de asemenea s se

termine la acest punct i s nu l depeasc.

Orbansusine ca din punct de +edere practic- este complet imposiil utilizarea

U" ca re*erin pentru determinarea limitei apicale a preparaiei endodontice.

Ri!"!!i i angeland susin ca localizarea anatomic a constriciei apicale nu

poate *i determinat cu eactitate i au nregistrat cazuri n care poziia acesteia a *ost

gasit la mai mult de 3-# mm de apeul anatomic.

!"illen susine c este 4istologic imposiil de de*init o limit clar de demarcaie

ntre pulp i esutul periapical. ste ast*el imposiil de descoperit punctul n care se

termin un esut i ncepe cellalt.

#uttler a realizat unul dintre cele mai eausti+e studii care s/au pulicat despre

anatomia apicala i a descris zona *inal a canalului ca dou conuri care se min la +ar*5

unul dentinar cu aza la intrarea n canal i +r*ul la ni+elul U"- altul- conul cementar-

cu aza la ni+elul *oramenului apical i +r*ul la U". Acest autor a realizat numeroase

msuratori i a deteriminat ca lungimea conului cementar sau- mai ine zis- distana

medie dintre U" i *oramenul apical- este de =-#2mm la dinii unui grup de pacieni cu

+rsta cuprins ntre 1/2# de ani i de =-%3mm la un grup de pacieni cu +rsta cuprinsntre 1/2# de ani i de =-%3mm la un grup de indi+izi cu +rsta mai mare de ## de ani.

A oser+at- de asemenea- c n mai mult de #=E din cazuri- U" se a*l la acea

distan de *oramen i c acesta era punctul cel mai ngust al canalului radicular.

%%


67/139

6tudiile lui #uttlerau *ost *undamentale pentru ca multe generaii de stomatologi

s menin limitele preparaiei endodontice n interiorul canalului radicular. 0r ndoial

ns- nu ntotdeauna poriunea cea mai ngust a canalului se situeaz la U".

!c$idlera propus ca prepararea i oturarea canalului s se realizeze pn laporiunea n care canalul radicular atinge (radiogra*ic)- supra*aa etern a rdcinii.

Imagini ale foramenului apical - microscopie electronica

Acest concept este e+aluat- dup studiile lui reen- n care s/a gsit c n #=E

din cazuri canalul radicular se termin la ni+elul +r*ului geometric sau apeului

anatomic al rdcinii i poate *i identi*icat radiogra*ic. In plus- dac emergena canalului

nu se produce la apeul anatomic al rdcinii ci ntr/o poziie lateral- intotdeauna se +a

putea identi*ica radiologic cnd aceast desc4idere este situat catre mezial sau distal-

lucru care se ntmpl la !=E din cazuri .

%&


68/139


69/139

)ig.*+. - Imagini radiografice retrodentoalveolare

Termino$o%ia anatomiei ai!a$e

)ig.*. - &eprezentarea sc$ematic' a morfologiei apicale

ungimea de lucru V distana de la un punct de re*erin coronar pn la punctual n care

se termin prepararea i oturarea canalului.

)oramen apicalV principalul ori*iciu apical al canalului radicular; adesea este situat ntr/

o poziie ecentric- la distan de apeul anatomic sau radiologic.

Constricia apical' V poriunea apical a canalului radicular care are diametrul cel mai

ngust. ,oziia sa este +ariail- dar n general ramne la =-#/1mm de centrul *oramenului

apical .

%


70/139

Aspecte diferite ale consticiei apicale

C( V regiunea n care se unesc dentina i cementul- punctul n care se termin supra*aa

de dentin- n poriunea apical a canalului i ncepe supra*aa acoperit de cement.


71/139

!ectiuni la nivelul ape/ului radicular 0 imagini microscopie electronic'

1etode utilizate pentru determinarea lungimii de lucru

1. Metoda radio%ra#i!B

ste sistemul cel mai utilizat de msurtori n endodontie- *olosit nc din 12& ca

metod de diagnostic n medicin. $etoda a *ost descris deIngleacum mai ine de #=

ani i const n introducerea unui instrument endodontic de caliru mic n interiorul

canalului pn ce ntlneste un ostacol sau pn la o distan predeterminat pe

radiogra*ia preoperatorie (prin a:ustarea unui stopper de cauciuc la ni+el *i de re*erin

dentar- ine +iziil)- i realizarea unei radiogra*ii cu instrumentul inserat n poziie.


