Educație-Deschisă-în-învățământul-preuniversitar.doc

RAPOARTELE SOCIETĂ II DESCHISEȚ

EDUCAȚIE DESCHISĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA 1

PROPUNERE DE ACȚIUNE

Autor: Ovidiu Voicu

Proiect finan at prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în RomâniațCon inutul acestui material nu reprezintă în mod necesar pozi ia oficială ț ț

a granturilor SEE 2009 – 2014.

martie 2015

1 Raportul reutilizează păr i din analiza ț Resurse educa ionale deschise: oportunită i pentru Româniaț ț publicată în martie

2014 de Funda ia pentru o societate deschisăț .

10Rapoartele societă ii deschise.ț Educa ie deschisă în învă ământul preuniversitar din Româniț ț a

CUPRINS

Rezumat.....................................................................................................................................................................................................................3

Introducere: pentru o viziune deschisă asupra educa ieiț ...................................................................................................................4

Contextualizare: ce este educa ia deschisă?ț ..............................................................................................................................................6

Argument în favoarea educa iei deschiseț ..................................................................................................................................................8

Propunere de ac iune pentru educa ia deschisăț ț ..................................................................................................................................11

Repere: evolu ii recente în Uniunea Europeanăț ..............................................................................................................................11

Propunere de ac iune pentru Româniaț ...............................................................................................................................................12

1. Viziune: asumarea deschiderii educa ieiț ...................................................................................................................................12

2. Con inutț ...................................................................................................................................................................................................13

3. Competen eț ............................................................................................................................................................................................14

4. Mediu educa ionalț ...............................................................................................................................................................................16

În loc de concluzie: o privire de ansamblu..............................................................................................................................................18


REZUMAT

Educa ie deschisă în învă ământul preuniversitar din Româniț ț a este cel de-al treilea raport din seria

Rapoartele societă ii deschiseț , care cuprinde cinci analize de politici despre: guvernare deschisă, contracte

publice-private transparente, resurse educa ionale deschise, bugete publice deschise i date deschise înț ș

cultură. Proiectul2 este finan at prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, i esteț ș

implementat de Funda ia pentru o societate deschisăț în parteneriat cu Asocia ia MetruCub – resurseț

pentru cultură

Obiectivul acestui raport este să argumenteze în favoarea adoptării paradigmei educa iei deschise dreptț

cadru de ac iune pentru învă ământul preuniversitar din România. Un sistem de educa ie deschis este celț ț ț

care se îmbunătă e te permanent prin analiză i evaluare; caută să înlăture barierele din calea accesului laț ș ș

educa ie, punând accentul deopotrivă pe calitate i echitate; folose te eficient i transparent resursele; esteț ș ș ș

conectat la tehnologie i, prin tehnologie, la lumea modernă.ș

Analiza porne te de la observa ia că educa ia românească continuă să sufere de probleme sistemice, în liniiș ț ț

mari acelea i cu cele identificate în urmă cu cinci ani în raportul de diagnoză al comisiei preziden iale deș ț

profil. Deschiderea educa iei are poten ialul de a ameliora unele dintre aceste probleme, contribuind laț ț

cre terea echită ii prin acces la resurse, îmbunătă irea calită ii educa iei, cre terea interesului comunită iiș ț ț ț ț ș ț

fa ă de educa ie, ț ț stimularea inova iei i îmbunătă ireaț ș ț investi iei în educa ie pe termen lung.ț ț

Cadrul de ac iune pe care îl propunem are patru direc ii:ț ț VIZIUNE : asumarea politică a deschiderii educa iei i includerea ei ca prioritate în ț ș Strategia privind

educa ia i formarea profesionalăț ș CON INUTȚ : dezvoltarea Bibliotecii colare virtualeș ca portal na ional de resurse educa ionaleț ț

deschise COMPETEN EȚ : continuarea i intensificarea programelor de pregătire a profesorilor, precum iș ș

continuarea procesului de actualizare a programei colareș MEDIU EDUCA IONALȚ : continuarea investi iilor în infrastructura TIC i cre terea transparen ei i aț ș ș ț ș

integrită ii în educa ieț ț

Un avantaj important este că niciuna dintre aceste direc ii nu necesită schimbări legislative, pentru că avemț

deja cadrul necesar. Mai mult, toate sunt compatibile cu elemente din programele strategice actuale, fiind

necesară, în primul rând, rea ezarea priorită ilor în construirea proiectelor specifice. Sistemul educa ionalș ț ț

se află într-o permanentă schimbare generată de adoptarea unei noi legi a educa iei în 2011 i modificareaț ș

acesteia cel pu in o dată pe an până în prezent. Din această perspectivă, paradigma educa iei deschise esteț ț

în primul rând o schimbare de viziune, un efort de integrare conceptuală i coordonare a mai multorș

elemente aflate deja în plan sau chiar în lucru.

Dintre toate liniile de ac iune enumerate, cele care reprezintă în mai mare măsură noută i, cel pu in înț ț ț

practică, sunt cele legate de con inut, transparen ă i integritate. În ceea ce prive te competen ele iț ț ș ș ț ș

infrastructura TIC este necesară, în primul rând, regândirea priorită ilor în alocarea resurselor.ț

2 Detalii pe pagina http://datedeschise.fundatia.ro/

http://m3culture.ro/

http://m3culture.ro/

http://www.fundatia.ro/

http://datedeschise.fundatia.ro/


INTRODUCERE: PENTRU O VIZIUNE DESCHISĂ ASUPRA EDUCA IEIȚ

Imaginea de mai sus surprinde un instantaneu dintr-unul din manualele digitale achizi ionate recent deț

Ministerul Educa iei ca parte din ambi iosul program de actualizare a programei i a manualelor aferente.ț ț ș

Este una din „aplica iile multimedia” impuse de caietul de sarcini. Captura de ecran are limitele sale, dar, laț

drept vorbind, nu diminuează cu mult meritele plan ei, pentru că nici acestea nu sunt prea multe. Soarele iș ș

planetele formează un fundal pe care personajul din dreapta jos cite te un text predefinit despre mi careaș ș

de rota ie a Pământului. Elevul poate muta elementele în voie i cam atât. De i în manual mai sunt câtevaț ș ș

anima ii relevante pentru subiect, acestea nu sunt legate direct de plan ă. ț ș

În activitatea de la clasă, plan a din manual, tipărit sau digital, este doar punctul de plecare, pe careș

profesorul poate construi în voie. Poate să adauge alte informa ii, poate să propună diverse jocuri i a aț ș ș

mai departe. Probabil că acest lucru se întâmplă în cele mai multe cazuri, doar că acestea nu mai au legătură

cu manualul digital, care nu permite nici tehnic i nici legal reutilizarea informa iei de bazăș ț 3.