72/139

)orma 2i dimensiunea constriciei apicale

Olsona demonstrat c *oramenul apical poate *i determinat cu succes- din punct de

+edere radiologic- n 2E din cazuri.

Castelluccipropune utilizarea te4nicii care adopt *inalul radiogra*ic al canalului

ca limita apical a instrumentaiei- c4iar i atunci cnd materialul de oturaie poate

etruda cte+a zecimi de milimetru dincolo de *oramen- deoarece- n opinia sa- aceasta

este ecepia de la regul. Gn mic eces de material de oturaie- la un canal oturat

tridimensional- este irele+ant i ine tolerat de organism- aa cum au demonstrat studiile

multor cercettori.

(ep'2irea u2oar' a limitei apicale cu material de obturaie

In prezent se poate utiliza aceast metod i e+ita supraoturarea prin cominarea

ei cu utilizatea ape/locatorului electronic.

&2


73/139

In concluzie- determinatrea radiogra*ic a lungimii de lucru are limitele ei- *iind o

metod uni+ersal acceptat datorit simplitii i *iailitii i +a continua s *ie *olosit

ca metod solitar sau ca un complement al altor sisteme.

,. Metoda simt"$"i ta!ti$ >u treuie negli:at *aptul c primul contact cu interiorul dintelui ce necesit

tratament endodontic reprezint eplorarea canalului radicular i aceast manoper ne +a

*urniza in*ormaii cu pri+ire la calirul canalului- cururile acesteia i la posiilele

ostrucii sau ngustri ale lui- ast*el metoda tactil este un element n plus ce treuie luat

n calcul n detectarea constriciei apicale.

1etoda simului tactil cu dep'2irea constriciei apicale

"e asemenea- treuie inut cont de *aptul c- pentru unii autori- clinic +orind-

identi*icarea prin mi:loace tactile a U" ca *iind punctul maim al constriciei apicale

poate *i eronat. Aceast metod- utilizat singur- poate duce la rezultate

nesatis*ctoare- ns utilizat n asociere cu alte te4nici (radiogra*ic i ape/locator)-

poate *i deoseit de e*icient.

-. Metoda determinBrii "n!t"$"i de sn%erare !" a0"tor"$ &r#"ri$or

!on"ri$or de )rtie

Aceast metoda const n determinarea lungimii de lucru prin introducerea unui con

de 4rtie n interiorul canalului i nregistrarea punctului de sngerare. ste util n

&3


74/139

msurarea dinilor cu apeul desc4is sau imatur- n per*oraii sau resorii apicale i n

cazurile n care s/a suprainstrumentat poriunea apical a canalului. Apariia sngerrii

sau umectarea aundent a conului de 4rtie ce trece dincolo de +r*ul anatomic al

dintelui poate duce la estimarea lungimii de lucru n aceste cazuri. +ident- +orindu/se de o metoda total empiric- treuie utilizat ca metod

complementar n acele cazuri n care eist ndoieli asupra dimensiunii msurate

radiogra*ic electronic sau tactil.

2. Uti$izarea ae+ $o!ator"$"i

In 11Custer

a comunicat posiilitatea utilizrii curentului electric n

determinarea lungimii de lucru endodontice- dar aza tiini*ic a ape/locatorilor i are

originea n in+estigaiile realizate de !uzu"i n 1!2. Glterior !unada a adoptat

principiul descoperit de 6uzuOi i a *ost primul care a descris un dispoziti+ clinic simplu

pentru msurarea lungimii de lucru la pacieni. "ispoziti+ul utilizat de 6unada n

in+estigaia sa- s/a trans*ormat n az pentru dez+oltarea ma:oritii locatorilor

electronici de ape.


75/139

Q/a sa oin un procent de #E de e*ecti+itate att in +i+o ct i in +itro. "ac lsm o

mar: de eroare de WC/ =-#mm aceste aparate moderne a:ung la o e*ecti+itate de 1==E.

Avantajelede necontestat ale utilizrii locatorilor electronici sunt5

/ a:ut la detectarea per*oraiilor- *racturilor radiculare i resoria apical;/ posiilitatea +eri*icrii continue i ino*ensi+e a lungimii de lucru;

/ reducerea numrului de radiogra*ii care sunt relizate pacientului;

/ constituie un a:utor incomensurail pentru persoanele cu re*le accentuat de +om.

!. Meninerea ermeai$itBii #oramen"$"i ai!a$ 'aten!G)

'dat oinut lungimea de lucru- uc$anan susine c treuie meninut

permeailitatea *oramenului apical pe toata durata tratamentului pn n momentul

oturrii. Aceast manoper treuie realizat cu un instrument *oarte *in cum ar *i un ac

Xerr de caliru 1= care treuie s treac le:er la =.# mm dup constricie pn la

*oramenul apical- mane+ra cunoscut su denumirea de permeailizare apical (patenc).

6e pretinde ast*el meninerea desc4iderii zonei terminale a canalului ntins de la

constricie pn la *oramenul apical dar care se realizeaz *r a distruge (lrgi) sau a

de*orma constricia.

Gnii autori consider c nu treuie atins zona terminal a canalului- localizat ntre

constricie i *oramenul apical- dar pentru alii ene*iciile aduse de meninerea

permeailitii apicale diminueaz considerail riscurile de producere a unei leziuni

in*lamatorii uoare a esuturilor n+ecinate *oramenului apical.

ste de necontestat *aptul c n timpul instrumentrii se genereaz rumegu dentinar

i c acesta conine ac4ii dentinare i resturi pulpare care ar putea duce la un loca:

parial sau la oturarea total a poriunii terminale a canalului. ,e de alt parte- ntratamentul dinilor cu pulpa necrotic treuie eliminate- de asemenea- acteriile i

resturile necrotice tisulare care persist ntre constricie i ape. A+nd n +edere acest

lucru- meninerea permeailitii apicale +a *acilita ptrunderea pasi+ a soluiilor irigate

n zonele cele mai pro*unde ale canalului.


76/139

In unele cazuri permeailitatea apical nu se poate oine datorit *aptului c aceast

poriune este calci*iat- asena acesteia putnd *i atriuit- mai *rec+ent- i unei cururi

accentuate apicale- unei ngustri apicale a unui conduct *oarte *in- sau persistenei unor

resturi ale materialelor de oturat n cazul relurii unor tratamente.E#e!t"$ re+$Br%irii treimii !oronare n oinerea $"n%imii de $"!r" 're+

#$arin%(

In ciuda *aptului c eist di*erite metode de instrumentare- ma:oritatea autorilor

sunt de prere c prepararea canalului treuie iniiat plecnd de la primul instrument

a:ustat la ape i canalul treuie lrgit n relaie cu diametrul instrumentului.

eeba demonstrat ca senzaia de a:ustare la ape a pilei nu apare n mod necesat

pentru c instrumentul contacteaz la ni+elul constriciei apicale- ci poate *i rezultatul

unei inter*erene n treimea coronar sau la :umtatea canalului.

Iregularitile pereilor canalului iCsau curura rdcinii ar putea inter*era cu

ailitatea clinicianului n determinarea contactului i a:ustarea instrumentului la zona

apical. Ast*el se elimin anumite ndoieli cu pri+ire la calirul apical determinat doar

prin mi:loace tactile- deoarece instrumentul ar putea ntlni o ngustare apical care poate

s nu coincid cu constricia.

Gnii autori sugereaz c este a+anta:os s se ndeprteze posiilele inter*erene ale

treimii coronare i medii radiculare nainte de a duce la *inal preparaia n 1C3 apical. In

ast*el de cazuri se recomand ca prelrgirea s se *ac cu instrumente manuale sau

rotati+e. ineneles c instrumentul rotati+ posed multe a+anta:e comparati+ cu cel

manual- n principal pentru c se reduce timpul de lucru. In plus- conicitatea- supleea i

uni*ormitatea preparaiei sunt mult mai une n prepararea rotati+.Gnul dintre instrumentele cele mai *olosite pentru lrgirea treimii coronare a

canalului au *ost *rezele Kates/Klidden- dar o dat cu aparitia instrumentului rotati+ >i/


77/139

produse la utilizarea *rezelor Kates/Klidden i odata cu acestea s/a redus considerail

distrucia inutil a pereilor canalului- creearea de praguri i riscul per*orrii laterale a

rdcinii.