Profesorii experimenta i pot să construiască momente de lec ie mai complexe pe care, apoi, să le pună laț ț

dispozi ia comunită ii. Astfel, profesorii debutan i ar putea avea acces direct la materiale de calitate înț ț ț

beneficiul elevilor, care î i îmbunătă esc mai repede atât competen ele specifice materiei respective, cât iș ț ț ș

pe cele digitale. Din nou, există impedimente tehnice i legale pentru ca astfel de practici să devină regula.ș

Noile manuale digitale au fost gândite de la început închise, nu deschise.

Sunt închise din punct de vedere tehnic, pentru că Ministerul a cumpărat de la furnizori doar aplica iile, nuț

i codul sursă al acestora. Nu este posibil pentru un profesor sau un elev cu abilită i de programare să preiaș ț

i să îmbunătă ească păr i din manualul digital. Este o problemă i pentru Minister dacă ar constata la unș ț ț ș

moment dat că anumite sec iuni trebuie refăcute, ca urmare a schimbărilor din programă: va depinde deț

bunăvoin a furnizorului, care, în calitate de unic de inător al codului, poate solicita orice compensa ieț ț ț

dore te.ș

3 Din puncte de vedere legal, este discutabilă i reproducerea imaginii în acest material. Sperăm ca nici Ministerulș

Educa iei, nici editura în cauză să nu solicite măsuri reparatorii.ț


Manualele sunt închise i din punct de vedere legal. Autoritatea publică nu i-a pus serios problemaș ș

drepturilor de proprietate intelectuală în niciun moment pe parcursul procesului de achizi ie. Nici caietulț

de sarcini, nici contractele de achizi ie nu includ prevederi pe această temă. Iar portalul ț manuale.edu.ro pur

i simplu nu are nicio men iune legală. În aceste condi ii, se aplică prevederile legale care spun că întregulș ț ț

con inut este protejat. Deci un profesor care ar reutiliza păr i din el se face vinovat de încălcarea legii. Cumț ț

drepturile rămân la editor, în momentul în care ar încerca să publice, fie i gratuit, noi materiale bazate peș

păr i din manual, s-ar expune presiunile editorului, care în general dore te să rămână singurul furnizor deț ș

materiale didactice, din ra iuni comerciale evidente. Toate aceste inconveniente s-ar fi putut rezolva dacăț

Ministerul ar fi achizi ionat integral de la început, împreună cu produsul finit, drepturile de proprietate iț ș

ar fi publicat manualele sub o licen ă deschisă.ț

Op iunile tehnice i legale pe care autoritatea publică nu le-a făcut pentru deschiderea manualelor colareț ș ș

nu ar fi implicat o schimbare majoră a planului de lucru: oricum manualele ar fi fost achizi ionate. Ar fiț

putut să însemne un cost ini ial suplimentar, în func ie de negocierile cu furnizorii, dar nu semnificativ i arț ț ș

fi fost amortizat în timp prin beneficiile aduse de libera utilizare. Însă, înainte de orice, ar fi fost o schimbare

majoră de paradigmă, o reorientare a viziunii de la educa ie închisă la educa ie deschisă.ț ț

Exemplul de mai sus, chiar dacă este unul simplificat, arată ce înseamnă paradigma educa iei deschiseț

pentru învă ământul românesc: o schimbare de viziune. Rolul acestui document este să aducă argumente înț

favoarea unei viziuni deschise pentru educa ia românească i să propună un cadru de ac iune pentruț ș ț

învă ământul preuniversitar. ț


CONTEXTUALIZARE: CE ESTE EDUCA IA DESCHISĂ?Ț

Educa ia deschisă – ț Open Education – este un concept relativ nou în spa iul public, a cărui defini ie este laț ț

rândul ei subiect de dezbatere. Dificultatea definirii educa iei deschise vine din complexitatea subiectului.ț

Educa ia este un proces continuu, se întâmplă pe tot parcursul vie ii, în contexte formale i informale, i înț ț ș ș

numeroase forme i practici. Pentru scopurile acestui raport, vom construi o defini ie opera ionalăș ț ț

restrânsă la domeniul educa iei preuniversitare, dar care păstrează toate caracteristicile agreate la nivelț

interna ional. ț

Ini ial,ț

atributul

deschis

(open) s-a

aplicat

con inutuluiț

de orice fel.

Vorbim

astfel de date

deschise, de

resurse

educa ionaleț

deschise sau

de bugete

deschise.

Conceptul de

resurse

educa ionaleț

deschise

(RED) a

apărut

pentru prima

data în

această

formă în 2002, în cadrul Forumului UNESCO4, care a devenit i a rămas principala institu ie interna ionalăș ț ț

preocupată de subiectul RED. UNESCO a contribuit constant cu puncte de vedere i a facilitat un dialogș

interna ional pe această temă. La zece ani de la acest Forum, în 2012, UNESCO a organizat Congresulț

Mondial pentru Resurse Educa ionale Deschise, care s-a finalizat cu adoptarea Declara iei de la Parisț ț

privind RED5. Aici găsim i defini ia de referin ă a conceptului:ș ț ț

4 UNESCO oferă numeroase resurse i trimiteri în sec iunea dedicată RED pe propriul ș ț wesite:

www.unesco.org/new/en/unesco/themes/icts/open-educational-resources/ 5 www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/CI/CI/pdf/Events/Paris%20OER%20Declaration_01.pdf

Resursele educa ionale țdeschise sunt materiale de

învă are, țeduca ionale i ț ș

de cercetare care se află în orice mediu,

digital sau de altă natură i ș

care sunt în domeniul public sau au fost puse

la dispozi ie țsub o licen ă țdeschisă, care

permite accesul gratuit,

utilizarea, adaptarea i șredistribuirea de către al ii țfără restric ii ț

sau cu restric ii țlimitate.

http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/CI/CI/pdf/Events/Paris%20OER%20Declaration_01.pdf

http://www.unesco.org/new/en/unesco/themes/icts/open-educational-resources/


Găsim în literatura dedicată subiectului diverse varia ii ale defini iei, în func ie de accentele puse de autori.ț ț ț