In 1# !tab$oltzi colaoratorii au analizat e*ectul pe care l are pre/lrgireacoronar a canalului asupra localizrii manuale a constriciei apicale i au demonstrat c

aceasta lrgire augmenteaz semni*icati+ sensiilitatea tactil i un epert ar putea

determina constricia apical cu o precizie de E.

ste *oarte important de luat n calcul *aptul ca 7pre/*laring?/ul coronar la canalele

cure treuie s se realizeze anterior determinrii lungimii de lucru de*initi+e deoarece

creeaz un acces n linie dreapt care +a duce la o reducere semni*icati+ a lungimii de

lucru a canalului- care ar putea genera suprainstrumentarea i supraoturarea- dac se

utilizeaz o lungime msurat nainte de lrgirea coronar.

@iteratura indic *oarte clar c lrgirea treimii coronare a canalului duce la

muntirea simului tactil- a:ut la oinerea unui acces n linie dreapt ctre ape-

a:ut- totodat la o calirare mai un a zonei apicale i permite oinerea unor +alori

mai precise la msuratorile *cute cu a:utorul ape/locatorului .

'rgirea treimii coronare 2i calibrarea bun' a zonei apicale

,rin intermediul analizei literaturii citate- se *ace e+ident concluzionarea

principal a *aptului c punctul apical ales ca re*erin pentru determinarea lungimii

&&


78/139

preparrii i oturrii canalului radicular continu s *ie *undamental i constituie o

alegere a *iecrui operator- *iind adaptat la propria metod de lucru.

In plus alegerea limitei apicale a preparaiilor endodontice treuie s *ie n

concordan cu metoda utilizat pentru determinarea ei. In opinia autorilor- un practiciannu treuie s se limiteze la alegerea unei singure metode de determinare a lungimii de

lucru ci treuie s se *amiliarizeze cu toate metodele i sursele clinice ce sunt la

dispoziia sa deoarece nici una dintre metode nu o*er o certitudine de 1==E- ele

putndu/se complementa pentru atingerea acestui procent.

In *inal- a+nd n +edere e+oluia te4nologic sur+enit n ultimii ani n s*era

medical- +iitorul se prezint *oarte promitor n sensul ca nu +a trece mult timp pn

cnd in+estigatorii +or dez+olta o noua generaie de locatori electronici- ideal care s *ie

capail s determine printr/o mane+r *oarte simpla i rapid- poziia eact a

*oramenului i a constriciei apicale cu o *iailitate asolut n toate situaiile clinice.

3. MODELAREA CANALARA

TE@NOLOIA ProTaerIn ultimii ani s/au *acut progrese semni*icati+e n dez+oltarea instrumentelor

rotati+e >i


79/139

4ratament endodontic al P1* mandibular arat' o bifiditate apical', 2i avantajul utiliz'rii Pro4aper

Acest capitol trece n re+ist geometriile ,ro


80/139

!5 2i !* au fiecare conicitate progresiv' de-a lungul lamelor care permite acionarea 6n condiii de

siguran' 2i eficien'

Instrumentul auiliar de modelare- denumit 6H - nu prezint nici un inel deidenti*icare pe mnerul auriu- dar- cu o lungime total mai mic de 1 mm- con*er

control i acces ntr/un spaiu restrns. "eoarece 6H are o +itez mai mare datorit

*ormei conice n comparaie cu alte instrumente de modelare ,ro


81/139

+ariind de la =.=3#mm la =.1mm ntre "1 i "- precum i o dimensiune *i de

ngustare de =.=2 mm ntre "1= i "1!.

Instrumentul 61 numarul 12 prezint ngustri din ce n ce mai accentuate +ariind ntre

=.=2 mm i =.11 mm ntre "1 i "1!. Instrumentul 62 numrul prezint ngustri din cen ce mai accentuate +ariind ntre =.=! mm i =.11# mm ntre "1 i "1!. Acest tip de

design permite oricrui instrument de modelare s acioneze n partea in*erioar a

coroanei. Gn ene*iciu al progresului *ormei conice este acela c orice instrument

penetreaz o zon mai mic a dentinei- care reduce torsiunea de sarcin- suprasolicitarea

instrumentului i reduce de asemenea potenialul de rupere.