Însă indiferent de sursa defini iei, câteva elemente importante rămân constante. RED se folosesc în oriceț

context de învă are, formal sau informal. Accesul liber sau deschisț 6, tehnic i legal, este esen ial i implicăș ț ș

dreptul de adaptare. Fără să fie o condi ie exclusivă, mediul digital rămâne catalizatorul RED, ceea ce faceț

ca educa ia deschisă să fie asociată cu competen ele digitale.ț ț

Abordări recente fac distinc ia între resurse educa ionale deschise (ț ț Open Educational Resources) i practiciș

educa ionale deschise (ț Open Educational Practices). Acestea din urmă au fost ini ial definite ca ansamblulț

de proceduri i metode de lucru pentru crearea, utilizarea i managementul RED. Pe măsură ce con inutulș ș ț

deschis a devenit mai utilizat, în mod natural metodele i practicile deschise au început să fie în elese caș ț

fiind, în principal, incluzive i transparente. Astfel, eliminarea barierelor privind accesul la educa ie este unș ț

element-cheie al educa iei deschise. ț

Dezvoltând cerin a de transparen ă, intră în discu ie pregătirea unei culturi a deschiderii, care include atâtț ț ț

organizarea institu ională, cât i valorile i mentalită ile comunită ii. coala trebuie să devină deschisă,ț ș ș ț ț Ș

transparentă, participativă i să fie în continuă evolu ie.ș ț

Combinând toate elementele succint enumerate mai sus ajungem la defini ia opera ională a educa ieiț ț ț

deschise pe care o vom propune în acest document. Ne dorim un sistem de educa ie deschis, adică unulț

care îndepline te simultan următoarele condi ii:ș ț caută să înlăture barierele din calea accesului la educa ie, punând accentul deopotrivă pe calitate iț ș

echitate; folose te preponderent resurse educa ionale deschise;ș ț este conectat la tehnologie i, prin tehnologie, la lumea modernă i are în centru competen eleș ș ț

digitale; se îmbunătă e te permanent prin analiză i evaluare;ț ș ș folose te eficient i transparent resursele.ș ș

6 Este locul unei scurte paranteze lingvistice. Termenul „open” din limba engleză a fost în general tradus în limba

română cu „deschis” i se folose teș ș , de regulă, în această formă. Vorbim de „date deschise”, „resurse deschise”, „bugete

deschise” i altele similare. Dacă am ș fi foarte corec i din punct de vedere semantic, o traducere mai bună ar fi „liber”,ț

tocmai pentru că accentul cade pe acces.


ARGUMENT ÎN FAVOAREA EDUCA IEI DESCHISEȚ

Avem nevoie de o schimbare pentru că avem o problemă. Dacă lucrurile ar merge perfect, nu am mai căuta

solu ii de îmbunătă ire.ț ț Problema educa iei dinț

România este profundă. Nu vom încerca să facem

o analiză a sistemului de educa ie, întrucât amț

depă i cu multș obiectivele

documentului, ci vom cita concluzia raportului

publicat de Comisia preziden ială pentruț

analiza sistemului de educa ieț 7:

Concluziile raportului au fost acceptate de to iț

actorii sociali, care ulterior au semnat Pactul pentru Educa ieț , asumându- i rezolvarea problemei. Au trecutș

cinci ani de atunci i avem o nouă lege a educa iei na ionale – cu numeroase modificări, unele greu deș ț ț

în eles – dar ne aflăm tot la începutul solu iei. O viziune a educa iei deschise poate fi lesne integrată înț ț ț

procesul de reformă i este important să subliniem că o astfel de abordare nu implică costuri suplimentareș

majore.

Educa ia deschisă nu este un panaceu, nu va rezolva toate problemele din sistemul de învă ământ, cu toateț ț

că experien a interna ională ne arată că există câteva puncte-cheie în care educa ia deschisă poateț ț ț

contribui la îmbunătă irea situa iei existente pe termen scurt sau lung.ț ț

1. Cre terea echită ii în educa ie prin acces la resurseș ț ț

Unul dintre principiile de bază ale educa iei este echitatea: dorim ca oricine, indiferent de clasa socială, săț

aibă acces la educa ie de calitate. tim că, în practică, suntem departe de acest deziderat. Este suficient săț Ș

spunem că ansa unui copil născut în mediul rural de a ajunge la universitate este de aproximativ zece oriș

mai mică decât a unuia dintr-un ora mediu sau mare. Sau putem să ne uităm cum sunt distribuiteș

rezultatele la bacalaureat i examene na ionale pentru a în elege că în realitate există „ coli bune” i „ coliș ț ț ș ș ș

slabe”.

Universalizarea accesului la cursuri este doar unul dintre pa ii importan i în direc ia resurselorș ț ț

educa ionale deschise. Factorul cel mai important într-o coală este profesorul, iar resursele deschise suntț ș

un canal de transfer direct i rapid de expertiză de la profesori cu experien ă mai mare la cei cu experien ăș ț ț

mai redusă. Mai sus, dădeam exemplele materialelor didactice produse de profesori, de la planuri de lec ieț

la metode de evaluare i tehnici de lucru la clasă sau chiar filme cu profesori predând. Imagina i-vă acumș ț

un profesor debutant, care trebuie să producă singur toate aceste resurse pentru clasa sa dintr-un sat

7 http://edu.presidency.ro/upload/raport_edu.pdf

Menţinerea actualului sistem de

învăţământ din România pune

în pericol competitivitate

a şi prosperitatea

ţării. Acest sistem are patru mari

probleme: este ineficient,

nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate.

http://edu.presidency.ro/upload/raport_edu.pdf


oarecare; dar i unul care are acces imediat la o bogată bază de date cu resurse deschise produse de colegiiș

săi de-a lungul timpului. Dacă vrem ca educa ia să fie una de calitate pentru to i copiii, al doilea model esteț ț

cel pe care trebuie să îl căutăm.

2. Cre terea calită ii educa iei prin metoda evaluării între egali (ș ț ț peer evaluation)

Unul dintre argumentele împotriva RED cel mai des întâlnite este cel al absen ei standardelor de calitate.ț

Cum putem să ne asigurăm că o resursă este bună dacă nu avem un arbitru, o agen ie independentă care săț

o evalueze i acrediteze. Vom arăta că, pe termen lung, acest aparent dezavantaj se transformă într-unș

uria avantaj. ș

Este evident că nu e fezabil să avem o agen ie capabilă să administreze uria ul număr de resurse produse;ț ș

o astfel de cale nu ar face decât să îngroape subiectul. Însă internetul ne arată puterea a ceea ce numim peer

evaluation, adică o evaluare între egali. Dacă rezerva i online un hotel pe un website de profil, cu siguran ăț ț

vă uita i la ce au spus al i călători care au stat acolo; atunci când alege i o carte sau un film, vă uita i i laț ț ț ț ș

opiniile criticilor, dar mai nou i la ale altor cititori. În orice domeniu există forumuri i pagini deș ș

testimoniale, opinii ale unor oameni care au încercat acele servicii sau produse. Pe termen foarte scurt,

astfel de pagini pot fi uneori manipulate prin publicarea unor opinii false, dar, de la un punct încolo, de când

avem o masă critică de peer evaluators, lucrurile func ionează corect, a a cum am constatat fiecare dintreț ș

noi folosind internetul.

În mod similar, resursele educa ionale propuse vor fi validate chiar de către utilizatorii lor primari. Desigur,ț

este necesar ca ace tia să fie stimula i să participe la discu ie. Totu i, chiar i în cazul unor comunită iș ț ț ș ș ț

create spontan, precum didactic.ro sau calificativ.ro, observăm o participare bună, voluntară, care duce la

validarea unor resurse prin contribu iile membrilor. Este un mecanism prin care, pe termen lung, se ob inț ț

rezultate remarcabile în domenii precum:

dezvoltarea i îmbunătă irea programei i a materialelor didactice;ș ț ș organizare programelor i a cursurilor în desfă urare;ș ș organizarea de sesiuni de interac iune cu studen ii i între ace tia;ț ț ș ș dezvoltarea unor materiale i tehnici de predare de calitate;ș găsirea unor modalită i eficace de evaluare.ț

3. Cre terea interesului comunită ii fa ă de educa ieș ț ț ț

Absen a comunită ii – în primul rând a părin ilor, în învă ământul preuniversitar – din via a colii esteț ț ț ț ț ș

unul dintre principalele motive de îngrijorare pentru profesioni tii din educa ie. Lucrurile se văd u orș ț ș

diferit din cealaltă perspectivă: „Ce legătură are coala cu via a?”ș ț este o întrebare retorică auzită adesea în

rândul membrilor comunită ii. Indiferent cum formulăm problema, constatăm o distan are continuă întreț ț

coală i educa ie.ș ș ț

O parte din problemă este dată de lipsa de informare despre ce se întâmplă la coală i este un punct înș ș

care folosirea RED poate aduce beneficii. Nu doar profesorii sau al i speciali ti vor avea acces la resurseleț ș

deschise, ci i publicul larg. Găsim exemple în alte ări, cum ar fi Olanda, cu un foarte interesant proiect deș ț

tip Wikipedia pentru RED, unde participarea publicului la discu ia în jurul resurselor educa ionale conduceț ț

la adaptarea mai rapidă a acestora la cerin ele societă ii moderne.ț ț


Trebuie subliniat că un aspect important al participării se referă la actorii sociali care au legături speciale

cu coala: antreprenorii, cei ce vor angaja absolven ii; organiza iile comunitare i alte organiza ii aleș ț ț ș ț

societă ii civile, cei care facilitează integrarea civică a elevilor; institu iile i autorită ile publice, cei careț ț ș ț

construiesc politici publice ce trebuie să ină cont de nivelul de educa ie al societă ii. ț ț ț

4. Stimularea inova iei i cre terea competitivită iiț ș ș ț

Inova ia este motorul cre terii economice în societă ile dezvoltate. Unul dintre cele mai importanteț ș ț

avantaje ale folosirii RED, în contextul mai larg al promovării unor politici de acces deschis la rezultate iș

date de cercetare, este tocmai stimularea inova iei prin acces larg la cunoa tere. ț ș

Totodată, paradigma educa iei deschise este construită pe folosirea intensă a noilor tehnologii, iarț

utilizarea permanentă duce la cre terea rapidă a competen elor digitale. România se află în acest momentș ț

pe ultimul loc în Uniunea Europeană din perspectiva Indicelui economiei i al societă ii digitaleș ț (DESI 2015),

iar unul dintre principalele motive este legat tocmai de competen ele digitale scăzute.ț

Nu este o surpriză că ările în care accesul deschis i resursele educa ionale deschise sunt cel mai intensț ș ț

promovate i utilizate sunt totodată i campioanele inova iei i gazdele celor mai puternice universită i dinș ș ț ș ț

lume, precum Statele Unite, Japonia sau Marea Britanie, dar i ări ambi ioase precum China (în măsura înș ț ț

care putem vorbi de liber sau deschis într-un sistem autoritar).

Această observa ie are i un corolar important: cu cât vom amâna mai mult intrarea în paradigma accesuluiț ș

deschis, cu atât va cre te mai mult diferen a de viteză a inova iei între România i ările mai dezvoltate.ș ț ț ș ț

5. Cre terea eficien ei investi iei în educa ie pe termen lungș ț ț ț

Utilizarea RED are un cost destul de mic. În fapt, este mai mult o schimbare de mentalitate decât de alocare

a resurselor atunci când vorbim de sistemul public de educa ie. Statul creează sau achizi ionează constantț ț

resurse educa ionale pentru că are nevoie de ele pentru buna desfă urare a procesului educa ional.ț ș ț

Profesorii se implică oricum în producerea de resurse pentru că acest lucru face parte din cerin eleț

meseriei. Nu există niciun proiect finan at prin programe europene, precum Programul Opera ionalț ț

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ( i nu numai), care să nu includă i crearea unor materialeș ș

educa ionale. i exemplele pot continua. ț Ș

Ceea ce ar trebui adăugat ine de voin a politică i de o viziune prin care tot ce se ob ine din bani publici săț ț ș ț

aibă caracter deschis, iar creatorii de resurse să fie stimula i să le împărtă ească, inclusiv prin facilitateaț ș

unor spa ii virtuale în acest sens. Mai mult, există posibilitatea de a folosi fonduri europene. ț

Totu i, trebuie inut cont de costul pe termen lung. Investi ia în resurse educa ionale nu se limitează laș ț ț ț

costul ini ial de produc ie, ci i la costuri de utilizare, la formare continuă, la comunicare permanentă. Niciț ț ș

acestea nu sunt costuri ridicate, dar este nevoie să fie luate în calcul în cadrul unei viziuni pe termen lung.


PROPUNERE DE AC IUNE PENTRU EDUCA IȚ Ț A DESCHISĂ

Repere: evolu ii recente în Uniunea Europeanăț

Obiectivul propus este integrarea principiilor educa iei deschise în sistemul românesc de învă ământț ț

pentru a poten a avantajele men ionate în capitolul anterior i fără a genera costuri majore, comparativ cuț ț ș

resursele deja alocate prin documente strategice i planuri de ac iune. ș ț

Din fericire, nu suntem în situa ia de a inventa de la zero, cu atât mai mult cu cât vorbim de un domeniuț

care pune accent pe reutilizarea informa iei. Putem folosi cu u urin ă elemente de strategie propuse deț ș ț

partenerii no tri europeni. A a cum tim, în interiorul Uniunii Europene, educa ia este unul dintreș ș ș ț

sectoarele în care decizia rămâne în mare măsură la latitudinea statelor membre. Cu toate acestea, Comisia

Europeană a alocat resurse pentru mai multe cercetări în domeniu în ultimii ani, pe baza cărora a formulat

recomandări către statele membre.