Instrumentele de finisare; finalizareele trei instrumente de *inalizareC *inisare 01- 02 si 03 au inele de identi*icare de

culoare galen- rou respecti+ alastru- plasate pe mnere- corespunzatoare diametrului

"= de =.2= mm- =.2# mm- i respecti+ =.3= mm. In plus- 01- 02 si 03 prezint ngustri

*ie ntre "1 i "3 de =.=& mm / =.= mm i respecti+ =.= mm.

Instrumentele de finisare au un diametru variabil (8 2i spire subiri

6pre deoseire de instrumentele de modelare- cele de *inisareC *inalizare- au un ni+el

descresctor al ngustrii "!/"1!. Acest aspect ser+ete la muntirea *leiilitii-

reducerea potenialelor pericole i pre+ine inutila supra/etindere a coroanei de peste

dou treimi din canalul radicular.

1


82/139

Conve/itatea triung$iular' a seciunii transversale

' alt trstur a instrumentelor ,ro


83/139

(esign conic progresiv 2i ung$iuri elicoidale al instrumentelor Pro4aper

6c4imarea pasului i ung4iurilor elicoidale peste lungimea acti+ a lamei

optimizeaz aciunea de tiere i etragerea de resturi din canal. eea ce este *oarte

important este c- sc4imarea ung4iului elicoidal con:ugat cu design/ul conic progresi+pre+ine introducerea din neatenie a instrumentului n canal.

$idarea varfului

' alta caracteristic a instrumentarului ,roi


84/139

Instrumentele Pro4aper au un punct de g$idare care au permis instrumentului s' urmeze panta

neted'.

Instrumentele rotati+e ar treui introduse n canal doar n zonele care prezintacururi *ine; mai mult- instrumentele rotati+e >i


85/139

,regtirile pentru acces sunt etinse pentru a elimina orice inter*erene cu coroana

pe durata utilizrii succesi+e a celorlalte instrumente.

Obiectivele preg'tirii accesului sunt atinse atunci cii


86/139

(iametrul transversal

Instrumentele de oser+are rele+ imediat diametrul trans+ersal *urniznd

in*ormaii dac un canal este nc4is sau calci*icat n mod semni*icati+.

Inainte de a introduce instrumentul rotati+ n canal treuie s eiste su*icient spaiupentru a se adapta pasi+. u alte cu+inte- treuie s eiste un pilot al ori*iciului

circum*erenial al dentinei i a pantei netede pe care instrumentul rotati+ >i


87/139

Aceasta procedura este simpli*icata de instrumentar- eliminnd incon+enientele modelrii

si currii.

Preg'tirea secvenial' faciliteaz' modelarea 2i curaarea canalelor radiculare - tratamentul

endodontic corect st' la baza succesului protetic

Anatomia sistem"$"i !ana$"$"i radi!"$ar

Instrumentele de oser+aie pot o*eri in*ormaii cu pri+ire la anatomia sistemului

canalului radicular. 6pecialitii treuie s aprecieze cele mai *rec+ente *orme anatomice

ntlnite care includ5 canale care *uzioneaz- canale cure- di+ergente i di+izate.

Instrumentele de oser+aie *urnizeaz in*ormaii cu pri+ire la anatomie i dau un rezultat

*inal cu pi+ire la gradul de curur- etc.

4ratament endodontic la nivelul r'd'cinii distale a unui molar mandibular

&


88/139

$ai mult- nainte de a introduce instrumentele rotati+e- specialitii treuie s tie

ulterior dac un canal se di+ide. i


89/139

In canale cu diametrul mai mic sau curat- se utilizeaz instrumentele 1= i 1#

concomitent cu un c4elator +ascos. "ac este necesar- ar putea *i ne+oie s se utilizeze

instrumente mai mari care sunt recomandate n ast*el de situaii pentru a creea panta

neted sau se realizeaz manual.,. A!"m"$Bri rezid"a$e din interior"$ !ana$"$"i.