Abordarea Comisiei Europene în ceea ce prive te educa ia deschisă are ca bază strategia Europa 2020ș ț 8,

instrumentul prin care Uniunea î i define te obiectivele de cre tere pentru deceniul curent. Cele cinciș ș ș

obiective majore sunt: ocuparea for ei de muncă, inovarea, educa ia, incluziunea socială i mediul/energia.ț ț ș

A a cum am arătat în sec iunile anterioare, există o legătură puternică între inovare i acces deschis, astfelș ț ș

încât, în mod natural, politicile europene menite să răspundă acestor obiective au inclus însemnate

componente de deschidere, inclusiv a resurselor educa ionale.ț

Aceste idei i-au găsit locul în Agenda Digitală pentru Europaș 9 (2011), dar i în ini iativa ș ț Rethinking

education10 (2012), prin care Uniunea î i propune să redreseze sistemele de educa ie din toate stateleș ț

membre, pentru a răspunde nevoilor cetă enilor i a găsi cele mai bune mijloace de a atinge obiectiveleț ș

2020. În cadrul ini iativei a fost realizată o analiză extensivă a nevoilor din ările membre i au fostț ț ș

propuse mai multe componente specifice.

Dintre componentele specifice, cea mai recentă i mai interesantă din perspectiva RED este intitulatăș

Deschiderea educa iei prin intermediul noilor tehnologiiț 11 i a fost lansată la jumătatea anului 2013.ș

Comunicarea ini iată de Comisie are ca subiect ț tehnologia i resursele educa ionale deschise ca oportunită iș ț ț

de remodelare a educa iei din UEț i analizează modul în care Uniunea poate deschide sistemele de educa ieș ț

pentru a rămâne competitivă în epoca internetului. Documentul identifică trei piloni ai noii paradigme:

mediile de învă are deschisă, resursele educa ionale deschise i infrastructura i interconectarea. Pentruț ț ș ș

fiecare dintre acestea face recomandări de ac iune statelor membre i Comisiei Europene. Comunicareaț ș

propune ac iuni la nivelul UE i la nivel na ional. Acestea sunt foarte clar sintetizate în document:ț ș ț sprijinirea institu iilor de învă ământ, a profesorilor i cursan ilor în demersul de dobândire aț ț ș ț

competen elor i metodelor de învă are digitale; ț ș ț sprijinirea dezvoltării i disponibilită ii resurselor educa ionale deschise;ș ț ț conectarea sălilor de clasă i utilizarea de dispozitive digitale i de con inut digital;ș ș ț mobilizarea tuturor păr ilor interesate (profesori, cursan i, familii, parteneri economici i sociali)ț ț ș

pentru a modifica rolul tehnologiilor digitale în institu iile de învă ământ.ț ț

8 http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm 9 http://ec.europa.eu/digital-agenda/ 10 http://ec.europa.eu/languages/policy/strategic-framework/rethinking-education_en.htm 11 http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology.htm

http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology.htm

http://ec.europa.eu/languages/policy/strategic-framework/rethinking-education_en.htm

http://ec.europa.eu/digital-agenda/

http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm


Propunere de ac iune pentru Româniaț

Trebuie spus că nu vorbim de chestiuni cu totul noi în România: în diverse documente de politici sau

proiecte concrete din ultimii ani găsim repere strategice sau opera ionale, pe care se poate construi oț

viziune a educa iei deschise în învă ământul preuniversitar. Analizele comparate realizate la nivelț ț

european i documentele de politici bazate pe acestea ne ajută pentru că oferă un cadru de ac iuneș ț

imediată.

Cadrul de ac iune pe care îl propunem are patru elemente:ț VIZIUNE : asumarea politică a deschiderii educa iei i includerea ei ca prioritate în strategiileț ș

na ionaleț CON INUTȚ : dezvoltarea Bibliotecii colare virtualeș ca portal na ional de resurse educa ionaleț ț

deschise i adoptarea unei licen e deschise pentru educa ieș ț ț COMPETEN EȚ : continuarea i intensificarea programelor de pregătire a profesorilor, precum iș ș

continuarea procesului de actualizare a programei colareș MEDIU EDUCA IONALȚ : continuarea investi iilor în infrastructura TIC, consolidarea cunoa terii despreț ș

sistem i cre terea transparen ei în educa ieș ș ț ț

1. Viziune: asumarea deschiderii educa ieiț

Asumarea politică a educa iei deschise este importantă, în primul rând, ca semnal public al direc iei în careț ț

ne îndreptăm: un sistem de educa ie deschis este cel care se îmbunătă e te permanent prin analiză iț ț ș ș

evaluare; caută să înlăture barierele din calea accesului la educa ie, punând accentul deopotrivă pe calitateț

i echitate; folose te eficient i transparent resursele; este conectat la tehnologie i, prin tehnologie, laș ș ș ș

lumea modernă.

Afirmarea acestor principii, chiar dacă poate părea fără acoperire în practică, rămâne un reper pentru

decizii viitoare. Asumarea politică implică i voin a de a urmări reperul atunci când sunt alese priorită ileș ț ț

pentru alocarea resurselor.

Simpla enumerare a liniilor de ac iune, în sec iunea anterioară, arată că nu propunem o revolu ie înț ț ț

educa ie. Avem deja diverse programe de pregătire a profesorilor; există deja investi ii importante înț ț

infrastructura TIC din coli; avem i manuale digitale, iar elevii dobândesc competen e digitale, într-oș ș ț

măsură mai mare sau mai mică. Acestea nu sunt lucruri cu totul noi. Probleme avem cu lipsa de coordonare,

dar i cu evitarea unor componente precum resursele educa ionale deschise sau transparen a în educa ie.ș ț ț ț

Diminuarea acestor probleme se poate face prin transferarea principiilor educa iei deschise, odatăț

asumate, în documentele strategice relevante: Programul de guvernare, Strategia na ională privindț

educa ia i formarea profesională, Strategia na ională pentru agenda digitală sau documenteleț ș ț

programatice aferente utilizării fondurilor comunitare. De aici se poate lesne trece la alocarea cu prioritate

a resurselor existente pentru componentele descrise în sec iunile următoare.ț

Pe scurt, asumarea politică a educa iei deschise are următoarele componente:ț adoptarea într-un document politic, la nivel înalt, a principiilor educa iei deschise; ț introducerea acestor principii în strategiile na ionale relevante;ț elaborarea i asumarea unui plan de ac iune care să asigure coordonarea componentelor educa ieiș ț ț

deschise care sunt deja implementate sau se află în curs de implementare în sistem, inclusiv prin

alocarea cu prioritate a resurselor din fondurile existente sau programate;


construirea cadrului legal pentru publicarea sub licen e deschise a materialelor educa ionaleț ț

produse din resurse publice.

2. Con inutț

2.1. Biblioteca colară virtuală – portalul na ional de resurse educa ionale deschiseș ț ț

Statul

trebuie să

se implice

activ în

producerea de resurse deschise i în stimularea utilizării acestora. Acest lucru nu implică alocări financiareș

noi, ci aplicarea cu stricte e a principiului ț orice resursă produsă cu bani publici va avea acces deschis.

De altfel, acest principiu este cuprins, fără a fi numit ca atare, în Legea Educa iei Na ionale, articolul 70, cuț ț

referire la Biblioteca colară virtuală, în alineatul (2):ș

Se înfiin ează Biblioteca țșcolară virtuală i ș

Platforma colară de e-șlearning, care includ programe colare, ș

exemple de lec ii pentru țtoate temele din

programele colare, șghiduri metodologice, exemple de probe de

evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind

dreptul de autor i șdrepturile conexe, cu

modificările i șcompletările ulterioare,

Ministerul Educa iei, țCercetării, Tineretului i ș

Sportului ob inând țdreptul de publicare din partea autorilor, astfel

încât aceste resurse să fie accesibile permanent i șgratuit oricărui elev sau

profesor.


Alineatul (4) al aceluia i articol stabile te în sarcina MEN responsabilitatea pentru gestionarea celor douăș ș

elemente: Înfiin area, gestiunea i îmbogă irea permanentă a Bibliotecii colare virtuale i a Platformeiț ș ț ș ș

colare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului i Sportuluiș ț ș .

De i au trecut patru ani de la adoptarea legii, acestea nu sunt active.ș

Sursele pentru aceste materiale vor fi următoarele:

materiale produse de Minister i institu iile subordonate, în principal programe colare i manuale,ș ț ș ș pe care Ministerul le achizi ionează direct;ț

resurse produse în programele cu finan area europeană, indiferent cine este beneficiarul. Înț contractele de finan are vor fi introduse clauze prin care resursele produse vor fi publicate subț licen ă deschisă i vor fi încărcate în portalul guvernamental;ț ș

resurse dezvoltate de profesori i utilizate în timpul inspec iei colare. Este cunoscut faptul căș ț ș profesorii creează permanent o varietate de materiale didactice, iar o bună parte din acestea sunt prezentate sau utilizate în timpul inspec iei colare. Aceste materiale pot fi încărcate în aceea iț ș ș platformă virtuală;

resurse deja dezvoltate de profesori i distribuite în alte comunită i. În comunită i virtuale precumș ț ț didactic.ro sau calificativ.ro există deja numeroase resurse pentru profesori, create de profesori. Utilizatorii acestor comunită i vor fi încuraja i să transfere i către portalul public cele maiț ț ș valoroase resurse, inclusiv prin parteneriate cu administratorii acestor comunită i.ț

În acest mod, Biblioteca colară virtuală va deveni portalul na ional de resurse educa ionale deschise i vaș ț ț ș

fi completată rapid cu resurse diverse. Pentru a facilita procesul i a minimiza costurile, vor fi aplicateș

câteva principii de bază:

Ministerul Educa iei are în vedere un serviciu de tip ț cloud pentru educa ie, care va include automatț i această componentă;ș

portalul (Biblioteca) va fi dezvoltat ca software deschis, ceea ce va anula dependen a de un singurț furnizor i va permite cre terea organică prin contribu ii voluntare;ș ș ț

portalul va include un modul de comunitate, cu implicarea voluntară, dar autentificată a membrilor, stimulând discu iile între speciali ti i practicieni în educa ie i reutilizarea resurselor.ț ș ș ț ș

2.2. Dezvoltarea sau alegerea unei licen e ț deschise pentru educa ieț

O aten ie specială trebuie acordată licen ierii con inutului, care trebuie publicat sub o licen ă deschisă.ț ț ț ț

De i legea educa iei subliniază nevoia de a aborda acest aspect, am constatat că din majoritateaș ț

documentelor strategice lipse te preocuparea pentru respectarea legisla iei cu privire la drepturile deș ț

autor. Am dat deja exemplul manualelor digitale, care nu au niciun fel de licen ă asociată. Acest lucruț

conduce la o vulnerabilitate a institu iilor publice, pentru că atunci când comandă unor furnizoriț

producerea de resurse nu au la dispozi ie instrumente conceptuale i legale pentru a impune accesulț ș

deschis la produsele finale.

Este important ca statul român să î i creeze propria politică privind licen ierea produselor i a serviciilor.ș ț ș

Un prim pas a fost făcut de Departamentul de Servicii Online i Design (DSOD) din cadrul Cancelariei Prim-șMinistrului, care a elaborat o licen ă deschisă pentru portalul na ional de date deschise, plecând de laț ț


modelele Creative Commons. Cu sprijinul tehnic al DSOD, Ministerul Educa iei poate elabora licen eț ț

adecvate con inutului educa ional sau poate alege una sau mai multe dintre licen ele ț ț ț Creative Commons.

3. Competen eț

3.1. Pregătirea profesorilor

Este deja tiut faptul că nu este suficient să ai un instrument performant, este necesar ca cei care îlș

utilizează să aibă abilită ile necesare. Sunt exemple numeroase, din toate domeniile, de investi ii înț ț

echipamente performante care nu î i ating impactul scontat pentru că nu sunt dublate de pregătireaș

corespunzătoare a celor care ar trebui să le utilizeze.

Educa ia românească a cunoscut deja experien a mai degrabă proastă a programului ț ț Advanced eLearning

(AeL): resurse educa ionale plătite din (mul i) bani publici, care au rămas în proprietatea producătorului.ț ț

Impactul lor asupra calită ii educa iei este foarte scăzut, iar asupra inovării ca i inexistent.ț ț ș Un studiu

recent12 arată că doar 13% dintre profesori folosesc resursele AeL cel pu in o dată pe săptămână, 42% leț

folosesc o dată pe lună sau mai rar, iar 45% nu le folosesc niciodată. Unul dintre motivele cel mai des

invocate pentru gradul scăzut de utilizarea este lipsa abilită ilor necesare sau a timpului necesar pentruț

familiarizarea cu contextul educa ional.ț

Astfel de probleme pot fi lesne evitate cu un program corespunzător de pregătire pentru profesori, cu mai

multe componente:

în formarea ini ială, ca parte a mult a teptatei reforme a sistemului de formare ini ială, prinț ș ț masterat didactic, a a cum stipula prima versiune a Legii Educa iei Na ionale, sau prin alte căi;ș ț ț