In interiorul canalului se pot acumula resturi care anterior au con*irmat panta neted.

,entru eliminarea acestora dup *iecare utilizare a instrumentelor rotati+e- se irig canalul

radicular- se reia apoi acti+itatea cu instrumentul 1= pentru a desprinde resturile i a le

introduce ntr/o soluie- apoi se irig din nou pentru a elimina i cele mai mici resturi. 6e

utilizeaz instrumentele 1= sau 1# pentru a +eri*ica netezirea.

-. A!"m"$Bri rezid"a$e dintre $ame.

' alt posiilitate care limiteaz accesul instrumentului este acumularea de resturi

ntre lamele de tiere. Acestea tind s dezacti+eze instrumentul mpingnd partea acti+ a

instrumentului n peretele canalului. In acest caz se retrage instrumentul- se cur lamele-

se irig canalele i se +eri*ic cu un instrument dac panta neted este stailit i se irig

din nou pentru a elimina toate resturile.

2. Anatomia !ana$"$"i radi!"$ar.

Anumite sisteme pun n di*icultate con*iguraiile anatomice ceea ce mpiedic +r*ul

instrumentului rotati+ s ptrund n siguran i s urmeze canalul; n asemenea situaii

se recurge la irigri i recapitulri cu a:utorul unor mici instrumente care s

munteasc diametrul pantei netede a canalului.

=tilizari conjugate vs utiliz'ri simple

ele mai importante dou cauze care contriuie la deteriorarea i c4iar ruperea

instrumentelor rotati+e >i


90/139

multiple de utilizare ale instrumentarului. ,e durata utilizrii- orice instrument treuie

inspectat i curaat *rec+ent pentru a optimiza e*iciena i a reduce potenialul de

deteriorare i rupere.

i


91/139


92/139

Instrumentele mici confirm' prezena sau absena liniei drepte de acces 2i descoper' informaii cu

privire la diametrul 2i anatomia canalului

Introducerea n canalul radicular a instrumentului 1# este msurat- iar aceast

masur este trans*erat instrumentelor 61 i 62 ,ro


93/139


94/139

a? 4ratament endodontic P15 ma/ilar cu sisteme ramificate ce se termin' cu trei c'i de ie2ire

apicale. b? 4ratament endodontic P1* cu o singur' cale de acces 6n linie dreapt' ce se divide 6n trei

c'i de ie2ire apicale.

Mode$area treimii ai!a$e

"up utilizarea *iecrui instrument i n mod particular cnd ntlnim canale cure-

lungimea de lucru treuie con*irmat- ca o cale direct spre punctul terminus. In acest

stadiu al tratamentului prepararea se poate continua prin utilizarea unui sau mai multor

instrumente ntr/o manier 7non/periere?. 01 este selectat i treuie s ptrund adnc n

canal ntr/o micare sau mai multe micri pn cnd se a:unge la punctul terminus alcanalului.

Instrumentul fle/ibil )5 modeleaz' fin apical'

!


95/139


96/139

a? Imagine &/ a unui molar secund mandibular - canalele au fost modelate cu ajutorul

instrumentelor Pro4aper 0 se pot observa curburile treimii apicale

Mode$area !ana$arB !" a0"tor"$ sisteme$or mai mari6electarea unei anumite linii de instrumente treuie s se azeze pe criterii precum5

taierea e#i!ientB/ #$eii$itatea i e#i!iena.ste important ca instrumentele alese i

te4nicile manipulate s creeze o *orma pro*und i az de rezisten a oturaiei

tridimensionale.

ercetarile cu pri+ire la e+aluarea currii canalelor i a modelrii treimii apicale

au artat c preparaiile necesit o conicitate mai mare de =.=% mm pentru a asigura

+olumul adec+at de irigare ntr/un inter+al de timp stailit realiznd o curaare pro*und a

pereilor laterali.

Instrumentele conice rotati+e >i


97/139

&ezumarea te$nicii de modelare Pro4aper - !tabilitatea indiferent de lungime, diametru sau

grad de curbur'

In multe situaii este la *el de uor ca 7 1- 2- 3? sau- n lima: endodontic T+iolet-al- galen...?.