în formarea continuă, prin oferirea unei game mai largi de oportunită i pentru profesori de aț participa la cursuri în acest domeniu. Aceste cursuri nu trebuie să se limiteze la utilizarea TIC, ci trebuie să acopere i utilizarea i chiar crearea de resurse educa ionale on-line;ș ș ț

prin activită i de mentorat, inclusiv on-line.ț

Obiectivul acestui program este să asigure un ritm crescut de cre tere a ponderii profesorilor care auș

competen e digitale avansate, până la a cuprinde întregul corp profesoral. Beneficiile aduse de aceastăț

situa ie sunt importante i includ: educa ie mai bună pentru elevi; contribu ii directe ale profesorilor, caț ș ț ț

indivizi, în societate; definirea unui rol de transmi ător al componentelor digitale pentru corpul profesoral. ț

Un astfel de program nu necesită realocări majore de resurse, pentru că există deja planuri privind

pregătirea permanentă a profesorilor i pentru reforma formării ini iale. Pot fi alocate resurse imediat, dinș ț

fonduri europene, prin Programul Opera ional Capital Uman 2014-2020 i prin Agenda Digitală pentruț ș

România, care cuprind referiri la pregătirea profesorilor. În acest caz, vorbim în primul rând de coordonare

i de stabilirea i asumarea unor priorită i clare.ș ș ț

3.2. Competen e digitale pentru eleviț

O situa ie similară întâlnim în cazul elevilor: declarativ, dorim să îi ajutăm să deprindă cât mai repede iț ș

mai bine competen ele digitale, dar în practică procesul este slab coordonat. ț

12 www.eprof.ro/attachments/article/82/Raport%20de%20cercetare_RO.pdf

http://www.eprof.ro/attachments/article/82/Raport%20de%20cercetare_RO.pdf


Există aproape un consens că România are nevoie de o regândire a întregului curriculum colar. În ultimiiș

ani au fost cel pu in două încercări de a ini ia un astfel de demers, niciuna din ele dusă la bun sfâr it.ț ț ș

Suntem acum într-o situa ie anormală. Încă nu am definit un cadru curricular nou, nici nu avem unț

curriculum reînnoit, dar au fost adoptate programe noi pentru primele cinci clase, corespunzătoare ciclului

primar. În mod normal, competen ele de bază sunt definite în documentele strategice superioare – cadruț

curricular i curriculum. Chiar dacă, foarte probabil, în programe sunt urmărite elementele principale aleș

poten ialului nou cadru, în absen a acestuia cre te riscul de a pierde coeren a procesului educa ional, ceeaț ț ș ț ț

ce duce la scăderea eficien ei procesului în sine.ț

Este adevărat că ne aflăm în fa a unor genera ii pe care le numim nativ digitale: sunt copii care crescț ț

înconjura i de noile tehnologii i cărora le este mult mai u or să deprindă competen e digitale. Dar acestț ș ș ț

lucru nu este suficient pentru a compensa absen a unor programe bine coordonate. Absen a învă ăriiț ț ț

asistate poate conduce la situa ii în care nativii digital nu reu esc niciodată să î i atingă poten ialul, la fel caț ș ș ț

în orice alt domeniu. Nu trebuie ignorate nici riscurile inerente folosirii internetului de către copii, pentru

minimizarea cărora cea mai bună solu ie este tot educa ia: folosirea în siguran ă a internetului face parteț ț ț

din competen ele digitale. Nu în ultimul rând, ne confruntăm cu o puternică inegalitate de acces la resurse,ț

care poate fi corectată prin coală.ș

Solu ia la aceste probleme este destul de clară i presupune, în primul rând, voin ă i viziune: procesul deț ș ț ș

reformă curriculară trebuie reluat cu refolosirea materialelor deja ob inute, pentru a ajunge într-un termenț

relativ scurt la un ansamblu curricular care include competen ele digitale printre competen ele-cheie.ț ț

4. Mediu educa ionalț

4.1. Infrastructură TIC în coliș

ara noastră are un atu important dat de infrastructura deja existentă. În urma unor programe succesiveȚ

de informatizare, toate liceele din România au cel pu in laborator de calculatoare i acces la internet (nuț ș

discutăm aici gradul de utilizare a acestor resurse). Numeroase coli generale sunt în aceea i situa ie, iarș ș ț

Ministerul Educa iei î i propune să continue programul de informatizare până când toate colile vor aveaț ș ș

conexiune la internet i laboratoare de informatică. Chiar dacă cel mai nou program, ini iat anul trecut, esteș ț

acum în aten ia procurorilor anticorup ie, este rezonabil să considerăm că va continua, după lămurireaț ț

problemelor legale. La rândul lor, bibliotecile publice au trecut recent printr-un program de digitalizare,

care a lăsat rezultate deopotrivă în infrastructură i în practicile curente.ș

Comparativ cu alte ări din regiune, România stă destul de bine la capitolul infrastructură pentru educa ieț ț

i î i propune să continue investi iile în domeniu. Acest lucru este o oportunitate majoră care ar putea fiș ș ț

valorificată prin politici inteligente, dar i prin cre terea standardelor asumate. Spre exemplu, obiectivul peș ș

termen lung pentru acces la internet ar trebui să fie conectarea fiecărei clase, nu doar a fiecărei coli (altfelș

cum să folose ti manuale digitale?). Iar ca exemplu de politică inteligentă, accentul pe resurse hardware arș

trebui înlocuit cu cel pe con inut ce poate fi accesat de pe orice fel de dispozitiv.ț

4.2. Îmbunătă irea cunoa terii despre educa ieț ș ț

Nu po i să îmbunătă e ti ceva ce nu cuno ti. De la acest adevăr simplu ar trebui să plece orice reformă înț ț ș ș

educa ie. Este adevărat că în ultimii ani s-au realizat periodic diagnoze ale sistemului de învă ământ,ț ț

inclusiv analiza citată a comisiei preziden iale de resort. Dar acestea au rămas mai degrabă elementeț


disparate decât un program sistematic de cunoa tere i evaluare a educa iei. Nici măcar rapoartele (care arș ș ț

trebui să fie anuale) privind starea sistemului de educa ie, realizate de Minister, nu par a avea un fir logicț

care să le unească.

Un punct nevralgic este absen a datelor statistice în timp real despre educa ie. Până acum câ iva ani, chiarț ț ț

i aflarea numărul de coli putea fi o problemă dificilă, pentru că diferite surse oficiale (Ministerulș ș

Educa iei, Institutul Na ional de Statistică, ARACIP – Agen ia Română de Asigurare a Calită ii înț ț ț ț

Învă ământul Preuniversitar, fiecare inspectorat în parte) dădeau diferite răspunsuri. Avem astăzi un set deț

date în format deschis pe portalul na ional de date deschise (data.gov.ro), care ne descrie re eaua unită ilorț ț ț

colare. O abordare similară este necesară pentru elevi, profesori, rezultate, bugete i toate celelalteș ș

informa ii relevante despre educa ie. ț ț

Vestea bună este că în interiorul Ministerului Educa iei se află în lucru un proiect de informatizare aț

fluxului de date, finan at din fonduri comunitare, care ar putea să rezolve penuria de date despre sistemulț

educa ional. Odată finalizat, acest sistem va permite dezvoltarea unui program na ional de analiză,ț ț

monitorizare i evaluare a învă ământului, care să conducă în cele din urmă la consolidarea cunoa teriiș ț ș

despre educa ie.ț

4.3. coala deschisă: transparen ă i integritate în coliȘ ț ș ș

Orice sistem deschis este caracterizat printr-un grad înalt de transparen ă, care atrage după sine iț ș

integritate. Educa ia românească are nevoie de ambele, pentru că suferă ( i) de o profundă criză deț ș

încredere i de respect. Avem convingerea, ca societate, că ceva e rău cu coala noastră, chiar dacă vorbimș ș

adesea în termeni vagi, influen a i mediatic: corup ia la examene sau la clasă, alocări netransparente deț ț ț

fonduri, lipsă de relevan ă pentru pia a muncii, rele tratamente aplicate copiilor, politizare excesivă. Amț ț

auzit de fiecare dintre acestea, poate am văzut exemple concrete – sunt asociate cu coala în percep iaș ț

publicului. Este imposibil să scăpăm de astfel de etichete doar cu programe ( chioape) de informare aș

publicului, mai ales că ele nu sunt complet false, ci se bazează pe cazuri reale. Putem să ie im din acestș

punct mort deschizând cu adevărat sistemul, arătând care este situa ia reală, în orice moment. Astfel vomț

avea ocazia să scăpăm i de acele cazuri rele, precum i să redăm profesorilor o parte din prestigiul socialș ș

pierdut.

Fără să încercăm o abordare exhaustivă, vom enumera principiile de bază pentru cre tereaș

transparen ei sistemului de educa ieț ț :

DATE DESCHISE . Am vorbit anterior de nevoia de a colecta date i informa ii despre educa ie. Acesteaș ț ț trebuie publicate imediat i integral, eventual cu anonimizarea cazurilor, pentru protejareaș identită ii persoanelor. Spre exemplu, este de dorit ca noul sistem informatic integrat amintit înț sec iunea anterioară să poate exporta date direct în portalul na ional de date deschise.ț ț

CONSULTARE PUBLICĂ . Prea des educa ia pare o afacere închisă a func ionarilor i a liderilor deț ț ș sindicat. O privire pe pagina de internet cu acte normative supuse dezbaterii publice de Ministerul Educa iei lasă o impresie dezolantă: este goală. În acest timp, Ministerul emite cel pu in câteva zeciț ț de ordine diverse în fiecare an, la care se adaugă propuneri de hotărâri de guvern, legi i ordonan eș ț de urgen ă. În ultimii trei ani, legea educa iei a fost schimbată în fiecare an prin ordonan ă deț ț ț urgen ă dată de Crăciun i apărută direct în Monitorul Oficial, fără urmă de dezbatere. Este oț ș practică ce trebuie schimbată radical.


BUGETE TRANSPARENTE . Vorbim adesea de subfinan area educa iei, dar niciodată nu tim exact câtț ț ș cheltuim cu educa ia. Responsabilitatea începe de la nivelul colii. O bună practică este afi area peț ș ș pagina de internet a fiecărei coli a bugetului institu iei respective. De aici poate să înceapă discu iaș ț ț despre cât suntem dispu i să plătim pentru educa ie.ș ț

PARTICIPAREA PĂRIN ILORȚ IȘ A ELEVILOR LA DECIZIE . Legea educa iei a adus o schimbare importantă înț ceea ce prive te responsabilizarea comunită ii. Consiliile de administra ie ar trebui să fie compuseș ț ț majoritar din persoane din comunitate i nu din profesori. Această schimbare nu a fost niciodatăș implementată, lipsind în primul rând normele necesare.

LIBERTATEA DE EXPRESIE . Regulamentele colare par mai degrabă îndreptate către ascundereaș problemelor decât către discutarea lor. Adesea, libertatea de expresie a elevilor sau chiar a profesorilor este îngrădită în numele disciplinei. O schimbare de optică este necesară.

CODUL DE ETICĂ . În ultimii ani, Ministerul Educa iei a înaintat cu adoptarea unui cod de etică. Este unț pas înainte, chiar dacă au existat controverse cu privire la con inutul documentului. Dar simplaț adoptare nu este suficientă. Este necesar ca MEN să se asigure că to i participan ii la sistem l-auț ț în eles i sunt gata să îl aplice.ț ș


ÎN LOC DE CONCLUZIE: O PRIVIRE DE ANSAMBLU

Propunem Asumarea paradigmei educa iei deschise pentru învă ământulț ț

preuniversitar din România

Principii cheie Acces deschis i egal la educa ieș ț

Resurse educa ionale deschiseț

Competen e digitale pentru profesori i eleviț ș

Transparen ă i integritate în coliț ș ș

Viziune adoptarea principiilor educa iei deschise într-un document politic, la nivelț

înalt;

introducerea acestor principii în strategiile na ionale relevante;ț elaborarea i asumarea unui plan de ac iune care să asigure coordonareaș ț

componentelor educa iei deschise care sunt deja implementate sau se aflăț

în curs de implementare în sistem, inclusiv prin alocarea cu prioritate a

resurselor din fondurile existente sau programate;

construirea cadrului legal pentru publicarea sub licen e deschise aț

materialelor educa ionale produse din resurse publice.ț

Ac iuneț Con inutț

Crearea Bibliotecii colare virtuale, portalul na ional de resurseș ț educa ionale deschiseț

Manuale digitale i deschiseș Licen e deschise pentru educa ieț ț Stimularea creatorilor de resurse educa ionale deschise prin mecanismeț

asociate utilizării fondurilor comunitare

Competen eț Pregătirea permanentă a profesorilor pentru TIC i utilizarea iș ș

producerea de RED Focus pe competen e digitale pentru eleviț

Mediu educa ionalț Continuarea investi iilor în infrastructură TIC în coli cu obiectivulț ș

internet în fiecare clasă Îmbunătă irea cunoa terii despre educa ie i informarea permanentă aț ș ț ș

publicului, inclusiv prin date deschise coala deschisă: transparen ă i integritate în coliȘ ț ș ș Accent pe participarea comunită ii la luarea deciziilor în coalăț ș

Documents

Educație-Deschisă-în-învățământul-preuniversitar.doc