SISTEMUL ENDODONTIC Pro T

6istemul endodontic tip K


98/139

a? 1olar mandibular cu canale mici modelate cu ace tip 4-fileE b? Incisiv central al ma/ilarului cu

un canal larg modelat cu un accesoriu 4 98-.5*

=ORMA ACELOR

Acele K


99/139

@amele de tiere ale acelor K< sunt plane- aducnd un plus de siguran n

regiunile apicale ale canalelor; acestea au *ost recent remodelate pentru a tia mult mai

rapid *r a renuna la sigurana pe care o o*er canelurile plane. Aceast e*icacitate

muntit a *ost realizat prin desc4iderea ung4iurilor canelurilor de/a lungul lungimiiacelor i prin suierea limii zonelor n regiunea +r*urilor i a ti:ei instrumentului.

6igurana a *ost meninut prin pstrarea *ormei canelurii plane i prin eecutarea n

regiunea acelor medii cu o ntindere mai mare.

@rgirea spaiului canelurii poate descrete masa conului acului i ast*el poate

crete *leiilitatea acului *r a/i reduce puterea. $asa relati+ n circum*erina acului

este cel mai mare determinant al e*ortului de rsucire a acului i cu canelurile plane

aceast mas de circum*erin este n mare aceeai.

Patru ace rotative diferite Dde la st


100/139

a? !eria 4 38 b? !eria 4 +8 c? 5* Accesorii ace 4

6eriile de ace K< 2=- 3= i != au aceeai categorie de conicitate .=!- .=%- .= i .1=

mmCmm n *iecare set de ace- ns +ariaz prin diametrele +r*urilor i au o rat constant

a conicitii n set- i anume #=-&=- i .= mm- toate cu o conicitate mare de .12 mmCmm.

Acele K< de mn +or *i disponiile n aceeai +ariaie de mrimi i acelai cod de

identi*icare cu Acele Rotati+e K


101/139


102/139

,repararea iniial ncepe ntotdeauna cu acele K< 2=/1=- indi*erent de mrimea rdcinii

sau de mor*ologia canalului pregtit.

Acele K< rotati+e sunt utilizate prin plasarea instrumentului de rotaie (de oicei 3==

rpm) n canal pn ce lamelele de tiere ating pereii canalului- meninnd o presiuneuoar- stail n direcie apical pe msura naintrii n canal. el mai important lucru

este s *ie ndeprtat de ndat ce acul se loc4eaz. Aceasta se ntmpl de oicei la !/%

secunde dup nceperea tierii.

' atenie deoseit treuie acordat presiunii manuale de apsare- deoarece o presiune

manual eagerat duce la descreterea progresului apical.

Sn perioada iniial de n+are a utilizrii acestor sisteme- se +a regla limitatorul cuplului

de torsiune- pe o setare in*erioar ceea ce +a a:uta la dez+oltarea manualitii acestora.

0olosirea unei serii de instrumente de la cele mai mari la mai mici pentru a tia n canal

ntr/o direcie corono/apical se numete te4nica de modelare roMn "oMn. A+anta:ul

c4eie a acestei te4nici este sigurana.


103/139


104/139

Clasificarea m'rimii r'd'cinilor

Rdcinile mici sunt modelate la coniciti de =!- =% sau = mm cu mrimea = *iind cea

mai *a+orizat mrime pentru te4nici de oturaie cone*it- dac este sigur. analele cu

curur moderat pn la se+er sau rdcini mici care sunt *oarte suiri sunt *rezate la

conicitate =% mmCmm- canalele $2 *iind un eemplu un de amele criterii. analele

cu cururi cer+icale sau cuduri multi/plane pot *i modelate n siguran doar la o

conicitate =! mmCmm.

!electarea potrivit' a acelor 4-file pentru diferite m'rimi ale r'd'cinilor.

Rdcinile medii pot *i modelate n siguran cu o conicitate de = sau 1= mm .

Rdcinile mari sunt modelate cu o conicitate de 1= sau 12 mm- .1= *iind ales cu

ecepia cazului n care eist o rdcin cu diametrul apical mai mare de != mm.

1=!

8/12/2019 ETAPELE TRATAMENTULUI

Documents

ETAPELE TRATAMENTULUI ENDODONTIC